Unde sunt veniturile bugetare promise de PSD

Daniel

Daniel

De 8 ani lucrez în consultanță, din care ultimul an și jumătate la o firmă din UK. Scriu despre economie, politică, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep. Sunt un bărbos, hipster, consumator de cola (care mă ține treaz), ceai (care mă ține sănătos) și vin (care mă ține optimist).
Daniel

A apărut execuția bugetară aferentă lunii mai 2018 și, spre frustrarea mea, iarăși avem parte de aceleași texte care spun cum cheltuielile statului sunt peste posibilități. Spun că e frustrant nu pentru că nu ar fi adevărat ci pentru că mai toate guvernele post decembriste au cheltuit peste posibilități motiv pentru care datoria publică e doar la 1 an de recesiune distanță de pragul psihologic de 40%.

În plus opoziția se dă indignată că au crescut cheltuielile publice deși chestia asta e în linie cu ce a promis PSD în timpul campaniei electorale, deci nimic ieșit din comun din perspectivă politic.

Pentru mine adevărata problemă a finanțelor statului e legată nu de partea de cheltuieli ci de partea de venituri bugetare. Ocazional mai sunt analiști care amintesc faptul că România are o pondere mică a veniturilor fiscale raportat la PIB și, așa cum vom vedea și mai jos, deși România are parte de creștere economică, veniturile scad dacă le raportăm la PIB.

Programul cu care PSD a câștigat alegerile însă nu duce lipsă de venituri la buget, fiind vehiculate sume consistente din investiții și fonduri europene. Din punctul meu de vedere problema cea mai mare vine de la fondurile europene, fundamentale în strategia PSD de a crește încasările la buget.

Logica lor era următoarea: Statul face investiții care sunt eligibile pentru finanțare prin fonduri europene. Statul nu construiește drumuri așa că face aceste investiții prin firme private. Firmele private facturează Statul cu TVA pentru lucrări și înregistrează un profit din lucrare.

Pe baza facturilor emise de firmele private Statului îi vor fi decontate în mare parte investițiile de către UE. Așadar Statul câștigă bani din decontarea investițiilor de la UE, dar mai câștigă încă odată bani prin faptul că firmele care fac acele lucrări plătesc TVA și impozit pe profit.

Ok, dar dacă totul sună așa bine, unde sunt banii din TVA și impozit pe profit generați de fondurile UE

Ei bine pentru a putea răspunde la întrebarea asta trebuie să vedem mai întâi cum arată cele mai recente cifre privind veniturile la bugetul de stat, adică cele aferente lunii mai 2018:

Execuția bugetară la nivelul lunii mai 2018

Așadar vom începe cu o poză a veniturilor bugetare la nivelul lunii mai 2018 pentru că ele ne vor arăta unde sunt probleme cu încasările bugetare și apoi vom compara acele surse de venit deficitare cu cifrele din programul de guvernare al PSD din 2016.

Repet, pentru analiza asta nu mă interesează cheltuielile pentru că subiectul a fost deja dezbătut în nenumărate rânduri.

Per total veniturile fiscale, la nivelul perioadei ianuarie – mai 2018, comparativ cu Ianuarie – mai 2017 au scăzut de la 6,8% din PIB la 6,3% din PIB. Asta înseamnă că deși PIB-ul crește, încasările bugetare nu cresc la fel de repede cum crește PIB-ul. Situația e și mai nasoală dacă ne uităm la încasările efective pentru că avem practic de-a face cu o creștere a încasărilor de 0,5% în condițiile în care inflația în primele 5 luni ale anului a fost în jur de 5%.

Mai rău e că, dacă ne uităm pe cifrele de mai sus, putem observa că în majoritatea cazurilor (excepție veniturile din contribuții sociale), cam toate celelalte surse de venit fiscal cresc mai puțin decât crește PIB-ul, iar acolo unde există creștere, ea e sub nivelul inflației.

Cauzele care au dus la situația sunt multiple și le-am mai amintit de-a lungul timpului așa că am să trec rapid în revistă rapid cele mai importante concluzii:

Dar chestiile de mai sus sunt de mult știute, iar PSD spunea că are soluția pentru problemele de mai sus: investiții și fonduri europene care urmau să aducă venituri la bugetul de stat de ordinul miliardelor de lei.

Programul de guvernare al PSD

PSD câștiga alegerile la finalul lui 2016 cu un program de guvernare frumos așezat în pagină și formatat, dar cu niște cifre cam fanteziste în umila mea opinie (chestie despre care am scris încă din ianuarie 2017).

