Cât de mare e de fapt salariul minim pe economie?

Guvernul Cîțu s-a hotărât să crească salariul minim brut pe economie la 2.300 RON de la nivelul de 2.230 RON cât era în 2020. Argumentul pentru această creștere a fost că depășește rata inflației deci protejează veniturile românilor.

Prilej cu care am avut iarăși parte de eternele discuții despre cât de nașpa e salariul minim pe economie și cum va distruge el economia României. Și evident aceleași argumente de la aceleași persoane care sunt libertariene pe banii statului.

Chiar așa, cât de mare e salariul minim pe economie în România? Prea mare cum zic patronii români care au cerut înghețarea lui? Prea mic cum spun sindicaliștii?

Am mai scris despre salariul minim pe economie și nu vreau să sun ca un disc stricat repetând aceleași povești. Așa că vreau să vă ofer o perspectivă diferită asupra ideei de salariul minim pe economie și ce înseamnă acea sumă.

Cât cheltuie românii pe mâncare?

Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene a publicat acum vreo 2 săptămâni un grafic interesant care arată cât cheltuie cetățenii din UE pe mâncare ca proporție din salariul lor:

Cine e pe primul loc? România evident, chiar la ceva distanță de locul doi și trei. Din păcate nu e motiv de bucurie, o gospodărie tipică din Românie cheltuie un sfert din venitul ei doar pe mâncare. Puteți să vă uitați pe niște infografice faine de la Eurostat pentru România și restul țărilor din UE dacă vreți să vedeți cum se împart cheltuielile românilor.

Haideți să vă ajut eu:

  • 26% mâncare
  • 17,7% cheltuieli cu locuitul, încălzire, electricitate și alte utilități
  • 12,5% transportul
  • 6,9% cheltuieli de recreere
  • 6,8% îmbrăcăminte și încălțăminte
  • 5,2% alcool și tutun
  • 5,1% cheltuieli medicale – apropo de asta suntem în companie bună aici, ne aflăm în rând cu țări precum Germania, Irlanda, Finlanda.
  • 4,4% restaurante și hoteluri
  • 4,2% alte bunuri și servicii
  • 3,24% cheltuieli de comunicații
  • 1,2% educație

Am marcat cu albastru cheltuieli strict necesare. Dacă le adunăm cât ne dă? Păi ne dă 72,54%. Asta înseamnă că aproximativ 3/4 din cheltuielile unei gospodării tipice din România sunt de strictă necesitate. Iar ceea ce vedeți mai sus se aplică unei gospodării tipice adică în principiu vorbim de valori medii, nu de salariul minim pe economie.

Cât e inflația în România?

Decizia de a mări salariul brut cu 70 RON a fost explicată în felul următor de Florin Cîțu, prim-ministru:

„Un proiect de hotărâre prin care se stabileşte salariul minim pentru 2021. Ştiaţi deja la 2.300 lei. Ştiu că au fost discuţii în spaţiul public dacă poate să fie aplicat de la 1 ianuarie. Bineînţeles că poate fi aplicat de la 1 ianuarie, pentru că în februarie se plătesc salariile pentru luna ianuarie. Deci este destul timp şi astfel salariul minim va creşte în 2021 cu 3%, aşa cum am anunţat, peste rata inflaţiei în 2020 şi peste estimarea ratei inflaţiei din 2021, păstrând puterea de cumpărare a românilor”, a afirmat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de Guvern. (sursă)

Așadar o mărire de 3% păstrează puterea de cumpărare a românilor. O fi așa?

Ei bine, o chestie importantă pe care lumea bună nu prea vrea să o spună e că inflația lovește în mod diferit în funcție de venituri. Cât a fost rata inflației în 2020? Păi hadeți să ne uităm la ce zice BNR-ul:

Nu trebuie să fiți specialiști ca să vă dați seama, ne uităm în tabel la 2020 și vedem valori între 2% și 3%. Iar cele prognozate pentru 2021 sunt mai mici de 3%. Deci cumva are dreptate Florin Cîțu când zice că o creștere a salariului minim brut cu 3% păstrează puterea de cumpărare a românilor?

Ei bine, depinde la care români se referă. Vedeți voi, adevărul e că acea rată a inflației de mai sus e o medie care include foarte multe lucruri. BNR se uită la evoluția prețurilor pentru mai multe categorii de bunuri și servicii și apoi calculează o medie a schimbărilor de preț. Dar BNR știe că diferite creșteri pot afecta economia în moduri diferite așa că, dacă aveți curiozitatea să citiți rapoartele BNR asupra inflației, puteți afla cum cresc prețurile pentru diferite categorii de bunuri și servicii.

Haideți să ne uităm de exemplu la cum au evoluat cheltuielile cu produsele alimentare. Cele mai recente date sunt în Raportul asupra Inflației al BNR din Noiembrie 2020 care analizează date până în iulie 2020:

După o nouă majorare a ratei anuale de creștere a prețurilor volatile alimentare în luna iulie (până la 6,9 la sută rata anuală, comparativ cu 5,4 la sută în iunie), în contextul temerilor cu privire la efectele nefaste ale condițiilor meteorologice asupra producției, aceasta s-a temperat ulterior, până la 4,1 la sută în luna septembrie, rezultatele agricole dovedindu-se foarte bune pentru legume și fructe atât pe plan local, cât și comunitar (spre deosebire de cereale, ale căror randamente au fost deosebit de slabe în acest an)

La legume și fructe e chiar mai nasol:

Vedeți bulinuța aia verde închis? Aia arată cum s-a modificat prețul. Iar coloana verde kaki (sau ce nuanță e chestia aia) arată cât se estimează că reprezintă variația normală a prețurilor în funcție de sezon. Variația sezonieră e creșterea sau scăderea prețurilor cauzată de anotimp. Pe românește, când se face varza în grădina oamenilor vara, prețul scade pentru că e plină piața de așa ceva. Dacă vreți să mâncați varză în ianuarie în schimb e mai scumpă pentru că e mai greu de găsit. De aia coloanele alea sunt în sus în trimestrul 1 (T1) când e rece și în jos în trimestrul 2 sau 3 când începe să apară recolta locală.

De ce vă arăt graficul? Ca să înțelegeți cât de mult se mișcă prețurile pentru legume și fructe. În trimestrul 1 prețurile la legume pot fi și cu 10% mai mari. Așadar nu e vorba doar de acel 2-3% de pe siteul BNR sau de care auziți prin presă.

Iar pandemia din păcate nu au ajutat acest trend. Din nou, din raportul BNR:

Cu toate acestea, coșul de cumpărături a crescut atât în termeni valorici (îndeosebi pe segmentul alimentar, de importanță majoră în situații critice), dar și ca volum, pe seama orientării mai pronunțate a consumatorilor către produse cu preț relativ redus, de tipul „marcă proprie” (concomitent cu menținerea preferinței pentru produsele locale).

Cât de ”minim” trebuie să fie salariul minim?

Acum haideți să punem cap la cap toată informația de mai sus:

  • Pe de o parte o gospodărie tipică (cu venituri medii) cheltuie aproximativ 3/4 din total chestii absolut necesare, din care 1/4 doar pe mâncare.
  • Pe de altă parte prețul alimentelor a crescut cu 6,9 la sută rata anuală, comparativ cu 5,4 la sută în iunie. Ba mai mult prețul legumelor și al fructelor are tendința să crească și cu 10% în lunile de iarnă.

Acum vine întrebarea cea mare:

Cât de rău e afectată o familie cu venituri la nivel de salariu minim pe economie de o creștere a prețurilor la alimente cu 6%, 7% sau chiar 10% dacă pentru o familie cu venituri medii cheltuiala asta reprezintă 1/4 din total?

Cum o fi să vezi la TV că prim-ministrul îți spune că 70 RON brut creștere pe lună e mai mult decât inflația, dar tu vezi cum prețurile la legume și fructe o iau în sus cu 10%? ”Trăiești mai bine!” ți se spune iar tu te uiți în frigider și parcă nu îți vine să crezi.

Și noi ca nație trebuie să ne întrebăm: cât de ”minim” trebuie să fie salariul minim? Până la ce nivel trebuie să ajungă doar cheltuielile cu mâncare pentru ca guvernul să considere că 2.300 RON e totuși cam puțin?




M-am uitat peste programul economic al USR

Aș fi vrut să scriu articolul ăsta mai devreme, dar Brexitul m-a ținut ocupat din păcate. Mi-ar fi plăcut să scriu un articol mai detaliat despre programele astea, dar din lipsă de timp va trebui să vă mulțumiți cu ideile principale. Nu trebuie să plângeți însă, mare parte din ideile din aceste programe sunt vechi și au fost deja discutate pe acest blog.

Înainte să pornim la drum cu analiza niște disclaimere pentru publicul care intră pentru prima dată pe blog:

  • Nu sunt afiliat politic cu nici un partid de nicăieri deci nu am nici un interes să laud pe unii sau alții
  • Nu locuiesc în România deci programele astea nu mă afectează direct pe mine, dar îmi afectează familia și prietenii din România.
  • Concluziile mele nu sunt îndemnuri la vot și sunt bazate doar pe programele economice.
  • Nu vă deranjați să comentați chestii de genul: dar au promis spitale, au făcut nasoale cu justiția, au promis nuș ce chestii. Ăsta e un blog unde discutăm economie și politică, nu justiție sau alte chestii.
  • Am terminat ASE-ul, am un master în macroeconomie și de mai bine de 10 ani lucrez în consultanță pe partea de taxe. Cred că știu ce vorbesc așa că nu încercați să mă convingeți sau să vă convingeți că nu știu ce vorbesc, ok?

Bun, acum că am stabilit lucrurile astea să trecem la programe zic. Începem cu programul care dezamăgește cel mai tare:

Programul economic al USR

Începem cu chestiile de formă legată de programe și apoi ne uităm și la substanță:

Chestii de formă

De ce vreau să încep cu programul USR? Pentru că e cel mai simplist și slab program economic din cele trei analizate. Dacă vă uitați pe siteul lor puteți observa că nici nu au secțiune de economie în prezentarea de pe siteul lor. Dacă săpați un pic mai tare pe siteul lor puteți găsi o secțiune de promisiuni (”angajamente” le zic ei) pe partea de economie.

Problema cu angajamentele astea e că sunt lipsite de substanță și le discut mai în jos în mai mult detaliu.

Bun toate chestiile astea provin dintr-un document numit ”Revoluția Bunei Guvernări” care are 451 de pagini. Și nu vă dau link la program de pe site-ul USR pentru că oamenii au fost atât de deștepți încât au pus documentul pe un google drive, nu pe hostingul site-ului de partid. Așa că luați mai bine link de la Hotnews cu programul, că măcar în felul ăsta datele personale vă sunt protejate. Al cui e contul de google drive de pe site-ul USR nu știu, dar vă spun cu siguranță persoana în cauză poate vedea că ați accesat linkul.

