Vaccinarea la sat e mică (și) din cauza geografiei

Românul s-a născut optimist. Altfel nu îmi explic cum de astfel de declarații încă sunt luate în serios:

„Dacă menţinem ritmul actual de vaccinare, până la finalul acestui an am putea să ajungem la peste 9,5 milioane de persoane vaccinate cu cel puţin o doză. Asta înseamnă peste 55% rată de vaccinare din populaţia eligibilă a României peste 12 ani, aşa încât, împreună cu persoanele care au fost infectate, care au trecut prin boală, am putea să ajungem la finalul acestui an la o imunitate de grup de peste 75%. (sursă)

Ce e în neregulă cu ce e mai sus? Păi e simplu: persoana care a făcut declarația respectivă privește lucrurile liniar: ”dacă menținem ritmul actual de vaccinare” ăla ar trebui să dea de gândit, mai ales persoanei care cică se ocupă de campania de vaccinare. Acel ritm de vaccinare nu poate fi susținut dintr-un motiv foarte simplu: geografia României nu permite așa ceva cu actuala abordare a vaccinării. Sunteți nedumeriți?

Iată cum arată situația vaccinării pe județe (sursă):Ce e de remarcat în tabelul de mai sus? Că județele cu ratele de vaccinare cele mai mari sunt cele urbanizate. Nivelul de urbanizare al unui județ spune destul de clar dacă procentul celor vaccinați e peste sau sub media națională. Conform datelor oficiale contrastul e foarte clar:

  • Rural – 16.31%
  • Urban – 31.20%
  • Municipii: 33.03%

Urbanul are așadar rata de vaccinare dublă față de rural. Iar corelația ține destul de bine, puteți verifica individual pe județe dacă nu mă credeți (date la nivel de 2015 pentru urbanizare). Sau puteți compara hărțile:

Harta vaccinarii Octombrie 2021 (sursă)

 

care nu sunt explicațiile corelației de mai sus

De ce explică gradul de urbanizare atât de bine nivelul de vaccinare? Există un grup de oameni foarte enervanți care vor începe să spună că:

  • la sate avem BOR în timp ce la oraș e sfânta flacără a științei
  • la sate sunt PSDiști și șoșoace, la orașe sunt oameni frumoși și deștepți
  • la sat sunt pensionari, la oraș sunt tineri

”Dar n-ai văzut mă Daniel că nu vor să se vaccineze? Au avut doze în primăvară și nu s-au dus să se vaccineze”. 

Nu am de gând să mă cert cu ei pentru că am renunțat de mult timp să mai încerc să am astfel de discuții. De ce? Pentru că sunt inutile, am avut multe astfel de discuții și lumea a ajuns la punctul la care crede cu religiozitate că oamenii din mediul rural nu vor să se vaccineze, indiferent ce contra-argumente am avea.

Urban vs. rural nu ține doar de educație așa cum vor să dea de înțeles unii. Satul românesc a fost neglijat ani de zile de statul român și în continuare e la ani buni distanță de oraș în materie de infrastructură.

Temperatura și last mile delivery

Să luăm exemplul concret cu vaccinarea: Majoritatea românilor s-au vaccinat cu Pfizer, un vaccin care trebuie depozitat la temperaturi foarte scăzute. Câte sate au infrastructura necesară pentru a depozita un vaccin la asemenea temperatură? Foarte foarte puține spre deloc.

Haideți să presupunem că satele ar avea totuși infrastructura necesară pentru depozitare. Satele românești sunt mici și dispersate. Ar fi fost nevoie de soluții de depozitare numeroase, dar cu volume mici. Implicit transportarea și depozitarea vaccinurilor ar fi presupus multe drumuri făcute din centre mari de depozitare către centre mai mici pentru a permite acoperirea geografică necesară. Logistica e foarte complicată și scumpă în astfel de cazuri. Spargerea unor transporturi mari în bucăți mai mici, dar numeroase e o problemă cunoscută celor care lucrează în logistică. Poartă și un nume: ”last mile delivery” și e partea cea mai costisitoare din transport. E motivul pentru care poți comanda aproape orice la oraș, dar dacă vrei livrare în afara localității cresc costurile sau chiar nu se livrează deloc.

Am explicat ce e last mile delivery în 2019 când scriam despre situația e-commerce-ului din România și remarcam și atunci că geografia României face dificilă partea de ”last mile”:

  • când ai cantități uriașe de bunuri care trebuie transportate le poți combina astfel încât să obții eficiențe. La asta se pricep foarte bine firmele de logistică, care transportă milioane de tone de marfă din punctul A în punctul B.
  • când ai cantități mici de bunuri care trebuie livrate eficiențele dispar.

