Vaccinurile trimise la sate ajung tot la cei din orașe

Cei care mă cunosc mai bine știu că în spatele acelui cinism e încredere că lucrurile vor fi bine dacă muncim și le facem să fie bine. Sunt cel mai pesimist optimist sau cel mai optimist pesimist pe care îl veți cunoaște.

Și cu toate astea am momente când rămân dezamăgit. Trebuie să recunosc că nu mi s-a mai întâmplat de mult să trăiesc sentimentul ăsta în legătură cu România, dar azi a fost unul din acele momente.

A pornit cu chestia asta:

Tot mai mulți români sunt nevoiți să se programeze la vaccinarea împotriva COVID-19 în afara localității lor, unde locurile se epuizează rapid, iar această problemă se menține și după deschiderea înscrierilor pentru cea de-a treia etapă a vaccinării, care se adresează populației generale. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, se întreabă “De ce ai ține mii și mii de doze de vaccin anti COVID-19 pe stocuri în comuna Talpa (de exemplu), când cererea masiv nesatisfăcută este altundeva, în marele oraș aflat la 100-150 km distanță, unde sunt zero stocuri?”. (sursă)

Ce e în neregulă cu observația asta? Păi în primul rând că vorbim de o campanie de vaccinare, nu de vânzare. Să vorbești de cerere mai mare la oraș pentru vaccin înseamnă să pierzi din vedere că dozele alea nu sunt o marfă. Și vă spun asta eu ca economist: vaccinurile nu sunt o marfă! Nu li se aplică legea cererii și a ofertei. E profund greșit și imoral să privești vaccinurile ca pe o marfă și să privești situația pe principiul cerere și ofertă. Dacă am merge pe ideea asta atunci cererea cea mai mare e în București și prin urmare acolo ar trebui să trimitem toate vaccinurile pe care le primim. Locuiești într-un sat de 100 de oameni? Ghinion, nu e cerere suficient de mare ca să îți aducem, așteaptă să se vaccineze toate orașele mari înainte și mai vedem apoi.

Altă chestie care văd că scapă expertului: vaccinurile astea nu se pot depozita oriunde. Chiar și un amator ca mine știe că vaccinul de la Pfizer trebuie ținut la temperaturi între -70 și -80 de grade. Moderna trebuie să stea la -25 până la -15 grade Celsius. Astra Zeneca e singurul care poate fi ținut la temperaturi de frigider.

Acum întrebare: câte sate credeți voi că au unități frigorifice pentru a depozita un vaccin la -70 de grade Celsius? Dar – 25? Credeți că va cumpăra cineva astfel de unități pentru fiecare sat? Sau pentru cele de la Pfizer, credeți că va sta cineva să cumpere 50 de frigidere pentru a depozita toate vaccinurile care trebuie administrate unei comune întregi?

Întrebare de om care nu e expert în politici de sănătate: e posibil oare ca o localitate de genul Talpa să fie singura cu capacitate de stocare a unui număr mai mare de vaccinuri și acolo să se vaccineze oameni din mai multe sate sau comune dimprejur? Poate de aia sunt trimise mai multe vaccinuri acolo și oamenii care au făcut asta nu sunt chiar proști? Zic și eu ca un nespecialist ce sunt.

Oare cei care se ocupă de vaccinare știu că sunt probleme cu depozitarea vaccinului în mediul rural? Păi ia să vedem:

Trebuie să avem și centre disponibile pentru localitățile din mediul rural, chiar dacă acolo adresabilitatea este mai scăzută. În paralel vom opera acele centre mobile care să deservească populația din mediul rural (sursă)

Aha, de ce oare e nevoie de centre mobile în mediul rural? Pentru că dispensarele și spitalele din mediul rural au de toate?

Și apropo de asta cu cererea, 22% din oamenii înscriși pe platformă sunt din București în condițiile în care Bucureștiul reprezintă circa 10% din populația României. Deci Bucureștenii sunt și așa suprareprezentați și se vaccinează mult mai mult față de restul populației. Bucureștiul plus următoarele 5 județe dau 50% din populația înscrisă azi. Restul României se înghesuie pe cealaltă jumătate. Dar hei, eu nu sunt expert în sănătate ca alții, ce știu eu.

Scăderea populației e de vină

A apărut apoi povestea asta cu scăderea populației (sursă):

Dacă nu aveți chef să citiți vă fac un rezumat: sunt prea multe vaccinuri la sate pentru că sunt mai mulți oameni pe hârtie care locuiesc acolo când în realitate ei nu mai locuiesc de muncă în acele localități. Altfel spus, sunt vaccinuri nefolosite la sat pentru că populația de acolo cumva există, dar nu mai există atât de mult.