Și nu în ultimul rând, asta nu e prima variantă de program electoral a USR. Ce am pus eu ca link mai sus e un document relativ recent din 21 noiembrie 2020 am impresia. Există o versiune mai veche a programului undeva pe site-ul USR, care nu avea deloc curpins deși are vreo 300 de pagini.

Care e diferența între cele două?

Dacă e să mă iau după copertă faptul că varianta mai nouă are angajamente, iar cea veche nu și faptul că în versiunea mai nouă au fost introduse și sursele de finanțare. Da, ați citit bine, prima versiune de program nu menționa surse de finanțare pentru propuneri. Din păcate, așa cum se poate vedea și mai jos nici când au încercat să dea surse nu le-a prea ieșit. S-ar putea să mai fie și alte modificări între variantele de program, dar baftă la a compara două documente cu un total de peste 750 de pagini.

Nu știu ce se întâmplă la USR pe partea asta de program electoral, dar lucrurile par haotice văzute de afară.

Propunerile la care s-a renunțat

În primul rând trebuie remarcat că au renunțat la majoritatea ideilor din ”Policy brief-ul” din 2019. Așa cum am scris într-un articol pe tema asta încă de atunci majoritatea propunerilor din acel document aveau erori de înțelegere a unor concepte de bază de economie și taxe. Și mi-am luat multe înjurături de la fanii USR pentru comentariile mele de atunci. Ei bine, ca să vezi, au fost atât de bune propunerile alea încât au renunțat la ele. Nu că aș avea pretenții de scuze de la oamenii care m-au înjurat (la propriu), dar e bine să mai asculți și de oamenii care lucrează zi de zi cu ideile pe care tu, om politic, le propui.

Chit că nu o va spune nimeni, acel articol al meu a scutit USR de niște momente jenante azi.

Și cei de la PLUS au renunțat la multe dintre chestiile pe care le propuseseră prin 2019 și despre care am scris atunci. Am explicat atunci că multe erau cam lipsite de substanță, unele erau propuse și de alții și anumite chestii nu prea aveau treabă cu situația din teren. Chiar sunt curios ce anume i-a determinat pe cei de la PLUS să renunțe la propunerile astea.

Zero taxe pe salariul minim

Din păcate însă actualul program USR conține ca principală idee pe partea de taxe și economie o chestie numită ”Zero taxe pe salariul minim” (pagina 70 a programului). Zero taxe pe salariul minim e fie o idee proastă fie o idee înșelătoare și nu îmi dau seama cum e mai rău.

De ce vrea USR să introducă propunerea asta? Păi zic ei așa:

Zero taxe pe salariul minim:
• Încurajează activarea în piața muncii, pentru că face munca mai bine plătită
• Reduce lipsa de forță de muncă cu care se confruntă economia României, pentru că încurajează muncă.
• Reduce sărăcia în muncă, pentru că-i lasă fiecărui român mai mulți bani din munca lui.
• Reduce numărul românilor care pleacă să-și caute un loc de muncă peste hotare, pentru că crește salariile nete din România.
• Crește numărul locurilor de muncă bine plătite din România.
• Scade discrepanțele între regiunile României.
• Reduce diferența dintre salariile mari și cele mici.

Am explicat într-un articol din trecut problema cu ideea asta, dar haideți să vă fac un rezumat:

Zero taxe pe salariul minim poate să însemne una din două variante:

  1. Propunerea USR e de a elimina impozitul pe venit pentru persoanele care câștigă minimul pe economie. În cazul ăsta ar trebui să spună foarte clar că se elimină doar acest impozit. PSD are o propunere similară de eliminare a impozitului pe venit pentru anumite categorii, dar la ei în program scrie foarte clar treaba asta. USR în schimb nu spune dacă e vorba doar de impozitul pe venit sau chiar de toate taxele pe salariul minim.
  2. Dacă e să ne luăm după cifrele din programul USR însă e vorba de eliminarea tuturor taxelor pe salarii. Dacă asta vor cu adevărat atunci ar elimina nu doar impozitul pe venit ci și contribuțiile sociale la pensie, șomaj și sănătate pentru jumătate din salariații din România (atât reprezintă salariații cu minimul pe economie). Dar dacă se întâmplă asta înseamnă că jumătate din salariații din România nu vor mai beneficia de pensie, nici privată nici de stat. De ce? Pentru că CAS-ul dispare dacă e să ne luăm după propunerea USR. Cine le plătește oamenilor aceștia pensiile la bătrânețe și din ce? De asemenea salariații cu minimul pe economie nu ar putea beneficia de asigurări de sănătate de stat. Adică te îmbolnăvești, atunci ghinion, nu ești asigurat deci beneficiezi doar de servicii de urgență. Evident că sistemul de pensii și cel medical ar intra în colaps dacă jumătate din salariații din România nu ar mai cotiza. Și nu, nu e o exagerare când spun că ar intra în colaps.

Și chiar sunt curios ce se va întâmpla cu oamenii care nu vor mai cotiza la pensie, pentru că dacă li se va da pensie în continuare atunci ei vor beneficia de pensie specială. Ori pensiile speciale ne zice USR că sunt nasoale. Altă întrebare e ce va spune USR fondurilor de pensii private când va dispărea cotizația lor. Sau va plăti statul cotizația în locul acestor salariați? Ce se întâmplă cu asigurările de sănătate? Chiar și privatul va vrea bani pentru a trata oamenii, nu doar spitalele de stat. Sau e pe sistem fiecare să se descurce?

Și nu înțeleg care va fi rezultatul final al acestei propuneri și ce vrea USR să facă dacă ajunge efectiv să implementeze măsura asta. Dacă va tăia doar impozitul pe venit vor fi acuzați (pe bună dreptate) că au manipulat electoratul. Dacă vor elimina complet taxele de pe salarii atunci vor trebui să crească impozitele în altă și să privatizeze complet sistemul de pensii și cel medical. Dar atunci asigurarea de sănătate și cea de pensie vor fi înlocuite de contribuții private, deci din perspectiva omului de rând tot la bani reținuți din salarii.

Înțelegeți câte probleme sunt cu propunerea asta?

Poate că sunt eu lipsit de imaginație, dar nu văd cum ar putea USR să iasă cu bine dacă vor implementa chestia asta. Ceea ce face insistanța cu care e propusă chestia asta și mai ciudată.

Și ca să nu credeți că vorbesc aiurea-n-tramvai. Iată care e estimarea impactului bugetar făcută de USR:

” între 25 și 30 de miliarde de lei”.

Presupun că pe an. Chiar și așa, sunt cifrele lor, nu ale mele. De unde vor lua banii aceștia? Ei zic așa:

”Oprirea creșterii cheltuielilor Statului, PNDL, iar impactul poate fi etapizat”

Au sens cifrele astea? Nu, nu au sens. PNDL menționat mai sus a avut în 2019 un buget de 910,8 milioane lei (sursă). Știți cât au fost veniturile totale ale bugetului de stat în 2019? Conform execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor veniturile totale au atins 152,4 miliarde RON, din care 106,2 miliarde au fost venituri din taxe și impozite.

Asta înseamnă că doar măsura asta ar avea un impact care ar reprezenta între 23,5% și 28,3% din veniturile fiscale ale statului român în 2019. Înțelegeți de ce vorbeam de colaps mai sus? Cum ar putea fi susținută o asemenea creștere a cheltuielilor fără a băga țara în faliment? Cum etapizezi 25 – 30 de miliarde de lei? Îi scutești doar pe unii cu salariul minim și nu pe alții? Elimina mai întâi CAS, apoi CASS în anul următor? Chiar și etapizat așa impactul bugetar e uriaș.

Alte propuneri?

Ar mai fi o propunere cu redevențele din Marea Neagră care să meargă la fondul de pensii. Am mai scris prin 2018 de treaba asta și nici atunci, nici acum propunerea asta nu mi se pare că ar avea sens economic.

Tot la capitolul economie mai avem niște chestii despre antreprenoriat și birocrație, dar din păcate nu lucruri concrete ci clasicul ”eliminăm hârtiile”, facem să fie bine ca să nu fie rău. Din păcate nu am văzut nimic aici care să ajute concret IMM-urile din România.

Nu putea lipsi nici eterna promisiune cu fonduri europene care vor finanța industriile viitorului. Sincer, am auzit chestiile astea atât de des din 2007 până în prezent încât nici nu îmi mai bat capul cu ele.

Altfel, tot la secțiunea de economie puteți găsi și propuneri de agricultură, fonduri europene, îngrijirea bătrânilor (da, nici eu nu știu ce caută acolo) și românii din diaspora. Din motive lesne de înțeles nu am să îmi dau cu părerea despre ele.

Diaspora

Știu că sunt ceva oameni din Diaspora care mă citesc așa că m-am uitat și la partea asta pentru ei.

Ce propune USR pentru a atrage românii din diaspora înapoi în România? Asta e chiar faină, fiți atenți:

  • un ”Portal unic pentru Drumul spre Casă, anexă la eConsulat, care să ofere de la A la Z un parcurs de reîntoarcere”. În cât timp credeți că devine inutil portalul ăsta pentru că se schimbă legea și uită să actualizeze siteul?
  • mai mulți funcționari în consulate
  • Campanie de informare și promovare a reîntoarcerii în Diaspora. Serios? De aia nu se întorc românii? Că nu le-a spus o reclamă să se întoarcă?
  • Simplificarea obținerii de acte de stare civilă de la distanță, online. Nu zic, ar fi bună asta.

Deci o să facă un site și vor da reclame pentru români ca să îi convingă să se întoarcă. Frumos.

Dar faza cea mai mișto e următoarea:

O nouă generație de programe Diaspora StartUp/ StartUp Nation, Diaspora se Întoarce, care să ofere cofinanțare prin fonduri europene tuturor celor care se întorc și investesc în România, cu condiții mai avantajoase pentru cei care investesc în domenii cheie (digital, industria de sănătate sau îngrijire etc.), în regiuni defavorizate sau care creează locuri de muncă pentru persoane vulnerabile.

Ahem…Startup Nation era programul PSD, dar să nu le spuneți celor de la USR-PLUS că ei criticau programul. Acum vor să facă unul similar, dar pentru Diasporă. Trecem peste asta.

Dar am impresia că oamenii de la USR nu prea știu cine e la muncă în Diaspora. Le fac eu un favor ca om din Diaspora: majoritatea românilor au plecat din România pentru salarii mai mari. Alții pentru studii, alții pentru oportunități profesionale, alții pentru că le era teamă că ei sau familia lor trebuie să se bazeze pe sistemul medical. Majoritatea nu ar fi plecat dacă ar fi avut parte de condiții mai bune în România.

