No comment: sistemul de gaz în stare de alertă

Transgaz a modificat luni dimineață, la ora 7.00, limitele normale de funcționare ale sistemului național de transport și astfel l-a scos din starea de alertă în care intrase la miezul nopții, aflându-se acum în stare de prealertă.

[…]

Dacă până acum, se declara stare de alertă pentru o cantitate care depășea 50 milioane metri cubi în rețeaua de transport, începând de astăzi, nivelul va fi de 53 mil. mc.

Sursă: Hotnews




Transelectrica amendată pentru că nu face investiții

Nu am putut să mă abțin din a râde sarcastic când am citit știrea asta pe Hotnews:

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a sanctionat Transelectrica, la sfarsitul anului trecut, pentru faptul ca in perioada 2014-2017 nu a realizat investitiile asumate chiar in planul de administrare, punand in pericol Sistemul Electroenergetic National, se arata intr-o nota de informare a actualului management al companiei. 

Ba mai mult, treaba e destul de groasă:

ANRE atrage atentia Transelectrica asupra faptului ca in urma neindeplinirii celor asumate in planul de administrare si de management a fost pus in pericol Sistemul Electroenergetic National.

Partea cea mai mișto e alta însă, Transelectrica a distribuit o căruță de bani în dividende în 2017. Mai întâi a distribuit 137,8 milioane RON la începutul lui 2017, după care a a mai distribuit încă 170 milioane RON la final de 2017. Asta înseamnă 307 milioane RON distribuiți ca dividende în 2017! Bani care au ieșit fizic din companie!

Spre deosebire de presa economică din România am semnalat treaba asta încă de atunci. Iată ce scriam în 2017 legat de distribuirea de dividende a companiilor de stat (nu doar Transelectrica, dar și Transgaz, Hidroelectrica și altele) și efectul asupra investițiile în infrastructură:

Transgaz e un exemplu bun pentru că după primele 6 luni ale anului 2017 realizase 3,05% din investițiile planificate. Șansele de a ajunge la un procent decent de investiții anul acesta sunt foarte reduse, în special după această nouă distribuire de dividende.

Ce să mai zic de Hidroelectrica, o companie de stat care a stat 5 ani în insolvență, un loc unde investițiile au fost la rândul lor neglijate din cauza problemelor financiare. Brusc, compania va trebui să distribuie și să plătească dividende de 655 milioane RON. Vor mai fi bani de investiții? Îmi vine greu să cred. S-a mai întâmplat ceva în materie de infrastructură în ultimii 5 ani la nivelul Hidroelectrica?

Ca să nu credeți că bat câmpii, sistemul de energie al României are nevoie disperată de unități de echilibrare, în special odată cu creșterea energiei regenerabile care, cu toate beneficiile ei, e teribil de imprevizibilă. Cel mai mare proiect de echilibrare se numește Tarnița – Lăpustești și, din câte se pare nimeni nu a mai făcut nimic pentru el din 2014 încoace. În schimb companiile de stat și statul român, care s-au angajat să realizeze acest proiect distribuie dividende uriașe, în loc să bage bani în infrastructură.

Rețineți cifrele de mai sus pentru Transgaz! Atunci când veți auzi că sunt probleme cu infrastructura de transport de gaz să vă gândiți la articolul de mai sus din 2017!

Conform Hotnews, Transelectrica realizase doar 30% din planul de investiții pe 2017! Și atenție mare aici:

 Obligatia stabilita in sarcina Transelectrica se referea exclusiv la executarea de lucrari de mentenanta, investitii, respectiv de dezvoltare / retehnologizare / reabilitare a retelei electrice de transport in conditiile Legii si ale reglementarilor in vigoare.

Adică acea obligație nu includea doar dezvoltarea de capacitate nouă de transport (adică rețele noi de stâlpi de înaltă tensiune sau stații noi de transformare) ci și mentenanță! Pe românește Transelectrica nu a băgat bani nici măcar în repararea și menținerea instalațiilor pe care le are deja!


