Ar trebui mutată Capitala României?

Am citit acum ceva timp un articol interesant despre cum capitala Marii Britanii ar trebui mutată de la Londra la Manchester (sau în alt oraș). Ideea e una validă și a mai fost folosită de-a lungul timpului de alte națiuni:

  • Statele Unite au preferat să își facă o capitală de la zero (Washington DC). Unul din motive a fost că alegerea unui oraș din Nord sau Sud ar fi putut deranja cealaltă parte. Un alt motiv însă a fost posibilitatea de a o lua de la zero cu planificarea și construcția. Existența orașului în acea regiune rurală a reprezentat un stimulent puternic, în special după războiul civil american.
  • Brazilia are capitala la Brasilia, undeva în interiorul țării, departe de Rio de Janeiro și Sao Paolo, cele mai populate orașe ale țării. Orașul a ajuns să aibă a 3a populație deși a fost creat în anii 60 cu scopul precis de a fi capitală. Mai mult, regiunea în care a fost construit era una din cele mai sărace ale țării.
  • Egiptul vrea să își mute capitala de la Cairo într-un oraș pe care să îl construiască de la zero.
  • Canberra este capitala Australiei și a fost așezată în interiorul continentului pentru a nu putea fi atacată de pe mare, dar și pentru a impulsiona zona, comparativ mai săracă decât coasta Australiei.
  • New Delhi a devenit capitala Indiei în 1912 când rezidența a fost mutată de la Calcutta. Orașul a fost construit lângă Delhi, o altă veche capitală a Indiei Mughale. Delhi era însă deja foarte aglomerat.
  • Islamabad, capitala Pakistanului a fost creată de la zero. Fosta capitală (Karachi) era cel mai mare oraș al Pakistanului, dar era foarte aglomerat. Mutarea capitalei a avut drept scop principal stimularea dezvoltării economice a zonei interioare a țării (Karachi e pe coastă).

De ce se mută capitalele

Sunt câteva motive care apar frecvent atunci când o capitală e mutată:

  • Dezvoltarea unor zone mai sărace: orașul cel mai mare servește de regulă drept capitală. Mutarea administrației departe de cel mai mare oraș al țării de regulă aduce după sine o serie întreagă de investiții în dezvoltarea zonei respective. Chestia asta ajută foarte mult mai ales atunci când vorbim despre mutarea capitalei în zone slab dezvoltate economic. Chestia asta pare să fi funcționat în cazul Brasiliei sau Islamabadului.
  • Aglomerarea: Dezvoltarea economică vine la pachet de regulă și cu trafic congestionat, rețele de transport public subdimensionat, probleme de locuire etc.
  • Motive strategice: Capitala, deși este cel mai dezvoltat oraș al țării e așezată în calea unei potențiale invazii (Canberra, Karachi, Sidney / Melbourne puteau fi ușor invadate de pe mare).

E o listă întreagă de țări care au decis să își schimbe capitalele pe Wikipedia dacă sunteți interesați. Unele sunt sărace, altele bogate. Cert e că nr. de țări care au ales să facă asta e surprinzător de mare.

De ce ar trebui mutată capitala în afara Bucureștiului

Haideți să luăm pe rând motivele de mai sus.

Dezvoltare economică

În primul rând Bucureștiul e cea mai dezvoltată regiune a României. Da, Bucureștiul și comunele / orașele apropiate formează o regiune a României separată de restul Munteniei. Cam toți indicatorii economici ai Bucureștiului sunt cu mult peste media Munteniei și a României în general. De exemplu (via Profit.ro):

Nivelul regiunii de dezvoltare este unul dintre cele mai ridicate din  Europa, aproape de locul 20 din 281, la egalitate cu macroregiunea nemțească Bavaria (peste toate regiunile de dezvoltare care o compun, afară de cea din jurul Munchenului), peste Budapesta (139% din media UE) și în apropiere de regiunile Viena sau Salzburg (ambele cu 151% din media UE). 