Așadar cei mai mulți nu vor reveni în România ca să se facă antreprenori. Șoc, nu? Vă vine să credeți că mulți dintre ei vor vrea să își caute un loc de muncă. Cu ei ce facem? Sau din ăia nu vrem că miros a sărăcie?

Iată ce comentarii mai sunt pe tema asta:

La o estimare de minimum 30.000 de români care se întorc anual și investesc fiecare, sub o formă sau alta, începând de la 10.000 euro în economia României pe an (cumpără bunuri, imobile, plătesc taxe etc.), avem în față o sumă de 300.000.000 euro/an. La aceasta se adaugă un puternic impact psiho-social pentru familiile reîntregite, de sănătate mentală, dar și un impact exponențial pentru reîntoarcerea specialiștilor formați sau calificați în afara țării.

De ce 30.000? De ce 10.000 de euro? Nu erau antreprenori, acum cumpără bunuri și imobile? Ce sens are chestia asta? USR PLUS vrear Diaspora înapoi sau vrea banii Diasporei?

Ce lipsește?

De remarcat și că un partid parlamentar cu resurse destul de importante nu reușește să vină cu niște idei noi. Ideile mari din programul lor pe partea economică sunt pre-pandemie și au mai fost prezentate de prin 2018 încoace sub diverse forme.

România are probleme cu șomajul în rândul tinerilor. Cum rezolvă USR problema asta? Nu știm, ei vor să scadă taxele pe salariul minim în schimb.

Multe firme mici românești nu au reușit să se adapteze la a exista și vinde în mediul online și șocul pandemiei le-a lovit din plin. Ceva propuneri în sensul ăsta? Nu prea, doar chestii generale despre antreprenoriat și digitalizare, dar nu și lucruri concrete.

Vor fi sectoare de activitate care nu își vor reveni la nivelul pre-pandemie. Ceva despre cum vor fi ajutate? Nope! Nici măcar clasica promisiune de a sprijini programele de recalificare profesională nu prea apar. Se amintește de ele pe alocuri, dar nimic concret.

Cum va rezolva USR hemoragia de forță de muncă cu calificări ridicate spre Vest? Păi prin eliminarea taxelor pe salariul minim pe economie și prin Startup Nation pentru Diaspora. Cam asta e singura chestie concretă conform programului.

Cum va finanța statul deficitul bugetar creat în pandemie? Nu știm. Cum se va stabiliza datoria țării? Nu știm.

Sunt enorm de multe lucruri care lipsesc din programul acesta, chestie care mă face să mă întreb dacă nu cumva USR a renunțat complet la orice pretenție de a guverna sau a avea oameni pe partea de economie.

Concluzii

Programul economic al USR-PLUS e slab și oricât de tare m-aș strădui nu reușesc să găsesc nimic entuziasmant la el. Mai mult, chestia aia cu zero taxe pe salariul minim riscă să bage în colaps sistemul de sănătate și pe cel de pensii. Și nu, nu e o exagerare ci concluzia logică dacă ne luăm după cifrele prezentate de USR, nu de mine.

Celelalte propuneri concrete sunt cu probleme la rândul lor și arată că oamenii care au lucrat la acest program nu se simt foarte în largul lor pe teme economice. Spun asta pentru că toate au probleme și implementarea lor în forma propusă e dificilă sau nu are sens.

Acolo unde nu sunt probleme sunt ideile reciclate de toate partidele din 2000 încoace: fonduri europene, antreprenoriat etc.

Programul USR e o mare dezamăgire pentru mine pentru că vorbim totuși de un partid parlamentar, finanțat din resurse de la buget și cu acces la oameni calificați (dacă ar vrea).

P.S: O să iau la purecat și programul PNL și, dacă îmi rămâne timp al PSD. Înțeleg că jocurile sunt deja făcute ca USR și PNL să intre la guvernare deci programul PSD are șanse mai mici de a fi implementat.




Kurzarbeit va fi dezastruos pentru majoritatea angajaților români

”Kurzarbeit” e cea mai recentă minune care va salva economia României de la dezastru. Pe termen lung va fi digitalizarea, dar ca să ieșim din recesiunea cauzată de pandemie soluția e ”Kurzarbeit” ni se spune.

Puteți citi mai multe despre sistem aici, dar foarte pe scurt sistemul sună în felul următor:

Sub sistemul Kurzarbeit, dacă unei firme i se reduce activitatea economică, poate să reducă nr. de ore al angajatului și să îl plătească mai puțin iar statul va acoperi 75% din diferența față de salariul său inițial.

Spre exemplu, dacă un salariat câștigă 2.000 lei net și firma îl bagă la jumătate de normă atunci omul va lucra 20 de ore pe săptămână în loc de 40 de ore și ar trebui să primească salariu net de 1.000 de lei. Sub sistemul Kurzarbeit însă statul va plăti încă 750 lei astfel încât acea personă va primi 1.750 lei, dar va lucra jumătate de program.

Sistemul sună bine în teorie și s-a dovedit de succes în țările din Vest care l-au implementat. Problema e că România nu e țară din Vest și văd că lumea refuză să priceapă asta.

Ce ar putea să fie în neregulă cu acest sistem în România?

”Kurzarbeit” ar trebui aplicat doar în anumite condiții, dar România e o țară în care regulile nu se respectă. În perioada pandemiei au fost numeroase scandaluri cu oameni băgați de patroni în șomaj tehnic, dar chemați la muncă pe nașpa. Iar doamna care ocupă postul de Ministru al Muncii în loc să ia apărarea angajaților le-a zis românilor să nu mai lucreze la negru.

Credeți că patronii români nu vor lua bani prin Kurzarbeit, dar vor ține angajații program întreg? Care sunt șansele să nu se întâmple asta?

Altă problemă: jumătate din salariații din România lucrează pe minimul pe economie. Dacă li se va permite firmelor să aplice sistemul acesta vom asista în efect la o diminuare cu 25% a salariului minim pe economie. Care salariu minim nu e deloc mare.

Chestia asta va ajuta firmele să își diminueze costurile de operare, dar se va face pe spinarea angajaților și a bugetului de stat. Vor fi venituri mai mici la bugetul de stat ca urmare a unei reduceri a consumului, cuplat cu cheltuielile statului care va suporta diferența de salariu.

Și sincer stau și mă întreb: credeți că oamenii care au venit cu propunerea asta știu lucrurile astea?

  • Dacă nu le știu, e nasol, un tip de pe internet care a terminat ASE-ul și-a dat seama și ei nu.
  • Dacă le știu, atunci e și nasol și probabil cam ilegal, dar na…cui i-ar păsa?

Apoi mai e o chestie:  de ce nu s-a aplicat treaba asta până acum? Pandemia a început în martie, am trecut de mijlocul lui august, când vor să aplice chestia asta?

Tare îmi e teamă că acest sistem va fi o pomană dată firmelor, dar va avea efecte adverse asupra consumului și implicit asupra economiei dacă va fi aplicat larg.




Cazul Ditrău e doar începutul unui șir de discriminări împotriva străinilor

Am urmărit cazul de la Ditrău cu un sentiment profund de dezgust. Acel dezgust nu e îndreptat împotriva oamenilor din Ditrău (deși ce au făcut ei nu e deloc în regulă) ci împotriva celor mulți care au comentat indignați.

Într-o lume normală indignarea față de astfel de evenimente e absolut normală la rândul ei. În fond oamenii nu ar trebui discriminați în funcție de culoarea pielii, țara din care provin, clasa socială căreia aparțin sau pe cine preferă în pat. Dar România nu e o țară normală ci una profund disfuncțională, în care ipocrizia e ca o a doua natură. Poate că istoric asta ne-a ajutat să supraviețuim numeroaselor invazii străine și situațiilor urâte. Dar pe vreme de pace această ipocrizie e periculoasă.

”Despre ce mama dracu vorbești bă Daniel?!” mă veți întreba.

Ditrău vs. Târgu Mureș

Despre faptul că am văzut prea mulți oameni care au sărit de fund în sus că oamenii din Ditrău au discriminat muncitori din Sri Lanka, dar cărora li se părea normal ca unor cetățeni români de etnie rromă să nu li se permită să facă copii dacă nu dovedesc că au bani să îi crească.

România e țara în care dacă ești cetățean român de etnie rromă ești mai discriminat decât dacă ești cetățean din Sri Lanka venit la muncă aici.

Până și reacția presei a fost deplasată, în frunte cu cei de la Hotnews care au avut sondaj dacă e ok ce a zis primarul acela. Băi oameni buni, cum puteți întreba dacă e ok sau nu ce a zis primarul? Cum puteți pune problema dacă ce a zis omul ăla e ok sau nu? Se vede din avion că e vădit rasist și/sau clasist! Săracii să nu facă copii, rromii să nu facă copii. Nu ați fost atenți deloc la orele de istorie despre Al Doilea Război Mondial? Genocid și ură rasială în toată Europa inclusiv în România?

Cum dracu să spui că în cazul primarului de la Târgu Mureș e nevoie de dezbatere, dar la Ditrău e clar că e discriminare? S-a ajuns până la punctul la care George Cima de la PLUS îl citează pe Mickey Hash (youtuberul), care a cam zis că e ok ce face primarul ăla. De ce trebuie băgat Mickey Hash în seamă pe problema asta? Pentru că e faimos, pentru că e formator de opinie și pentru că e apropiat de Cioloș și PLUS:

Nu contează că a luat bani de la Firea pentru campania aia cu vloggeri în RATB, el e cu băieții buni.

E dureros să vezi cum românii discriminează în funcție de culoarea pielii. E și mai dureros să vezi că românii se mobilizează mai bine să condamne discriminarea unor oameni din Sri Lanka decât a rromilor. Că tot vorbeam despre Hotnews, iată cum aflăm că mai există și alte cazuri de discriminare împotriva muncitorilor din Sri Lanka. E trist că astfel de lucruri se întâmplă, dar vă rog să căutați articolele de pe Hotnews cu cazuri de discriminare împotriva cetățenilor români de etnie rromă.

Asta e ipocrizie în stare pură și mă doare să o văd fluturată cu atâta mândrie în online.

E Ungaria de vină pentru cazul Ditrău?