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


Și dacă tot suntem la subiectul investiții, imediat după ce a distribuit dividendele, Transgaz, compania care se ocupă cu transportul de gaz, a trebuit să se împrumute pentru a putea finanța gazoductul BRUA! Din nou, am scris despre asta în 2017, dar aparent nimeni nu pare preocupat de subiectul acesta.

Concluzii

Companiile de stat sunt obligate să aibă un plan de investiții și trebuie să se țină de el! Transgaz realizase 3,05% din investițiile în plan pentru 2017 la mijlocul lui 2017! Trei virgulă zero cinci la sută! Dacă Dedeman, RCS-RDS, Emag sau orice altă companie privată nu investesc în businessul lor vor pierde clienți, venituri și cotă de piață.

Dacă Transelectrica nu investește în infrastructură milioane de români și afaceri rămân fără curent electric!

Dacă Transgaz  nu investește în infrastructură milioane de români vor îngheța de frig!

Sesizați diferența? Investițiile unor companii care sunt monopoluri de stat NU trebuie neglijate pentru că pot paraliza o țară întreagă. Cu toate astea PSD consideră companiile astea vaci de muls și storc și ultimul dividend din ele, punându-ne pe toți sub riscul de rămâne pe întuneric și în frig.




Ministrul Energiei și investițiile

O declarație foarte interesantă a Ministrul Energiei la o conferință a ZF via Hotnews

Daca as fi constatat ca firmele la care avem participatii au facut investitii din banii pe care i-au castigat, atunci as fi fost deranjat de faptul ca profitul dispare. Dar, dupa ce am vazut ca firmele au acumulat banii in vistierie, mandrindu-se cu faptul ca au niste rezerve, faptul ca aceste rezerve trec, si subliniez chestia asta, nu intra in buzunarul investitorului ca dividende, intra in bugetul national si se reintorc din bugetul national pentru investitii, eu cred ca e vorba de circulatia banilor mai repede si poate ca acest lucru va eficientiza investitiile, va creste numarul de investitii”, a declarat ministrul, intrebat daca a fost de acord cu decizia Guvernului de distribuire a minim 90% din profituri, in dauna investitiilor. 

Sunt atâtea lucruri greșite în declarația încât nu știu de unde să încep. Pe rând:

Daca as fi constatat ca firmele la care avem participatii au facut investitii din banii pe care i-au castigat, atunci as fi fost deranjat de faptul ca profitul dispare.

Am verificat și o altă sursă pentru a mă convinge că asta a zis într-adevăr asta și un alt site zice  (ziare.ro) același lucru. Nu știu dacă unul a copiat-o de la altul, dar dacă e adevărată e cam nasol.

Deci Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica și alte companii de stat, companii cu infrastructură veche și care au nevoie disperată de investiții nu ar trebui să facă investiții, altfel îl vor deranja pe domnul ministru. Nu știu dacă realizați, dar toate aceste companii sunt monopoluri sau cvasimonopoluri pe piețele pe care activează (producție de energie hidro, nucleară, transport gaze, transport energie).

Sper din tot sufletul că ministrul nu înțelege diferența dintre investiții și cheltuieli pentru că nu pot să înțeleg de ce un ministru s-ar simți deranjat de companii care își îmbunătățesc infrastructura construită în principal acum mai bine de 30 – 50 de ani.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


Hidroelectrica anunța zilele trecute reluarea licitației pentru retehnologizarea centralei hidroelectrica Vidraru, care va costa în jur de 80 de milioane de lei, după ce licitația fusese amânată deja în trecut. Transgaz trebuie să bage bani în gazoducte, altfel riscăm să înghețăm la iarnă și mai vrea să cumpere și o companie din Grecia.

Efectiv nu reușesc să înțeleg de ce s-ar simți deranjat de investițiile companiilor pe care le ministerul său le administrează din moment ce ar fi benefice pentru țară.