Eurostat oferă o unealtă de vizualizare și comparare a datelor între regiuni foarte faină. Dacă vă jucați un pic cu ea puteți afla că Bucureștiul e de regulă peste celelalte regiuni la majoritatea indicatorilor economici:

  • 76,7 ani speranța de viață la naștere față de 75,8 ani regiunea Centru (locul 2) și 74,4 ani regiunea Sud Est (ultimul loc)
  • 73,7% (locul 2) – gradul de ocupare al populației față de 76,2% (locul 1) în Nord Est și 62,2% regiunea Sud Est (ultimul loc). De remarcat aici că Bucureștiul are cea mai mare populație de studenți din România totuși, care trage procentul în jos.
  • 51,7% locuitori au studii superioare, față de 26,6% în regiunea Centru (locul 2) și 15,8% regiunea Muntenia (ultimul loc). Aici se vede și diferența în număr de studenți de care vă spuneam mai sus.
  • PIB / capita de 144% din media UE față de 67% din media UE în regiunea Vest (locul 2) și 39% în regiunea Nord Est (ultimul loc).
  • 0.9% / PIB alocați pentru cercetare – dezvoltare (locul 1) față de 0,44% regiunea Nord Est (locul 2) și 0,08% regiunea Sud-Est (ultimul loc).

Aglomerație

Diverse studii pun Bucureștiul în topul orașelor cu cel mai congestionat trafic din Europa sau din lume. Din cele 8 milioane de mașini înregistrate în România la mijlocul lui 2018 circa 1,35 milioane erau înregistrate în București (conform Ziare.com).

De aglomerația de la metrou știm cu toții, de propuneri dubioase de mutare a orelor de începere a școlii pentru a fluidiza traficul ați auzit, șosea de centură care se construiește de 20 de ani în coace și așa mai departe.

Adevărul e că Bucureștiul e un coșmar când vine vorba despre aglomerație.

Ușor de atacat

Bucureștiul e ușor de atacat. De fapt, motivul pentru care capitala României e la București și nu la Târgoviște e acela că otomanii doreau să poată controla mai ușor domnitorii români. Bucureștiul era mai aproape de Giurgiu, acolo unde se afla staționată permanent o garnizoană otomană care putea ajunge în București foarte rapid pentru a potoli orice fel de problemă.

Au fost numeroase intervenții ale otomanilor în București de-a lungul secolelor, dar poate cel mai rău s-a simțit problema așezării Bucureștiului în Primul Război Mondial.

Odată cu înfrângerea armatei române la Turtucaia, pe Dunăre, nu a durat mult pentru ca bulgarii sprijiniți de austrieci și germani să ocupe Bucureștiul. De ce? Pentru că e doar o aruncătură de băț de la Dunăre până la București.

Bucureștiul e un oraș vulnerabil atunci când se pune problema de a fi atacat din sud.

Unde ar putea fi mutată Capitala României?

Aici lucrurile devin un pic complicate. Haideți să explorăm niște variante în funcție de criteriile de mai sus:

Dezvoltare economică

Dacă mutarea Capitalei se va face strict pe criterii de dezvoltare economică, ar fi logic să o facem în una din zonele sărace ale României. Așa cum se poate vedea mai sus atunci când vine vorba de dezvoltare sunt câteva zone care sunt mai mereu pe ultimele locuri:

  • Regiunea Sud-Vest (Oltenia)
  • Regiunea Nord-Est (Nordul Moldovei)
  • Regiunea Sud-Est (Sudul Moldovei și Dobrogea)

Acestea sunt cele mai sărace regiuni ale României conform datelor Eurostat. Mutarea Capitalei în oricare din aceste regiuni ar impulsiona dezvoltarea economică a zonei respective. Știu că mulți vor strâmba din nas la ideea de a avea capitala în Oltenia sau Sudul Moldovei.

Spre exemplu Oltenia e una din cele mai izolate regiuni ale României, rezultat al:

  • geografiei sale (munți la Nord și Vest, Dunărea la Sud cu puține poduri spre Bulgaria și Oltul la Est),
  • dar și al neglijenței autorităților: 0 km de autostradă în Oltenia, o singură linie de cale ferată electrificată care unește Oltenia de Muntenia și o linie neelectrificată. De asemenea sunt puține  poduri care traversează Oltul și Dunărea.

Căi ferate în Oltenia. Sursă: Wikipedia

Mutarea Capitalei în Oltenia ar duce automat la niște investiții masive în infrastructură. Chestia asta ar ajuta enorm de mult regiunea.

Ca fapt divers, mutarea capitalei la Craiova ar fi o idee, dar un impact mai puternic l-ar avea construcția unei capitale de la zero. O soluție mai ieftină ar fi însă unul din orașele deja existente.