Am văzut ipoteza asta prin unele locuri (aici de exemplu). Dacă nu știți despre ce e vorba vă zic eu pe scurt: de câțiva ani Ungaria lui Viktor Orban investește bani în Transilvania sub diverse forme. În afară de investiția în proiecte de dezvoltare, statul maghiar a investit și în instrumente media care se adresează etnicilor maghiari și secui. Sunt destul de mulți oameni care spun că cetățenii din Ditrău ar fi fost influențați de propaganda maghiară venită de la Orban împotriva străinilor. Nu neg că acest lucru nu e posibil, dar mi se pare mult prea simplistă explicația asta. Și Rusia are Sputnik în limba română care face propagandă rusească și totuși puțini români sunt fani ai Rusiei.

Astfel de instrumente media (ziare, pagini de facebook etc.) funcționează doar atunci când există deja un substrat. Ele sunt, dacă vreți, vântul care ațâță focul, dar nu ele îl aprind. Trebuie să existe deja lemnul uscat în acea pădure și tâmpitul care aruncă chiștocul sau face focul și uită de el.

Influența Ungariei în acea zonă e reală, dar cred că e supra-estimată când vine vorba de acest eveniment.

Problema României cu străinii

Sunt economist, așa că am tendința să caut cauze și efecte în domeniul socio-economic. Așa că luați ce spun cu un pic de reținere, că poate bat și eu câmpii la fel ca ceilalți.

Iată însă ce spuneam în septembrie 2018 într-un articol în despre aducerea de muncitori asiatici:

A atrage forță de muncă străină necalificată în România e o bombă cu ceas care riscă să se detoneze în câțiva ani de zile! Și îmi e teamă că românii nu sunt atât de pașnici ca vest-europenii și s-ar putea să iasă urât la noi.

E cumva fix ce s-a întâmplat acum? Cam da! De ce spuneam chestia asta? Pentru că încă de atunci semnalam o problemă a economiei românești: aproape jumătate dintre salariați câștigul minimul pe economie! Nu poți să aduci muncitori necalificați din Asia când jumătate din forța de muncă a țării e pe minimul pe economie. Dar fix asta a făcut guvernul PSD (culmea, cică social-democrat), a permis patronilor să aducă angajați din Asia pe minimul pe economie, eliminând o prevedere mai veche care spunea că pot aduce oameni doar dacă le acordă salariul mediu pe economie.

Iar acel minim e la rândul lui ridicol de mic comparativ cu costurile vieții din România. Fie munca la gri (salariul minim pe cartea de muncă, diferența în mână) e în floare în România fie patronii români sunt prea zgârciți să dea salarii din care se poate trăi.

Cert e că patronii români preferă să aducă muncitori asiatici și să îi plătească cu minimul pe economie (din nou, nu e clar dacă e muncă la negru sau la gri ori chiar ăsta e salariul).

Într-o țară săracă, singura modalitate de a constrânge patronii să crească salariile (în afară de a crește minimul pe economie) e sabotată de Guvern. Chestia asta va cauza probleme sociale. Ce vedeți acum e doar vârful icebergului. Tot ce e nevoie e o recesiune economică (nici măcar criză) și tensiunile rasiale vor exploda! Scriam asta și în 2018:

În momentul de față nr. de muncitori străini necalificați e unul mic. Dar dacă nr. lor va crește vor apărea și în România discuțiile din Spania, Italia sau Marea Britanie: vor veni vietnamezii să ne ia locurile de muncă!

Iar pe spatele acestor tensiuni rasiale se vor cățăra extremiștii (din nou din 2018):

Nu e nevoie să fie mulți muncitori străini, nu e nici măcar nevoie să ia efectiv locuri de muncă ale Românilor, e suficient să fie vizibili pe stradă și extremiștii din România îi vor folosi ca armă politică!

Toate chestiile astea s-au petrecut deja în Vest și asta în condițiile în care salariile din Vest sunt de 2-3 ori mai mari decât în România. Chiar și așa au apărut tensiuni, chiar în condițiile în care românii și polonezii făceau joburi pe care spaniolii și englezii le refuzau.

În România lumea nu refuză joburi grele, dar bine plătite, lumea refuză joburi unde ai pe cartea de muncă 4 ore, dar lucrezi 12 ore!

Cazul Ditrău e (și) unul social

După evenimentele care au aprins toată România (nu doar Ditrău), oamenii din Ditrău s-au întâlnit pentru a discuta problema. Puteți citi în Libertatea ce s-a discutat acolo, eu am să extrag câteva paragrafe:

Pe parcurs, situația a dezvăluit conflicte mai adânci între săteni și patronii brutăriei. Cei din urmă au pus angajarea singalezilor (grup etnic majoritar în Sri Lanka) pe seama lipsei de forță de muncă locala. Sătenii, la rândul lor, spun că nu vor să lucreze pentru brutărie din cauza salariilor mici, a volumului de muncă și a lipsei asigurării de sănătate: “Și eu am lucrat la Csaba”, spune Forti Katalyn. “Am intrat la muncă la ora 3, a doua zi la ora 14 eram tot acolo. […] Personalul era înregistrat cu 4 ore, 6 ore, femeia de serviciu era cu 2 ore”.

Adică fix problema de care eu aminteam încă din 2018. Ba mai mult:

Oamenii au dreptate, deci asta nu e rasism, că sunt foarte suparăți pe patron, din cauza că nu dă salarii la oameni, cum se poartă cu oamenii. Oameni operați, a doua zi trebuiau să meargă la lucru, nu a dat concediu medical, nu a plătit contribuția sociala, așa au spus oamenii. […] și de asta sunt foarte suparăți, nu din cauza celor doi muncitori, din cauza că de aici nu angajează oameni cu pretenția că nu au pregătire corespunzătoare.

Chiar vă rog să citiți și restul articolului pentru a vedea cum aceste nemulțumiri de factură economică sunt amestecate cu temeri de genul: cei din Sri Lanka vor aduce coronavirusul și în Sri Lanka au fost bombardate bisericile catolice (asta e o chestie adevărată).

Nemulțumirile economice nu îi transformă neapărat pe oameni în rasiști, dar reprezintă cu siguranță combustibil pentru o astfel de atitudine. E nevoie doar de o scânteie și întreg eșafodul ia foc.

Dacă o viitoare recesiune economică va găsi mulți străini în România, atunci genul ăsta de evenimente vor deveni din ce în ce mai dese. Problemele socio-economice nu duc neapărat la rasism, dar combinate cu propaganda se poate ajunge la asta.

Gânduri pe lângă despre Ditrău

Ar mai fi câteva chestii care trebuie amintite despre toată povestea asta:

  • așa cum remarca cineva povestea asta cu Ditrău a picat fix în mijlocul scandalului cu Ministrul Sănătății care a dat bani spitalelor la care și operează. Guvernul Orban nu pare interesat să ia măsuri, dar uite că a și uitat lumea de problemă.
  • am o bănuială că scandalul Ditrău a luat amploare în media pentru că românul neaoș a zis: ”uite mă, ungurii se plâng că sunt discriminați, dar discriminează și ei”. Sunt multe cazuri de discriminare în România care privesc muncitori din Asia (doar un exemplu), dar până acum subiectul nu a prins.
  • maghiarii se vor simți mai atacați decât românii când vor vedea muncitori asiatici pentru că ei se simt în minoritate deja. Apariția unor străini în localitățile lor va fi văzută ca o tentativă de a îi înlocui venită din partea guvernului de la București. E o temă mult prea ușoară pentru a nu fi exploatată de extremiști având în vedere că Guvernul aprobă cotele de muncitori non-UE

Concluzii

Înainte de a spune că maghiarii și secuii rasiști haideți să ne uităm în propria curte și să vedem cum multor români li se pare ok ce a zis primarul acela din Târgu Mureș. Atenție, acel discurs e susținut de suficient de multă lume pentru a stârni îngrijorare.

Din punctul meu de vedere ce s-a întâmplat la Ditrău are la bază nemulțumiri socio-economice care au fost apoi amestecate cu propagandă anti-imigrație. De la cine a venit acea propagandă? O întrebare bună care ar trebui să dea de gândit celor de la SRI, în special având în vedere cum le tot crește bugetul de la an la an.

Nu în ultimul rând, dacă vă e teamă că România va ajunge să fie cotropită de străini și transformată într-un iad multicultural decadent politic corect atunci stați liniștiți, ați avut un vis urât.

P.S: Sunt un imigrant în Marea Britanie și știu foarte bine ce înseamnă discriminarea și faptul că se uită oamenii la tine nu știu cum doar pentru că ești mai brunet decât ei. Când spun că aducerea unui număr mare de muncitori asiatici în România nu sunt ipocrit. Italia, Spania, Marea Britanie, Franța, Germania sau pe unde mai muncesc românii sunt țări cu salarii considerabil mai mari (comparați și salariile minime). Sau altfel, cine credeți că e pe primul loc în categoria ”% oameni care muncesc, dar sunt săraci”? Aha, tot noi!

Cum poți în condițiile astea să aduci muncitori din Asia, când proprii tăi cetățeni se târă de pe o zi pe alta? Repet, nu România nu are salariile din Vest iar muncitorii aceștia vin pe minimul pe economie. Și e vorba de minimul pe economie românesc, cu care abia se poate trăi în România!

Să mă acuzați de ipocrizie atunci când România va avea salariul minim din Italia sau Spania și românii vor refuza să muncească iar eu mă voi plânge de străini.




Libertarienii spun “DA” funcțiilor și banilor publici

România a avut întotdeauna o problemă cu formele fără fond. Pentru o societate tânără e normal să existe tentația de a copia ce vede pe la alții pe afară. Un copil mic imită ce vede la părinți, la fel și culturile tinere copiază ce văd pe la alții.

Dar România pare să rămână perpetuu blocată într-un copy paste al formelor, dar fără să priceapă fondul problemei. Un exemplu concludent în sensul acesta e mișcarea libertariană din România, acolo unde doi proeminenți reprezentanți ai săi sunt în funcții publice. Mai întâi a fost Florin Cîțu, libertarian și parlamentar în același timp, deși cele două idei sunt incompatibile ideologic. Apoi a devenit și ministru al finanțelor. Adică ”taxarea e furt, dar acum avem treabă domne!”

Al doilea exemplu e Bogdan Glăvan, un al libertarian de frunte al PNLului (nu știu cum de s-au strâns în partidul ăsta). Pentru cei care nu îl cunoașteți, Bogdan Glăvan e profesor la Universitatea Româno-Americană și fusese dat ”pe surse” drept posibil Ministru al Fondurilor Europene. Bine, asta până când a ieșit la iveală o declarație a sa mai veche în care zicea că fondurile europene sunt ”o otravă”.

Domnul Glăvan a semnat de asemenea o scrisoare deschisă în care avertiza că economia României va intra în colaps dacă va crește salariul minim pe economie…în 2014. De atunci salariul minim a crescut considerabil iar apocalipsa economică așteptată nu a mai venit.

