1

Guvernul și-a sabotat singur încasările din taxe și impozite

Vă spuneam acum ceva timp că e o idee foarte proastă să se dea liber la neplata taxelor și impozite. Explicam atunci că, deși sunt destul de multe companii lovite grav de situația asta, altele vor profita de pe urma ei (așa e în capitalism). E lipsit de sens ca toată lumea să beneficieze de facilitatea asta în condițiile în care unele sectoare chiar au banii necesari și capacitatea de a plăti.

Înțeleg ca anumite IMM-uri să aibă probleme, dar nu mi se pare în regulă ca toată lumea să nu plătească. Iată niște știri care în toată avalanșa asta mediatică poate au scăpat multora:

Vânzările în sectorul de retail au crescut

Ați auzit bine, vânzările retailerilor din România au crescut cu peste o treime (sursă):

România a înregistrat, în perioada 23 februarie – 15 martie, o creștere cu 37,2% a vânzărilor în retail, față de același interval de timp al anului trecut, cele mai importante salturi fiind consemnate la produsele de îngrijire personală și la alimente, reiese dintr-o analiză întocmită de specialiștii Nielsen

TVA-ul pentru luna februarie (încasat de la clienți) a rămas în buzunarele lor, dacă nu au decis ei că vor să îl plătească. Nu aveau însă obligația asta. Aceiași retaileri, au putut să nu plătească impozitul pe profit pe anul 2019.

Rămâne de văzut dacă vor plăti TVA-ul pe martie către bugetul de stat sau nu.

Mai sunt și alte firme care fac profituri frumușele în perioada asta (producători și intermediari de produse sanitare, măști, comerțul online etc.). Și ei au fost scutiți deși probabil fac o gălăgie de bani acum.

Spitalele la Ministerul Sănătății

Una dintre primele măsuri economice luate de Ministrul Finanțelor Cîțu în privința coronavirusului a fost să dea liber la neplata taxelor locale. Scriam atunci că asta e o idee foarte proastă:

Se numesc taxe locale dintr-un motiv evident: banii aceia merg la localitățile care le colectează nu la bugetul central. E o distincție foarte importantă pentru că prin această amânare Ministerul Finanțelor privează localitățile de principala lor sursă de finanțare în multe cazuri. Chiar dacă la nivel individual suma plătită nu e mare, aceste impozite și taxe locale se adună și finanțează serviciile publice locale.

Transportul în comun din localități, serviciile sociale, întreținerea școlilor și a foarte important: A SPITALELOR! Multe spitale sunt în administrarea localităților în care se află. Și nu de ieri ci de mulți ani.

Explicam atunci că primăriile vor rămâne rapid fără bani dacă nu se pot baza pe taxele locale. Alternativa era fie să primească mai mulți bani de la bugetul central, fie să treacă spitalele la Ministerul Sănătății. Ei bine, ce credeți că s-a întâmplat săptămâna trecută?

“Guvernul României a decis ca, pe perioada pandemiei, toate unitățile sanitare care se aflau în subordinea autorităților administrației publice locale să fie transferate în coordonarea Ministerului Sănătății. Va fi transferată inclusiv activitatea de numire sau revocare a persoanelor care ocupă funcții de conducere.”, a anunțat, vineri, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

(sursă)

Sunt eu vreun geniu ascuns sau descendent al lui Nostradamus? Nu, sunt doar un om care știe să citească legi, abilitate rară în România aparent. Așadar dragii moșului, spitalele au trecut la Ministerul Sănătății, după cum vă spuneam încă de pe 16 martie. De ce? Eu spun că sunt șanse mari ca administrațiile locale să nu fi avut fondurile necesare.

Facilități fiscale pentru ceva ce ar trebui să fie obligatoriu

Era să fac spume când am văzut OUG 33, venit de la minunatul Guvern PNL. De ce? Pentru că între prevederile sale avem și următoarele:

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit [editat pentru coerență], care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului
2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiaşi trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiază de o bonificaţie calculată asupra impozitului pe profit datorat, astfel:
a) 5% pentru contribuabilii mari stabiliţi potrivit Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.609/2016 privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili;
b) 10% pentru contribuabilii mijlocii stabiliţi potrivit Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.610/2016 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările ulterioare;
c) 10% pentru ceilalţi contribuabili care nu se încadrează la lit. a) şi b).