Altă problemă:

Dar, dupa ce am vazut ca firmele au acumulat banii in vistierie, mandrindu-se cu faptul ca au niste rezerve,

Nu e rău să ai rezerve. Acele rezerve se folosesc pentru investiții sau pentru cazuri în care situația de piața financiară devine nasoală și nu se mai pot împrumuta. E chiar recomandabil să ai rezerve financiare. Dacă mîine vine o criză financiară în România și companiile astea nu se mai pot împrumuta, de unde vor lua bani? De nicăieri pentru că nu mai au rezerve! Va trebui să vină statul să bage bani în ele. Doar că nu poate face asta oricum pentru că în multe situații chestia asta s-ar califica drept ajutor de stat! Dar ministrul nu pare să știe asta.

Încă una:

faptul ca aceste rezerve trec, si subliniez chestia asta, nu intra in buzunarul investitorului ca dividende, intra in bugetul national si se reintorc din bugetul national pentru investitii

Din punct de vedere juridic acei bani intră în buzunarul statului român sub formă de dividende, deci domnul ministru nu spune adevărul. Mai mult, atunci când se distribuie acele rezerve banii sunt distribuiți proporțional acționarilor. Statul român primește x% din dividendele distribuite (x fiind cât la sută din acțiuni deține), ceilalți investitori primesc diferența. Deci o parte din banii din rezerve merg în buzunare private, nu numai la statul român.

Nu îmi dau seama dacă domnul ministru nu știe cum funcționează o societate comercială sau minte când spune că acei bani nu intră în buzunarul investitorilor sub formă de dividende.

În ambele cazuri e nasol.

În plus, acei bani nu se întorc în economie sub formă de investiții. Acei bani se constituie venituri la bugetul de stat și de acolo sunt distribuiți acolo unde are nevoie statul român. Ba mai mult, statisticile spun că actuala guvernare PSD nu e deloc preocupată de investiții, anul 2017 fiind cel mai slab din ultimii 12 ani din punct de vedere al investițiilor ca procent din PIB.

Pe lângă asta mai e o problemă cu afirmația privind investițiile: dacă domnul ministru sugera că acele investiii se vor întoarce la companiile care au distribuit veniturile atunci nu știe că statul român nu are voie să facă investiții pentru companii de stat pentru că ar fi calificate drept ajutor de stat, chestie care nu e permisă de Comisia Europeană decât în cazuri excepționale.

Concluzii

Nimic din afirmația domnului ministru al energiei nu e adevărat sau are sens economic. În cazul în care vă întrebați de ce stau să îi disec discursul răspunsul e simplu: trebuie să înțelegeți cât de goale sunt afirmațiile unor oameni care se pretind tehnicieni și au în subordine companii cu capitalizare de piață de miliarde de euro.




De ce nu se vede instabilitatea politică în evoluția bursei?

Se întâmplă o chestie interesantă în lume în ultima vreme și încep să o văd și la noi: bursele de capital nu mai par a fi atât de sensibile la fluctuațiile din mediul politic.

Citeam azi un comunicat al al Bursei de Valori București care zice așa:

Toți indicii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au încheiat primele zece luni cu un plus de două cifre, cel mai semnificativ avans, de aproape 23 de procente, fiind înregistrat de BET-FI, indicele care reflectă evoluția societăților de investiții financiare (SIF-uri) și a Fondului Proprietatea.

BET, indicele principal al pieței, care măsoară evoluția celor mai lichide 13 companii listate la BVB, a reușit să mențină un plus de aproape 10,7% după primele zeci luni, pe fondul unor incertitudini accentuate. Astfel, indicele BET a închis luna trecută la un nivel de 7.843 puncte, după ce începuse anul 2017 cu 7.164 puncte.

E o chestie un pic ciudată având în vedere că bursele sunt de regulă destul de sensibile la evenimentele economice și politice ale unei țări. Iar România în ultima vreme nu a dus lipsă de evenimente generatoare de instabilitate politică.

De ce nu se vede instabilitatea politică în evoluția bursei?

