Se va (re)apropia Dacian Cioloș de PNL?

Nu trebuie să vă spun cine e Dacian Cioloș, probabil știți deja. Cei mai tineri dintre voi e posibil să nu știți însă că domnul Cioloș a fost membru PNL mult timp și ministru al Agriculturii din partea acestui partid înainte de a merge la Bruxelles.

După scurtul său mandat ca Prim Ministru domnul Cioloș a fost curtat insistent de PNL pentru a fi ”star-ul” lor în campania electorală din 2016. Cioloș s-a fofilat atunci, nu fără a isca un mini-scandal legat de faptul că liberalii au fost atât de convinși că va merge cu ei încât au cheltuit și bani printând materiale de campanie cu Cioloș și sigla PNL pe ele.

În perioada respectivă PNL era mult mai slab decât în prezent iar sentimentul anti-PSD nu era atât de puternic. Domnul Cioloș a intuit bine că nu are sens să își bată capul cu PNL atunci așa că și-a făcut propriul partid.

Niște ani mai târziu, impresia mea e că domnul Cioloș a simțit că de data asta nu prea poate să mai scoată mare lucru de la USR în condițiile date și ar fi cazul să încerce o apropiere de PNL.

Iată ce a postat Dacian Cioloș ieri pe pagina sa de Facebook:

Care e faza cu scăderea cotei de TVA?

Cota standard de TVA (adică aia care se aplică la vânzarea majorității produselor în România) e 19%. Acum ceva vreme niște parlamentari au depus în Parlament o propunere de modificare a legislației fiscale care ar diminua cota standard de la 19% la 16% (PL-x nr. 597/2019 – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal pentru cei curioși).

Ei bine și dacă ne uităm la inițiatorii acestei legi, ce vedem?

Cumva scrie foarte clar acolo că inițiatorii modificării sunt de la PNL? Dar dl. Cioloș ce spune în postarea sa?

Fără să le pese de consecințe, parlamentarii PSD votează propuneri dintre cele mai populiste doar cu scopul de a băga bețe în roate Guvernului PNL.

Lol, doar că PSD votează o propunere PNL de modificare a legislației. Adică oamenii de la PNL nu s-au gândit că o diminuare a cotei de TVA cu 3% va lovi grav în finanțele țării când au propus modificarea legii?

Ba mai mult, Florin Cîțu, actualul Ministru al Finanțelor, reproșa PSD că nu a scăzut TVA-ul la 18%.

Wow, ce supriză…sunt șocat! Iar acum PSD folosește asta împotriva PNL? Adică e clasicul ”îți rup mâna și te bat tot pe tine cu ea?”. Nu mă așteptam să facă cineva fix chestia asta. Nu e ca și când toate celelalte partide politice din istoria post-decembristă a României nu ar fi făcut la fel.

Alocațiile copiilor

Bun, divaghez un pic, dar simt nevoia să subliniez și o altă chestie:

Scăderea TVA de la 19 la 16 la sută, dublarea alocațiilor pentru copii, eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați și angajații din justiție fără a regândi așezarea pe baze noi și solide a întregului sistem de pensii sunt măsuri care pot da bine în ochii electoratului, dar care aruncă în aer bugetul țării și pot bloca pe termen lung justiția. Dacă ar fi fost bani pentru măsurile acestea, ne întrebăm de ce ele nu au fost adoptate din 2016 și până acum de guvernele PSD.

Dacă am citi postarea asta în India sau Nigeria aș zice că e îngrijorătoare dublarea alocațiilor copiilor pentru bugetul țării. Dar să bagi chestia asta la capitolul ”aruncă în aer bugetul țării” în România e ridicol.

Domnul Cioloș putea să se uite pe știri și să vadă că actualul guvern PNL dă 300 de milioane de euro ajutor de stat pentru marile companii din domeniul energiei.

Dar alocațiile pentru copii într-o țară cu populație în declin nu merită alocații mai mari. Doamne ferește să sprijine un guvern liberal familiile sărace cu copii! Iar domnul Cioloș le ia apărarea.

Omul politic Dacian Cioloș

Credeți că Dacian Cioloș nu știe că proiectul acela a fost inițiat de PNL? Știe, evident. Atunci de ce nu a zis nimic despre chestia asta în postare? În fond PNL e un partid rival al alianței USR-PLUS, deci Cioloș ar avea interes să dea în ei. Însă citind postarea rămâi cu impresia că maleficul PSD e de vină pentru scăderea cotei.

Ei bine, bănuiala mea e că domnul Cioloș încearcă o reapropiere de liberali. De ce? Pentru că USR începe să pară din ce în ce mai mult un pariu pierzător. Chestia asta s-a văzut în felul în care Cioloș a știut să se țină departe de Barna în campania electorată. L-a susținut, dar fără eforturi mari, fără să pună inimă sau efort. Știa că Barna e o carte pierzătoare.

În afara de asta amenințarea de a rupe alianța cu USR și de a susține guvernul PNL ar oferi PLUS spațiu de manevră în negocierile cu USR. În fond s-a discutat de multe ori despre ce va face Cioloș, fiind avansată inclusiv ideea că va deveni membru USR în trecut.

În afară de asta cred că Dacian Cioloș e îngrijorat și de situația incertă din USR din acest moment. În cazul în care Barna pierde partidul Ei bine, în USR lucrurile au luat o turnură destul de dubioasă, actuala conducere (Barna & Co) fiind sub presiune din mai multe părți.

În același timp însă USR e într-o degringoladă totală:

  • Barna e sub presiune pentru că a pierdut locul 2 la alegeri și a ieșit destul de ciufulit din campanie cu un scor prost.
  • Nicușor Dan, fostul lider al partidului, va candida la Primăria București și are parte de sprijinul unei părți mari din membrii USR din București. Chestia asta nu îi convine lui Barna care încearcă să blocheze candidatura lui.
  • Sunt excluși oamenii care îl contestă pe Barna, dar sunt păstrați în partid oameni gen Caramitru, în ciuda derapajelor frecvente.
  • Barna vrea referendum intern pentru a stabili doctrina partidului
  • Parlamentarii USR propun chestii care erau la modă acum 50 de ani, gen creșterea pedepselor pentru aproape orice legat de droguri (toate, fără excepții). A se nota că marijuana e populară între tineri în România iar prin Vest e decriminalizat consumul cam peste tot. Ba în unele țări vânzarea marijuanei e legală. Evident că treaba asta nu a picat bine.

Văzut din afară chestiile astea arată haotic și s-ar putea să demobilizeze electoratul partidului. În momentul de față PLUS e depend de infrastructura USR. Așa că Cioloș probabil se gândește că performanța USR s-ar putea să tragă în jos și performanța PLUS.

Ar fi posibilă o apropiere de PNL?

Cu siguranță, mai ales ca un instrument de negociere cu USR. În același timp nu ar trebui exclusă posibilitatea reală de a rupe alianța cu USR dacă aceasta nu poate oferi PLUS tracțiunea și expunerea necesară. PLUS e un partid mic, centrat în jurul lui Cioloș. Din punctul ăsta nu e cu nimic diferit de ALDE sau PMP. Într-o viitoare guvernare PLUS nu poate spera la mai mult de rolul de ”partid balama” dacă trebuie să candideze de unul singur. Nici nu e foarte sigur că ar trece de prag și ar intra în Parlament dacă ar intra în alegeri de unul singur.

O alianță cu USR sau PNL ar oferi partidului mai multă libertate, resurse, dar și ceva legitimitate. Problemele cu USR le-am menționat mai sus. Pe de altă parte și o alianță cu PNL ar aduce probleme la rândul ei:

  • PNL e uriaș pe lângă PLUS și probabil ar duce la ruperea completă a partidului
  • Nu e clar ce electorat are PLUS și cât din el s-ar suprapune cu cel al PNL. Cu cât suprapunerea e mai mare cu atât există riscul ca o alianță cu PNL să nu aducă nimic în plus PNL-ului.
  • Tactic, cel mai bine dintr-o astfel de alianță ar ieși Cioloș, în timp ce restul membrilor s-ar pierde probabil în hățișurile politice ale luptei cu PNL.