Pe scurt lucrurile stau cam așa: până pe 25 Aprilie ar trebui plătit impozitul pe profit pentru trimestrul 1 din 2020. Firmele care vor fi lovite de coronavirus sunt șanse mari să fie pe pierdere, deci nu ar prea avea impozit de plată oricum. Firmele care au profit (ex: retailerii) în schimb ar cam trebui să plătească tot. Dar iată, dacă un retailer își duce la bun sfârșit obligația legală de a plăti impozitul datorat va plăti oricum mai puțin cu 5%.

Deci retailerii fac și bani în criza asta, apoi plătesc și impozite mai mici. Ce sens are măsura asta? Firmele fără lichidități și dacă datorează impozit, nu vor avea de unde să plătească, cu sau fără bonificație. În schimb bonificația îi va ajuta pe cei care oricum aveau bani disponibili. Repet: nu are nici un sens măsura asta!

Dar e ok, în loc să plătească taxele și impozitele la timp firmele mari ale României mai fac câte o donație pe care o recuperează oricum din impozitul pe profit de plată. Evident că în aplauzele românilor…




Ministrul Finanțelor ia măsuri politice în plină pandemie

Fostul prim-ministru desemnat și actual (încă) ministru al finanțelor, Florin Cîțu ne-a anunțat că a luat măsuri pentru a sprijini contribuabilii în plină epidemie de coronavirus.

”În sfârșit se mișcă lucrurile” mi-am zis, mai ales că scrisesem și eu despre ce măsuri au luat alții pentru a ajuta mediul de afaceri. Nu știu de ce, dar mă gândeam că vor fi luate niște măsuri comprehensive, ceva consistent.

Ei bine, m-am înșelat, tot ce a putut produce dl. Cîțu pentru început a fost asta (sursă):

Și pentru că anunțul de mai sus nu era ”pe brand”, a venit și cel cu logo și siglă PNL (sursă):

Am două probleme mari și late cu măsura asta:

E o picătură într-un ocean

Dacă aveți curiozatatea să vă uitați pe cuantumul taxelor locale în România o înțelegeți de ce spun asta. Căutați cât sunt taxele pe siteul localității din care sunteți. Uite, vă dau eu linkul pentru Sector 1 București. Câte mașini are firma la care lucrați voi? Cât plătește pentru clădirea în care sunt birourile?

Cât plătiți voi ca persoană fizică taxe locale? 100 și ceva de lei pentru apartament? câteva sute de lei pentru mașină?

Taxele locale în România sunt mărunțiș pe lângă taxele locale din alte țări. Iar firmele nu plătesc sume exorbitante către consiliile locale. Asta înseamnă că amânarea asta nu le va ajuta prea mult.

Dinspre mediul de afaceri și consultanții fiscali veneau în schimb alte cerințe:

  • Amânarea plății impozitului pe profit, care are termen 25 martie, adică peste 2 săptămâni. Pe 25 martie se plătește impozitul pe profit aferent calculului final pentru anul 2019. Impozitul se plătește în mod normal trimestrial pe baza unui calcul provizoriu (profitul înregistrat la trimestru). Dar sunt anumite cheltuieli care apar abia la final de an (de exemplu costurile cu auditul, facturi de abonamente anuale, cheltuieli cu managementul, cheltuieli venind de la firma mamă șamd). Asta înseamnă că o firmă care plătește impozit pe profit plătește 3 tranșe de impozit pe profit aferent trimestrelor 1 până la 3, apoi calculul pentru trimestru 4 e de fapt calculul final care include toate veniturile și cheltuielile aferente anului, din care se scade ce s-a plătit deja. Acest impozit se plătește luna asta pe 25 martie. Acea plată va pune ceva presiune pe finanțele firmelor mici și mijlocii în special.
  • În afară de asta ar mai fi și plata TVA-ului care se face fie la trimestru (pentru cine are sub 100.000 de euro cifră de afaceri) sau lunar (cine e peste sau intră pe niște excepții). Termenul de plată pentru TVA e 25 a lunii următoare celei în care s-a terminat trimestrul.

Deci pe 25 martie e termen de plată a impozitului pe profit pe anul 2019 și a TVA-ului pe luna februarie 2020. Abia pe 16 martie și după multe insistențe au apărut informații cum că se va amâna depunerea declarațiilor și plata acestor impozite.

Dar repet, ce sens avea amânarea impozitelor locale ca primă măsură? Cu atât mai mult cu cât măsurile de impact sunt altele?