Moldova la rândul ei ar fi ajutată enorm de mult de mutarea capitalei în oricare din cele două zone ale sale. Nu ar trebui ignorat faptul că Iașiul a fost secole la rând capitală. Există așadar o oarecare justificare istorică pentru a alege acest oraș ca și capitală. Zona Iașiului este însă una din cele mai dezvoltate ale Moldovei, așadar ar fi o idee mai bună construirea unei capitale în altă parte pentru ca impactul pozitiv să fie mai mare.

Considerente militare

Haideți să încep cu disclaimerele:

În primul rând nu sunt analist militar, deci luați ce spun cu un strop de sare.

Doi, sunt perfect conștient că o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) poate atinge orice oraș de pe glob. Ba mai rău, rachete cu focoase nucleare se pot lansa inclusiv de pe submarine din Marea Neagră. Sunt conștient așadar că e irelevant unde îți pui capitala, un ICBM sau o rachetă balistică cu focos nuclear o poate transforma în cenușă în câteva secunde.

Rachetă de submarin cu focos nuclear Polaris – Muzeul Submarinelor din Gosport – Arhivă personală

Cu toate astea trebuie reținut că a cuceri capitala unui stat, cu armata adversă intrând în oraș e un factor psihologic important într-un război. Fix de asta, ideal ar fi să nu îți pui capitala într-un loc ușor accesibil pentru adversar. Repet ideea de mai sus: avem capitala la București pentru că e ușor de invadat de la sud de Dunăre.

”Doar nu o să ne invadeze Bulgarii” o să spuneți. Ba da, ne-au invadat în Primul Război Mondial și fix poziționarea proastă a Bucureștiului a făcut ca orașul să fie rapid ocupat iar capitala să fie temporar mutată la Iași pentru ca România să continue să lupte.

O viitoare capitală ar trebui poziționată într-un loc nu foarte aproape de o graniță ostilă. Din punctul meu de vedere asta ar exclude:

  • Sudul Munteniei,
  • Sudul Olteniei (deși acolo trecerile peste Dunăre sunt mai rare) și
  • Estul Moldovei.
  • Nici Vestul României nu e o zonă nemaipomenită, având în vedere relațiile istorice nu tocmai cordiale cu vecinii unguri.

De ce și Moldova? Pentru că de la Tiraspol la Iași sunt 219 km, distanță care poate fi parcursă în 3 ore. Iar la Tiraspol este staționată în continuare Armata a 14-a Rusă. Țineți minte: armata rusă se află la 3 ore de condus de România.

Unde ar avea sens o nouă capitală?

Având în vedere cele două considerente principale (dezvoltare economică și securitate militară), eu aș opta pentru mutarea capitalei:

  • fie în interiorul arcului carpatic
  • fie imediat lângă arcul carpatic în zona subcarpatică

În interiorul arcului carpatic

Harghita și Covasna ar satisface atât criteriile militare, cât și cele economice:

  • zonele sunt slab dezvoltate economic și mutarea capitalei acolo ar impulsiona puternic dezvoltarea economiei locale.
  • din punct de vedere militar pentru a accesa zonele trebuie traversat arcul carpatic atât de la sud cât și de la est. Intrarea prin zona vestică poate fi și ea controlată.

Problema ar fi acolo mai de grabă de sensibilități naționaliste: etnicii maghiari din zonă ar putea vedea mutarea capitalei drept un atac la identitatea lor națională.

Dar problemele astea pot fi evitate dacă te duci ușor mai spre sud, la Brașov. Orașul Brașov a fost înființat de sași, dar acum populația e majoritar română. O capitală în zona depresiunii Brașov, nu departe de județele Harghita și Covasna, ar ajuta zonele acestea fără să declanșeze discuții etnice.

În Subcarpați

Un alt candidat din punctul meu de vedere ar fi mutarea capitalei în zona Subcarpaților. Județul Mehedinți e unul din cele mai izolate și mai puțin dezvoltate ale României. E o zonă dificil de accesat de o armată străină având în vedere relieful.

Nordul județului Gorj și Vâlcea se pot califica și ele cu ușurință într-o virtuală cursă pentru o nouă capitală. Nordul Olteniei e greu accesibil de la Sud de Dunăre sau de oriunde altundeva de altfel. De asemenea, din punct de vedere economic mutarea capitalei în aceste zone ar fi extrem de benefică.