Un politician adevărat trebuie să își țină prietenii aproape, dar dușmanii și mai aproape. Așa că a juca la două capete (și cu USR și cu PNL) nu ar fi ceva ieșit din comun. Chiar și așa, ca în povestea cu iepurele, e posibil ca la final să nu te alegi cu nimic.




UBER are o mare problemă cu TVA-ul în Europa

Știu ce credeți: TVA? UBER? Huh? Dar da, UBER are o problemă imensă cu TVA-ul în Europa. Și când zic imensă vorbim de miliarde de EUR.

Context

Ei bine povestea e pe sistem: unde dai și unde crapă! Ei bine, marea problemă a UBER a fost întotdeauna faptul că a zis sus și tare că șoferii care folosesc aplicația nu sunt angajați ci liber profesioniști care folosesc aplicația și cam atât. Subiectul a fost amplu dezbătut în presa din Vest la momentul respect, dar deloc în România. La noi în schimb problemele UBER au fost legate de faptul că taximetriștii au considerat că șoferii UBER le fac concurență neloială, nefiind obligați să obțină licență de la primărie pentru a face taximetrie.

Curtea de Apel Cluj, unde s-a judecat cazul, a dat dreptate taximetriștilor și a zis că UBER oferă servicii de transport. Care decizie e în linie cu o altă decizie a Curții Europene de Justiției care spune același lucru.

Ei bine, cei din Marea Britanie au dus lucrurile un pas mai departe și s-a ajuns în instanță pentru a decide dacă șoferii care folosesc UBER sunt sau nu angajați. Ca o paranteză acest pas e unul normal și ar fi trebuit să aibă loc și în România, dar na…cine e șefa UBER în România?

Revenind, tribunalele din UK au decis că șoferii UBER nu sunt liber profesioniști ci angajați, atât în prima instanță cât și la apelul introdus de UBER.

”Bun, și ce treabă are cu TVA?” mă veți întreba.

Cum s-a ajuns la TVA

Păi treaba stă în felul în următor: atunci când cineva ia o cursă prin aplicația UBER, dă banii companiei UBER, nu șoferului.  Acesta a fost și unul din motivele pentru care tribunalele din UK au considerat că șoferii sunt angajați. Dar UBER spunea că serviciul de transport e prestat de către șofer, ceea ce înseamnă că venitul era al șoferului. Responsabilitatea pentru declararea și plata impozitelor aferente aparținea așadar șoferilor, nu UBER.

Acești șoferi nu făceau foarte mulți bani așa că în majoritatea cazurilor trebuiau să plătească impozit pe venit sau impozit pe profit (lucrau de pe firme proprii, nu de pe PFA-uri).

În Marea Britanie un liber profesionist trebuie să câștige de la 85.000 de lire / an în sus pentru a fi obligat să se înregistreze în scopuri de TVA și să plătească TVA. Majoritatea șoferilor nu câștigau atât așa că nu aveau obligația asta.

Ei bine lucrurile s-au schimbat radical odată cu decizia tribunalului care spunea că șoferii UBER sunt angajați. De ce? Pentru că dacă erau angajați atunci venitul nu le aparținea lor ci angajatorului: UBER. Până în acel punct UBER spusese: ”nu e venitul meu, e obligația șoferului să plătească taxe”.

Tot venitul acela transferat către UBER era netaxat la nivel de șofer pentru că șoferii erau sub plafonul de 85.000 lire. Dar odată cu transferul veniturilor către UBER acel plafon e cu mult depășit.

Despre ce sume vorbim?

Cei de la Alphaville (blog al Financial Times) au scris în detaliu despre problema asta. Sursele lor vorbeau de obligații de plată reprezentând TVA în jur de 1 miliard de lire sterline. Și asta doar în Marea Britanie!

Ba mai mult, așa cum remarcau cei Alphaville încă din 2016, problema asta există în toate țările din Europa unde operează UBER. Nu toate piețele sunt la fel de mari precum cea britanică, dar chiar și așa vorbim de un risc de miliarde de euro în Europa.

Gig economy e mișto, dar iată că în spatele său stau ocolirea prin diverse modalități a obligațiilor legale din foarte multe domenii:

 




TVA-ul și mulsul caprei la munte

Sunt curios, oare mai e cineva prin Guvernul României căruia îi pasă de legi? Sau toată lumea e lăutar acum?

Iată o nouă propunere venită de la Guvernul Dăncilă (via Profit.ro):

În ceea ce privește TVA, se propune reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Între timp propunerea a fost publicată și pe siteul Ministerului Finanțelor cu aproximativ același limbaj vag care spune că se va aplica o cotă de 5% pentru:

„k) livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia documentului de recunoaștere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepția livrării efectuate către consumatorul final.”

Ce probleme am cu afirmația de mai sus și de ce spun că oamenii ăștia sunt lăutari? Păi să le luăm pe rând:

Nu citește nimeni legislația europeană?

În primul rând, așa cum scriam într-un alt articol, România, ca membră a Uniunii Europene nu poate face ce o taie capul ci trebuie să respecte niște reguli. Acele reguli sunt menționate în Directive Europene. O astfel de Directivă pe partea de TVA (EC/112/2006) limitează tipul de bunuri asupra cărora se poate aplica o cotă redusă de TVA. Pentru unele e permisă o cotă redusă de TVA, pentru altele nu.

În momentul de față produsele alimentare sunt taxate cu o cotă de TVA de 9%. Directiva de TVA spune că se poate coborî cota de TVA până la 5% pentru ele. Aici nu e nici un fel de problemă. Ce vrea însă Guvernul Dăncilă e să scadă cota de la 9% la 5% pentru alimente de înaltă ”valoare calitativă”, ”produse montane”, ”produse bio” și ”produse tradiționale”.

Ce nu poate România să facă în schimb e să reducă acea cotă de TVA doar pentru produsele din lista de mai sus. De ce?

Pentru că acele produse nu sunt explicit pe lista UE de chestii cărora li se poată aplica o cotă redusă. Se poate reduce cota de TVA pentru toate produsele alimentare, nu doar pentru alimente de înaltă ”valoare calitativă”, ”produse montane”, ”produse bio” și ”produse tradiționale”.

Ba mai mult, desi suntem membri ai Uniunii Europene de vreo 12 ani și încă nu s-a prins lumea că nu poți să discriminezi între produse românești și produse străine. Dacă un produs alimentar întrunește standardele de calitate ale legislației românești atunci el poate fi vândut. Nu trebuie să te duci la Ministerul Agriculturii pentru autorizație. Altfel spus aplicarea cotei de TVA doar pentru produse alimentare autorizate de Ministerul Agriculturii ar discrimina între produsele românești și cele din, de exemplu, Germania.

Se poate duce o firmă din Danemarca, o țară fără munți, la Ministerul Agriculturii din România pentru a certifica o brânză ca fiind ”produs montan”? Nu poate. Dar brânza românească montană ar avea TVA 5% iar cea daneză 9%.  E absolut ridicol! La fel cum nu poți oblige danezul să își cumpere vaci la munte în România ca să poată vinde cu TVA de 5%.

Toată treaba asta miroase de la o poștă a propagandă și dacă va intra în vigoare sunt șanse mari să se declanșeze o procedură de infringement împotriva României pentru discriminare.

Cum definim produsele alea?

O altă problemă a mea e cum se vor definit acele produse. Ce înseamnă „produse montane”? Daca mulg capră în varf de munte atunci laptele e „produs montan” cu 5%, dar dacă o mulg câțiva km mai la sud, la baza muntelui, atunci același lapte va fi cu 9%?