În primul rând trebuie înțeles ce reprezintă acei indici. Indicele BET spre exemplu e o medie a performanței înregistrate de 13 companii având cea mai ridicată lichiditate de pe piață. Asta înseamnă că vorbim de 13 cele mai tranzacționate companii de pe piață. Iată o listă cu acele companii:

De stat vs privat

Companii mari incluse în indice, dar așa cum probabil ați remarcat și singuri, aproape jumătate dintre ele sunt de stat (marcate cu galben). Indicele BET e calculat ca o medie ponderată cu capitalizarea de piață a fiecărei companii. Ori toate acele companii sunt uriașe și atârnă destul de greu în evoluția indicelui.

Contează chestia asta? Da, contează, pentru că toate acele companii sunt monopoluri ale statului:

  • NuclearElectrica – Producție energie nucleară – monopol
  • Transgaz – Transport gaz natural – monopol
  • Romgaz – Producție gaz natural – aici un comentariu, exploatarea de gaz natural nu e monopol, dar ei sunt cel mai mare producător de pe piață moștenind zăcămintele istorice.
  • Societatea Energetica Electrica SA – Distribuție energie electrică. Nu (mai) are monopol la nivelul României ci doar la nivelul Transilvaniei. E așadar un monopol regional.
  • Transelectrica – monopol pe partea de transport energie electrica
  • Conpet – Administrarea sistemului național de transport al produselor petroliere – monopol.

Așadar jumătate din index e constituit din companii de stat care sunt monopoluri naturale sau dețin o cotă de piață covârșitoare.

Ce treaba are asta cu fluctuațiile politice? Păi…nimic! La propriu! Fluctuațiile politice și economice din ultimul an nu afectează cu absolut nimic performanțele monopolurilor de stat!

Nu contează cu cât crește sau scade mâine prețul la carburant din cauza accizei la motorină introduse de guvernul PSD! Nu contează dacă mâine TVA-ul crește la 24%, dacă se introduce taxă de solidaritate sau impozit pe gospodărie ori ce altă minunăție mai visează mai știu eu ce guvern: Companiile astea tot acolo vor fi pentru că sunt MONOPOLURI și nu au concurență pe sectorul lor de activitate. Nu poți să nu folosești Transelectrica pentru a transporta curent electric, doar ei pot face asta în România!

Iar clienții lor nu sunt indivizi ci companii uriașe care nu sunt afectate de impozitul pe gospodărie sau de legea salarizării personalului bugetar.

Tocmai de aceea nu au fost afectate de țopăiala fiscal bugetară, pentru că sunt deconectate de la fluctuațiile pe termen scurt ale economiei de consum! Asta nu înseamnă că nu sunt expuse riscurilor ci doar că riscurile lor sunt total diferite de cele ale companiilor private din aceeași listă.

Prea multe dividende

Și dacă tot vorbeam de riscuri, cei care mă citesc au mai citit ranturile mele despre distribuirea dividendelor de companiile de stat. Pe scurt problema e următoarea: companiile alea de mai sus au distribuit în anul 2017 dividende record. Probabil te gândești: ok, dar asta nu e o chestie bună? Înseamnă că le merge bine, nu? Păi…nu…nu chiar.

Unul dintre motivele pentru care există cerere pentru acțiunile companiilor de stat e acela că distribuie dividende consistente într-o veselie. Ceea ce e foarte bine dacă ești investitor…primește bani și acțiunile cresc în valoare. Iar treaba asta cu distribuitul de dividende nu e de ieri de azi ci de câțiva ani. Practic, acționarul majoritar al acestor companii e statul român. Statul român are nevoie de bani așa că încurajează aceste companii să distribuie dividende care ajung la bugetul de stat. Asta nu ar fi o problemă doar că:

Practic, investitorii stau cu ochii mai mult pe bani și mai puțin pe declarații politice: poate zice Dragnea sau Tudose ce-o vrea, dacă acțiunile Transgaz se mișcă bine atunci asta vor cumpăra investitorii, mai ales având în vedere că sunt companii deconectate de economia de consum.

