Inegalitatea economică în România e în creștere

Că inegalitatea economică e în creștere în România nu ar trebui să fie un secret pentru nimeni. Cu un PSD mai de dreapta decât Opoziție nu e de mirare că asta se întâmplă.

Dar ca să nu credeți că sunt eu nebun și inventez chestii iată ce zice serviciul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat):

Ce reprezintă cifrele alea?

Conform Eurostat acele cifre exprimă valoarea unui indicator numit ”income quintile share ratio”. Acel indicator reprezintă:

the ratio of total income received by the 20 % of the population with the highest income to that received by the 20 % of the population with the lowest income, known as the income quintile share ratio. In 2017, the income quintile share ratio in the European Union (EU) was 5.1.

Pe românește acel indicator este dat de raportul dintre:

  • venitul total obținut de cei mai bogați 20% dintre cetățeni
  • venitul total obținut de cei mai săraci 20% dintre cetățeni

Altfel spus măsoare de câte ori sunt mai bogați cei mai bogați 20% față de cei mai săraci 20%.

Cât de mare e inegalitatea economică în România?

Ce spun datele așadar? Ei bine, în România anului 2017 cei mai bogați 20% dintre români câștigau de 6,5 ori mai mult decât cei mai săraci 20% dintre români. Un an mai târziu raportul crescuse la 7,2%.

Așadar distanța dintre bogați și săraci a crescut substanțial în 2018 față de 2017. Dar celelalte țări din Centrul și Estul Europei? Păi:

  • Bulgaria: Indicatorul scade de la 8,2 la 7,66. Tot mai mare decât România, dar în scădere.
  • Ungaria: Indicatorul crește ușor de la 4,3 la 4,4. E cu mult sub valoarea din România însă.
  • Cehia: Indicatorul scade de la 3,4 la 3,3. Valoarea indicatorul e considerabil sub cea din România.
  • Slovacia: Indicatorul e la 3,5, considerabil sub cel din România. Din păcate nu avem date pentru 2018.
  • Serbia: Indicatorul e cu mult peste cel al României având o valoare de 9,4. Serbia nu e însă o țară membră a Uniunii Europene.

Și apropo de UE, media Uniunii Europene e de 5,1, mult sub valoarea înregistrată în România. Dacă vreți să vedeți cum arată indicatorul pentru restul UE, iată și o versiune cu hartă:

PSD partid de dreapta

Am mai zis că PSD nu e partid de stânga ci de dreapta. Multe dintre politicile lor au fost orientate spre cei bogați. Au scăzut taxele, au făcut achiziția unei a doua locuințe mai ușoară, vor aurul înapoi în România și așa mai departe.

Ei bine, iată încă o dovadă că PSD e partid de dreapta: au luat atât de multe măsuri sociale încât inegalitatea economică a crescut în România.

Unde se vede inegalitatea economică cu ochiul liber?

Cunosc mulți oameni care nu ies din bucățica lor de lume și nu văd România reală (aia din afara Bucureștiului și a câtorva alte orașe mari). Merg la mall, stau în apartamente în zone bune, își fac vacanțele în străinătate. Sunt genul care îi trimit pe săraci la muncă. Ei bine, nu trebuie să faceți mare efort pentru a vedea diferențele dintre români. E suficient să mergeți pe jos în Berceni, Titan, Drumul Taberei sau prin alte zone similare.

Eu am luat-o la pas de la Apărătorii Patriei spre Piața Sudului (cartier Berceni):

Vânzătoare de legume și flori

Vânzător ambulant de ziare

Doamnă care vinde porumb pentru fiert

Domn care cumpără porumb de fiert

Bătrâne vânzând busuioc și alte zarzavaturi

În pozele de mai sus sunt oameni în vârstă care vând nimicuri. Câți bani credeți că fac într-o zi dacă vând legătura de mărar sau busuioc cu 2 – 3 -5 lei? Câți bani face bătrâna care vinde porumb?

Fac oare 50 de lei într-o zi? Merită? Pentru ei, da! Au pensii mici (400 – 500 lei) așa că cele  36 de grade la umbră nu îi descurajau.

Sărăcia nu a plecat niciodată din România, doar am început să o împingem la marginea orașului, ca să nu ne mai deranjeze la ochi.




Florin Cîțu, producția industrială și catastrofele economice

Câteodată mă întreb de ce mai scriu despre Florin Cîțu. Nu de alta, dar are deja un istoric lung de afirmații înșelătoare, pline de omisiuni sau manipulări. În fine, ultima lui postare e un exemplu perfect în acest sens:

Titlul cu caps lock:

GAME OVER- Productia industriala s-a PRABUSIT!