Alegerea mea

Personal, dacă aș avea ultimul cuvânt în mutarea capitalei aș alege Valea Jiului. E o zonă emblematică pentru problemele economice. De acolo au venit minerii nemulțumiți în 1999. Acolo s-a închis tot ce se putea închide în materie de fabrici și industrie, de acolo a început emigrația internă și apoi internațională a României.

Felul în care guvernele României au tratat Valea Jiului (poate și ca pedeapsă pentru mineriade) reprezintă o pată în istoria economică a României. Mutarea capitalei acolo ar da un impuls economic puternic zonei. De asemenea poate ar deschide ochii politicienilor mutați acolo cu privire la una din cele mai sărace zone ale României.

Valea Jiului

Pare absurdă propunerea? Nu e!

România e o țară profund dezechilibrată din punct de vedere economic, al infrastructurii și al dezvoltării în general. Mutarea capitalei ar putea să arate politicienilor și publicului larg cum se trăiește în afara Bucureștiului.

Ar fi de asemenea și o mutare importantă din punct de vedere al imaginii: coborârea din turnul de fildeș și apropierea de cetățean. Capitala nu mai e în îndepărtatul București ci într-un oraș mult mai mic și mult mai aproape!

 

Spune-le si altora

11 Comments on "Ar trebui mutată Capitala României?"

  1. Alexandru Petre | 08/09/2019 at 13:56 | Răspunde

    Ideea e buna, ar trebui luata in considerare de catre cine trebuie. Si pentru ca citesc cu atentie, am descoperit o mica greseala la vechile capitale vulnerabile la un atac: Calcutta nu Canberra.

    • Nu vad ideea mutarii capitalei discutata serios prea curand. Sincer, cred ca sunt sanse mai mari sa fie luata in serios daca ar iesi cineva si ar zice:
      „Trebuie sa mutam capitala in munti, la Sarmisegetusa ca stramosii nostri! Cum zicea si Decebal: branza, viezure, murg, capitala trebuie sa fie la Sarmisegetusa!”

      Also, care e greseala cu Calcutta / Canberra?

    • Aparent decizia de a alege Canberra si nu alt oras de pe coasta a fost luata avand in vedere posibilitatea ca orasul sa fie bombardat de pe mare. In afara de asta se pare ca le era teama si de epidemii: https://www.nationalgeographic.com.au/history/why-canberra.aspx

  2. Mierea mutării capitalei e veche, cred că am citit ceva in sensul asta scris de Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu prin anii 1930-1940. Parca varianta cea mai discutată era Feldioara.
    Problema Bucureștiului este că el este practic o tumoră in corpul României. Este prea mare (nu zic prea dezvoltat), plasat excentric, absoarbe toate resursele, practic simpla lui prezență sufoca celelalte orașe pe o raza de câteva sute de km.

    • Daca ai vreo resursa online cu ce au scris cei doi (sau altcineva interesant) lasa un link, te rog.
      Bucurestiul, prin simplul fapt ca e capitala a atras resurse importante inca din Evul Mediu romanesc. Mergand pe „Regula lui Zipf” Bucurestiul nu ar fi crescut probabil peste dimensiunea Craiovei. Dar statutul de capitala a facut ca orasul sa primeasca resurse considerabil mai mari decat celelalte.

  3. Cred ca o alternativa la mutatul capitalei ar putea fi mutatul sediilor de institutii si ministere in alte orase din tara, o practica pe care am observat-o in mai multe tari europene, tocmai ca sa stimuleze zone din tara ramase in urma cu dezvoltarea.

    • Da, e si asta o varianta interesanta, dar insuficient studiata. Sunt anumite sinergii atunci cand ai Guvernul, Presedentia si Parlamentul in acelasi loc? Ar avea sens sa se mute Ministerul de Interne de exemplu in Cluj, Ministerul Finantelor la Iasi si asa mai departe? Cum se vor descurca ministerele astea daca nu mai sunt in acelasi loc? Impactul relocarii lor ar fi suficient de mare pentru a merita efortul? Multi experti din ministerele astea s-ar putea sa nu vrea sa se mute iar intr-un oras mic s-ar putea sa nu gasesti oameni calificati.