Fapte nu vorbe

Nu știu dacă ați observat, dar spre deosebire de alte guvernări, de data asta am avut parte de multă vorbăraie și mai puțin de fapte! S-a discutat despre introducerea unei taxe de solidaritate, impozit pe gospodărie, despre crearea unui fond de investiții, split TVA, TVA 0% pentru locuințe. Ei bine câte au fost efectiv implementate? Exact!

Cred că lumea s-a cam prins cât de lipsit de consistență și idei e discursul economic al decidenților politici din acest moment. Da, se discută mult și avem scandaluri și proteste, dar când tragem linie vedem că actualul guvern nu are curajul să pună în aplicare ce vorbește. Iar asta, din fericire pentru noi, a însemnat și mișcări temperate pe bursă.

Nu întotdeauna lucrurile sunt ok însă, imediat ce au început discuțiile referitoare la naționalizarea Pilonului II bursa s-a dus în cap. Aici însă trebuie ținut cont de faptul că fondurile de pensii private sunt printre cei mai mari investitori la bursă. Dispariția lor ar însemna o lovitură foarte grea pentru BV.

Celelalte discuții privind partea bugetar fiscală nu au avut un impact atât de mare asupra evoluției bursei.

Final cu suspans

Partea proastă e că se acumulează ceva tensiuni pe partea de finanțe publice acum spre final de an. Nu știu exact cât de rău vor arăta lucrurile, dar dacă Guvernul va simți că riscă să rămână fără bani s-ar putea să vedem ceva măsuri economice care vor afecta mediul de business. Deja s-a anunțat o diminuare a cotei contribuției la Pilonul II și tare îmi e teamă că s-ar putea ca asta să nu se dovedească suficient. Semnalele de la Guvern sunt însă confuze și e greu de înțeles acum ce intenții au.

Să sperăm că și în decembrie BVB va da comunicate la fel de optimiste.

Concluzii

De ce nu e bursa afectată atât de rău de instabilitatea politică? Pentru că:

  1. Indicele BET e dominat de companii de stat care sunt monopoluri și țopăiala fiscal bugetară nu le afectează pentru că nu au concurență
  2. Aceleași companii de stat au dat dividende într-o veselie și sunt foarte atractive pentru investitori
  3. Guvernul vorbește mult și aplică puțin din chestiile cu care ne amenință
  4. Atenție mare la finalul de an.

P.S: Am pus accent mult pe prezența companiilor de stat pentru că, din punctul meu de vedere, ele reprezintă cheia în a înțelege de ce mișcările acestea nu duc bursa mai mult în jos. Asta nu înseamnă însă că trebuie ignorate celelalte companii care compun indicele BET, doar că evoluția lor la bursă e strâns legată de evoluția economiei iar în momentul de față ne aflăm într-o fază de expansiune economică.

P.P.S: A nu se lua comentariile mele drept indicații de a investii în companii de stat la bursă. Nu sunt trader la bursă, nu am investiții la bursă și nici nu dau sfaturi pe tema asta 🙂


Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să știi când mai postez chestii noi, dar ești o persoană ocupată (știu cum e!), îți pot trimite un newsletter săptămânal, pe mail, cu ce articole am mai scris. Tot ce trebuie să faci e să introduci emailul în căsuța de mai jos. Dacă vrei să îți pot spune ”Bună Mihai/Mihaela” și nu ”Dragă utilizator” adaugă și un nume în căsuță, deși nu e obligatoriu.

Imediat după abonare vrei primi un mail de confirmare (dacă nu apare nimic vezi și în Spam).

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]




Transgaz trebuie să se împrumute după ce a distribuit dividende

Una scurtă: Transgaz s-a împrumutat 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru a putea începe construcția la proiectul BRUA, o magistrală de gaz ce va traversa România, Bulgaria, Ungaria și Austria. Sursa informației e un articol de pe Hotnews. Ceea ce nu vă zice articolul vă zic însă eu: Transgaz a distribuit dividende în 2017 în două tranșe:

  1. O primă tranșă de 545,48 milioane la începutul anului 2017, reprezentând dividende din profitul obținut în 2016.
  2. O a doua tranșă în septembrie 2017 în valoare de 171 milioane RON, din ce resturi de capital mai avea prin contabilitate.