Acest ”last mile delivery” e important pentru că el reprezintă, în medie, 53% din total costuri cu livrarea. Altfel spus te costă la fel de mult să livrezi:

  • un colet de la o distanță de sute de km cât te costă să livrezi
  • același colet de la sediul firmei de curierat până la tine acasă

În zonele urbane dense (gen cartiere rezidențiale de blocuri) poți planifica rutele astfel încât să trimiți o singură mașină care să livreze 20-30 de pachete pe raza a câteva străzi, pentru că ai multe comenzi într-un areal geografic mic. Dar dacă ieși din orașe, datorită densității reduse a populației și a geografiei (vezi mai sus), eficiențele asta dispar. Aceeași problemă apare în orașe atunci când apar blocajele în trafic.

Asta înseamnă că livrarea de colete în zonele rurale e considerabil mai scumpă decât în zonele urbane. Ori, conform statisticilor, 54% din populația României locuiește la sate. În astfel de zone așadar e-commerce-ul nu e la fel de atractiv pentru simplul motiv că e scump să livrezi colete individuale.

Înlocuiți coletele cu vaccinuri Pfizer și aveți explicația: dacă trebuie să transporți Pfizer o să te coste enorm de mult să îl transporți către fiecare sătuc și cătun unde e nevoie de el. Iar transportul ăsta trebuie repetat periodic pentru că vaccinul expiră în câteva zile după ce e scos de la temperaturi foarte joase.

Care a fost soluția statului român? Să își bage picioarele și să facă centre de vaccinare multe în urban, dar puține în mediul rural și care teoretic acopereau areale foarte extinse, imposibil de parcurs de populație fără mașină personală.

Apropo de asta, știți cum încurajează Guvernul și armata pe români să se vaccineze? Deschizând centre de vaccinare în mare parte tot în mediul urban. Am verificat chestia asta cu județul meu de baștină: Vâlcea, acolo unde știu care localități sunt orașe și care nu:

Toate centrele de vaccinare din momentul acesta din județul Vâlcea sunt în zona urbană, niciunul în zona rurală. E de la PSDism, șoșoace și faptul că oamenii cred în demoni și BOR le spală creierii? Sau e logistică și costuri?

Pfizer și Moderna erau cele mai dificile vaccinuri în materie de logistică pe partea de ”last mile delivery” și fix pe Pfizer și-a construit România campania de vaccinare.

Geografia și nivelul infrastructurii din mediul rural ar fi trebuit să determine guvernul să se axeze pe Astra Zeneca. Dacă nu la nivel național măcar pentru a vaccina în mediul rural. Astra Zeneca e un vaccin care se poate depozita pe termen lung la temperaturi normale de frigider. Astra Zeneca putea sta în frigidere ale medicilor de familie din mediul rural pe termen lung, nu doar un număr mic de zile ca Pfizer.

Apropo, se știa de treaba asta de mult timp. În ianuarie 2021 șeful DHL, una din cele mai mari companii de logistică din lume, zicea așa:

“I said from the beginning it will not be a problem of global logistics, it will be a problem of last-mile (delivery) from our warehouses to doctors or whoever because it is difficult to transport minus 70 degrees products,” Deutsche Post DHL CEO Frank Appel told CNBC’s “Squawk Box Europe” on Tuesday. (sursă)

Timp liber și distanțe

Și pentru că vaccinul nu e foarte accesibil în mediul rural, oamenii care vor să se vaccineze trebuie să facă un efort considerabil. Îmi aduc aminte că mergeam uneori cu bunicul meu către primăria din comună. Erau vreo 6 ore de mers pe jos dus-întors. Dacă vaccinul ar fi la dispensarul din sat, câți bătrâni vor merge pe jos atât de mult?

Când pleci de acasă nu închizi ușa și pleci ca la oraș. Ai găini și porci care trebuie închise, ai oi sau vaci care rămân nemâncate. E o zi întreagă de muncă pe care nu o mai primește înapoi. Poate părea ceva irelevant pentru voi, dar pentru cineva care trăiește din munca pământului și ce mai adună prin curte o zi pierdută contează.

Și la sat sunt oameni care merg la oraș la muncă și poate s-au vaccinat deja, sunt oameni cu mașină care pot trage o fugă rapid să se vaccineze. Dar ei sunt excepțiile de regulă, în majoritatea satelor oamenii nu au mașini personale.

Peste asta mai adăugați și scepticismul general al multor români în privința vaccinării.

Ce e de făcut?