Prima pagină a programului economic era următoarea:

O paranteză aici, relaxarea fiscală a fost îndeplinită:

  • TVA a scăzut de la 20% la 19%
  • Impozitul pe venit de la 16% la 10%
  • Au fost eliminate 92 de taxe parafiscale

Unde e partea cu veniturile în plus la buget? Haideți să vedem:

În 2017 trebuia să avem venituri de 20,7 miliarde RON din fonduri europene, care să genereze 6,2 miliarde RON în plus ca venituri fiscale. În 2018 ar trebui să avem 18,9 miliarde RON venituri din fonduri europene care să genereze 5,7 miliarde în 2018 încasări bugetare suplimentare, ceea ce calculat la nivel de 5 luni (adică până în mai 2018) ar însemna 2,4 miliarde RON venituri adiționale la buget.

Ce s-a întâmplat cu fondurile europene în 2017?

20,7 miliarde RON în 2017 fonduri europene absorbite promitea PSD și asta fără a ține cont de banii pentru subvenții pentru agricultură (așa zice slideul din programul de guvernare).

Ce s-a întâmplat cu fondurile europene? În 2017 România a încasat 17 miliarde RON din fonduri europene, ceea ce nu sună foarte rău, nu?

17 miliarde RON, după logica programului PSD ar fi trebuit să aducă în plus la buget 5,1 miliarde RON. Bun, deci unde sunt cele 5,1 miliarde RON?

Păi iată ce zice execuția bugetară pe 2017:

Ok, deci unde sunt banii? Păi…nu sunt:

  • TVA-ul a crescut cu 3,6%. Inflația a fost 3,3% deci creșterea reală e de 0,3%. Lăsând asta la o parte asta să ne amintim cum anul trecut consumul a crescut cu 6,4%. Aș fi tentat să spun că nu fondurile europene, ci consumul e reponsabil pentru acea creștere din moment ce TVA-ul e o taxă pe consnum. A spune că acea creștere a veniturilor din TVA se datorează fondurilor europene nu prea are susținere.
  • Impozitul pe profit a scăzut în schimb cu 709,9 milioane RON, deci nici vorbă de creșteri acolo.

Avem așadar 5,1 miliarde RON venituri suplimentare care nu au mai ajuns la buget, dar erau incluse în socotelile PSD, pe baza cărora a fost fundamentată întreaga lor politică fiscal bugetară.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


Ce s-a întâmplat în 2018?

În 2018 România ar trebui să încaseze 18,9 miliarde RON în fonduri europene zice PSD. Iată cum arată execuția bugetară la nivelul lunii mai 2018:

Execuția bugetară după primele 5 luni zice că România a avut venituri de 5,9 miliarde RON (roșu jos) din fonduri europene, deși conform planului ar fi trebuit să încaseze 7,9 miliarde până acum (adică aferent primelor 5 luni din an). Ca și venituri suplimentare la buget ar fi trebuit să avem 2,4 miliarde RON venituri din taxe. În realitate:

  • Încasările din impozitul pe profit au crescut 74,2 milioane RON, adică 1,1 % creștere față de aceeași perioadă de anul trecut.
  • TVA-ul a crescut cu 837 milioane RON, adică 4% față de aceeași perioadă a anului trecut.

De menționat însă că inflația în primele 5 luni ale anului a sărit în medie de 5%, ambele creșteri de mai sus fiind sub nivelul inflației.

Chiar dacă ignorăm detaliul acesta, tot nu avem cele 2,4 miliarde RON în 2018 promise de programul de guvernare cu care PSD a câștigat alegerile!

De ce? În principal pentru că:

  1. fondurile europene de care am vorbit până acum nu sunt în totalitate ale statului și
  2. Estimarea PSD privind veniturile din fonduri europene e nerealistă

Subvențiile agricole și fondurile UE

Când spun că fondurile europene de mai sus nu sunt în totalitate venituri ale statului mă refer la natura subvențiilor agricole. Dacă vă uitați cu atenție la slideul de mai sus puteți vedea că precizează clar că acele miliarde în fonduri europene nu includ subvențiile pentru agricultură. Execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor (mai sus) însă consideră subvențiile agricole venituri la buget.

Care e problema mă întrebi? Păi problema e că acei bani nu sunt venituri reale, în fapt statul român încasând sumele de la UE și apoi plătind acei bani agricultorilor sub formă de subvenții. E ca și cum părinții tăi ți-ar da niște bani ție pe care tu să îi dai fratelui tău mai mic când vă întâlniți.

Poți spune că banii aceia sunt veniturile tale? Nu prea, tu ești doar un intermediar care ia banii și îi dă mai departe. Nu se crează valoare adăugată care să poată fi adăugată și impozitată, sunt bani luați de la UE și dați fermierilor. Așadar nu sunt bani de care Guvernul se poate folosi în vreun fel ci doar sume care trebuie date mai departe.