Dacă acea capră e hrănită la vale și mulsă la munte, e produs montan? Unde începe și unde se termină muntele? Dealurile mai înalte se pun?

Întrebări similar și pentru produse bio: ce sunt alea, cum sunt definite, cine verifică dacă un produs e bio? Altfel, cine își permite produse bio certificate? Cei bogați sau cei săraci?

Dacă doar cei bogați își permit atunci de ce le mai scădem taxele? Dacă dau 15 lei în plus pe kg de brânză doar pentru că e bio, credeți că le va păsa că scade cota de TVA de la 9% la 5%? Cei săraci oricum nu își vor permite brânză bio!

Nu e prima oară

Nu, nu e prima oară când Guvernul dă cu bâta în baltă. Au mai zis că vor reduce cota de TVA pentru cărți la 0%. Am zis atunci că nu se poate…ghice ce: nu s-a putut!

E tristețe mare ce se întâmplă pe la Guvern zilele astea.




Viziunea USR pe fiscalitate e plină de greșeli elementare

UPDATE 2: Țin să precizez că aceste comentarii sunt în ordinea în care apar în policy brieful USR, nu în ordinea importanței. Așa că nu mă luați cu faze de genul: ”hur, dur, am citit prima critică și m-am lăsat” că nu demonstrați nimic altceva decât că nu sunteți capabili să citiți un text mai lung decât un SMS.

UPDATE 1: Nu vă aruncați cu capul înainte să dați share la articol înainte de a înțelege 2 chestii importante:

  • Simplul fapt că măsurile de mai jos există nu înseamnă și că au avut un impact pozitiv. Dimpotrivă, majoritatea măsurilor menționate mai jos și care sunt deja aplicabile nu par să fi funcționat așa cum am explicat aici, apoi și aici și încă odată aici.
  • Nu mă interesează cine a introdus prima dată o măsură proastă! De ce? Pentru că o măsură proastă rămâne proastă indiferent de cine o promovează (că e USR, PNL sau PSD e irelevant).

USR a publicat viziunea sa pe partea de fiscalitate într-un policy brief. Știu că un policy brief nu e egal cu o strategie sau o viziune, dar USR a transformat documentul fix în asta.

Partea bună: fiscalitatea e un subiect de interes.

Partea proastă: cei care au scris acel document nu cunosc și nu înțeleg chestii elementare de fiscalitate. Și asta mă sperie!

Din punct de vedere tehnic documentul e la fel de slab cum era și planul celor de la PNL de anul trecut, despre care am scris la momentul respectiv.

De ce spun asta? Pentru că dacă aveți răbdare să citiți chestiile de mai jos o să aflați că:

  • USR vrea introducerea unor măsuri care există de ani buni de zile (ex: neimpozitarea profitului reinvestit) sau au existat dintotdeauna (ex: scutirea de TVA pentru exporturi)
  • USR vrea reducerea taxelor în unele domenii unde taxele sunt deja reduse (ex: HORECA)
  • USR nu știe să calculeze profitul impozabil într-un exemplu dat tot de ei
  • USR folosește greșit cote de impozitare în document
  • USR folosește surse de informații din studii Deloitte care le cântă în strună, deși există studii de la Comisia Europeană mai bune, dar care îi contrazic.

Și îmi pare rău că trebuie să spun asta, dar Opoziția nu pare că înțelege cum funcționează taxele sau economia. Și în lista de mai jos (și detaliile de mai jos) nu sunt exprimate opinii vis-a-vis de filozofia lor fiscală. Nu m-am luat de felul în care privesc ei lumea (ex: are sens să reducem taxa Z în domeniul X?) ci de greșelile factuale pe care le fac (ex: nu poți acorda o scutire acolo unde există deja scutirea respectivă).

Ca și idee generală: dacă USR defilează cu planul acesta pe fiscalitate va fi tocată mărunt și aruncată la coșul de gunoi.

Mulțumesc prietenului meu Adrian pentru ajutorul acordat în analiza policy brief-ului USR.

Greșeli în raport

  1. Politica fiscală expansionistă

Extras Policy Brief:

Politica fiscală expansionistă a acestui Guvern, încă de la instaurare, distruge sistematic mediul privat și va avea efecte grave asupra consumului gospodăriilor în acest an”

Pe aceeași pagină, mai jos:

”USR propune o viziune complet diferită a politicii fiscale, care să urmărească creșterea economică sustenabilă prin reducerea taxării muncii și a impozitului pe profitul reinvestit,”

Comentarii:

Dacă luăm un manual de anul 1 de economie de la ASE putem afla că politica expansionistă e cea care presupune creșterea cheltuielilor, scăderea taxelor. Un simplu Google search va returna același răspuns.

Reducerea taxelor propusă de USR intră tot în categoria politică expansionistă. Deci USR critică politica PSD apoi spune că va face fix același lucru. Și asta în aceeași pagină.

  1. Neimpozitarea profitului reinvestit

Extras Policy Brief:

USR propune o viziune complet diferită a politicii fiscale, care să urmărească creșterea economică sustenabilă prin reducerea taxării muncii și a impozitului pe profitul reinvestit, încurajarea investițiilor productive și restructurarea din temelii a ANAF, probabil una dintre cele mai corupte instituții din România, de la bază până la vârf

Comentarii:

Există deja o scutire de impozit pe profitul reinvestit, aplicabilă de la 1 iulie 2014. Scutirea a fost inclusă prin OUG 19/2014 și se regăsește la art 22 din Codul Fiscal.

Greșeala este reluată la pagina 6 din policy brief.

Cine a gândit acest policy brief nu s-a deranjat să citească Codul Fiscal sau să întrebe un fiscalist dacă o astfel de scutire există deja. Ei bine: DA, EXISTĂ DEJA!

  1. Studiul de caz cu IMM-uri

Extras Policy Brief:

Comentarii:

Exemplul de mai sus e incorect pentru că:

  1. Taxele pe muncă se includ din punct de vedere contabil în secțiunea ”costuri cu angajații”
  2. TVA-ul e o taxă neutră care nu afectează profitabilitatea unei firme. Conturile de TVA nu au corespondent în conturile de profit și pierdere atât timp cât toate cheltuielile firmei sunt în scop de business (adică în 99% din situații). La o cifra de afaceri de 250.000 EUR IMM-ul e cu siguranță înregistrat în scopuri de TVA. Prim urmare TVA net nu poate fi inclus ca și cost întrucât TVA-ul nu afectează profitabilitatea firmei în exemplul de mai sus.

Cele două erori de mai sus sunt elementare la un nivel la care un absolvent de finanțe sau contabilitate ar putea să vă spună lucrul acesta.

  1. Taxarea aproape dublă

Extras Policy Brief:

În România, salariul minim brut are cea mai ridicată rată de taxare efectivă dintre statele din Europa Centrală și de Est, de peste 40%. Aceeași situație este valabilă și pentru salariile echivalente cu 1.000 euro brut/lună, pentru care taxarea este aproape dublă față de media din regiune, de 27%.

Comentarii:

Dacă media regiunii e de 27% și impozitarea în România e aproape dublă atunci impozitarea ar trebui să fie la un nivel de 54% (27% * 2).

Cifrele spun că impozitarea efectivă în România e undeva la 41.5%. Acest procent poate fi verificat folosind calculatoare de salarii online (vezi mai jos două exemple). De la 41.5% până la 54% e o diferență mare.

Un raport al Comisiei Europene oferă cifre similare. De asemenea estimarea de 27% a regiunii nu pare realistă conform cifrelor care vin de la Comisia Europeană (a se vedea pagina 15 din raport).