Partidul nu uită

Ei bine PNL-ul nu a uitat de domnul Glăvan și i-a dat totuși ceva post călduț:

Conform G4Media:

Astfel, Glăvan apare pe site-ul Loteriei Române ca membru provizoriu în Consiliul de Administrație. El a fost numit în 11 decembrie 2019 și are o remunerație de 7.198 lei brut/lună.

Ba apare și pe siteul Fondului Român de Contragarantare ca președinte al Consiliului de Supraveghere. Deci nu unul, ci chiar două posturi la stat. A da și una din ele e monopol.

România e o țară a paradoxurilor

Așa cum remarca Vasile Ernu, România e o țară tare ciudată:

Și da, are dreptate, oamenii ăștia sunt libertarieni pe banii statului pe care îl înjură. G4Media dă două exemple de postări ale domnului Glăvan:

Facebook / 5 noiembrie 2019: Un monopol de stat sau un sistem puternic centralizat și controlat de stat, pe modelul economiei socialiste panificate, nu are cum să producă ceva bun – în raport cu nevoile și interesele oamenilor.

Facebook / 11 noiembrie 2017: Trebuie să milităm permanent pentru minimizarea statului, a puterii politice, este cea mai sigură metodă prin care putem limita abuzurile și dezastrul fiscal-bugetar care, altminteri, se repetă ciclic

Cam asta despre cavalerii pieței libere din România: ideologia e bună, dar pozițiile publice și banii de la stat și mai buni.




Presa de calitate și tupeul: Boris Johnson intervievat

Un interviu cu Boris Johnson e întotdeauna o sursă de declarații savuroase. Asta cu atât mai mult cu cât în UK jurnaliștii au tupeu să pună întrebări neplăcute. Și nu mă refer la tupeu prostesc ci la curajul de a avea în fața ta un om important din stat și să îi pui întrebări incomode.

Luați ca exemplu interviul de mai jos:

https://twitter.com/LauraCatriona/status/1145297384408264704?s=19

Boris Johnson așadar o arde viteaz cu ”vom crește salariile și totul va fi bine”. Dar Laura Murray, jurnalista care îl intervievează îi taie aripile în zbor cu o întrebare simplă:

L.M.: What is the living wage now, then?

B.J.: It’s at…all around 10 pounds or so

Context

Britanicii au un concept interesant numit “real living wage”, diferit de “salariul minim” (numit “living wage” în UK). Salariul minim e reglementat de stat, la fel ca în România. ”Real living wage” în schimb nu e reglementat ci e un salariu pe care unii angajatorii au decis să îl asigure. Care e diferența?

Cu minimul pe economie nu poți trăi în Londra deși poate ai putea trăi în vreun orășel de pe lângă Manchester. Minimul pe economie e un pic rupt de realitate. Așa că unii angajatori au anunțat public că ei vor plăti ”real living wages” adică salarii din care chiar poți trăi (decent, nu nemaipomenit).

Real living wage în Londra e diferit de real living wage într-un oraș mai mic, tocmai pentru că Londra e mai scumpă. Salariul minim în schimb nu e diferit între Londra și vreun sat pierdut pe undeva prin nordul Angliei.

Iar declarația lui Johnson vine pe fondul atitudinii extrem de belicoase în privința Brexitului. Ce treabă are una cu alta? Păi un Brexit fără acord poate însemna recesiune, pierderi de locuri de muncă și scăderi ale salariilor în UK. De aici promisiunile lui Johnson.

Interviul cu Boris Johnson

Boris Johnson vorbește de creșteri de salarii, dar nu știe exact despre ce vorbește. Living wage-ul, adică salariul minim pe economie de care îl întreabă jurnalista e 8,21 lire / oră. Boris zice că e în jur de 10. Ceea ce e fals. Și dacă vi se pare că nu e diferență mare atunci vă înșelați: diferența e de vreo 18% – 20% (Boris zice ”10 și ceva”)

Apoi Johnson zice că de fapt el se referă la salariul din Londra. Dar, așa cum ziceam mai sus, living wage, adică salariul minim pe economie e același peste tot. Real living wage, e altceva și nu e reglementat de stat, deci nu avea sens să se refere la el.

Iar jurnalistei nu îi e teamă să îl confrunte pe tema asta.

În România așa ceva nu se întâmplă de obicei pentru că majoritatea covârșitoare a politicienilor dau interviuri doar jurnaliștilor de la publicații prietene partidului. Rare sunt ocaziile când un politician se mai duce pe la publicații care nu sunt de casă. Chiar și atunci interviurile sunt dureros de tâmpe și seamănă cu un dialog al surzilor.

Așa că interviurile de genul ăsta din UK încă mă surprind. E fain să vezi presa de calitate în acțiune!

Poza din cover: Foreign and Commonwealth Office [CC BY 2.0 (https://creativecommons.org/licenses/by/2.0)]




Ce trebuie să știi despre eliminarea scutirii de impozit pentru IT-iști

Știu, poate ești IT-ist și citești asta. Știu, ai să rămâi dezamăgit și ai să te simți atacat la nivel personal. Nu e nimic personal, crede-mă, e doar economie.

Am mai făcut exercițiul ăsta în Februarie 2018 când am scris că scutirea din IT nu a ajutat piața de IT din România. Spuneam asta pentru că atunci când comparam România cu celelalte țări din regiune, rezulta că noi stăm mai prost deși eram singurii cu scutire.

Reiau subiectul acum pentru că Ludovic Orban a zis aproape mot-a-mot ce am zis și eu, anume că scutirea din IT nu își are locul și distorsionează economia via Hotnews:

“Mie nu mi se pare normal ca IT-iștii să fie scutiți de plata impozitului pe venit. IT-iștii câștigă cel mai bine în România. A fost o perioadă în care să stimulezi, ca oamenii să se ducă spre zona de IT, acuma nu mi se pare normal, vă spun sincer. De ce? Păi un angajat dintr-o forjă sau un șofer de TIR care muncesc în condiții extrem de grele trebuie să plătească impozit pe venit și altul care încasează venituri semnificative, venituri dintr-o muncă mai mult intelectuală, mentală fără discuție, de ce să nu plătească impozit? Neutralitatea fiscală e un principiu fundamental. Orice venit trebuie impozitat”, a spus Orban.

De ce scriu din nou?

Pentru că a trecut aproape un 1 an și jumătate de la articolul anterior și m-am săturat să văd aceleași discuții la nesfârșit pe tema asta.

Așa că m-am gândit să fac un FAQ (Frequently Asked Questions) sau nu Mith Busters pe subiectul ăsta:

Cât pierd IT-iștii prin eliminarea impozitului?

Văd că se tot aruncă în discuție eliminarea scutirii ca și când ar fi un fel de apocalipsă economică. Haideți să vedem concret cât ar pierde la salariu un IT-ist prin eliminarea scutirii:

Plecăm de la ipoteza unui salariu net de 10.000 RON pentru un angajat fără persoane în întreținere.

  • Un salariu net de 10.000 RON în IT corespunde unui venit brut de 15.400 RON.
  • Dacă dispare scutirea de impozit pentru programatori iar angajatorul nu vrea să compenseze pierderea, atunci salariul persoanei respective va scădea la 9.000 RON
  • Pentru a menține salariul la nivelul de 10.000 RON angajatorul din sectorul IT ar trebui să crească salariul brut cu 1.700 RON până la nivelul de 17.100 RON / lună.

Angajatorul ar trebui să crească salariile cu aproximativ 11% pentru ca salariul să rămână la același nivel.

Puteți face calculul ăsta pentru orice salariu cu un calculator online de salarii. Eu l-am folosit pe acesta. Ca să vedeți diferența între cu scutire vs. fără scutire căutați în dreapta ”Programator / salariat cu handicap?” și bifați da / nu.

În lipsa scutirii vor dispărea joburile

Asta e una dintre chestiile aruncate în spațiul public ca argument împotriva eliminării scutirii. Niciuna dintre țările din regiunea noastră NU au scutire de impozit. Așa că întrebarea mea: unde se vor duce acele joburi?

Se vor duce în țări în care impozitarea e mai mare? Păi atunci de ce au mai plecat din România? De ce te-ai duce în Ungaria sau în Slovacia dacă acolo sunt impozitele mai mari? Ca să nu spun că și țările astea au aceeași problemă ca România: cererea de forță de muncă e mult peste ofertă și angajatorii nu prea găsesc programatori.

Dispare scutirea, emigrează IT-iști

Aici logică e următoarea: în lipsa scutirii IT-iștii se vor muta în alte țări. Aici întrebarea mea e din nou: unde se vor duce acei programatori?

Haideți să vedem: În Marea Britanie impozitul pe venit la nivelul la care sunt salariile programatorilor e de 40%! În România ar fi 10% dacă ar fi eliminată scutirea! Deci programatorii români ar emigra în UK de exemplu, fugind de un impozit de 10% ca să plătească un impozit de 40% – 45%?

Are sens?

Dar apoi vin celelalte argumente: da, dar în UK ar fi plătiți mai bine în România. Dacă aveți curiozități puteți să vă uitați pe Glassdoor ce salarii sunt în Londra de exemplu. Apoi încercați să calculați cu câți bani rămâne în mână un programator în UK.

Haideți să vă ajut eu cu Londra la partea de costuri (via Numbeo):

Consumer Prices in Bucharest are 51.70% lower than in London
Consumer Prices Including Rent in Bucharest are 64.72% lower than in London
Rent Prices in Bucharest are 81.27% lower than in London
Restaurant Prices in Bucharest are 53.11% lower than in London
Groceries Prices in Bucharest are 46.63% lower than in London
Local Purchasing Power in Bucharest is 30.47% lower than in London

Atenție în special la chirii: ”rent prices in Bucharest are 81.27% lower than in London”.

Iar comentariile astea sunt valabile pentru toate marile orașe din Vestul Europei, nu doar Londra.

S-ar muta IT-iștii români la Bratislava? sau la Sofia? În Varșovia? Budapesta? Clar, imediat după ce învață slovacă, poloneză sau maghiară și trăiesc în acele orașe departe de familie și prieteni.

Nu s-ar mai investi în IT-ul românesc fără scutirea asta

De ce? Zice lumea că România ar fi prea scumpă pentru a investi. Prea scumpă în comparație cu cine? Cu zona Europa Centrală și de Est?

Haideți să vedem cum stau lucrurile la nivel de taxare a muncii în zona asta:

Imaginea provine dintr-un studiu al Comisiei Europene. Ia aruncați o privire pe cifrele alea referitoare la impozitarea salarială în țările alea:

  • O singură țară are nivelul de impozitare mai mic: Bulgaria
  • Toate celelalte țări din zona Europe Centrală și de Est au nivelul de impozitare mai mare

Repetați după mine: chiar și cu impozitarea aia nivelul de taxare din România e mai mic decât în restul zonei! Ca să nu spun că datele alea sunt din 2016 (cele mai recente disponibile), iar între timp impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%.