  4. Nu am din păcate nimic în format electronic și nici măcar fizic nu știu să indic. Parca in “profetism românesc “de Eliade sau “dimensiunea românească a existentei” de Vulcănescu, dar nu mai îmi aduc bine aminte sunt peste 20 de ani de când le-am citit. Țin minte că era și o comparație între cheltuielile de modernizare a Bucureștiului și ale Belgradului, evident în favoarea sârbilor… Daca stau să mă gândesc bine și Camil Petrescu parca avea pe undeva o observație legata de mutarea capitalei (făcută ca si cum la vremea respectivă era un subiect curent) posibil in patul lui Procust dar nu bag mana in foc.
    Discuția cu așa zisa “dezvoltare” a Bucureștiului este fără sfârșit. Senzația mea de aproximativ 10 ani încoace este că toți arhitecții români de inspira din Londra. Doar acolo am mai văzut construite una lângă alta clădiri atât de amestecate că stiluri arhitecturale (vezi city of London). Consecințele pe termen lung sunt aglomerare și taxe mai mari (taxă de “congestie”- la Londra sau de “oxigen”, că așa se cheamă, la București).
    Ar putea Romania sa aplice insa un model diferit de capitala? Adică fie mutarea capitalei intr-un oraș mic sau noi construit sau pur și simplu mutarea capitalei în mai multe orașe (Africa de sud are 3 capitale). Personal as inclina către a treia varianta, anume disiparea in teritoriu a ministerelor și agențiilor guvernamentale. O alta idee care îmi trece prin cap dar este greu de aplicat este “mutarea” centrelor universitare în orașe mai mici, “universitare”. Azi o mare problema este că mulți vin la București (Cluj Napoca, Timișoara, Iași) din “provincie” și rămân acolo în multe cazuri nici măcar nu lucrează în domeniul in care au diploma de facultate. Mai bine trotinetist cu diploma la Glovo în București decât profesor (sau chiar doctor) la cuca macaii.
    Prin ce diferă situația de acum fata de cea din anii 1930? Atunci Romania era o tara slab urbanizata,există în rural o mare presiune demografica. Acum suntem cu un deficit demografic major.

    • Legat de mutarea unor institutii, cum ziceam si mai sus, nu stiu daca efectul ar fi acelasi si ar depasi efortul, dar e cu siguranta o varianta interesanta si care merita explorata.

      La partea cu mutarea centrelor universitare, cred ca ar putea sa se intample o chestie din asta, dar ar trebui sa fie tot undeva aproape de marile orase. Ar fi fain de exemplu un campus modern al ASE-ului nu departe de Bucuresti. Sau Politehnica mutata la Magurele, ca tot avem ditamai laserul acolo. Dar probabil ca ar trebui ca Guvernul sa finanteze partial sau total mutarea asta. ASE-ul are corpurile de cladire extrem de central si ar scoate niste bani frumosi din ele, dar nu stiu daca ar fi suficient pentru a isi finanta singura mutarea. Politehnica nu le are centrale, dar suprafata acolo e mult mai mare. Nu stiu cate universitati din afara Bucurestiului si-ar permite asta insa.

  5. Alexandru Petre | 09/09/2019 at 16:46 | Răspunde

    Ai scris despre Canberra ca e usor de atacat. Cred ca e vorba de Calcutta care a si fost schimbata cu New Delhi drept capitala Indiei

  6. @Daniel:
    Mutarea unor agenții guvernamentale au chiar a unor ministere e un lucru fezabil in timp relativ scurt (5-10 ani) cu cheltuieli rezonabile. Mutarea de universități e mai problematica, mai ales că România nu are o tradiție a orașelor universitare (cum e spre exemplu Cambridge), poate doar universitatea din Cluj (ce făcută de maghiari) a fost o încercare în acest sens. La momentul actual, din orașele vizitate de mine cel mai mult de apropie de un asemenea profil Târgu Mureș.
    Legat de capitala ar mai fi de discutat o chestie pe care parca am auzit-o prima data la Neagu Djuvara: in mentalul colectiv ancestral românesc adevăratele capitale sunt Constantinopolul (istanbulul) și Viena, pentru că acolo domneau împărați și pentru că situația asta a durat sute de ani (Moscova nu a avut timp suficient să se impună în mental, doar vreo 20 de ani).

Leave a comment

Your email address will not be published.


*