  1. Exemplul cu chelnerul

Extras Policy Brief:

De exemplu – dacă un restaurant ar plăti un chelner cu 800 EUR/ lună net (cheltuielile totale ale angajatorului fiind de 1.600 EUR), ar fi mai mult decât costul unui chelner în Europa de Vest (unde cheltuielile angajatorului ar fi de aproximativ 1.200 EUR/ lună și netul de 1.000 EUR).

Comentarii:

La un salariu net de 800 EUR / lună, total cheltuieli angajator (salariu + contribuții angajat + contribuții angajator) ajunge la aproximativ 1.400 EUR, nu 1.600 EUR.

Calculele pot fi verificate prin două surse independente:

  1. Politici fiscale sectoriale

Extras Policy Brief:

Nu avem politici fiscale sectoriale unde pentru o firmă activă în inovație tehnologică: în Olanda, de exemplu, taxa pe profit este sub 8%, taxa pe dividende 0% și, în plus, 30% din taxele pe muncă sunt eliminate (cu condiția ca proprietatea intelectuală și management-ul să rămână in țară).

Comentarii:

  • Se acordă deja o scutire de impozit pentru cercetare-dezvoltare. Ea se aplică atât în cazul impozitului pe profit (art. 20 și 22^1 din Codul Fiscal) cât și în ceea ce privește impozitul pe venitul angajaților în astfel de sectoare (art. 60 pct. 3 din Codul Fiscal). Din punct de vedere TVA activitățile sunt reglementate la art. 268 alin. 10 din Codul Fiscal.
  • România are de mulți ani o scutire de impozit pe venit (16% mult timp, acum 10%) pentru angajații din sectorul IT. Scutirea e explicată în detaliu aici.
  • Există deja o scutire de impozit pe profitul reinvestit, aplicabilă de la 1 iulie 2014. Scutirea a fost inclusă prin OUG 19/2014 și se regăsește la art 22 din Codul Fiscal.
  • Impozitul pe profit e deja la 16% la nivelul întregii economii. E una din cele mai reduse cote de impozitare din Europa.
  • La nivel de sector de construcții a fost introdusă în România o scutire pentru angajați (detalii aici)

Nu în ultimul rând mențiunea că în Olanda „taxa” pe dividende este 0% este parțial falsă și dezinformează întrucât induce cititorului necunoscător ideea că în Olanda legislația este din acest punct de vedere mai favorabilă decât în România. În fapt:

  • Olanda are într-adevăr scutire de impozit pe dividente (așa numita „participation exemption” atunci cand dividendele sunt distribuite unei alte companii care îndeplinește niște condiții). Dar și România are de mulți ani o astfel de scutire de impozit pe dividende în condiții aproape identice ca în Olanda. Scutirea este menționată la art. 43 alin. (4) din Codul fiscal. De asemenea, sunt aplicabile prevederile directivei nr. 2011/96/EU care prevede scutirea de impozit pe dividende, în anumite condiții, atunci când beneficiarul dividendelor este o companie din alt stat membru UE.
  • Olanda, la fel ca și România, nu are scutire de impozit pe dividendele distribuite persoanelor fizice. (atasat un extras din European Tax Handbook 2018, pag. 816, publicată de IBFD din care reiese acest lucru, dar și faptul că în Olanda cotele de impozitare sunt mai mari decât în România).

Erori conceptuale:

  1. Reducerea CAS, pe termen mediu, la 20%

Extras Policy Brief:

Reducerea CAS, pe termen mediu, la 20%

Comentarii

  • Bugetul de pensii este în deficit de ani de zile și din cauza îmbătrânirii populației și a emigrării toate studiile arată că deficitul bugetului de pensii va crește și mai mult în perioada următoare. Afirmații de genul celei de mai sus, fără să mențiuni referitoare la măsuri de echilibrare a bugetului de pensii par iresponsabile, populiste și pot crea și mai multă incertitudine în mediul de afaceri și în rândul populației care deja în mare măsură consideră că nu se poate baza pe pensia pe care o va primi de la stat.
  • Situația sistemului național de pensii nu e una tocmai bună, aspect menționat constant inclusiv de Comisia Europeană. Cel mai recent raport pe tema asta poate fi citit aici: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8085&furtherPubs=yes cu mai multe informații pe temă aici: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=752
  1. De ce se folosesc studii făcute de Deloitte?

Studiile făcute de Deloitte nu au o metodologie controlată și nu pot fi folosite pentru a fundamenta politici publice atât timp cât ele nu sunt tehnice corect pe un caz foarte specific. Sunt studii pur informative și nimic mai mult.

Studiul citat de USR este realizat ala pe salariul minim brut (SMB) dar nu ține cont de faptul că:

  • SMB are valori diferite în țări diferite
  • diferite beneficii/avantaje/ajutoare sunt impozitate diferit – poate Romania are cotă de impozitare mai mare decât alte țări a SMB, dar dacă luăm în calcul și tichetele de masă, la acelasi venit se ajunge la un nivel de taxare mai mic în România decât în alte țări sau viceversa.
  • nu s-a ținut cont de persoana care realizează venitul respectiv: SMB obținut de diferite persoane poate fi impozitat diferit pentru că există deduceri personale, deduceri pentru persoane aflate în întreținere, există scutiri pentru unele persoane (e.g. persoane cu handicap).
  • SMB poate fi diferit în funcție de persoană, spre exemplu dacă are studii superioare.
  • nu s-a ținut cont de domeniul în care se obține venitul: programatorii, angajații din cercetare dezvoltare, construcții spre exemplu nu plătesc impozit pe venit. Prin urmare în funcție de domeniul de activitate, poate să varieze și nivelul SMB.

Prin urmare din cauza regulilor foarte complicate de calcul a impozitelor și contribuțiilor sociale pentru salarii (care presupun scutiri, deduceri, excepții, plafoane etc.) e extrem de dificil de comparat nivelul de impozitare între diferite țări. Din acest motiv astfel de studii trebuie făcute conform unei metodologii extrem de riguroase și cu informații oficiale nu din chestionare (metoda folosită de Deloitte).

Pentru fundamentarea unor politici fiscale e mai prudent să se folosească studii ale Comisiei Europene, unde există mai multă siguranță privind respectarea metodologiei și folosirea unor informații oficiale: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/dp084_en_labour_taxation_0.pdf

Chiar și acest studiu însă are limitările sale și se bazează în multe situații pe extrapolări, ceea ce îi reduce acuratețea.

Comentarii privind propunerile USR

Extras Policy Brief:

Reducerea taxelor pe muncă, pentru a crește salariile nete fără a impune costuri suplimentare angajatorilor

Comentarii:

Este recunoscut că un procent îngrijorător de mare din contractele de muncă cu normă întreagă înregistrate în România sunt pe minimul pe economie. Un studiu recent (Sursă) indică spre exemplu că 48,14% dintre contractele de muncă cu normă întreagă înregistrate în România (dintr-un total de 5.417.716 contracte) corespundeau unui salariu mediu brut aflat în zona salariului minim pe economie.

”Scutire de impozit pe venit până la un salariu minim pentru toți angajații”

Aplicarea acestei prevederi înseamnă că 48,14% din salariații din România nu vor plăti impozit pe venit:

  • Dacă scutirea s-ar aplica doar în cazul salariaților care câștigă minimul pe economie impactul ar fi de 232.119.875 RON (5.417.716 contracte x 48,14% x 89 RON impozit)
  • Dacă scutirea s-ar aplica până la salariul minim pe economie pentru toți salariații impactul ar fi de 482.176.724 RON (5.417.716 contracte x 89 RON impozit)

La nivel de salariat însă scutirea de impozit pe venit va avea un impact marginal având în vedere că impozitul pe venit plătit la nivel de salariu minim e de 89 RON / lună. Cu asta s-ar alege angajatul, în timp ce bugetul de stat ar fi privat de câteva sute de milioane de lei.