Ce e surprinzător la explicația de mai sus e că vine de la un sociolog, un om care e obișnuit să lucreze cu concepte complexe, dar și cu statistica.

Ori de câte ori văd o explicație din asta aplic testul numit ”briciul lui Ocam”. Briciul lui Ocam e un principiu care spune că cel mai des explicația cea mai simplă e și cea mai credibilă. Dacă ar fi să aplicăm briciul lui Ocam, explicația de mai sus ține?

Păi haideți să vedem, există o explicație mai simplă a fenomenului? Haideți să vedem care din următoarele două explicații e mai simplă?

  1. Cei care coordonează campania de vaccinare nu știu numărul real de oameni din mediul rural. În același timp numărul de vaccinuri din aceste localități e mai mare decât populația satului / comunei. De asemenea în mod misterios numărul de înscrieri pentru vaccinare de la sat crește greu.
  2. La sat trăiesc oameni bătrâni care nici nu au internet și chiar dacă l-ar avea nu ar ști să se înscrie. Platforma de înscriere de asemenea nu prea funcționează iar la telefon e greu spre imposibil să găsești pe cineva să te programeze. Medicul de familie de la sat e sublim, dar lipsește cu desăvârșire în multe sate. Acolo unde e unul nu are timp și poate nici chef să înscrie bătrâni.

Ce e mai probabil? Guvernul să trimită sute de mii de doze de vaccin la sate crezând în mod naiv că încă locuiesc milioane de oameni acolo sau pur și simplu la sate locuiesc oameni bătrâni care nu au cum să se înscrie pe o platformă care și așa nu merge?

Hai serios că e simplu, oare chiar crede cineva că toate vaccinurile trimise la Talpa sunt pentru oamenii din Talpa? Chiar am ajuns să credem că în satele astea nu mai există decât 20 de oamenii iar Guvernul nu știe asta? O fi scăzut populația României, dar nu a scăzut atât de mult încât să rămână disponibile doze atunci când trimiți câteva zeci de mii în mediul rural.

De ce preferă lumea explicațiile astea

Pentru că oamenii vor să se vaccineze cât se poate de repede și nu vor să mai aștepte. Mai știți scandalul ăla că se vaccinează ”esențialii” înaintea oamenilor simpli?

Știți ce am învățat eu astăzi? Că românii nu s-au scandalizat din cauza faptului că e imoral să te vaccinezi înaintea celor bolnavi cronici sau vulnerabili. Nope! Românii s-au scandalizat pentru că existau modalități de vaccinare și ei nu erau între cei aleși. Majoritatea românilor s-ar fi alăturat acelei liste dacă s-ar fi ivit ocazia.

Și pentru ce? Ce câștigă acești oameni? 1-2 luni poate avans la vaccinare. Ce vor face cu acest avans? Ce era atât de important încât să sară înaintea unor alți oameni care poate chiar au nevoie de vaccinul ăla? O vacanță în Grecia? Un city break la Barcelona? Atât de urgent e încât să riști viața unui om? Dacă e o șansă de 1% ca un om să moară pentru că ai sărit tu rândul îți vezi de treabă și o faci? Atât de rău am ajuns?

Și ca să nu se simtă vinovați evident că se vor găsi explicații convenabile:

  • nu iau vaccinul nimănui, de fapt acei oameni nu există. Sigur că da, în mediul rural mai trăiesc fix 30 de oameni iar guvernul a trimis 3 milioane de vaccinuri acolo. 45% din România locuiește la țară, nu s-au trimis 9 milioane de doze de vaccin acolo ca să rămână în plus. Cine se programează la vaccin la sat acum posibil să ia vaccinul altcuiva care are nevoie de el.
  • cererea de vaccin e mai mare la oraș. Wow, cum ai măsurat? Ai fost tu acolo să vezi cât e cererea?
  • dacă oamenii ăia chiar ar vrea să se vaccineze de ce nu s-au înscris? Că nu au internet de aia. De ce nu au dat telefon atunci? Că nu răspunde nimeni, mulți dintre ei nici nu au semnal pe unde locuiesc (jumătate din satul bunicilor mei de exemplu, în România anului 2021). De ce nu i-a înscris medicul de familie? Că vorbim de sute sau mii de oameni într-o comună iar medicul de familie de regulă are 2-3 comune în subordine. Vorbim de mii de oameni! Și să vrea și nu poate!
  • majoritatea sunt pensionari, au timp să se ducă la oraș să se vaccineze. Nu știu cum e la alții, dar la mine în Oltenia la sat se trăiește din pământ și animale, pe care nu le poți lăsa singure o zi întreagă să te duci la oraș să te vaccinezi. Ca să nu spun că prin satul bunicilor mei nu prea mai circulă mijloace de transport în comun de niște ani de zile. Și nu e un sat în vârful muntelui. Sunt mii de localități în România fără transport în comun. Cum vor ajunge oamenii aceia la oraș? Pe jos?
  • la sat nu vor să se vaccineze pentru că religie și anti-vacciniștii. Adevărul e că Olivia Ster locuiește la sat, nu? Și toți oamenii ăia de pe la tv și online care sunt anti-vacciniști, toți locuiesc la sat, nu? Știu știu, ai auzit tu de la cineva că e popa nu știu cum la sat și se opune vaccinului și satana cu cipuri și bil gheitz nu? În baza unor anecdote și dubioși de pe facebook ai tras tu concluzia că toți oamenii de la sat și toți preoții nu vor să se vaccineze. Wow! Ce deștept ești tu și ce proști sunt ei! Ce bine că iei tu vaccinul ăla în locul lor că tu știi că la sat se votează PSD și BOR e nașpa iar oamenii ăia sunt niște necivilizați care oricum nu merită nimic. Sunt sigur că ai niște cifre solide pentru a baza opinia asta.

Sincer să fiu am o speranță în toată marea asta de dezamăgire: sper că oamenii care se duc la Talpa să se vaccineze sau prin alte sate să se uite bine de tot cum arată România din afara comfortului lor. România aia profundă pe care o ignoră cu grație când cer autostradă până la Brașov în loc de dispensare, medici și profesori în mediul rural.




Despre tatăl lui Vlad Voiculescu și securiști

Se pare că tatăl lui Vlad Voiculescu a fost colaborator al securității (via Hotnews):

Vlad Voiculescu a afirmat marți, după apariția în mediul online a unei decizii din 2015 care stabilește că tatăl său a fost colaborator al Securității, că acest document era probabil „păstrat pentru mai târziu” dar a admis că Vasile Voiculescu Iulian „nu e perfect și sigur a făcut greșeli” .

Reacția sa a venit după ce o decizie a Curții de Apel București din 11 martie 2015 a început să circule în mediul online. Potrivit acestei decizii, se „constată calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul Vasile Voiculescu Iulian”, cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

De notat că este vorba de o decizie din 2015 care a fost publicată de-abia în septembrie 2019 în Monitorul Oficial.

Problema cu Vlad Voiculescu nu e că tatăl său a fost colaborator al Securității ci atacurile pe care le acesta le-a avut la adresa PSD. Iată ce spunea același Vlad Voiculescu anul trecut pe pagina lui de Facebook. Postarea a fost preluată apoi de presă.:

“Am fost obligaţi să ne ascundem de caracatiţa PSDALDE-ului, coaliţie ticsită de foşti şi actuali securişti, continuatoare a PCR”

A se nota că decizia privind calitatea tatălui său e din 2015 iar postarea de pe Facebook din 2019. Deci omul se știa cu musca pe căciulă, dar continua să atace PSD fix pe faptul că în PSD ar fi securiști. Atitudinea asta de puritate e ceea ce e revoltător la Vlad Voiculescu din punctul meu de vedere.

Nu poți să arăți cu degetul pe alții ca fiind securiști în timp ce tu știi că ai problema aia în familie și va putea fi folosită împotriva ta.

Vlad Voiculescu la Primăria Capitalei

Având în vedere că acea decizie era din 2015 e straniu cum a apărut în online fix acum, trecând neobservată din septembrie 2019 până în prezent. Îmi e destul de clar că decizia a fost ținută la rece pentru a fi folosită la momentul potrivit. De ce acum? Habar nu am, dar e clar că cineva a vrut să îl liniștească zilele astea.

Ceea ce mă duce la următoarea problemă: Care erau șansele USR-PLUS de a câștiga Primăria București dacă Vlad Voiculescu ar fi primit nominalizarea USR-PLUS și ar fi apărut chestia asta?

Dreptei i-a trecut un glonț pe lângă ureche. Adică șansele alea mici ale lui Vlad Voiculescu la Primărie ar fi dispărut complet cu chestia asta.

Iar Vlad Voiculescu ar fi trebuit să se gândească de doua ori înainte de a se expune politic pentru o funcție politică atât de importantă precum e cea a Primăriei Capitalei.