Taxele locale sunt importante pentru localități

Se numesc taxe locale dintr-un motiv evident: banii aceia merg la localitățile care le colectează nu la bugetul central. E o distincție foarte importantă pentru că prin această amânare Ministerul Finanțelor privează localitățile de principala lor sursă de finanțare în multe cazuri. Chiar dacă la nivel individual suma plătită nu e mare, aceste impozite și taxe locale se adună și finanțează serviciile publice locale.

Transportul în comun din localități, serviciile sociale, întreținerea școlilor și a foarte important: A SPITALELOR! Multe spitale sunt în administrarea localităților în care se află. Și nu de ieri ci de mulți ani.

Spre exemplu Primăria București are în administrare 19 spitale (sursă):

De aproape 12 ani, în București, un număr de 19 spitale, unele foarte mari, precum Colentina (1.500 de angajați) sau Obregia (2.000 de angajați), funcționează în subordinea Primăriei Capitalei.

Amânarea termenului de plată a taxelor locale va lăsa Primăria București cu o gaură uriașă în buget! Ori PMB e responsabilă direct cu administrarea spitalelor unde se află și se vor afla cei care suferă de coronavirus. Salariile doctorilor sunt plătite de Ministerul Sănătății, dar spitalele sunt întreținute din banii primăriei.

De ce a luat dl. Cîțu măsura asta? Nu ajută firmele prea tare, nu ajută oamenii prea mult, dar pune o presiune uriașă pe finanțele primăriilor!

Speculez aici, dar e destul de clar că primăriile vor cere ajutor de la bugetul central. Cine controlează bugetul central? Ei bine, PNL prin dl. Cîțu. Cine va primi cu prioritate bani?

Experiența ultimilor 20 de ani ne spune că banii merg mai întâi la primăriile de aceeași culoare politică precum cea a partidului de la guvernare. Dacă ipoteza asta e adevărată atunci primăriile PNL vor primi cu prioritate bani în timp ce primăriile PSD vor vedea mai puține resurse. Știți care e cea mai mare primărie controlată de PSD? Primăria Municipiului București, cu cele 19 spitale în subordine.

În plină pandemie PNL și dl. Cîțu par să nu uite că sunt în an electoral. Să sperăm că mă înșel.

Și dacă Guvernul ar fi într-adevăr setat pe a ajuta primăriile ar fi putut trece finanțarea spitalelor în subordinea Guvernului măcar temporar. Așa Guvernul a luat banii primăriilor, dar le-a lăsat cheltuielile. Cu atât mai grav acum când spitalele vor fi supra-aglomerate

Halal responsabilitate!

Foto din cover: Norbert Kaiser / CC BY-SA (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.5)




Care e prețul civilizației?

E o vorbă înțeleaptă care circulă printre oamenii care lucrează în taxe:

Taxele sunt prețul pe care îl plătim pentru a trăi într-o lume civilizată.

În  cazul meu prețul pentru a trăi într-un oraș civilizat e: 7,475,96 RON / an

De unde suma asta? Atât trebuie să plătesc eu și jumătatea mea anul acesta (aprilie 2018 – martie 2019) ca taxe locale în Marea Britanie.

Asta înseamnă 623 RON pe lună în taxe locale. Ca să vă faceți o idee am plătit la începutul anului taxele locale și în România pentru un apartament la marginea Bucureștiului. Cât anume? sub 200 RON pentru întreg anul calendaristic 2018! Asta înseamnă că plătesc într-o săptămână și jumătate în Marea Britanie cam cât plătesc în România într-un an întreg!

Și ca să fie clar, taxele astea nu includ loc de parcare sau alte minuni. Locul de parcare de exemplu se plătește separat și, în zona unde locuiesc eu, ajunge la aproximativ 1,000 de lire sterline pe an.

Nu vă spun lucrurile astea ca să mă plâng sau să mă laud ci pentru a transmite următorul mesaj:

Civilizația vine cu un preț! Taxe mai mari!

În România plătesc 200 RON/an taxe și primesc servicii de 200 RON pe an:

  • trotuare pline de mașini,
  • străzi mizerabile,
  • gunoi colectat la grămadă,
  • lucrări la carosabil care încep în decembrie și se termină în septembrie anul următor, cu mai puțin de 1 lună de muncă efectivă,
  • parcuri neîngrijite și tot așa.

Realist vorbind însă, pot să cer mai mult pentru 200 RON / an?