Extras Policy Brief:

Scutire de impozite și contribuții pentru al doilea job

O regulă foarte ușor de abuzat care va duce la apariția angajaților cu două contracte de muncă cu timp partial pe două firme diferite aparținând aceluiași patron. Impozitele și contribuțiile pentru al doilea job ar fi scutite.

Extras Policy Brief:

Măsuri fiscale ”țintite” pentru a încuraja investițiile productive și repatrierea diasporei

Reducere taxe pe muncă și TVA în special pentru IMM-uri din sectoarele cu evaziune ridicată și procent mare de angajați temporari (de ex. construcții, horeca, turism, agricultură de dimensiuni mici)

Comentarii:

  • Sectorul construcțiilor are deja o scutire pe partea de impozit pe venit (detaliat mai sus). Pe lângă asta cota de TVA la vânzarea de apartamente a fost redusă la 5% recent pentru mai multe categorii de vânzări ( 291 alin. (3) lit. C) din Codul Fiscal). Livrarea de construcții vechi e scutită de TVA (art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul Fiscal).
  • HORECA beneficiază de un sistem de impozitare special pe bază de suprafață, nu de profit obținut. De asemenea cota de TVA e de 5% sau 9% la marea majoritate a bunurilor și serviciilor pe care le furnizează (art. 291 din Codul Fiscal).
  • Chiar luna asta a fost extinsă aplicarea cotei de TVA de 5% la anumite servicii turistice. Cazarea e un serviciu care beneficiază de cotă redusă, la fel și transportul în scopuri turistice (art. 291 din Codul Fiscal).
  • Agricultura beneficiază de un regim special de impozitare care duce cota efectivă de TVA considerabil sub cota standard de TVA (art. 315^1 din Codul Fiscal)

Nu este clar ce impozite s-ar mai putea reduce în aceste sectoare de activitate având în vedere nivelul foarte redus de impozitare la care sunt deja supuse.

Extras Policy Brief:

Reducerea taxelor pe muncă, TVA și profit pentru firmele active în inovație tehnologică – obligația fiind de a păstra management-ul și proprietatea intelectuală în România și de a o monetiza din România (model olandez atractiv fiscal)

Comentarii:

  • Se acordă deja o scutire de impozit pentru cercetare-dezvoltare. Ea se aplică atât în cazul impozitului pe profit (art. 20 și 22^1 din Codul Fiscal) cât și în ceea ce privește impozitul pe venitul angajaților în astfel de sectoare (art. 60 pct. 3 din Codul Fiscal). Din punct de vedere TVA activitățile sunt reglementate la art. 268 alin. 10 din Codul Fiscal.
  • România are de mulți ani o scutire de impozit pe venit (16% mult timp, acum 10%) pentru angajații din sectorul IT. Scutirea e explicată în detaliu aici.
  • Există deja o scutire de impozit pe profitul reinvestit, aplicabilă de la 1 iulie 2014. Scutirea a fost inclusă prin OUG 19/2014 și se regăsește la art 22 din Codul Fiscal.
  • Impozitul pe profit e deja la 16% la nivelul întregii economii. E una din cele mai reduse cote de impozitare din Europa.
  • La nivel de sector de construcții a fost introdusă în România o scutire pentru angajați (detalii aici)

Extras Policy Brief:

Eliminarea taxării profitului re-investit (model Estonia)

Comentarii:

  • Există deja o scutire de impozit pe profitul reinvestit, aplicabilă de la 1 iulie 2014. Scutirea a fost inclusă prin OUG 19/2014 și se regăsește la art 22 din Codul Fiscal.

Extras Policy Brief:

Reducerea taxelor pe muncă, TVA și profit pentru firmele care au majoritatea veniturilor din exporturi (excludem însă exporturile intra-grup)

Comentarii:

  • Exporturile și livrările intra-comunitare de bunuri au fost întotdeauna scutite de TVA (art. 294 alin. 1 din Codul Fiscal).
  • Nu se pot reduce taxele pe muncă și profit pentru astfel de firme având în vedere că majoritatea comerțului României se face în raport cu UE. În 2018 au fost exportate bunuri și servicii în valoare de 83,9 miliarde EUR (sursă). O astfel de măsură ar ruina bugetul de stat.

Finanțarea măsurilor propuse

Extras Policy Brief:

Reducerea drastică a evaziunii fiscale. Ținta este de a impozita veniturile „gri” a cel puțin 500.000 angajați suplimentari (4.2 miliarde RON ) și de a transparentiza venituri ale firmelor ne-declarate de cel puțin 10 miliarde RON, cu un impact bugetar de 1.5 miliarde RON

Comentarii:

Nu e clar cine sunt acei 500,000 salariați din zona gri și cum s-a ajuns la acest număr având în vedere lipsa de studii cu privire la numărul concret de angajați din sectorul informal.

Extras Policy Brief:

Taxe pe consumul suplimentar generat prin reducerea taxelor de 3.4 miliarde RON

Comentarii:

E puțin probabil ca nivelul de fiscalizare al economiei (i.e. unul redus) să permită transferul:

  1. excedentului rezultat către consum (e.g. banii pot acoperi cheltuieli financiare precum rate bancare)
  2. Din sumele ajunse în consum e puțin probabil ca acestea să ajungă în totalitate în economia fiscalizată.

Apoi trebuie avut în vedere că o mare parte din consumul din România merge spre coșul alimentar, taxat cu 5% sau 9%, nu cu 15%, media pe care se bazează calculele USR.

Comentariu general:

Calculele menționate în raport par a fi extrem de optimiste având în vedere cifrele istorice privind colectarea taxelor și impozitelor menționate de-a lungul timpului în execuțiile bugetare și rapoartele Consiliului Fiscal.




Scutiri și reduceri de taxe: soluția românilor pentru orice problemă economică

Tăiatul taxelor pare să fie visul umed al oricărui politician în țara asta:

  • Nu merge economia? Hai să le tăiem taxele!
  • Nu merge sectorul construcțiilor? Hai să tăiem taxele!
  • Vrem să avem mai mulți IT-iști! Hai să tăiem taxele!
  • Evaziunea e prea mare? Hai să tăiem taxele!

Principala politică economică a ultimelor 5 ani a fost în permanență aceeași: tăierea de taxe! Și din păcate, după ce m-am uitat peste lista de intenții a PNL și USR (urmează) se pare că lucrurile nu se vor schimba.

Ca economist chestia asta mă frustrează pentru că tăierea taxelor, în momentul de față, nu e nimic mai mult decât o soluție temporară la o problemă cronică. Dacă vreți e ca și cum ai pune un lighean sub țeava spartă de sub chiuvetă ca să nu se mai scurgă apa pe jos. Vrei nu vrei tot trebuie reparată țeava, nu faci altceva decât să amâni inevitabilul.

Și ca să nu credeți că bat câmpii haideți să vă dau câteva exemple concrete de lighean și țeavă spartă ca să înțelegeți:

Scutirea pentru IT-iști

Prin 2004 a fost introdusă o scutire de impozit pe venit pentru programatori. Până în ziua de azi nimeni nu știe dacă scutirea asta a avut un efect pozitiv sau nu.

Ce știm e că dacă ne uităm câți IT-iști sunt la 100 de angajați și comparăm apoi cu țările din zona Centrală și Est Europeană suntem în coada clasamentului:

Am explicat mai multe despre problema asta într-un articol dedicat subiectului, dar am să reiau concluzia aici: Țările cu mai mulți IT-iști în clasamentul de mai sus nu au scutiri de taxe. Ceea ce mie îmi spune că acea scutire este în momentul de față inutilă. Poate a fost cândva utilă, cert e că acum nu funcționează.

Scutirea e ligheanul care a dat de mult peste. Țeava care trebuie reparată e sistemul educațional care nu produce suficiență oameni având în vedere cererea pieței.

Problema aici e că schimbările necesare în educație ar deranja prea multă lume. Și de ce să fie deranjați dacă pot face bani fără efort?