Altfel spus, în 2017 Transgaz a plătit 716,5 milioane RON în dividende, adică 159 milioane de euro, de 3 ori mai mult decât a trebuit să se împrumute.

Altfel spus împrumutul de la BEI nu ar fi fost necesar dacă Transgaz nu ar fi distribuit dividende atât de mari anul acesta și ar fi păstrat măcar o parte din bani pentru investiții.

Vorbeam într-o altă postare despre decapitalizarea companiilor de stat ca urmare a distribuirii forțate a acelor dividende. Ei bine, iată confirmarea: Transgaz, o companie cu cifra de afaceri uriașă, are nevoie de 50 de milioane de euro pentru a putea demara un proiect.

Și dacă tot vorbim despre Transgaz, după primele 6 luni ale anului 2017 reușise să cheltuie 3,05% din bugetul de investiții alocat pentru 2017.

Așa arată o companie de stat în România anului 2017: nu face investiții, distribuie dividende de 38 milioane de euro după care se duce să se împrumute 50 de milioane pentru a face investiții.

Sursa fotografiei: Glen Dillon (Own work) [CC BY 3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/3.0)], via Wikimedia Commons


Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să știi când mai postez chestii noi, dar ești o persoană ocupată (știu cum e!), îți pot trimite un newsletter săptămânal, pe mail, cu ce articole am mai scris. Tot ce trebuie să faci e să introduci emailul în căsuța de mai jos. Dacă vrei să îți pot spune ”Bună Mihai/Mihaela” și nu ”Dragă utilizator” adaugă și un nume în căsuță, deși nu e obligatoriu.

Imediat după abonare vrei primi un mail de confirmare (dacă nu apare nimic vezi și în Spam).

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]




Ce efect vor avea distribuirile de divindende asupra companiilor de stat

De câteva zile tot citesc știri despre cum Ionuț Mișa dă telefoane companiilor de stat și le cere să distribuie dividende. Știrea mi s-a părut ciudată pentru că știam că deja fuseseră distribuite dividendele aferente anului 2016.

Atunci despre ce dividende e vorba? Guvernul spune că e vorba despre profituri nedistribuite în trecut. Deciziile de convocare a AGA spun însă lucruri diferite:

Astfel, conform deciziei de convocare a Adunării Generale a Acționarilor Transgaz se dorește:

1. Aprobarea distribuirii sub formă de dividende a sumei de 171 milioane lei, din sumele existente în soldul la 31.12.2016, al conturilor «Alte rezerve» şi «Rezultatul reportat». 

Nu vreau să intru în detalii contabile legate de funcționarea acestor conturi, dar ce trebuie reținut e că nu discutăm doar despre profit realizat în anii trecuți și nerepartizat (”Rezultatul reportat”) ci și despre rezerve ale societăților, anume:

  • rezerve din reevaluarea unor active, după ce acestea au fost efectiv valorificate (ex: clădiri)
  • rezerve rezultate din vânzarea unor instrumente financiare
  • alte rezerve

Deci guvernul nu spune chiar tot adevărul. Și cum diavolul e mai mereu în detalii, tot de acolo pot apărea și problemele în viitor pentru aceste companii de stat. Mai exact, distribuirea asta de dividende va avea următoarele efecte:

1) Va pune presiune pe companiile de stat din punct de vedere al cashflow-ului

Practic companiile de stat sunt forțate să distribuie lichidități în 2017 pentru niște profituri din anii anteriori, dar și din rezerve care nu au legătură cu activitatea din 2017.

Problema e că nici una dintre companiile vizate de măsura asta (Transgaz, Hidroelectrica, Conpet, Transelectrica, Nuclearelectrica) nu operează în piețe cu exces de lichidități astfel că probabil pentru unele dintre ele va fi destul de dificil, cred eu, să vireze aceste sume, care pot fi consistente, la buget.