Dar dacă plătesc 623 RON / lună sunt îndreptățit moral să am pretenții? Pot să cer de exemplu:

  • trotuare fără mașini?
  • străzi curate?
  • gunoi colectat selectiv?
  • șantiere care nu țin mai mult de 1-2 săptămâni?
  • parcuri impecabile?

Eu cred că da!

Nu spun că taxele plătite de mine sunt prețul corect, pentru că sunt ceva mai mari decât ce plătește un englez obișnuit, orașul în care locuiesc eu fiind o stațiune foarte populară în Anglia. Nici nu spun că atât ar trebui să plătim în România pentru a avea parte de servicii publice civilizate, pentru că veniturile românilor sunt mult mai mici.

Dar trebuie să ne întrebăm: oare nu cumva parte din motivul pentru care avem servicii publice de rahat e acela că taxele locale plătite sunt foarte mici? 

Taxele locale și descentralizarea

Și aici apar o altă problemă a României: descentralizarea!

Descentralizarea presupune mutarea responsabilităților și a puterii de decizie de la centru spre localități. Se vorbește despre descentralizare de mulți ani de zile, dar conceptul acesta a rămas blocat într-un punct critic: banii!

Degeaba delegi obligații dacă nu delegi și modalități de finanțare a acelor obligații.

O primărie are mai multe modalități de a strânge bani pentru a finanța cheltuielile sale:

  1. taxe și impozite locale – impozitul pe locuință, impozitul pe teren, impozitul pe mașină etc.
  2. procente din taxele colectate pe teritoriul său – cele mai consistente sume vin din TVA-ul și impozitul pe venit colectate în localitatea respectivă.
  3. transferuri de la bugetul de stat – adică bani primiți de la bugetul de stat pentru a acoperi partea de cheltuieli care nu a putut fi finanțată prin veniturile de mai sus.
  4. venituri ocazionale – orice chestie ocazională care aduce primăriei bani, cum ar fi de exemplu vânzarea de active din patrimoniul său (clădiri, terenuri etc.)

Un oraș ca Bucureștiul colectează suficiente venituri din categoria 1 și 2 încât să nu mai fie nevoită să apeleze la transferuri de la bugetul de stat pentru a echilibra bugetul. Orașele mici sau comunele în schimb depind în proporție uriașă însă de transferuri, fără de care nu ar putea exista. Imaginați-vă o comună oarecare din Vaslui sau Teleorman. Se poate vorbi de venituri din categoria 1 sau 2? Nu prea! Și e normal să fie așa, chiar și în țări bogate, nu doar în România.

Problema însă nu e la localitățile mici ci la orașele cu o populație decentă care totuși se bazează pe transferuri de la buget deși ar putea la fel de bine să colecteze taxe mai mari.

”Dar Daniel, și banii de la buget sunt tot bani din taxe și impozite, nu e tot aia?”

Mă bucur că m-ai întrebat asta tinere învățăcel! Nu, nu e tot aia. Taxele care merg la bugetul central (TVA, impozit pe profit, accize etc.) au alte scopuri. Armata de exemplu nu e finanțată de Primăria Pitești ci de bugetul central. Amenajarea unui parc sau măturarea străzilor din Pitești nu va fi făcută cu bani de la bugetul central ci de la Primăria Pitești.

De aici și marea problemă cu descentralizarea: primăriile au obligații, dar fie nu vor fie nu pot să și le finanțeze din bani proprii și se bazează pe transferuri de la bugetul central.

Sursă fotografie

Mai exact, primarii din diverse localități ale României nu îndrăznesc să crească taxele locale foarte mult pentru că se tem că nu vor mai fi aleși de votanți. Prin urmare, pentru că banii din taxe locale nu acoperă cheltuielile localității primarul trebuie să ceară bani de la bugetul central. Bugetul central e controlat de partidul aflat la putere, care în ultimii ani a fost PSD. Aici apar două posibilități:

  1. NU ești din același partid cu cei care controlează bugetul și atunci nu o să primești mare lucru. Ai de ales în cazul acesta între taxe mici și oraș jalnic sau taxe mai mari, oraș decent, dar teama că nu vei fi reales.
  2. Ești din același partid cu cei care controlează bugetul și atunci poți spera că vei primi bani, dar trebuie să faci ce ți se dictează de la centru. Niciodată banii nu vor ajunge pentru toată lumea, nici măcar când ești din același partid cu cei care distribuie banii.