TVA redus la alimente

Guvernul Ponta a scăzut cota de TVA la alimente de la 24% la 9%. A dus această scădere a TVA-ului la o scădere a prețului la alimente?

Nu știm! De ce nu știm? Pentru că nimeni de la Ministerul Finanțelor sau de la PSD nu s-a deranjat să facă o analiză pentru a vedea ce impact a avut această măsură! NIMENI!

Avem ceva informații indirecte în privința asta de la BNR:

Ce arată graficul de mai sus e că diminuarea TVA la alimente a dus la o scădere temporară a ratei de creștere a prețurilor. Altfel spus, nu știm sigur dacă au scăzut prețurile la alimente. Știm că a scăzut viteza de creștere a prețurilor. Cu cât însă? Cota a scăzut de la 24% la 9%. Inflația s-a diminuat cu 2%-3%. Unde s-a restul diferenței?

Păi în buzunarul vânzătorilor evident! Nu în buzunarul consumatorilor.

Ce e și mai interesant e că de la 1 ianuarie 2016 a scăzut cota standard de TVA de la 24% la 20%. Și cu toate astea inflația e o ia în sus în continuare, nu se mai duce în jos. Deci o scădere cu 15% a TVA se traduce prin 2-3% scădere a inflației. O scădere cu 4% a cotei nu s-a văzut deloc însă în buzunarul românilor.

S-a văzut însă în bugetul statului, ale cărui venituri s-au diminuat cu niște miliarde de lei.

Au ajutat la ceva cele două diminuări ale TVA-ului? Datele BNR spun că doar pentru câteva luni. Scăderi de prețuri pentru câteva luni merită pierderile de miliarde de lei?

Dacă ligheanul e clar că e reducerea TVA la alimente, care ar fi țeava sparta? Păi țeava spartă e sistemul de producție și distribuție agricolă. Multe produse agricole merg la export direct pentru că nu există capacitate de stocare pe perioadă mai lungă. La câteva luni după ce se încheie sezonul pentru anumite legume și fructe România importă astfel de produse.

E mult mult mai simplu să reduci TVA-ul la alimente decât să repari sistemul de producție și distribuție a produselor agricole.

TVA redus pentru a doua casă

Recent Guvernul Dăncilă a diminuat cota de TVA aplicabilă pentru achiziția unui al doilea apartament nou de la 19% la 5%. Ba mai mult a fost eliminată restricția privind terenul aferent celei de-a doua locuințe.

Care a fost logica acestei măsuri? Cota de 5% e acordată ca ”politică socială” conform Codului Fiscal. Ce fel de politică socială e aia în care dai o cotă de TVA mai mică celui care are deja o locuință și vrea să își mai cumpere una?

Aici nu e nici o țeavă spartă, nu e nici o problemă. Nu se poate argumenta că există o nevoie la nivel de economie ca oamenii să achiziționeze o a doua locuință nouă. Pur și simplu e o facilitate fiscală oferită vânzătorilor de locuințe noi și atât. Nu există o componentă socială.

TVA redus pentru HORECA

România are cotă de TVA redusă la mâncare, la servicii de restaurant la cazare, la transportul turistic. La dracu, avem cotă redusă de TVA și la bere! Și toate astea pentru ce? A crescut numărul de turiști ca urmare a acestor scăderi?

Păi în Vama Veche și 2 Mai, anul trecut, în plin sezon turistic erau declarați (oficial) 106 turiști / zi. În tot sezonul turistic (aprilie – august) au fost declarați 16.000 de oameni. ÎN TOT ANUL TURISTIC 2018!

Nimănui nu îi pasă de cota de TVA dacă oricum nu declară nimic!

Altă chestie interesantă, chiar și atunci când toate veniturile sunt la vedere, astfel de reduceri de TVA nu ajută economia pe termen scurt și atât! Și nu o spun eu o spun irlandezii, care și ei au redus TVA-ul la o gamă largă de servicii turistice. Spre deosebire de români însă, irlandezii au făcut și studii pe tema asta ca să vadă ce efect a avut reducerea cotei de TVA.

Concluziile unui raport din 2018 pe tema diminuării cotei de TVA în sectorul turistic sună cam așa:

  • impact pozitiv asupra numărului de locuri de muncă în primul an, dar efect zero pe termen lung.
  • de cota redusă de 9% aplicată asupra serviciilor turistice au beneficiat mai mult familiile înstărite decât cele sărace. Taxa a devenit regresivă (efect net mai bun pentru cei cu venituri mai mari).
  • reducerea cotei de TVA în sectorul turistic a dus la o pierdere de venituri de circa 2,6 miliarde euro.
  • trecerea înapoi la o cotă standard nu ar avea un impact negativ major asupra economiei.

Studiul a fost publicat anul trecut, dar cu toate astea guvernul PSD a ținut morțiș să îi dea înainte cu reducerile deși există dovezi că ele nu funcționează și nu fac altceva decât să bage bani în buzunarul mediului de afaceri.

Țeava spartă: sectorul HORECA e plin de evazioniști. Ligheanul: scutirile și reducerile de taxe. Soluția: controale la nivelul operatorilor HORECA și scoaterea de pe piață (temporară sau permanentă) a celor care fac evaziune. Dar soluția e considerabil mai dificilă decât ligheanul.

Scutire de impozit în domeniul construcțiilor

Am tratat subiectul într-un articol separat în care spuneam că:

  • Scutirile oferite o să dea o gaură consistență în buget (2,2 miliarde RON în 2019)
  • Sectorul de construcții a fost afectat în 2018 de investițiile în scădere ale Guvernului și de fonduri mai mici alocate prin programul ”Prima Casă”.
  • Total întâmplător în 2019 primesc ample scutiri de la impozite salariale.
  • Același sector al construcțiilor e unul din cei mai mari importatori de forță de muncă ieftină din Asia.

Țeava spartă: evaziunea fiscală din domeniu. Ligheanul: scutirile și reducerile de taxe. Soluția: La fel ca și în cazul HORECA controale la nivelul operatorilor din sectorul construcțiilor și scoaterea de pe piață (temporară sau permanentă) a celor care fac evaziune. Corelat cu asta se pot crește investițiile în infrastructură. Dar din nou, e mult mai ușor să tai taxele decât să îți pui tot sectorul în cap.

Concluzii

Istoric vorbind scutirile și reducerile de taxe au fost soluții de avarie pentru probleme reale din economie. În loc să reparăm acele probleme însă am petecit în speranța că atunci când țeava va ceda complet noi ne vom fi mutat din apartament (de la guvernare adică) și va fi răspunderea altcuiva.

Și din păcate nici cei care poate vor lua locul PSD (adică PNL și USR) nu par a fi dispuși să repare țeava. Și ei, la fel ca și PSD, vor să înlocuiască ligheanul și cam atât.




PSD nu e partid de stânga: 5% pentru locuințe

Guvernul s-a apucat de modificat Codul Fiscal…din nou. Ocazie cu care s-a apucat să mai împartă niște cadouri care demonstrează că PSD e indubitabil un partid de stânga!

Lol, glumeam, a mai dat niște cadouri băieților din imobiliare, ca parte din politica ”socială” a PSD. Dacă nu aveți timp sau chef să citiți documente tehnice găsiți principalele prevederi pe Hotnews.

Eu am să mă opresc asupra uneia dintre ele: aplicarea unei cote de 5% asupra cumpărării de locuințe. Amicul meu Adrian a făcut un rezumat excelent al efectelor acestei prevederi:

Pe scurt cam așa e povestea: cumpărai casă nouă cu o suprafață sub 120 mp (suprafața casei) și amprenta la sol + grădină sub 250 mp, plăteai 5% în loc de cota standard (19% în prezent).