Și alții au scutiri, de ce să le taie pe cele din IT?

În momentul de față sunt mai multe scutiri de la impozitul pe venit (art. 60 din Codul Fiscal), între care:

  • salariile din sectorul construcțiilor
  • veniturile persoanelor cu handicap
  • salariile celor care lucrează în cercetare-dezvoltare

Singura scutire din acea listă de care nu aș scăpa e cea pentru persoane cu handicap. Și asta pentru că statul român și angajatorii români sunt total nepăsători când vine vorba de persoane cu handicap.

Celelalte două scutiri ar trebui și ele eliminate pentru că nu rezolvă problemele din sectorul de construcții sau cercetare-dezvoltare.

Nici una din aceste scutiri nu ar trebui să existe. Putem găsi argumente pentru cea pentru persoane cu handicap. Nu putem găsi argumente economice sănătoase pentru celalalte. 

Faptul că există alte scutiri în alte domenii nu fac din scutirea pentru programatori o scutire bună. Sunt toate la fel de proaste și produc distorsiuni în economie (din nou, minus cea pentru persoane cu handicap).

Scutirea asta lasă bani în economia privată și e mai bine decât la stat

Păi stai…în cazul ăsta de ce nu eliminăm complet impozitul pe venit? Orice ban în plus la privat nu ajunge la stat și merge în economie în consum sau în economii.

De ce să lăsăm pe cei din IT cu mai mulți bani și nu pe cei din medicină? Sau pe cei din inginerie? De ce un sector trebuie să consume mai mult, dar alții trebuie să plătească bani la stat?

IT-istul consumă mai mult sau mai bine? Și dacă o face ce relevanță are asta pentru ceilalți oameni din economie? Cel care lucrează pe minimul pe economie ar trebui să se bucure că o persoană care lucrează în IT și-a mai cumpărat încă o excursie în Vietnam luna asta? Sau și-a schimbat și anul ăsta smartphone-ul? De ce? Cum ajută pe altcineva consumul ăsta?

Oamenii cu venituri mici consumă o proporție mai mare din venituri raportat la cei cu venituri mari. De ce?

Un om cu un salariu de 1.260 RON net (Cât e minimul acum) va consuma tot salariul pe mâncare, chirie și alte cheltuieli. Nu va rămâne cu mare lucru pentru a pune deoparte pentru zile negre.

Un om cu un salariu de 10.000 RON va cheltui va economisi o parte din acei bani.

Acum haideți să ne gândim un pic ce s-ar întâmpla dacă și unul și celălalt ar primi o scutire de 10% de impozit. Teoria economică zice că:

  • Persoana cu minimul pe economie va folosi tot venitul pentru consum.
  • Persoana cu venit mare va folosi doar o mică parte din acea creștere pentru consum, restul va fi economisit.

Chestia asta se numește Marginal Propensity to Consume în economie și se învață la micro-economie în anul 1 la ASE.

Dar oamenii din țara asta nu știu sau nu vor să știe chestia asta! Dacă vreți să stimulați consumul în economie, teoria economică spune că eficient e să tai taxele celor cu venituri mici, pentru că vor merge în mare parte în consum. Nu se taie taxele celor bogați pentru a stimula consumul!

Zău că argumentul ăsta nu are nici un sens oricum ai pune problema!

Concluzii

Nu există motiv economic pentru ca scutirea din programare (sau din construcții sau din cercetare-dezvoltare) să existe!

E doar o risipă de bani publici, bani care ar putea merge spre școli, spitale și ce vă mai place vouă!




Nici apocalipsele economice nu mai sunt ca altădată

Mai țineți minte când economia României a fost distrusă de creșterea salariului minim?

Mai țineți minte când televiziunile și ziarele ”dă dreapta” urlau că salariul minim pe economie va distruge economia? Gen Digi24 care ne zicea că au crescut costurile de producție în industria de panificație pe baza declarațiilor unor oameni în supermarket. Sau fakenews-ul cu industria textilor care a dat faliment, dar fabricile sunt încă acolo.

Sau poate vă aduceți aminte de un grup de ”economiști” îngrijorați care au scris o scrisoare deschisă prin 2014. În acea scrisoare ei spuneau că salariul minim pe economie va afecta:

persoanele cu slabă calificare sau fără experienţă, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale.

Ba mai mult aflam tot de la ei următoarele:

Creşterea salariului minim este în mod fundamental o măsură anti-socială, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul şomerilor!), tineri fără experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

În 2014 salariul minim pe economie era 900 RON net. Azi, după mai multe runde de măriri, salariul minim a ajuns 1.263 RON net (excepție la cei din construcții).

În loc să îi sancționeze sau să nu se mai uite la ei în gură, ce a făcut publicul? I-a votat în funcții publice pe unii dintre ei.

A venit apocalipsa economică?

Păi să vedem, conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) rata șomajului a ajuns la 3% în aprilie 2019. Și ca să vezi drăcia dracu, uite distribuția pe grupe de vârstă a șomerilor:

Cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani (76.172), urmați de cei din grupa de vârstă peste 55 de ani (53.129), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (13.886). 

Deci șomajul în rândul tinerilor e de fapt cel mai mic?

Hmm…dar creșterea economică? Păi economia a crescut în primul trimestru al anului 2019 cu 5%! Unde sunt apocalipsele economice de altădată?

Și totuși cine sunt acei oameni care au dat-o în bară atât de grav? Cum poți să ratezi o prognoză economică în halul ăsta de rău? Ar trebui să intre în pământ de rușine și lumea să nu se mai uite în gura lor când vine vorba de economie, nu?

Profeții apocalipsei salariului minim

Scrisoarea deschisă are o listă lungă de semnatari. Odată semnat ți-ai și asumat conținutul scrisorii, așa că să nu aud că de fapt persoana X de fapt nu a zis asta.

Păi ar fi mai multe categorii de oameni:

  • Libertarienii care tot timpul văd doar apocalipse, gen Bogdan Glăvan sau Cristian Păun. Amândoi sunt consilieri sub o formă sau alta prin sau pe lângă PNL. Mai nasol e că sunt și profesori universitari.
  • Actuali politicieni și libertarieni. Aici intră Florin Cîțu de la PNL și Claudiu Năsui de la USR (în scrisoare se semnează ca președinte SOLIB)
  • Antreprenori – majoritatea acestor antreprenori operează în industrii în care se plătește minimul pe economie. Ce surpriză că vor ca acesta să nu crească! Și evident că nu aveau nici un interes economic când au scris chestia aia.

Concluzii

Când vă luați opiniile de la diverși oameni de pe interneți citiți ce au zis prin trecut și comparați cu ce s-a întâmplat în viitor. Au dat chix masiv? Poate nu sunt cel mai bun loc de unde ar trebui să vă luați informații sau păreri.

Și iată că apocalipsa se încăpățânează să nu vină, economia se încăpățânează să crească și șomajul rămâne la minime istorice. Nici apocalipsele nu mai sunt ce erau odata…




Cum se pune o bombă cu ceas socială: muncitorii non-UE

Ați văzut vreodată o bombă cu ceas socială? Probabil că nu! Ei bine dacă citiți blogul ăsta atunci ați prins momentul potrivit pentru a asista la crearea uneia. Călin Popescu Tăriceanu a avut o zvâcnire liberală în el și a anunțat o idee creață (via Hotnews):

“Azi venim cu o nouă propunere pentru muncitorii străini, ca ei să fie plătiți cu salariul minim și nu mediu așa cum este acum. Să nu existe o obligație din partea angajatorilor să fie plătiți cu salariul mediu brut, ci cu salariul minim”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, la încheierea ședinței Biroului Politic Central al ALDE.

Acum să vedem și contextul: pentru a angaja un muncitor din afara Uniunii Europene sunt condiții ceva mai stricte decât dacă ai angaja un muncitor din România sau UE. Una din condițiile alea e ca viitorul angajat să fie plătit cu cel puțin salariul mediu pe economie. Dar cum PNL face opoziție pe bune, dl. Cîțu de la PNL a sărit ca ars și a spus că el a propus de fapt chestia asta.

De ce există prevederea asta?

Există un motiv oficial și unul neoficial.

  • Motivul oficial: se dorește evitarea situaților în care sunt aduși în România muncitori din afara UE cu calificări reduse.
  • Motivul neoficial: Munca la negru!

În România s-a practicat și încă se mai practică munca la negru masiv. Doar că lucrurile nu sunt chiar așa cum le vede lumea, ”la negru” nu e chiar descrierea corectă a fenomenului. O descriere mai exactă ar fi ”muncă la gri”: angajatorii plătesc de multe ori angajați cu minimul pe economie pe cartea de muncă și diferența ”în plic”.

Salariul minim pe economie e declarat către autorități și se plătesc taxe pe el. În schimb banii din plic rămân neimpozitați. Fenomenul e atât de răspândit încât undeva între 25% – 50% dintre salariații din România lucrează pe minimul pe economie, adică între 1,3 milioane și 2,4 milioane salariați, adică 1.162 RON.

Ce efect va avea măsura asta?

Păi haideți să facem noi efortul mental pe care dl. Tăriceanu și dl. Cîțu nu vor sau nu au chef să îl facă. Care din variantele următoare vi se pare mai probabilă:

  1. între 1,3 milioane și 2,4 milioane de salariați din România câștigă 1.162 RON net / lună
  2. mare parte dintre cei 1,3 milioane – 2,4 milioane de oameni sunt plătiți la minimul pe economie în cartea de muncă și diferența în plic.

Haideți să presupunem că nu face nimeni muncă la negru în România.

De ce ar aduce România oameni din afara țării dacă oamenii de aici sunt ok cu salariul minim pe economie? De ce nu se găsește forță de muncă în România la salariul minim pe economie?

Logica economică spune că nu poți avea simultan între 25% – 50% din forța de muncă plătită cu minimul pe economie și în același timp să nu găsești forță de muncă!

De ce? Pentru că legea cererii și ofertei spune că oferta e mai mare decât cererea, altfel e imposibil să existe procentele astea în lipsa muncii la negru!

Cerere mare pe piața muncii înseamnă că salariile ar trebui să crească astfel încât să atragă forță de muncă mai multă. Lucrul acesta nu se întâmplă dintr-un motiv simplu: milioanele de români plătiți cu minimul sunt muncitori plătiți cu diferența în plic. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar aduce muncitori străini plătiți cu minimul pe economie, adică 1.162 RON net? Păi fix ce se face și cu ceilalți: ar fi plătiți la minim pe hârtie și în plic cu diferența!