Trebuie spus clar că sunt șanse mari ca până la final de an (sau chiar mai devreme) să se atingă maximul posibil de vaccinare în mediul urban. Restricții în restaurante și mall-uri funcționează în măsura în care:

  1. există așa ceva la tine în localitate
  2. îți permiți să le frecventezi

În mediul rural nici condiția 1, nici condiția 2 nu sunt îndeplinite. Măsurile astea vor avea un impact scăzut asupra vaccinării în mediul rural. Și în ciuda a ce spun alții, înjuratul pe Facebook a celor care nu se vaccinează nu va convinge pe nimeni în mediul rural să se vaccineze. Soluții există însă, doar să fie cineva interesat de ele.

O soluție ar fi caravane de vaccinare: iei câteva mii de doze de vaccin într-un camion plus personal medical și te  duci într-un sat. De acolo o iei din poartă în poartă și le spui oamenilor că se pot vaccina gratis și pe loc. Câteva sute de camioane din astea timp de câteva săptămâni ar putea vaccina o parte consistentă din populația din mediul rural. Ar fi foarte costisitor logistic, ar necesita mult personal, dar ar ajunge fix la acei bătrâni vulnerabili care sunt cei mai expuși. Vaccinarea în mediul rural nu se poate face fără sprijin logistic serios. Armata română ar putea foarte bine să fie folosită pentru chestia asta dacă tot avem militar care coordonează campania.

Cealaltă chestie care poate fi făcut e folosirea vaccinurilor care pot fi depozitate la temperatură de frigider, nu Pfizer. Astra Zeneca ar fi bun, dar îmi e teamă că e prea târziu pentru el. În România și UE Astra Zeneca are o reputație nejustificat de proastă și mă îndoiesc că prea mulți români s-ar mai băga la a folosit acest tip de vaccin. Însă ar fi foarte bun pentru a fi folosit în mediul rural.

Folosirea cabinetelor medicale din mediul rural pentru a depozita și vaccina local populația din mediul rural ar asigura o acoperire mult mai mare (deși nu completă). Aici fac o paranteză, din discuții cu diverse persoane am dat peste multă lume care spune că medicii lor de familie se cam opun vaccinării. Nu știu dacă se aplică în întreaga țară, dar medicii de familie ar putea fi cruciali pentru vaccinarea în mediul rural. În același timp lipsa lor de cooperare poate fi o frână puternică și parte din problema vaccinării foarte lente la sat. Altfel există soluția caravanelor mobile, dar un medic de familie poate duce și munca de convingere și astfel să ajute enorm de mult.

Nu în ultimul rând, monitorizarea efectelor secundare e foarte importante pentru a calma populația, mai ales dacă nu are acces la infrastructura medicală a țării, așa cum e cazul în mediul rural. Cum ar fi de exemplu dacă după vaccinare echipe de doctori ar bate ulițele satelor românești în fiecare zi timp de 3-4 zile pentru a discuta cu oamenii și a îi întreba cum se simt?

Cum ar fi dacă ar profita de ocazia asta și ar întreba și pe oamenii ăia de sănătate? Niște analize de sânge gratuite, tensiunea luată, câteva cuvinte de bine cât să le arate compasiune oamenilor și faptul că le pasă?

De ce nu se fac chestiile astea? Nu s-a gândit nimeni la ele? Dacă m-am gândit eu Gigel de pe internet la ele probabil că sunt și alți oameni prin ministere care s-au gândit la ele. Problema nu e lipsa de idei așadar. Ce îi ține să facă treburile astea? Voință politică? Nepăsare? Costuri?

Să nu uităm că Prim Ministru e totuși un tip care a zis că Sănătatea și Educația nu sunt prioritare pentru el. Poate asta explică cumva situația…

Versiune de printat
Spune-le si altora
Subscribe
Notify of
guest
2 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Cristian Banu
20 days ago

Aici sunt mai multe aspecte de luat în considerare. 1) Din motive evidente, nimeni din administrație nu are interesul real de a stabili populația reală a României, fiindcă de numerele astea fictive depind multe poziții de la consilieri locali la deputați și senatori sau europarlamentari. O cifră de la care se poate porni este numărul de cărți de identitate valabile, adică vreo 15 milioane, care reprezintă populația reală peste 14 ani, plus circa un milion de basarabeni care au doar acte dar nu trăiesc efectiv aici, făcând naveta între UE și republica Moldova. Deci avem la modul real undeva la 13 milioane populație vaccinabilă. Din care 7 milioane au deja o doză. 2) Datele privind populația rurală sunt distorsionate de „super-comune” gen Roșu, Jilava, Ștefănești, Berceni și similare de pe lângă alte orașe (Dumbrăvița, Ghiroda, Moșnița la Timișoara etc) În satele alea „autentice” locuiesc în realitate foarte puțini, în general… Read more »