Cota asta redusă era însă aplicabilă însă doar prima dată când cumpărai o casă singur, sau ca și cuplu căsătorit. De ce? Pentru că această cotă redusă era o excepție acordată pe criterii sociale.

Practic se considera că dacă îți permiți un apartament sau o casă mai mare de 120 mp, atunci îți permiți și un impozit de 19%. Un tânăr la început de drum sau un cuplu proaspăt căsătorit nu are probabil bani pentru un apartament de 120 mp, așa că o astfel de prevedere era o facilitate pentru cei care nu erau teribil de bogați.

Era nevoie de o astfel de măsură?

Ca fapt divers, voi, cititori ai blogului, ați cumpărat case sau apartamente noi cu suprafețe mai mari? Știți pe cineva care a cumpărat apartament sau casă nouă mai mare de 120 mp? Eu personal nu cunosc pe nimeni în situația asta.

Dar poate mă înșel, poate există un număr mare de români care trebuie să își cumpere astfel de case noi. Dacă ne luăm după cifrele Eurostat casele Românilor sunt mici, cu un număr mediu de 1.1 cameră/persoană membră a gospodăriei. De asemenea, România are cel mai ridicat procent de locuitori care trăiesc în locuințe supra aglomerate (48,4% din total).

Ce ne spun cifrele astea? Păi următoarele:

  • Majoritatea românilor trăiesc în locuințe înghesuite.
  • Majoritatea familiilor din România stau în locuințe proprietate personală (96%)

Cum se împacă ideile astea două cu faptul că guvernul permite o cotă redusă de TVA celor care își cumpără mai multe locuințe cu suprafață sub 120 mp?

E nevoie de case mai mari? Da! Vor cumpăra românii obișnuiți locuințe noi mai mari de 120 mp pentru că e TVA-ul 5% acum? Nu, pentru că nu și le permit indiferent de cota de TVA!

Pentru cine a dat guvernul măsura asta?

Păi cum zice și Adrian mai sus pentru șmecheri! Cam totul în industria construcțiilor se face ”pe persoană fizică”, deci o măsură de genul ăsta vine perfect pentru rechinii imobiliari!

Vrei să cumperi un bloc întreg de locuințe noi și apoi să le dai în chirie? Felicitări, poți face asta plătind doar 5% TVA! Iar măsura asta intră în categoria ”socială”. Care e partea socială?

Pe cine ”ajută” mai mult măsura asta? Pe cei care își pot cumpără 7 apartamente noi cu cotă de 5% sau pe românii obișnuiți care nu își permit apartamente cât o cutie de chibrituri fără un credit de la bancă pe 30 de ani?

De asta mă apucă dracii când aud lumea spunând că PSD e partid de stânga! Oameni buni, PSD dă de ani de zile scutiri și reduceri de taxe către cei bogați! PSD e mai dreapta decât orice partid din România în momentul de față!

Cum poate fi de stânga un partid care dă o măsura ce ajută pe cei bogați să cumpere locuințe fără număr la aceeași cotă de TVA precum cei săraci?

Later edit: am uitat să spun că măsura asta a PSD e exact genul de chestie care ar ajuta pe cineva ca Iohannis să își refacă stocul de 7 case, cumpărând locuințe / apartamente noi. Totul e să aibă sub 120 mp și s-a scos. Ironic, nu?




Să învățăm limba română cu Florin Cîțu

Una din chestiile teribil de amuzante de săptămâna trecută a fost postarea următoare a lui Florin Cîțu, unul din comunicatorii pe teme economice ai PNL:

Ai crede că Florin Cîțu, un om care a lucrat în sistemul bancar atât de mult timp, ar înțelege diferența între ”criză”, ”recesiune” și ”creștere economică scăzută”. Dar aparent nu și tot țipă ”criză” de la începutul lui 2018. Trecând peste chestiile astea nu am putut să nu remarc fraza aia în galben:

”- CRESC TVA – anuland reducerea TVA de la 1 ianuarie 2019 dela 19% la 18%”

Ca și logică, fraza asta e lipsită complet de sens: PSD crește TVA anulând reducerea TVA de la 1 ianuarie 2019 de la 19% la 18%. Cum e posibil ca un lucru să crească anulând o reducere care nu a avut loc niciodată?

Pentru că lucrez de mai bine de 8 ani de zile în consultanță fiscală vă spun în calitate de specialist: Nu există nici un document oficial de stat care să spună că TVA-ul în România a fost 18%, care apoi a fost anulat pentru ca TVA-ul să urce la 19%.

Există un plan de Guvernare al PSD pe unde scrie că ar vrea să scadă cota de TVA la 18%. Dar cred că am stabilit acum mult timp că acel plan de guvernare e doar o scuză pentru a da afară miniștrii PSD ieșiți din grație. Altfel ar trebui să căutăm unde scrie în același plan de guvernare de taxe asupra sistemului bancar, de legile justiției, de spitalele alea care trebuiau construite până acum și așa mai departe.

Iar dorința PNL și a domnului Cîțu de a ataca PSD devine ridicolă și începe să sfideze normele limbii române. Altfel nu înțeleg cum poate spune că TVA crește din moment ce TVA rămâne la același nivel. Trecând peste asta, limba română nu permite jonglerii de genul: ceva crește prin anularea unei scăderi.

Păcat că toți gramaticienii care râd de Dăncilă nu se deranjează să treacă și pe la dl. Cîțu pe pagină să îi explice cum e cu normele. Dar știți cum e: ”la ai noștri se iartă”.




Digi24 nu știu cât e cota de TVA în România

Că Digi24 sunt praf nu cred că e o surpriză pentru nimeni. Adică doar din ce urmăresc eu când mai aterizez din întâmplare pe articole ale lor știu că:

Ei bine iată încă un motiv pentru care presa economică din România moare: Digi 24 nu știe cât e cota de TVA.

Nu că vreau să fiu cârcotaș, dar cota de TVA nu mai e 24% de mult timp. De la 1 ianuarie 2016 a scăzut la 20% iar de la 1 ianuarie 2017 a revenit la valoarea de 19%. Partea și mai nasoală pentru cine a scris articolul acela e că putea să își dea singură seama că scrie o prostie dacă știa matematică de clasa a 2a:

Dacă prețul unei bancnote fără TVA e 150 RON, iar prețul cu TVA e 178 RON, cât e TVA-ul? Păi 178 – 150 = 28 RON. Cât reprezintă 28 RON din 150? Simplu, împărțim 28 la 150 și obținem 0.19 adică 19%. Asta e tot! O problemă de clasa a 2a! Cine a scris articolul de la Digi 24 e incapabil de o operațiune de clasa a 2a!

Ochiometric, 24% e aproape un sfert. Un sfert din 100 e 25. Un sfert din 50 e aproximativ 12. Cele 2 sferturi adunate dau 37, mai mult decât 28-ul rezultat. Ochiometric putea să își dea seama că e ceva în neregulă cu procentul acela.

Și ca să  fie clar, articolul e scris de cineva care se ocupă de Economie – Finanțe la Digi24:

De asta moare presa economică din România și nu dă nimeni bani pentru conținutul lor. Digi 24 nu va putea niciodată să ceară bani cuiva pentru astfel de știri și are norocul că e parte din grupul Digi, altfel nu cred că rezistau pe piață.

 




De ce nu e ANAF-ul performant: pentru că nu are cine colecta taxele

România e o țară de ipocriți. Și poți să îți dai seama cel mai bine de treaba asta atunci când vine vorba despre atitudinea oamenilor față de ANAF.

În mod constant oamenii se plâng de evaziune, de furturi, de corupție și așa mai departe. Când vine vorba însă de plata impozitelor și a taxelor aceiași români brusc nu ar vrea să plătească nimic. Ba mai mult, ajung să conteste acțiunile ANAF.

A fost ditamai scandalul când ANAF a început să verifice dacă covrigăriile emit bon fiscal. A mai fost scandal și indignare apoi când ANAF a verificat comercianții de pe litoral.