Ca să înțelegeți la ce mă refer gândiți-va la o companie precum RCS-RDS care vând servicii și bunuri cu plata pe loc sau pe bază de abonament. Ele încasează bani frecvent și constant. Acum gândiți-vă la Hidroelectrica, o companie care vinde energie pe bursă sau prin contracte bilaterale. Banii sunt încasați la date agreate, în tranșe mari, dar la intervale ceva mai mari.

Ambele tipuri de companii (RCS-RDS sau Hidroelectrica) sunt capabile să facă plăți uriașe și să producă acel cash dacă sunt anunțate din timp. Dacă apare însă o plată neprevăzută de dimensiunile celei pe care trebuie să o facă Hidroelectrica, care din cele două companii credeți că vor avea probleme mai mari la plată, cea care încasează constant cash sau cea care știe că următoarea rundă de cash vine ceva mai târziu? Am dat exemplu Hidroelectrica pentru că ea are plata cea mai mare de făcut, dar și celelalte companii au de plată considerabil:

  • Hidroelectrica 655 milioane RON,
  • Transgaz 171 milioane RON,
  • Transelectrica 170 milioane RON
  • Nuclearelectrica 110 milioane RON,
  • Conpet 85 milioane RON

Sursele pentru cifrele astea sunt: Bursa și Hotnews.

Dacă tot suntem la capitolul Hidroelectrica, societatea asta a plătit în 2017 dividende de 1,036 miliarde RON. Profitul record a reprezentat aproape 30% din total venituri. Mă întreb sincer, de unde va avea Hidroelectrica lichidități pentru încă 655 milioane RON.

Întrebarea mea e așadar, vor fi capabile aceste companii să își plătească la timp datoriile față de furnizori în lunile care vin imediat după ieșirea asta masivă de lichidități? Sau ne vom întoarce iarăși la vremurile acelea când mascam deficitul public prin arierate (datorii neplătite) ale companiilor de stat?

Părerea mea e că vom vedea o înrăutățirea a condițiilor de plată în cazul acestor companii, în special la cele care au mai avut dificultăți și în trecut, precum Hidroelectrica.

 2) Va duce la o diminuare a investițiilor

Scriam într-o postare anterioară că Transgaz nu investește banii pe care îi are în infrastructură de transport a gazului de care avem nevoie cu disperare ca să alimenteze viitorul fond de investiții al PSD. Ei bine, o parte din acei bani care ar fi trebuit să fie băgați în infrastructură, vor merge probabil pentru a acoperi salariile din administrație.

Transgaz e un exemplu bun pentru că după primele 6 luni ale anului 2017 realizase 3,05% din investițiile planificate. Șansele de a ajunge la un procent decent de investiții anul acesta sunt foarte reduse, în special după această nouă distribuire de dividende.

Ce să mai zic de Hidroelectrica, o companie de stat care a stat 5 ani în insolvență, un loc unde investițiile au fost la rândul lor neglijate din cauza problemelor financiare. Brusc, compania va trebui să distribuie și să plătească dividende de 655 milioane RON. Vor mai fi bani de investiții? Îmi vine greu să cred. S-a mai întâmplat ceva în materie de infrastructură în ultimii 5 ani la nivelul Hidroelectrica?

Ca să nu credeți că bat câmpii, sistemul de energie al României are nevoie disperată de unități de echilibrare, în special odată cu creșterea energiei regenerabile care, cu toate beneficiile ei, e teribil de imprevizibilă. Cel mai mare proiect de echilibrare se numește Tarnița – Lăpustești și, din câte se pare nimeni nu a mai făcut nimic pentru el din 2014 încoace. În schimb companiile de stat și statul român, care s-au angajat să realizeze acest proiect distribuie dividende uriașe, în loc să bage bani în infrastructură.