Spălarea trecutului

Cu ocazia acestui scandal au apărut și apărătorii lui Vlad Voiculescu, gen Vlad Mixich:

Doar mie mi se par deplasate comparațiile de mai sus? O prostituată își toarnă clientul la poliție? Tatăl lui Keanu Reeves a turnat oameni la Securitate pentru că ascultau Europa Liberă? Omul efectiv compară merele cu perele.

Singura poziție decentă în situația asta e de a spune: păcatele părinților nu trebuie să se răsfrângă asupra copiilor. Atât! Asta e tot!

Aici însă fac o paranteză: atât Vlad Mixich cât și Vlad Voiculescu sunt creștini practicanți, deci ar trebui să știe că păcatul originar rămâne și se transmite de la o generatie la alta. Acel pacat poate fi spălat doar prin botez. E o metaforă pe care mă așteptam să o înțeleagă.

O altă chestie periculoasă în toată discuția asta e normalizarea unui trecut sulfuros. Observ o tendință de a spune că ”toată lumea a avut părinți colaboratori” și ”să arunce piatra cel fără de păcat” așa cum remarcă și Ema Prișcă.

În cazul ăsta eu mă calific să arunc pietre. Și nu doar eu ci milioane de alți români care nu au avut niciodată în familie colaboratori.

Dar cumva în politică dacă arunci o piatră într-un partid ”de dreapta” dai peste legături dubioase. Tatăl lui Cioloș a lucrat la Miliție înainte de 90 iar Cioloș a fost unul dintre soldații care erau postați pe strada activistei anti-comuniste Doina Cornea. Tatăl lui Ludovic Orban a fost căpitan în cadrul Securității.

O parte din oamenii cei mai vizibili din USR și PLUS au la rândul lor chestii nu foarte ok (legal și/sau moral) prin trecutul lor.

Nu știu cum se face că dacă arunci o piatră în partidele astea care țipă ”ciuma roșie” și ”comuniștii” ai șanse mari să lovești un ”fost” ceva.

Vlad Voiculescu era într-o poziție bună să recunoască problema

De fapt asta e marea problemă în cazul lui Vlad Voiculescu. El se bucură de ceva timp de o reputație foarte bună și impresia mea e că ar fi avut acea reputație la fel de bună dacă ar fi ieșit după 2015 și ar fi spus: ”se pare că tatăl meu a fost colaborator al Securității”. O putea face după ce și-a încheiat mandatul de ministru tehnocrat. Își putea canaliza energia și discursul pe chestiile pe care lumea le percepea ca pozitive legate de persoana sa:

  • rețeaua medicamentelor
  • Magicamp
  • chestiile făcute în guvernul tehnocrat – ca paranteză nu mă bag în discuția legată de mandatul său, dar lumea are o părere bună despre el.

Lumea îl apreciază enorm de mult pentru chestiile astea. A preferat însă discursul de tip PSD e plin de colaboratori ai Securității.

Ar mai fi și altceva?

Ar trebui notat că asta nu e prima oară când Vlad Voiculescu e acuzat că familia sa a avut legături cu Securitatea. Un profesor universitar și fost consilier PNL (Stamule) a acuzat în trecut că alți membrii ai familiei Voiculescu ar fi fost chiar membri ai Securității.

Dincolo de conspirații și ce poate / nu poate fi dovedit ce e clar e că Vlad Voiculescu are niște rude (îndepărtate, e adevărat) care apar prin aceleași locuri ca și Vlad Voiculescu. Cancan și Naționalul, două publicații tabloid scriau că unul din frații bunicului (Nicolae Voiculescu) a înființat Institutul Aspen, cel la care și Vlad Voiculescu a fost bursier și care, între altele ar fi ocupat ceva funcții prin industria farmaceutică. Vlad Voiculescu anunțase la momentul respectiv că va da în judecată acele publicații spunând că de fapt legătura de rudenie, deși există, e mult mai slabă. Prezența acelei persoane în boardul Institutului Aspen, spunea Vlad Voiculescu, nu are nici o legătură cu faptul că a primit bursă.

Trecând de trecutul îndepărtat al dânsului, s-a mai scris despre legăturile dintre Vlad Voiculescu și mai multe persoane din sistemul medical precum și companii din industria farmaceutică:

Anul trecut Pfizer a sponsorizat Magicamp cu 50 de mii de lei, iar Novartis cu aproximativ 108 mii de lei. Pentru sponsorizarile de anul acesta ale taberei nu exista date publice, dar din informatiile mele ele vin din partea Novartis, Pfizer si Himalaya. Trei firme de medicamente sponsorizeaza o asociatiei a ministrului Sanatatii?