Punctul 2 se aplică multor primari PSD care trebuie să îl accepte pe Dragnea pentru că el controlează banii de la bugetul central.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]

Odată cu completarea numelui și adresei de mail îți dai acordul pentru stocarea și procesarea (dacă e cazul) a informațiilor acestea. Informații sunt private și nu vor fi revândute sau oferite altor persoane cu excepția autorităților, dacă sunt solicitate explicit.

Între primari și bugetul central se crează așadar o dependență nesănătoasă: Primarii țin taxele locale jos pentru voturi, dar oferă servicii proaste parțial pentru că banii nu ajung, parțial pentru că trebuie să își tragă și ei ceva. Locuitorii orașului nu cer foarte mult de la primar pentru că oricum nu plătesc prea mult în taxe și impozite. E un cerc vicios din care se iese doar când apare cineva care crește acele taxe și face efectiv ceva palpabil!

Dar de ce să plătesc taxe mai mari dacă oricum se fură banii ăia!

Fix pentru că atunci începe românului să îi pese!

A fura din banii care vin de la bugetul central e mai ușor decât a fura din banii de taxe locale pentru că românul nu simte că banii de la bugetul central ies din buzunarul lui neapărat și ajung în buzunarul primarului. Dacă în schimb plătește bani mulți la primărie și află apoi că au fost furați atunci se va simți și el furat.

Dacă românul plătește 200 RON pe an o să îl doară la bască de ce se întâmplă cu banii. Sau dacă face gălăgie primarul îl poate trimite lejer la plimbare iar românul nu va insista pentru că nu are rost să bați drumuri sau mai rău să îți pui Primăria în cap pentru 200 RON / an.

Dar dacă plătește 50 sau 100 RON / lună taxe locale, românul obișnuit se va enerva când va vedea trotuarul plin de rahat de câine, sau parcul mizerabil. Se va întreba ce face primarul cu banii lui, când ar putea mai bine să își cumpere el țigări sau bere de banii aceia.

Atunci va începe să facă gălăgie dacă nu primește servicii de banii aceia. Sau mai rău se va întreba de ce primarul nu folosește fonduri europene (bani gratis) pentru proiecte de infrastructură și preferă să îi ia lui bani din buzunar.

Concluzii

Multe primării din România ar trebui să mărească taxele locale pentru a putea oferi cetățenilor săi străzi asfaltate, trotuare curate, parcuri îngrijite și alte condiții civilizate. Taxele locale în România sunt ridicol de mici și poate odată cu creșterea lor va crește și gradul de implicare a cetățenilor în problemele orașului.




Semnale de alarmă în execuția bugetară pe trimestrul 1 2017

A apărut într-un final execuția bugetară consolidată pe primele 3 luni ale anului 2017. Lucrurile din păcate nu sunt foarte roz și ar putea fi rezumate în felul următor:

  • Cresc veniturile bugetare, dar scade ponderea veniturilor fiscale
  • Scad încasările din TVA, accize și impozit pe profit
  • Creșteri la încasările din impozitele salariale și taxe locale
  • Ajutoare sociale mai multe
  • Cheltuielile cu proiecte europene nu par a crește
  • Cheltuielile de personal cresc puternic, dar cele de investiții scad
  • Surplusul înregistrat istoric în trimestrul 1 scade și el puternic

Acum să le luăm pe rând:

Cresc veniturile bugetare, dar scade ponderea veniturilor fiscale

Avem, mai exact, o creștere de 7,1% a veniturilor totale, dar veniturile fiscale au crescut cu doar 0,8%. În condițiile în care economia României a crescut cu aproximativ 4,8% anul trecut, ar fi fost de așteptat să avem o creștere a veniturilor cel puțin în linie cu nivelul creșterii economice. Chestia asta nu s-a întâmplat însă. Mai mult, ponderea veniturilor fiscale în total venituri bugetare a scăzut de la 64,3% în Q1 2016 la 60,5% în Q1 2017. Ce înseamnă asta?

Înseamnă că România se bazează din ce în ce mai mult pe venituri care nu sunt sigure. Veniturile fiscale sunt stabile, sunt predictibile, sunt mai sigure decât orice altă categorie de venit bugetar. Fix veniturile de care e nevoie cel mai mult scad ca proporție în total.