DA MAI DEPARTE #RomaniiTrebuieSaStie

Productia industriala s-a CONTRACTAT in mai fata de aprilie dar si fata de mai anul trecut.

GATA. CRIZA nu mai poate fi ascunsa de guvern.

CE a descoperit masluirea datelor din buget si a productiei agricole. INS nu mai are ce face si incepe sa publice, partial deocamdata, cifrele DEZASTRULUI ECONOMIC.

In primele luni de guvernare vom arata ca totul a fost premeditat de PSD+ALDE. Subminarea econmiei nationale cu PREMEDITARE. Vor plati TOTI!

Prăbușirea producției industriale

Când cineva zice ”Producția industrială s-a PRĂBUȘIT” te gândești că a avut loc o scădere puternică a producției industriale.

Când vă uitați în schimb la graficul postat de Florin Cîțu vedeți că acea prăbușire a fost…1,7%! 

Și evident că această prăbușire masivă de 1,7% (sunt ironic) e în întregime vina PSD. Doar că realitatea e diferită de ce vrea domnul Cîțu să creadă. Iar acea realitate e accesibilă tuturor, inclusiv parlamentarilor care au consilieri plătiți din bani publici.

Producția industrială în Uniunea Europeană

De exemplu dl. Cîțu putea citi pe Profit.ro următoarele:

Față de mai 2018, producția industrială din România s-a redus cu 2,3%, al treilea mare declin la nivelul UE, după Malta (-5,1%) și Germania (-4,3%). În UE, producția industrială a urcat cu 0,4% în ritm anual, iar în zona euro creșterea fost de 0,5%. 

Având în vedere că e și economist putea merge direct la sursă: Eurostat. Dar e ok, o fac eu dacă el nu vrea (via Eurostat):

Câteva chestii de metodologie:

  • Am luat ca termen de comparație Germania (principalul nostru partener în materie de industrie), vecinii noștrii din UE, UE – 28 și Zona Euro.
  • Producția industrială cuprinde: minerit, producție manufacturieră, gaz, electricitate, abur și aer condiționat și construcții.
  • Datele sunt ajustate sezonier și calendaristic
  • Indicatorul e ”volume index of production”
  • Punctul de referință al seriei de date e anul 2015 (adică indice din dreptul fiecărei țări e raportat la momentul 2015).

Haideți să ne concentrăm pe 2019:

Treaba stă așa dacă vom compara cele mai recente date cu situația din ianuarie 2019 (decembrie e lună cu variație de stocuri):

  • Germania: Scădere (1 punct). Repet: Germania e principalul nostru partener comercial, inclusiv în materie de industrie.
  • Zona Euro: Scădere (0,6 puncte)Zona Euro cuprinde și ceilalți mari parteneri comerciali ai României: Franța, Italia, Olanda.
  • România: Creștere (0,8 puncte). 
  • Slovacia: Scădere (0,2 puncte) – date la nivelul lunii aprilie 2019 însă, nu mai.
  • Ungaria: Creștere (5,7 puncte).
  • Polonia: Creștere (3 puncte).
  • Cehia: Creștere (3,3 puncte)
  • Bulgaria: Scădere (0,8 puncte).

De ce nu se vede scădere asta și în alte țări din zonă? Păi se vede: Slovacia și Bulgaria sunt și ele pe scădere. Polonia, Cehia și Ungaria în schimb sunt pe creștere raportat la începutul de an. Dar dacă ne uităm cu atenție putem observa că:

  • Polonia a scăzut și ea Mai vs. Aprilie și a revenit la nivelul din Martie
  • Ungaria a scăzut și ea Aprilie vs. Martie apoi a revenit pe creștere
  • Cehia e singura cu creștere constantă.

Ce înseamnă cifrele astea?

Înseamnă că producția industrială în țările care sunt principalii parteneri comerciali ai României e în scădere. Asta în schimb trage în jos și producția industrială din România, aflată încă pe creștere dacă ne raportăm la începutul de an. Iar asta se întâmplă pentru că piața internă e relativ mică iar o mare parte din industria manufacturieră merge spre Zona Euro.

Activitatea economică din Uniunea Europeană încetinește. De ce? Pe scurt pentru că:

  1. Efectul măsurilor de QE începe să dispară
  2. Economia e ciclică și ne așteaptă o recesiune în următorii ani.

Acum ce facem, spunem că și scăderea din Germania și Zona Euro e tot vina PSD?

Concluzii

M-am săturat de câte ori a trebuit să fac pe fact checker-ul la afirmațiile lui Florin Cîțu. Și mai tot timpul dă cu virgulă. Nici în cazul de față nu e diferit:

  • catastrofa e de fapt o scădere de 1,7%
  • evoluția negativă nu poate fi imputată PSD