Novartis sponsorizeaza Magicamp inca de la infiintare, deci o relatie solida, bazata probabil pe colegialitatea din cadrul Institutului Aspen dintre Vlad Voiculescu si Nicolae Voiculescu, nimeni altul decat fostul director general, vreme de 7 ani, al Novartis, un personaj foarte influent in sistemul sanitar, mereu in anturajul puterii, fie ca vorbim de dl Bazac, dl Banicioiu sau insusi dl Ponta.

Pe dl Nicolae Voiculescu il gasim si in Panama Papers.

Toate chestiile de mai sus sunt discutate și publicate prin presă. Nu le-am inventat eu. Dacă dl. Voiculescu a trecut prin scandalurile astea și a ieșit cu o imagine bună probabil va ieși ok și din acesta, nu?

Ce facem cu foștii colaboratori ai Securității?

Am avut un referendum inutil pentru ceva complet abstract cum ar fi ”definiția familiei”. Am mai avut un referendum pentru a interzice OUG-urile pe justiție și încă unul pentru a decide dacă vrem parlament bicameral sau unicameral. Astea sunt chestii incredibil de tehnice, dar cumva s-au transformat în referendumuri.

Nu am fost capabili în schimb să avem un referendum pe tema ”ce facem cu foștii colaboratori ai Securității?”. Îi mai vrem, nu îi mai vrem în structurile statului? Până și Traian Băsescu pare să fi fost colaborator al Securității deși decizia nu e definitivă.

Nu am avut niciodată o dezbatere la nivel național referitor la acești oameni care au colaborat cu Securitatea. Chestia asta e importantă pentru că acești colaboratori au avut parte de beneficii de pe urma colaborării. Au primit funcții, li s-a facilitat accesul în anumite instituții sau plecarea în afara țării și așa mai departe.

Au fost alte vremuri cu alte circumstance, înțeleg asta. Dar sunt n cazuri în care oamenii au fost abordați de Securitate și au refuzat colaborarea. Nu au fost bătuți pentru refuzul acela, nu au amenințați sau altceva din câte se pare. Au pierdut în schimb ocazia de a urca mai rapid pe scara socială. Dacă admitem că erau alte vremuri atunci trebuie să admitem și că acei colaboratori au avut parte de diverse beneficii.

Așadar ce facem cu colaboratorii Securității? Îi iertăm? Nu îi iertăm? Dacă îi iertăm pe colaboratorii Securității suntem ok cu beneficiile primite de ei? De care beneficii au beneficiat și copii lor.

Dacă îi iertăm pe cei care și-au turnat prietenii, colegii și rudele iertăm și fostele cadre PCR? Iertăm și corupții din anii 90?

Ce e mai nasol:

  • să fi luat / dat șpagă pentru un contract?
  • să fi turnat prietenii / rudele / colegii Securității?
  • să fi fost cadru PCR?

Concluzii

Vlad Voiculescu e un nume care nu va dispărea din politică cel mai probabil. Iar treaba asta cu părintele colaborator al Securității e cu dedicație. Așa cum a stat la rece din Septembrie 2019 până în prezent mai putea sta ceva timp. Dar a fost scoasă de la naftalină acum. Și s-ar putea să fie mai bine pentru cariera politică a lui Voiculescu. Așa cum spuneam mai sus, dacă ieșea chestia asta în cazul în care ajungea candidat la Primăria București era mult mai grav pentru el.

În același timp evenimentul ăsta e un reminder pentru el: nu poți acuza PSD că sunt securiști și tu să ai unul în familie (și să știi de treaba asta).

Mi-ar plăcea ca asta să fie o lecție de smerenie pentru Voiculescu și să înțeleagă faptul că nu te poți pune pe o poziție morală superioară altora când ai scheleți în dulap. A făcut suficiente lucruri bune singur încât să poată merge pe alt discurs, nu unul ”anti”.

Dar în același timp scandalurile se cam țin lanț după el. Poate nu ar strica să renunțe la imaginea de puritate și neprihănit.




Oamenii nu inteleg listele de carti recomandate

Nu știu cum e pe la voi, dar în ultimele zile mai toată lumea prin social media vorbește despre cele mai bune cărți pe care le-au citit în 2019. Se fac liste peste liste, se schimbă recomandări mai ceva cum schimbă gospodinele rețete și se fac aprecieri cu privire la importanța autorului X sau a cărții Y.

Eu mă bucur să aud că oamenii citesc și schimbă păreri despre cărțile citite, dar încep să am impresia că mare parte din discuțiile astea sunt ”artă de dragul artei”.

Voi câte cărți citiți pe an?

