PNL a ratat o ocazie istorică la alegerile parlamentare

Alegerile parlamentare din 2020 vor rămâne cunoscute probabil în istoria PNL drept alegerile în care au ratat o șansă istorică.

Politica românească e una a oamenilor înfometați, iar strategiile pe termen lung par să lipsească de la marile partide. Așa că nu e de mirare că PNL s-a grăbit să intre la guvernare în ciuda faptului că lucrurile nu arătau bine pentru ei nici înainte de pandemie nici după ce devenise clar că pandemia e o problemă.

De ce intrarea la guvernare a fost o idee proastă

Imediat după alegerile prezidențiale cei de la PNL erau foarte încrezători în faptul că vor putea da jos guvernul PSD și vor reuși să forțeze alegeri anticipate. Popularitatea președintelui și imaginea șifonată a PSD (Dăncilă – Dragnea) au contribuit la ideea că PSD e slab și va pica la o moțiune de cenzură, deschizând calea pentru alegeri anticipate.

Mulți oameni erau de acord cu asta și împingeau ideea că acela era momentul perfect pentru alegeri anticipate. Pentru a justifica chestia asta, publicului s-a spus că PSD nu mai este reprezentativ pentru alegerile votanților având în vedere că la alegerile europarlamentare și cele prezidențiale scosese scoruri slabe. Evident că ideea asta era o prostie, la prezidențiale se votează omul, nu partidul iar la europarlamentare s-au votat oameni care să meargă în Parlamentul European.

Dar la PNL era foamete de putere mult prea mare pentru a mai ignora consecințele. Așa că PNL mers pe moțiunea de cenzură iar Guvernul PSD-Dăncilă a picat. Asta demonstra că PNL poate forța alegerile anticipate, nu?

Nu, de fapt PNL a picat în capcana de la ciclul anterior de alegeri: a dat voie PSD să se regrupeze în opoziție în anul anterior alegerilor, dar păstrând controlul asupra Parlamentului pentru a bloca orice tentativă de alegeri anticipate. Dacă citiți știrile de dinainte de pandemie se vede destul de clar că șansele PNL de a organiza alegeri anticipate au fost spre zero în permanență. Scriam asta într-un articol din octombrie 2019:

Pe termen scurt nu văd ca alții PSD dizolvat. PSD se poate retrage acum în opoziție dacă vrea și de acolo să dea în cine o vrea să ia puterea. E suficient să lase PNL și Pro România să încerce să guverneze și să le pună piedici pe unde pot. Ar putea practic să șicaneze Pro România așa cum o făceau și ei până acum.

Ludovic Orban însă și echipa lui nu au mai avut răbdare, tentația pe termen scurt era mult prea mare pentru a se gândi la consecințele pe termen lung. Ca să fim corecți față de Ludovic Orban, e posibil ca acesta să fi pierdut șefia PNL dacă nu intra la Guvernare. Tot din articolul din octombrie 2019:

Moțiunea nu ar fi trecut și fără largul concurs al lui Ludovic Orban, omul care are nevoie disperată de o victorie politică pentru a rămâne relevant. Băiatul ăla de la televizor îi suflă în ceafă și știe că un pas greșit îl poate costa conducerea partidului. Și din păcate nu are mare lucru cu care să se mândrească în anii ăștia de politică.

Pentru PNL ar fi fost o idee mult mai bună să lase Guvernul Dăncilă în continuare în picioare. PSD cu Dăncilă ar fi fost un sac de box bun în care PNL putea să lovească fără să îi fie teamă că va păți ceva.

Moțiunea putea fi servită în martie 2020 atunci când și anticipatele erau o posibilitate. Dar probabil că Ludovic Orban a simțit că nu va prinde martie 2020.

Ce predicții făceam atunci? Iată:

Da, vor fi la butoane și vor putea asigura resurse pentru primarii lor la alegerile locale. Dar riscă să piardă din scorul electoral la alegerile parlamentare. De ce? Pentru că va propune oameni precum Florin Cîțu la Finanțe. Iar dacă vă uitați ce propuneri are Florin Cîțu veți înțelege că Guvernul PSD – Dăncilă era prudent pe lângă ideile dânsului.

Vor fi multe greșeli și multe controverse pentru PNL dacă va intra la guvernare. Iar electoratul urban bogat nu îi va ierta. Bugetarii, la rândul lor, se vor încolo în spatele Pro-România pentru a fi protejați de PNL și USR.

Nu am anticipat în octombrie 2019 apariția pandemiei și gafele monumentale făcute de PNL ca urmare a acesteia. Dar cred că îmi poate fi iertată scăparea asta, nu?

Ce a făcut PNL la guvernare?

Ce a urmat ați trăit și văzut și voi:

Și culmea culmilor, atunci când Guvernul Orban a picat, piața a reacționat pozitiv la vestea asta. Și da, sunt multe altele pe care nu le-am inclus.

Bun, cum s-a tradus treaba asta în scorul electoral? Păi cum era de așteptat: foarte rău, PNL a căzut la 25%.

Cine sunt vinovații pentru această cădere?