Cam așa e și cu veniturile din subvenții, bani dați de Uniunea Europeană pentru agricultorii români, bani pe care statul îi ia de la UE și îi împarte agricultorilor. Banii aceia nu ar trebui, în mod normal, să fie incluși în venituri bugetare, la fel cum nici transferul subvenților UE către agricultori nu ar trebui să fie inclusă în cheltuielile bugetare (cum probabil e).

Și totuși cât din cele 17 miliarde din 2017, respectiv 5,9 miliarde din 2018 sunt subvenții agricole?

La momentul la care scriu textul acesta Ministerul Finanțelor are statistici privind fondurilor europene doar pentru primele trei luni din 2018 (adică nu avem informații pentru aprilie și mai 2018) și statisticele lor nu se referă la venituri din fonduri europene (precum în execuția bugetară) ci la fluxuri financiare provenite din fonduri europene. Diferența e că atunci când ești sigur că ai bani de luat de undeva înregistrezi un venit bugetar. Încasarea efectivă însă a banilor (adică ce măsoară statistica Ministerului Finanțelor cu fluxurile) se face, de regulă, ceva mai târziu.

Pe parcursul unui an întreg, dacă nu sunt surprize mari, veniturile din fonduri europene și fluxurile din fonduri europene ar trebui să fie  în mare parte similare. Când vine vorba de câteva luni lucrurile devin mai complicate pentru ca s-ar putea să fii încasat bani recunoscuți ca venit anul trecut sau să fii încasat bani în avans.

Haideți să vedem cum stau lucrurile însă:

  • în 2017 subvențiile agricole au reprezentat 1,77 miliarde EUR din totalul fluxurilor financiare. Așadar aproximativ 8,09 miliarde RON din cele 17 miliarde RON venituri din fonduri europene încasate în 2017 nu erau bani de care Guvernul să se poată folosi. Asta înseamnă că PSD a ratat ținta de fonduri europene nu cu 3,7 miliarde RON ci cu 11,8 miliarde RON, ceea ce a dus la o supraestimare a veniturilor fiscale de 3,5 miliarde RON (calculate folosind logica economică a programului de guvernare PSD).
  • În 2018 România a încasat până la nivelul lunii mai 5,95 miliarde RON, cu tot cu subvențiile pentru agricultură. La acel moment (sfârșit de martie 2018) România primise 1,274 miliarde EUR de la UE sub forma de subvenții agricole. Problema e că dacă înmulțesc suma asta cu cursul mediu euro din trimestrul 1 2018, adică 4,6553 RON / EUR atunci rezultatul e aproape de 5,93 miliarde RON. Aici intervin acele diferențe între venituri și fluxuri de care vorbeam mai sus. Dar dacă e să privim lucrurile strict ca procente, în trimestrul 1 2018 subvențiile agricole reprezentau aproximativ 80% din total fonduri europene încasate (fluxuri financiare). Rezultatul e tot unul nefavorabil Guvernului pentru că dacă păstrăm proporția de 80% subvenții agricole și le transpunem în venituri din fonduri europene la nivelul lunii mai 2018 va rezulta că aproximativ 4,8 miliarde RON din cele 5,95 miliarde RON venituri din fonduri europene sunt, de fapt, subvenții agricole.

Ce încerc să spun?

PSD și-a fundamentat creșterea cheltuielilor bugetare prin generarea unor venituri bugetare provenite, într-o mare măsură, din fonduri europene. Acele fonduri europene:

  1. nu au venit decât în mică măsură, PSD ratând ținta auto impusă cu 11,8 miliarde RON în 2017, iar în 2018 riscă să o rateze mult mai rău
  2. fondurile europene atrase nu au generat venituri fiscale suplimentare vizibile în buget.

Tocmai de aceea, cred că actuala fixație pe cheltuieli e una greșită. Adevărata problemă a României nu e creșterea cheltuielilor statului ci incapacitatea de a găsi surse de finanțare a acestor creșteri, în condițiile în care ANAF e incapabil să crească veniturile bugetare măcar în ritmul în care crește PIB-ul.

About the Author

Daniel
De 8 ani lucrez în consultanță, din care ultimul an și jumătate la o firmă din UK. Scriu despre economie, politică, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep. Sunt un bărbos, hipster, consumator de cola (care mă ține treaz), ceai (care mă ține sănătos) și vin (care mă ține optimist).

Be the first to comment on "Unde sunt veniturile bugetare promise de PSD"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*