Păi așa ajutăm noi economia?

Costul de oportunitate

Pe lângă salariu, o altă condiție pentru a angaja salariați din afara UE e să nu se fi depășit nr. de salariați din cota anuală. Vedeți voi, nu se pot importa oricâți angajați din afara UE ci doar un anumit număr pe an. De ce are nevoie România mai mult:

  1. de IT-iști?
  2. de doctori?
  3. de ingineri?
  4. de electricieni, instalatori?
  5. de muncitori necalificați?

Care din cele 5 categorii e mai importantă? Ce vor Cîțu și Tăriceanu? Să modifice regulile astfel încât fix categoria nr. 5 să ajungă mai ușor în România.

E mai importantă categoria nr. 5 decât celelalte 4? Supăr multe lume dacă spun că nr. 5 e fix ultima în ordinea logicii economice? Ah și apropo, Guvernul a suplimentat pentru 2018 nr. de permise pentru străini. Deci numai bine, în loc să ne alegem cu doctori putem să aducem muncitori necalificați.

Costul politic

Spuneam că măsura asta e o bombă cu ceas pentru că din punct de vedere politic va afecta disproporționat de mult discursul public.

În momentul de față nr. de muncitori străini necalificați e unul mic. Dar dacă nr. lor va crește vor apărea și în România discuțiile din Spania, Italia sau Marea Britanie: vor veni vietnamezii să ne ia locurile de muncă!

Nu e nevoie să fie mulți muncitori străini, nu e nici măcar nevoie să ia efectiv locuri de muncă ale Românilor, e suficient să fie vizibili pe stradă și extremiștii din România îi vor folosi ca armă politică!

Românilor le e frică de homosexuali deși majoritatea nu au văzut vreodată unul în carne și oase! Aceiași români s-au opus vehement refugiaților musulmani din Siria deși niciun refugiat nu își dorea să vină în România.

Vă dați seama cum vor reacționa românii dacă vor vedea des muncitori asiatici în construcții?

Nimeni, dar absolut nimeni nu s-a plâns de doctori români în Spania, Italia, Germania, Franța sau Marea Britanie! Dar toți se plâng de muncitorii pe șantier români, bulgari sau polonezi!

A atrage forță de muncă străină necalificată în România e o bombă cu ceas care riscă să se detoneze în câțiva ani de zile! Și îmi e teamă că românii nu sunt atât de pașnici ca vest-europenii și s-ar putea să iasă urât la noi.

Foto din cover: US Department of Agriculture




Planul economic al PNL dacă preia puterea

Am să încep cu o atenționare: postarea asta e ceva mai lungă și e făcută în principal pentru a putea reveni la ea în lunile și anii viitori, și a verifica în ce măsură chestiile discutate aici au fost (sau nu) aplicate. Tocmai de aceea nu e scrisă neapărat în nota obișnuită (informație structurată și condensată în chestii esențiale) ci e ceva mai lungă și sarcastică pe alocuri (deh, am mai văzut chestiile astea de câteva ori în ultimii ani). Așa că vorba aia:

 

Mâna întinsă care nu are plan de guvernare nu primește voturi

Alegerile din 2016 au fost câștigate la pas și fără prea mult efort de către coaliția PSD+ALDE. PSD, principalul partid de guvernare a reușit performanța asta în special printr-un plan de guvernare economic foarte frumos formatat, dar cu niște mari găuri la capitolul logică economică și cifre. Chestia asta nu a prea contat însă pentru că PNL, principalul contracandidat nu a avut nimic.

A fost dacă vreți exemplul perfect al replicii lui Gheorghe Dinică din Filantropica: ”Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană”

 

Chiar și după câștigarea alegerilor povestea s-a repetat: PSD cu planul de guvernare pe partea economică iar Opoziția cu…nimic. Așa că ori de câte ori cineva din Opoziție zice o chestie despre ce face PSD în economie, dinspre coaliția de guvernare PSD+ALDE se aude în cor: ”Băieți, noi avem un program economic, să ne criticați când aveți și voi unul”.

Ei bine, la aproximativ 2 ani de la alegeri, PNL sau Florin Cîțu (nu îmi dua seama dacă propunerile astea sunt  poziția personală a lui sau a partidului) a ieșit cu câteva propuneri sau intenții de măsuri economice pe care le-ar aplica atunci când ar prelua puterea.

Propunerile sunt niște chestii scrise cu liniuță pe Facebook deci sunt departe de a fi considerat un plan economic propriu zis, dar e prima oară din câte știu eu când astfel de idei sunt exprimate. 

Iată și ”povestea” în cauză, o postare lungă pe Facebook a lui Florin Cîțu pe care o las în întregime aici pentru referință în anii viitori. Puteți să treceți însă peste ea fără a o citi pentru că am să o reiau, pe bucăți, mai jos:

Știu, mult scris, dar haideți să vă fac un rezumat al măsurilor propuse: majoritatea chestiilor făcute de PSD pe partea economică sunt proaste, noi o să le anulăm sau le schimbăm fundamental.

Cine e Florin Cîțu

Florin Cîțu e parlamentar PNL și una din puținele voci care comunică pe teme economice în PNL. Am mai scris și eu de câteva ori despre comentarii făcute de el. 

Pentru mai multe informații despre el aveți pe Hotnews un profil de candidat util de la momentul la care a candidat pe listele PNL pentru un loc în Parlament. Vă pot face și eu un rezumat: un tip specializat pe politica monetară și piața bancară, dar cu zero experiență pe partea fiscal bugetară. E cunoscut în special pentru faptul că a fost dat afară de la ING pentru ceea ce Mugur Isărescu numea ”un atac speculativ la adresa leului”. Ca și doctrină economică omul e un libertarian care nu crede în modelul IS-LM și care prezicea prin 2010 hiperinflație în SUA din cauza măsurilor de QE (încă o mai așteaptă probabil).

Una peste alta, pentru mine Florin Cîțu reprezintă o voce de care țin cont când vorbește despre bănci, dar pe care în mod normal o ignor când se exprimă pe partea pe partea fiscal bugetară. Pe lângă asta discursul lui de când a devenit parlamentar a devenit considerabil mai radical, panicard și acid la adresa PSD.

Cum arată intențiile PNL / Florin Cîțu

Trebuie spus în primul rând că sunt împărțite în 2 categorii: ce vor să facă în primele 24 de ore și ce vor să facă în prima lună. Nici termenul de 24 de ore nici cel de 1 lună nu sunt realiste având în vedere cât de complexe sunt probeleme astea, dar haideți să le luăm ca pe niște metafore: 24 de ore pentru prioritate zero și 1 lună pentru alte chestii urgente, dar care mai pot aștepta.

Pe rând:

In primele 24 de ore:

– anulat TVA defalcat
– eliminat supraacciza combustibil
– anulat supraimpozitarea contractelor part time
– plata contributii sociale doar pentru venituri din salariu (eliminarea obligativitatii platii contributiilor pentru veniturile din bonus sau chirii, de exemplu)
– cresterea contributiei de la 3.7% la 6%, in prima faza, la Pilonul II de pensii

Să vă spun ce problemă am eu cu măsurile astea: ori sunt nocive ori nu sunt realiste ori nu sunt suficient detaliate și pot crea așteptări nerezonabile (nu neapărat pozitive). Astfel: 

  • TVA-ul defalcat se aplică în momentul acesta firmelor în insolvență și e o modalitate eficientă de a evita situațiile extrem de frecvente în care ANAF (și implicit cetățeanul plătitor de taxe) rămâne cu ochii în soare pentru că patronul bagă firma în insolvență și nu plătește TVA-ul datorat (și uneori deja încasat de la clienți). Inițial măsura asta era menită să se aplice pentru toate companiile înregistrate în scopuri de TVA (asta ar fi fost o mare greșeală într-adevăr), dar s-a ajuns la aplicarea ei doar pentru o categorie restrânsă (firme în insolvență) și voluntar. 
    Măsura în forma asta e una din cele mai bune modalități de a nu pierde bani de pe urma firmelor în insolvență. Dar dl. Cîțu nu știe asta aparent și ne anunță că va fi eliminată fără să dea explicații. Care e deci diferența între guvernarea după ureche a PSD și guvernarea PNL după ureche? Aparent niciuna.
  • Eliminarea supraaccizei la combustibil e de dorit la nivel principial. Dar problema e că anularea supraaccizei va diminua veniturile bugetare (care sunt și așa printre cele mai mici din UE). Dl. Cîțu uită să ne spună de unde cu ce va acoperi gaura aia bugetară. Sper să nu aud ”diminuarea evaziunii fiscale”, un fel de soluție magică unde merg de obicei să moară speranțele mele că lucrurile vor fi ok. Până nu aud și de unde vor apărea banii care să acopere eliminarea măsurii nu pot să privesc cu ochi buni nici măcar chestiile care, principial vorbind, sunt ok.

  • Anularea supraimpozitării contractelor part time e un alt lucru de dorit la nivel principial, dar problema e că acele contracte part time au fost deseori folosite pentru a face evaziune fiscală (de exemplu contractul de muncă e încheiat pe 20 de ore pe săptămână, dar angajatul lucrează program normal). Da, impozitarea contractelor part time la nivel de salariu minim pe economie e o aberație economică, dar e o soluție eficientă (și lipsită de etică în același timp) în lupta împotriva evaziunii și muncii la negru. Nu avem nici un fel de informație despre cum va rezolva PNL / Cîțu problema evaziunii din domeniu deși soluția e simplă, dar necesită oameni cu o viziune coerentă la Guvern.