Cumva am vrea ca ANAF să colecteze taxe și impozite, dar nu de la noi, sau de la covrigăria de la colț sau de la terasa noastră preferată din Vamă.

Problema României cu taxele

Acum câteva săptămâni Comisia Europeană publicase un raport în care arăta că în 2016 evaziunea pe partea de TVA crescuse. România se afla, conform raportului, pe locul 1 în Uniunea Europeană la acest capitol.
În același timp ANAF numără 106 turiști / zi în Vama Veche în vârf de sezon estival confrom ZF.
Nu trebuie sa ai diplomă în fizică cuantică pentru a înțelege problema aici. Ar trebui ca ANAF să facă mai multe controale. Ar trebui să verifice pe cei din Vamă, pe cei mari care fac evaziune și așa mai departe.

Teodorovici rezolvă

Ei bine actualul ministru al finanțelor, Eugen Teodorovici e atât de preocupat de colectarea de taxe și impozite încât a decis să elimine vreo 3.000 de posturi de la ANAF (via News.ro):

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, anunţă că peste 4.000 de posturi atât nebugetate, cât şi bugetate din ministere vor fi tăiate, cele mai multe la ANAF, şi că vor dispărea şi unele funcţii de conducere. Potrivit proiectului de hotărâre de guvern, vor fi desfiinţate 4.143 de posturi din 21 de ministere, din care peste 3.000 de la Fisc. Actul normativ stabileşte numărul maxim de posturi pentru 21 de ministere, precizându-se însă că acestea nu includ demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora.

Într-o perioadă în care e clar pentru toată lumea că ANAF nu are resursele necesare pentru a face față evaziunii Eugen Teodorovici decide să taie 3.000 de posturi din organigramă.
Care e logica aici?
Păi nu știu, sincer. Dar nu pot să nu remarc faptul că inclusiv Teodorovici a avut o datorie de vreo 73.000 RON către ANAF care a dispărut subit (via Adevărul):

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, datora ANAF, în 2016, peste peste 73.000 de lei, restanţă pe care a şi recunoscut-o atunci, spunând că o va plăti când va putea. Pe site-ul data.gov.ro, lista nu mai poate fi accesată, afişându-se mesajul „404 Not Found”. 

Problemele ANAF-ului

Cea mai mare problemă a ANAF-ului e lipsa de resurse, de orice fel.
ANAF efectiv nu are resursele IT necesare pentru lumea în care trăiește. A avut o linie de finanțare deschisă cu Banca Mondială pentru un program de modernizare. Dar în cel mai pur stil românesc nu a fost capabilă să ia banii de la Banca Mondială. Iată ce zicea unul din șefii ANAF (via Hotnews):

„Conducerea ANAF a constatat ca din anii 2012 – 2013 au incetat investitiile importante in infrastructura (hardware, software, infrastructura fizica suport), in pofida recomandarilor ferme din Acordul de Imprumut dintre Romania si BIRD (Legea 212/2013) destinat Proiectului de Modernizare a Administratiei Fiscale.”

Potrivit acestui Proiect, Romania s-a angajat la momentul imprumutului ca va asigura continuitatea functionarii in bune conditii a sistemului informatic existent, pana la achizitionarea unui nou sistem informatic de administrare a veniturilor (RMS Cots). Precizam ca, in acest moment, nu exista la nivelul ANAF niciun contract in derulare pentru intretinerea infrastructurii hardware, software si de comunicatii.

Și încă una din aceeași sursă:

Presedintele ANAF constata ca în ultimii ani, banii alocati institutiei in scopul investitiilor IT nu au fost utilizati decat intr-o proportie inadmisibil de scazuta.

De remarcat cât de neutre sunt afirmațiile. Se știe de exemplu cine au fost șefi ANAF cu nume și prenume. Și cu toate astea nimeni nu pare să fie de vină pentru greșelile din trecut. Iar despre problemele ANAF-ului cu tehnologia am mai scris într-un alt articol și concluziile de atunci rămân aplicabile și acum.
Dar nici când vine vorba de resursele umane lucrurile nu sunt grozave.
Scriam de exemplu acum ceva vreme cum ANAF s-a dus să se consulte cu contabili în loc să se consulte cu consultanți fiscali legat de aplicarea sistemului TVA defalcat. De ce e relevantă chestia asta? Pentru că un consultant fiscal știe taxe, un contabil știe contabilitate. TVA-ul e o chestie fiscală, nu contabilă. Dar detaliul ăsta a scăpat vice-președintelui ANAF de atunci.

Concluzii

Nimănui în țara asta nu pare să îi pese de ANAF. Sunt probleme cu:

  • colectarea taxelor,
  • recuperarea banilor din cazurile de corupție
  • nedeclararea veniturilor de la marii evazioniști la covrigării
  • lipsa tehnologiei
  • lipsa resurselor umane
  • conducere deficitară a ANAF

Și cu toate astea nimeni nu scoate un sunet când se taie 3.000 de posturi de la ANAF. Ați văzut vreun influencer sau jurnalist sau altceva deranjat de treaba asta? Nu, pentru că vrem taxe colectate de la alții, nu de la noi.




Nu doar România are taxe cretine: taxa TV elvețiană

Apar mai mereu titluri pe la noi despre cum taxele impuse de Guvern nu au sens ori discriminează. Îmi aduc aminte câte discuții au fost când s-a introdus taxa radio TV pentru toată lumea indiferent că aveau sau nu televizoare ori radiouri. Nu vreau să revin la discuția aia, dar dacă e motiv de consolare pentru cineva, vreau să vă spun că nu suntem singurii care fac asta. Ba mai mult, avem exemple de reguli și mai cretine, cum ar fi cele din Elveția.

Mai exact Elveția și-a dat seama în ultimii 2-3 ani că are nevoie de mai mulți bani (știu, și mie mi-a venit să râd). Așa că a venit cu o regulă prin care spune că dacă ești companie din afara Elveției, vinzi chestii în Elveția (bunuri) și cifra ta de afaceri globală (adică peste tot în lume, nu doar în Elveția) depășește 100.000 franci elvețieni, atunci ești obligat să te înregistrezi în scopuri de TVA în țara lor. 100.000 de franci înseamnă vreo 86.000 de euro, adică mai puțin decât un apartament cu 3 camere din București.

Așadar dacă vinzi chestii de 1.000 de euro în Elveția, dar de 100.000  de euro oriunde altundeva trebuie să te înregistrezi în scopuri de TVA. Acum urmează partea și mai dubioasă, toată companiile străine care trebuie să se înregistreze în scop de TVA în Elveția sunt obligate să plătească taxa asta TV deși ele nu au nici un fel de prezență în țară.

Ar fi avut sens o taxă TV dacă aveai un birou în Elveția, dar legislația zice că toată lumea trebuie să plătească, inclusiv cei care nu au absolut nici un fel de prezență.

Acum vine următoarea întrebare: Cât e taxa asta TV în Elveția? Neobișnuit de mult, dar hei, vorbim de Elveția (via Swissinfo.ch):

Under current regulations, every household and company must pay an annual fee of CHF 451.10 ($482) and CHF 597.50 respectively to use the SBC’s 17 radio and television channels in the national languages, German, French, Italian and Romansh, as well as their respective online services.

597.5 CHF înseamnă aproximativ 515 euro pe an. Poate că nu pare mult pentru o companie, dar dacă te gândești că acele companii nu au nici un omuleț care să se uite la televiziunea elvețiană (care apropo, nici nu emite în engleză) îți dai seama că:
  • fie măsura e intenționată pentru a mai scoate niște bani de la companiile străine, fără a spune că ai crescut taxele
  • fie elvețienii au legile atât de proaste încât nu și-au dat seama că taxa se aplică unor persoane care nu vor beneficia niciodată de acele servicii

Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]