O sinteză a evoluției încasărilor și încasărilor din impozite și taxe ar arăta cam așa:

Scad încasările din TVA, accize și impozit pe profit

S-au înregistrat, așa cum era de așteptat scăderi pe partea de încasări din TVA, impozit pe profit și accize. Dacă în cazul TVA-ului există explicația facilă cum că scăderea se datorează diminuării cotei de TVA de la 20% la 19%, în cazul celorlalte explicația nu mai ține pentru că nu au existat diminuări de cote în ceea ce privește accizele ori impozitul pe profit.

Răspunsul la întrebarea ”de ce au scăzut încasările în acest caz”, așa cum am explicat aici, este acela că anul 2016 a fost o anomalie în materie de încasări din TVA, accize și impozit pe profit pentru că în primul trimestru din 2016 au existat o serie de facilități fiscale care au dus la încasări considerabil mai mari, dar a avut loc și câteva mișcări de bunuri foarte mari în zona de accize. Acele situații însă au dispărut în 2017 așa că asistăm acum la o revenire la trendul obișnuitul.

Creșteri la încasările din impozitele salariale (albastru)

Încasările din impozitul pe venit și contribuțiile sociale au crescut considerabil în primul trimestru din 2017 ca urmare a creșterii salariului minim pe economie în principal. A se observa că ambele au crescut cu aproximativ același procent, în jur de 14%.

Creșteri de taxe și impozite locale (verde sus)

A avut loc o creștere substanțială a încasărilor pe partea de impozite și taxe locale. Acesta ar trebui să fie un motiv îmbucurător pentru că, de regulă, prin creșterea veniturilor la bugetele locale ar trebui să scadă transferurile venind de la bugetul de stat. Dacă acest lucru se va și întâmpla rămâne de văzut cel mai devreme în trimestrul 3 al anului, atunci când primăriile nu vor mai avea bani de încasat de impozite locale pe locuințe de la cetățeni.

Ajutoare sociale mai multe

Transferurile cu titlu de ajutoare sociale (verde) au crescut cu 9,7%  în trimestrul 1 din 2017 . Altfel spus, statul cheltuie considerabil mai mulți bani în 2017 decât o făceau în primul trimestru din 2016 pe ajutoare sociale.

Proiecte cu fonduri europene

Ni s-a promis prin programul de guvernare al PSD că vom obține sume fabuloase de bani din fonduri europene. Alocările de bani pentru a finanța proiecte europene au rămas însă aproximativ la același nivel ca anul trecut în perioada aceasta (roz dubios în imaginea de mai sus).

De observat că o linie scade în timp ce alta crește cu aproximativ aceeași sumă. Guvernul nu alocă mai mulți bani pentru proiecte cu fonduri europene, e de fapt doar o schimbare în raportare pentru că banii au început să vină acum din bugetul alocat pentru perioada 2014 – 2020.

În ceea ce privește încasările din fonduri europene, sumele sunt ridicol de mici: 2,9 miliarde, din care mare parte provin din proiecte derulate în timpul guvernării tehnocrate. Așteptăm cu interes performanțele guvernului Grindeanu însă. Oricum, programul economic al PSD se baza în mare parte pe venituri provenind din fonduri europene pentru a ofseta sumele uriașe pe care intenționa să le cheltuiască (mai multe detalii aici).

Cheltuielile de personal cresc puternic, dar cele de investiții scad

Partea cu adevărat îngrijorătoare e că în primul trimestru s-au înregistrat creșteri substanțiale ale cheltuielilor cu salariile (aproximativ 2,2 miliarde RON).

E greu e spus dacă întreaga sumă vine din creșterea salariului minim pe economie, chestie care a afectat și multe persoane care lucrează în sectorul public sau dacă o parte din creștere se datorează și altor creșteri salariale ori ca urmare a creșterii numărului de angajați.

Cert e că aceste cheltuieli cresc puternic, în timp ce cheltuielile cu investițiile (bunuri și servicii, dar și cheltuielile de capital) se reduc.

Momentan pe plus

Și nu în ultimul rând, momentan bugetul e pe plus pentru că, istoric vorbind în Q1 se încasează mai mulți bani decât se cheltuie. Dar și surplusul acela e în scădere:

Q1 2017 – 1,5 miliarde RON

Q1 2016 – 3 miliarde RON

Q1 2015 – 4,9 miliarde RON

Să ne pregătim pentru un trimestru doi cu deficit și multe vorbe grele și acuzații.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]