  • Dl. Cîțu ne mai zice că vrea plata contribuțiilor sociale doar pentru venituri din salariu și eliminarea obligativității plății contribuțiilor pentru veniturile din bonus sau chirii, de exemplu. Vreți să vedeți cât de simplu e să faci evaziune aici: plătești oamenii la salariul minim pe economie, iar la final de lună toată lumea ia bonusuri diferența până la salariu. Și e perfect legal! Cât de mare ar fi gaura în bugetul statului? Și nu, nu ai cum să definești bonusurile astfel încât să nu se întâmple asta pentru că ajungi să le impozitezi exact ca pe salarii, adică fix ce se întâmplă acum. Și cine primește de regulă bonusuri uriașe? Cumva directorii de companii multinaționale și mare parte din managementul mic, mediu și mare de prin companiile de stat? Wow, nu știam că dl. Cîțu trage cu bugetarii mai nou! Iar aia cu excluderea veniturilor din chirii e genială: ce dacă încasezi sute, mii sau zeci de mii de euro din chirii, e ok, nu trebuie să plătești impozit pe venit. Doar fraierii cu contract de muncă să plătească impozite. Cei care câștigă venituri din chirii nu folosesc drumurile țării, nu se duc la spital în România și așa mai departe. A da, și filozofic e ok, închirierea fiind o activitate nobilă, care nu ar trebui impozitată, rămasă la noi de la strămoșii daci. Echitate socială? Aia e pentru socialiști, dl. Cîțu nu se complică cu astfel de concepte.
  • ”cresterea contributiei de la 3.7% la 6%, in prima faza, la Pilonul II de pensii”. Dl. Cîțu a făcut oare calculele să vadă câte miliarde nu vor mai intra în bugetul de stat de pensii? Nu spun că măsura e rea, dar Florin Cîțu / PNL o vrea în primele 24 de ore. Chiar și considerând alea 24 de ore ca fiind metaforice, tot dă cu virgulă pentru că repet, vorbim aici de MILIARDE DE EURO! Cu ce acoperă diferența? Reușește PNL să elimine complet pensiile speciale în prima lună (nu vorbim de 24 de ore aici) astfel încât impactul bugetar să fie neglijabil? Va crește taxele pentru a acoperi diferența? Evident că astfel de chestii sunt prea puțin importante pentru dl. Cîțu care cântă la pian, nu îl și cară, așa că nu se complică să ne explice de unde va lua banii pentru a acoperi gaura.

Mai vreți? Mai avem!

Am trecut de partea cu ”ce facem în primele 24 de ore”. Haideți să vedem ce planuri are PNL / Florin Cîțu în prima lună de guvernare:

– inghetarea subventiilor si programelor de ajutoare/garantii de stat. daca in urma analizelor se arata ca la un 1 leu chetuit de stat prin aceste programe aduce in economie cel putin 1.1 lei atunci acele programe raman. Altfel, aceste mite electorale finantate din banii contribuabililor dispar.

Chiar aș vrea să văd analiza asta. De ani de zile tot spun că nu apar documente care să ne explice și nouă, oamenilor de rând ce se întâmplă cu banii dați ca ajutoare de stat. Dar sunt mici șanse să se întâmple asta pentru că e greu spre imposibil să cuantifici efectul ajutoarelor de stat în condițiile în care anumite investiții sunt făcute doar dacă acele ajutoare de stat sunt acordate. Și da, PNL are un istoric lung de acordat ajutoare de stat iar o astfel măsură nu va fi agreată de restul partidului.

Cât despre subvenții, nu îmi e clar la ce se referă Florin Cîțu: subvențiile pentru agricultură de exemplu sunt plătite de UE, statul român acționând ca intermediar (mă rog, se mai și folosește de bani când are probleme cu veniturile bugetare și plătește cu întârzieri de luni). Ce alte subvenții mai are în gând domnul Cîțu? Că mie zău că nu îmi clar. Ca să nu mai spun că Uniunea Europeană permite acordarea ajutoarelor de stat și a subvențiilor doar în condiții foarte restrictive. Dar hai să nu îi stricăm ploile dl. Cîțu cu detalii despre cum funcționează economia în practică, altfel riscă să rămână fără liniuțe în planul economic.

Repere importante, din punctul meu de vedere, pentru guvernarea PNL:

– Foarte important: retorica pozitiva la adresa antreprenorilor si a investitorilor (adevarati eroi intr-o economie)

Antreprenorii și investitorii nu sunt eroi, sunt oameni care vor să facă bani. Nu trebuie sanctificați, dar nici nu trebuie să li se dea în cap, ar trebui să existe o relație mutual benefică între antreprenori și stat.

Sunt curios însă cum se va împăca retorica asta cu firmele alea de textile care practică sclavagism economic. Dacă vă interesează cum fac adevărații eroi bani în România puteți lua lecții de pe Arte, Deutsche Welle, The Guardian.

– rescrierea de la zero a codului fiscal – cel mult 7 taxe, eliminarea majoritatii deductibilitatilor (principiul TMBM- taxe mici baza mare)

Am scris o postare separată asupra subiectului pentru că merită mai mult atenție. De reținut câteva idei pe scurt: 

  • o parte considerabilă din Codul Fiscal e reglementată de legislație internațională și nu poate fi schimbată
  • rescrierea Codului Fiscal nu are sens din moment ce codul a fost modificat substanțial în 2015, cu aplicare a noilor măsuri din 2016. Exercițiul acesta de ”modernizare” a codului a durat câțiva ani de zile.
  • PNL a fost implicată puternic în această modernizare din 2015 – 2016. În 2018 același PNL nu mai crede în modificările aduse în urmă cu 2-3 ani?

– sistem de pensii bazat DOAR pe contributivitate

Abia aștept să ne explice cum se aplică treaba asta pentru militarii care merg prin Afganistan și nu au pile să se facă generali prin armată. Ce fac după? Treaba lor, să se descurce. Aaa…stai, o să avem excepții pentru ei și pentru alte categorii? Gen ca acum? Sau îi lăsăm la 45-55 de ani să caute de muncă? Sunt sigur că e cerere mare de oameni care pot conduce un tanc sau ucide un alt om cu mâinile goale.

A nu se înțelege de aici că sunt fan al pensiilor speciale, dar trebuie înțeles că dacă ai stat cu arma în mână 20 de ani și ai fost în misiuni în Kosovo, Afganistan și Irak uzura mentală e considerabil mai mare față de un funcționar din MAPN care a stat pe scaun de la 25 până la 55 de ani. Pensiile speciale trebuie acordate pentru acele categorii de oameni care lucrează în condiții speciale, militarii care au servit în zone de război și care nu rămân în structurile MAPN fiind o astfel de categorie.

– dezvoltarea sistemului de pensii private pentru a prelua majoritatea pensiilor din economie

Și aici aș vrea să văd cum facem cu românii care nu au cotizat la pensiile private ci doar la cele publice. Dar cu avocații care au fond de pensii separat? Dar cu oamenii care nu vor să cotizeze la un fond privat?

Dar ne uităm și la bubele fondurilor de pensii și comisioanele de administrare înainte să luăm măsura asta? Nu de alta, dar ani la rând fondul meu de pensii, după eliminarea comisioanelor de administrare și a inflației randamentul fondului meu de investiții era negativ, dar asta nu prea scrie lumea.

– cresterea salariului minim corelata cu productivitatea ( eliminarea deciziei politice)

Domnul Cîțu va fi șocat probabil când va vedea că dacă ne luăm după raportul salariu / productivitate, atunci salariul minim pe România ar trebui să crească. Puteți citi un articol interesant pe tema asta sau să vă convingenți singuri câutând informația pe Eurostat. Dar și el a preluat retorica aia stupidă care spune că poți trăi cu 500-600 RON cât era salariul minim înainte de creșterile PSD. Faptul că PSD a crescut salariul minim nu ar trebui să însemne că măsura trebuie reversată.

– veniturile din exploatarea resurselor naturale raman la autoritatile locale.

Aha și ce o să facă oare cei din Sibiu cu excesul bugetar din veniturile din gaz? E o regiune deja bogată raportat la media României. Dar cu județele lipsite de resurse naturale? Ce resurse naturale are Botoșaniul, unul din cele mai sărace județe ale României? Dăm bani aleatoriu în funcție de cum a lăsat natura resurse în subsol sau facem și noi o politică economică de secol XXI?

Apropo, dar cu gazul și petrolul din Marea Neagră ce facem? Cui le alocăm? Tulcea, Constanța? Facem o excepție și trimitem banii la bugetul de stat? Are vreun sens măsura asta? Nu în sensul ăsta, poate o partajare între bugetul local și central, dar în nici un caz ca veniturile să rămână în totalitate acolo. Nu are nici un sens!

– schimbarea legii insolventei, iesirea companiilor falimentare de pe piata sa se faca mult mai rapid (astfel resursele din economie, capital, forta de munca nu raman blocate)

Aici cred că dl. Cîțu face o confuzie destul de gravă între insolvență (incapacitate temporară de a onora datoriile) și faliment (incapacitate permanentă de a onora datoriile). Insolvența e folosită într-adevăr ca scuză de mulți antreprenori (din ăia de sunt adevărați eroi) pentru a evita plata taxelor. Dar ce ne facem dacă firma aia aflată în insolvență e Hidroelectrica? Scăpăm de ea rapid sau o lăsăm câțiva ani de zile în insolvență în speranța că poate fi salvată și nu trebuie să vindem pe bucăți creditorilor o parte semnificativă din sistemul energetic național? Contează că e firmă de stat sau că e strategică (politic, economic și militar)? Băgăm niște excepții acolo ca să se ia apoi Comisia Europeană de noi?

– eliminarea barierelor de intrare pe pietele din Romania ( reducerea numarului de autorizatii, maxim 30 zile pentru eliberare). Inclusiv (sau mai ales) pe piata financiar-bancara.

Barierele de intrare pe piețele din România nu sunt întotdeauna administrative, de genul autorizații ci mai subtile, cum ar fi comportamentul celorlalți jucători de pe piață. Exemplul perfect e piața de bere sau de carbogazoase despre care am scris în trecut, acolo unde marii jucători fac viața foarte grea pentru cei mici sau nou veniți. Și asta nu prin șicane administrative (autorizații) ci prin faptul că încheie contracte de exclusivitate cu restaurante, pensiuni și hoteluri. Și mai aruncă și echipament în care nu se poate depozita nimic în afară de marfa lor.

Chestia asta cu nr. de autorizații e frecție la picior de lemn pentru economia României.

Câteva concluzii

Haideți să tragem și câteva concluzii cu ocazia asta: 

  • Viitorul plan economic al PNL pare să fie unul profund libertarian
  • Intențiile exprimate de Florin Cîțu sunt în contradicție vădită cu ce a făcut PNL în anii în care a fost la guvernare
  • Nu ni se oferă nici un fel de fundamentare sau măcar explicații legate de oportunitatea acestor măsuri
  • Nu ni se oferă cifre concrete legate de impactul pe care aceste măsuri l-ar avea
  • Nu ni se oferă detalii legate de felul în care aceste măsuri ar funcționa
  • Unele măsuri arată necunoașterea legislației naționale (insolvență vs. faliment) sau a celei europene (rescrierea codului Fiscal).

Personal, nu cred că aceste măsuri vor fi aplicate pentru că ar destabiliza grav bugetul de stat (cea cu pensiile de exemplu). Alte considerente (echitate socială, fair share of taxes etc.) nu cred că pot fi discutate în momentul acesta cu cineva din PNL pentru că sunt concepte care par a fi străine oamenilor de acolo.

Una peste alta planul acesta economic nu e ok nici pentru România, dar nici pentru PNL ca partid.