Asta ar fi una dintre chestiile care mă roade zilele astea. Pentru că văd liste lungi de cărți, cu oameni care vin cu ”top 10 cărți citite” în 2019. Eu când aud asta mă gândesc că respectivele persoane ar fi citit mai mult de 10 cărți în cursul anului din care au trebuit să aleagă ”doar” 10.

Acum nu știu de alții, dar cărțile pe care le-am citit eu anul acesta nu au avut sub 300 de pagini. Ceea ce mă face să mă întreb când au timp oamenii ăștia să citească atât și să le și rămână niște idei în cap. Eu încerc să citesc 20-30 de pagini pe zi, măcar în 4 din 7 zile ale săptămânii, dar chiar și așa îmi e greu să mă concentrez după 8-9 ore de muncă.

Și vă rog să mă credeți că nu am văzut multă beletristică prin listele alea ci multe chestii care chiar necesită să îți pui neuronii la muncă. 

Alternativa ar fi ca oamenii pe care îi văd eu să fi citit cărți mai mici ca dimensiuni, dar atunci când am căutat câteva din acele titluri mi-au apărut cărți mari.

Evident, excludem din discuție oamenii care citesc chestii pentru că aia le e meseria: jurnaliști, politicieni, cercetători care citesc din domeniul lor șamd.

Îmi vine greu să cred că poate cineva să aibă o slujbă de 8 ore pe zi și apoi să treacă prin 2-3 cărți pe lună și să rămână cu ceva în cap.

Unde e recenzia?

O altă chestie dubioasă e că oamenii care postează liste nu prea postează recenzii ale cărților respective atunci când le citesc. Pur și simplu, la final de an ne anunță că au citit j-de cărți, dar cu foarte puțin context referitor la care e treaba cu acele cărți.

Adică ok, ai citit astea 10 cărți, dar care e subiectul? ce ți-a plăcut / displăcut la ele? Poate părea banal, dar ce sens are să postezi o listă seacă de titluri și nume de oameni și să spui că alea sunt cărțile recomandate? În afară de vanitate există și altă motivație?

Dacă ai vrea să ajuți pe cineva să aleagă un titlu ai scrie măcar câteva impresii despre fiecare.

Îmi aduc aminte că am citit la un moment dat o recenzie a cărții Factfulness de Hans Rosling pe blogul lui Bill Gates. Am văzut apoi Factfulness în lista de cărți recomandate a lui Barack Obama pe anul 2018. Factfulness e o carte excelentă, motiv pentru care i-am făcut și eu o recenzie, dar cu siguranță nu aș fi bagat-o în seamă doar pentru că era în lista lui Barack Obama. Citind însă recenzia lui Bill Gates mi-am dat seama că e genul de carte pe care aș vrea să o citesc.

La rândul meu mă bazez pe aceste recenzii înainte de a cumpăra o carte în 8/10 cazuri cred. Îmi vine greu să cred că sunt oameni care vor citi o carte orbește doar pentru că e într-o listă. Dar în fine, ce știu eu…

Listele de cărți sunt o chestie personală

Dar tot ce e mai sus pălește în fața unui alt obicei teribil de enervant: 

Sursă

În cazul în care nu ați prins ideea, cea mai obositoare chestie când vine vorba de liste de lecturi e să dai de cineva nemulțumit de lista altcuiva. 

O listă de lecturi / cărți recomandate e o chestie personală. Ai citit cărțile X, Y și Z și vrei să îi convingi și pe alții să le citească sau vrei să începi o discuție pentru a afla ce mai citesc și alții. Mi se pare complet aiurea ca o altă persoană să vină și să îți reproșeze că ai citit cartea X sau că ai citit doar din domeniul nu știu care.

E o chestie știută că oamenii își aleg cărțile pe care le citesc în funcție de propria personalitate, dar și cărțile citite ne schimbă personalitatea. Tocmai de aceea ne plac recomandările de cărți ale altor oameni: sunt personale, vrem să aflăm ce citește Barack Obama, președinte al SUA de 2 ori. Dacă am vrea să aflăm ce s-a vândut mai bine am citi direct listele cu cele mai vândute cărți din SUA sau Anglia și așa mai departe. Fix personalitatea omului care a făcut lista e ceea ce ne face curioși.

Asta ca să nu mai spun că în exemplul de mai sus avem un om care a terminat medicina (Vlad Mixich) care îi reproșează unui fost președinte democrat (stânga americană) că citește și recomandă prea multe cărți de stânga. Adică, mi se pare doar mie sau sună cam ridicol reproșul?