3) Va crea probleme de finanțare pentru companiile de stat

Nu știu câtă lume s-a gândit la chestia asta, dar e bine să ai rezerve prin bilanțul contabil din mai multe motive. Poate cel mai important pentru o companie e faptul că acele rezerve sunt considerate capital propriu. Atunci când o companie merge la o bancă pentru a se împrumuta de bani, respectiva banca va acorda împrumutul abia după ce aruncă o privire pe balanța companiei. Acea privire înseamnă de fapt calcularea unor indicatori financiari, care țin cont, de multe ori, de capitalurile proprii ale companiei. O companie cu un capital propriu redus e considerată mai riscantă decât o companie cu capital propriu ridicat.

Prin transformarea acelor rezerve în dividende și distribuirea lor companiile de stat și-au diminuat capitalul propriu și implicit au devenit mai puțin atractive pentru bănci. Asta nu înseamnă neapărat că băncile nu le vor mai da împrumuturi ci că acele împrumuturi vor fi mai costisitoare (adică vor avea o dobândă mai mare), pentru a reflecta un risc perceput ca fiind ceva mai ridicat din cauza reducerii capitalurilor proprii. E greu de spus cât de mari vor fi aceste creșteri, dar bănuiala mea e că oamenii de prin bănci deja își fac calcule.

La final o nedumerire:

Companiile de stat menționate mai sus fac parte din cele care urmează să fie acționare în Fondul Suveran de Investiții al PSD. Stau și mă întreb, cu ce vor alimenta acel fond de investiții dacă lichiditățile sunt distribuite într-o proporție atât de mare de pe acum?




De unde vin banii pentru viitorul Fond de Investiții al PSD?

Au fost date publicității cifrele privind activitatea pe primele 6 luni a Transgaz.

În cazul în care nu știți, Transgaz e compania de stat care se ocupă de administrarea rețelei naționale de transport a gazului. Așa cum vă imaginați, asta e o chestie de importanță strategică pentru securitatea țării noastre pentru că războaiele nu se poartă doar cu rachete și tancuri ci și cu mâna pe robinetul de gaz.

Cât investește Transgaz în mentenanța și îmbunătățirea infrastructurii de gaz? Iată:

Față de valoarea totală a programului de modernizare și dezvoltare investiții de 505.321 mii lei, valoarea totală a realizărilor este de 15.430 mii lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 3,05%.

Altfel spus, Transgaz a realizat în prima jumătate de an 3,05% din investițiile pe care trebuia să le facă în 2017. Dar cheltuieli mici se traduc prin profituri mai mari pentru Transgaz, care are veniturile pe termen scurt și mediu decuplate de necesarul de investiții. Mai exact, ca urmare a lipsei aproape totale a investițiilor, în semestrul 1 al 2017, profitul brut din exploatare al Transgaz a crescut cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Bun, vă întrebați, ce treabă are chestia asta cu Fondul de Investiții al PSD?

Păi conform declarațiilor de până acum referitoare la viitorul fond de investiții pe care PSD vrea să îl creeze, Transgaz va vira profitul obținut către Fondul Suveran de Investiții. Care e scopul fondului? Să faciliteze…investițiile.

Așadar Transgaz nu vrea sau nu poate să cheltuie banii de investiții pe care îi are, așa că banii nefolosiți vor fi virați către un fond de investiții care are drept unic scop să facă investițiile pe care Transgaz nu a vrut sau nu a putut să le facă de la bun început. Sună ca și când ne-am învârti în jurul cozii? Fix asta e!

Dar știți ce? Profituri mari la Transgaz înseamnă niște bonusuri mari acordate conducerii Transgaz. Apoi acele bonusuri mai pot fi luate odată de cei din conducerea Fondului Suveran de Investiții, pentru că au realizat investițiile pe care ar fi trebuit să le facă Transgaz. 

Îmi e teamă că viitorul Fond de Investiții al PSD va fi alimentat din bani luați de la investițiile pe care companiile de stat trebuiau oricum să le facă. Vom ajunge practic să ne mutăm sărăcia dintr-un buzunar în altul, dar să mai pierdem ceva mărunțiș în timp ce facem asta.