Eu aș fi dus demersul lui Mixich mai departe și i-aș fi scris pe twitter sau facebook lui Obama:

”Zău așa băi Barack, numai căcaturi din astea de stânga alt cis non-hetero normativă citești? Nu o să ajungi nicăieri în viață bă băiatule dacă bagi numai din astea. Ia de aici lista lui Bill Gates, miliardar care a făcut bani din piața liberă și bagă la cap, poate se leagă ceva și de tine”

Dacă aveți curiozutatea de a vă uita pe lista lui Obama o să vedeți că nu prea conține cărți de stânga. Și are destul de mulți autori din afara SUA. Ba chiar abordează teme foarte diferite. Dacă nu mă credeți puteți citi lista sau pe pagina lui Obama de Twitter.

Recomandările mele

Dacă citiți blogul de suficient de mult timp știți că postez și recenzii ale unor cărți citite. Din păcate nu reușesc să fac asta pentru toate cărțile care îmi trec pe sub ochi. Ba chiar am avut un final de an atât de agitat încât nu am mai postat de mult o recenzie și s-au cam adunat cărțile despre care vreau să vă povestesc. 

În fine, dacă aveți nevoie de recomandări de citit aruncați un ochi pe lista de Recenzii. În ianuarie și februarie 2020 mi-am propus să postez 3-4 recenzii ale unor cărți citite pe parcursul lui 2019. Între timp, vă recomand să aruncați un ochi pe lista lui Obama, pe lista lui Gates (el postează pe anotimpuri). Și The Guardian publică astfel de liste realizate de diverse personalități britanice

E internetul plin de personalități cu recomandari sau liste de la diverse ziare sau publicații online. Timp și bani să aveți!




Vlad Mixich incearca o manipulare

Cred că am să redenumesc blogul acesta ”mithbusters” pentru că în ultima vreme scriu despre toate aberațiile economice pe care unii le debitează prin media.

Astăzi e rândul lui Vlad Mixich, om pe care îl urmăream pe Facebook datorită postărilor bune pe partea de politici de sănătate. Domnul Mixich este de profesie jurnalist, dar a lucrat pentru câteva luni și la Ministerul Sănătății în perioada în care ministrul era Vlad Voiculescu (tehnocrat). Știind că are o reputație destul de bună, am fost șocat să citesc următoarea postare:

Problema mea cu postarea lui e următoarea:

  1. Acciza la țigarete nu scade pentru că așa vrea Dragnea, Grindeanu, firmele de tutun, Soroș sau nea Pandele, mecanic la Autobază ci pentru că formula de calcul a accizei a fost actualizată cu prețurile din 2015 și de anul trecut. Cum România trece printr-un episod deflaționist de ceva timp (adică avem inflație negativă), e normal ca prețul de referință să scadă. Deci nu guvernul Dragnea Grindeanu încearcă să îi omoare pe români ci o formulă matematică.
  2. Scăderea este de 5 RON la 1.000 de țigarete (de la 334,17 lei/1.000 la 329,222 lei/1.000 de ţigarete). Un pachet are 20 țigări deci impactul asupra prețului final al pachetului este de 0.1 RON. Sunt șanse mari să nu vedem nici o modificare în prețul de vânzare (iar asta au spus-o și producătorii și distribuitorii). Prin urmare nu va exista nici un fel de modificare în preferințele de consum ale fumătorilor.

Unei persoane obișnuite ar trebui să îi ia mai puțin 10 minute să caute informația de mai sus pe google, să o citească și să o înțeleagă. Acum fie Vlad Mixich nu a căutat să afle motivul pentru care a scăzut acciza, fie l-a găsit, dar nu l-a înțeles ori, poate l-a găsit, dar nu i-a păsat.  Având în vedere că a practicat meseria de jurnalist o perioadă foarte lungă de timp variantele 1 și 2 mi se par dificil de crezut, în special având în vedere că între primele rezultate ale căutării pe google se găsesc explicații foarte clare și foarte ușor de înțeles.

Prin urmare, din punctul meu de vedere postarea domnului Mixich este falsă. Mai mult, acuratețea informației poate fi verificată foarte ușor, lucru la care m-aș fi așteptat de la cineva care lucrează în presă.

În plus, dacă a crește prețul la țigări e un lucru bun, de ce domnul Mixich nu l-a felicit pe fostul Prim Ministru Victor Ponta atunci când a modificat legislația de accize pe nepusă masă și a crescut accizele la tutun deși, conform legii din acel moment ele trebuiau să scadă (2015)? A făcut un bine țării, a crescut taxele la țigări! A salvat viețile unor români inconștienți!

Să fie postarea lui Vlad Mixich doar un atac politic lipsit de orice alt fundament și care dezinformează în mod voit? Mi-ar plăcea să cred că nu, dar lucrurile par a indica exact invers.


Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


P.S: Pentru că e blog de economie și nu etică nu pot să nu vorbesc și despre afirmația că taxarea țigărilor ar fi una din cele mai eficiente metode de a scădea consumul de țigări. Personal nu mi se pare o afirmație foarte inspirată. Apreciez totuși că, spre deosebire de cele cea de mai sus, nu e în mod evident falsă ci, cum ar zice englezii ”debatable”.

În primul rând trebuie menționat că în general nu sunt foarte multe metode de combatere a fumatului care pot fi cuantificate. Cele mai des întâlnite sunt:

  • Interzicerea parțială sau totală a publicității la țigări
  • Taxarea vânzărilor
  • Afișarea unor mesaje vizuale puternice pe pachete
  • Restrângerea posibilității de a achiziționa țigări prin diverse mijloace (interzicerea de a le pune la raft în hypermarket, restrângerea accesului minorilor sau a persoanelor cu vârste sub 18 sau 21 de ani etc).

Legat de taxarea vânzărilor, din punctul meu de vedere e una dintre metodele proaste de a reduce consumul de țigări. Să nu uităm că vorbim despre un domeniu în care impozitul ajunge să reprezintă uneori și 75% din prețul final de vânzare. Și totuși se fumează în draci iar companiile de tutun fac profit. Iarăși, dacă a impozita un lucru cu 75% reprezintă o metodă eficientă de a descuraja consumul acelui ceva, atunci avem o problemă majoră în a defini cuvântul eficient.

Țigările fac parte din categoria de bunuri cu o cerere inelastică. Asta înseamnă că fluctuații mari ale prețului conduc la fluctuații mici ale cererii (și implicit consumului).

Dacă mâine se impun taxe care ajung la 75% din prețul de vânzare al pizzei, consumul de pizza va scădea drastic. Dacă tot de mâine se impun taxe de aceeași valoare la pâine, consumul de pâine nu se va reduce foarte mult. De ce? Pentru că de pâine e nevoie indiferent de preț, de pizza nu. Pizza are o cerere elastică, pâinea inelastică. Țigările seamănă mai mult cu pâinea, având cererea inelastică.

Sunt estimări care spun că e nevoie de o creștere de 100% a prețului la țigări pentru a determina o scădere de 5% a consumului în rândul adulților.

Prin urmare un nivel de taxare ridicat și un preț mare nu va modifica sensibil cererea de pe piață, dar e posibil să facă altceva: să conducă la o contrabandă înfloritoare. Cine citește știrile știe de nenumărate cazuri de contrabandă cu țigări semnalate la granițele României cu Serbia, Moldova și Ucraina de când am intrat în UE și am început procesul de aliniere cu accizele la nivelul din UE.

Practic orice creștere a taxelor la țigări scade numărul de pachete vândute legal și îl crește pe cel al pachetelor vândute ilegal. Statisticile oficiale vor arăta o scădere a fumatului în acea țară însă. Iar OMS știe asta, motiv pentru care și vorbește de stoparea traficului ilegal de țigarete, dar nu vorbește despre impactul pe care traficul ilegale îl are asupra studiilor pe care le invocă.

Eu cred că o creștere a taxelor la țigări nu duce la scăderea consumului de tutun atât timp cât există o piață neagră înfloritoare. Ba face mai mult rău pentru că țigările de contrabandă s-ar putea să conțină substanțe mai dăunătoare decât cele legale iar banii din contrabandă ajung să finanțeze alte sectoare ale economiei subterane.

Apropo, iată și cifrele menționate de Organizația Mondială a Sănătății:

”A tax increase that increases tobacco prices by 10% decreases tobacco consumption by about 4% in high income countries and about 5% in low and middle income countries

Comparativ cu:

”A comprehensive ban on all tobacco adverstising, promotion and sponsorship could decrease tobacco consumption by an average of about 7%, with some countries experiencing a decline in consumption of up to 16%.”

Deci limitarea reclamelor poate fi aproximativ de 2 până la 4 ori mai eficientă decât creșterea taxelor.

Știți ce mai spune OMS? Iată:

”Tobacco taxes are the most cost-effective way to reduce tobacco use.”

Altfel spus, taxarea țigărilor nu e neapărat cea mai eficientă metodă de a combate fumatul, dar cu siguranță este cea mai ok din punct de vedere al cheltuielilor, pentru că în loc să ducă la pierderi de venituri pentru stat (din impozitele aferente publicității pierdute), duce la câștiguri substanțiale.

Mie mi se pare destul de departe de afirmația domnului Mixich în orice caz.