În primul rând cei de la PNL evident. Ludovic Orban probabil poartă principala vină pentru scorul dezastruos pentru că el e cel care a condus acest Guvern.

Faptul că Ludovic Orban a fost surprins de vreo 2 ori fără mască în timp ce românii plăteau bani grei amenzi nu a ajutat. Nici faptul că și alți miniștrii, inclusiv cel al sănătății au făcut fix același lucru nu a ajutat.

Pe lista vinovaților pentru scorul slab îl putem adăuga și pe Lucian Bode, ministru al transporturilor în 2020, care se afla într-o mașină care a provocat un accident pentru că intrase într-o depășire ilegală. Deși e destul de clar că șoferul nu ar fi făcut asta dacă nu i se spunea să o facă, ministrul a zis că el dormea pe bancheta din spate și nu știa ce se întâmplă. Evident că nu și-a dat demisia. Evident că va fi nominalizat în noul guvern, zvonurile fiind că va fi propus pentru Ministerul Internelor.

Și să nu îl uităm pe Florin Cîțu, cel care a fost responsabil pentru majoritatea bâlbâielilor economice de mai sus și despre care am scris de prea multe ori ca să mă mai repet pe aici.

Apoi a mai fost Klaus Iohannis evident, cel care a reușit de unul singur să ridice scorul electoral al PSD și să îl scadă pe cel al PNL cu câteva puncte procentual. Intervențiile sale deveniseră doar un șir lung și plictisitor de discursuri pe aceeași temă: PSD e de vină pentru orice, deși guvernul PNL conducea țara de mai bine de 1 an de zile.

Ce s-a întâmplat cu cei vinovați?

Într-un partid care își urmărește interesul pe termen mediu și lung ar fi de așteptat ca oamenii care au tras scorul în jos să nu se regăsească în rândul celor care urmează să conducă țara încă 4 ani. Se aplică asta la PNL?

Păi să vedem: Orban a făcut un pas înapoi sau în lateral, nu îmi dau seama. Inițial fusese înapoi, apoi s-au cramponat oamenii în discuții până a devenit de fapt un pas în lateral el fiind șef al Camerei Deputaților în noul aranjament al coaliției de guvernare.

Florin Cîțu a făcut pasul de la Finanțe la postul de Prim Ministru. O fi promovare? Dacă da, atunci nu îmi e clar pentru ce anume, din moment ce moștenirea lui la Ministerul Finanțelor nu e chiar una grozavă. Sau poate l-au scos de acolo pentru că urma să se spargă balonul și imaginea lui? Cert e că nu doar că nu a fost împins în spate ci e aruncat și mai în față.

Lucian Bode, cel cu accidentul a trecut de la Transporturi la Ministerul de Interne. Aparent omul e calificat pentru ambele. Faptul că a tras în jos imaginea partidului pare să fi fost irelevant.

Oamenii care par să fi afectat cel mai rău imaginea partidului în ultimele luni se regăsesc în continuare în structurile de putere ale României: Orban e tot șef al PNL, Iohannis e președinte, Cîțu e prim-ministru, Bode e la Interne.

Paradoxal însă au dispărut toți ceilalți, în ciuda faptului că nu au afectat atât de tare imaginea partidului. Și colac peste pupăză la Ministerul Educației a ajuns un tip care a fost în alte trei partide înainte de a ajunge la PNL, dar pentru care Orban a garantat.

Ce spune asta despre perspectivele PNL? 

Dacă PNL a performat prost până acum, nu mă aștept să înceapă să performeze bine de acum înainte având în vedere că aceeași echipă pare să se fi instalat la conducere și acum.

Echipa PNL de acum pare să se agațe de putere printr-un fir destul de subțire și cred că mai toată lumea de prin partid și din afara lui înțelege asta. În cadrul negocierilor cu UDMR și USR, PNL a cedat Ministerul Dezvoltării către UDMR. Transporturile și Sănătatea, alte două ministere grele au mers la USR plus Fondurile Europene, un minister care va deveni cheie în următorii 4 ani dacă UE dă drumul la bani așa cum e planul în momentul de față. În orice coaliție politică trebuie să cedezi ministere importante, dar vorbim de 4 ministere grele care au ajuns la partidele junior ale coaliției.

Așadar echipa PNL, care a dus partidul de la 40-45% la 25% în mai puțin de 1 an, a ajuns să negocieze viitorul guvern și a pierdut 4 ministere mari, din care 2 cheie pentru alocarea de fonduri către primarii PNL (Ministerul Dezvoltării și cel al Fondurilor Europene).

Nu îmi e foarte clar care e planul PNL în privința următorilor ani de guvernare sau dacă există un astfel de plan.

E destul de clar că actuala echipă a PNL abia se ține de scaun și la un vânt ceva mai zdravăn s-ar putea să pice. Contestatarii sunt în interiorul PNL (aripa Transilvania-Sighirtău-Rareș Bogdan aparent), în Parlament (PSD îi va toca mărunt pentru orice greșeală), dar și în interiorul coaliției, acolo unde USR probabil va intra în conflict cu PNL pe diverse chestii.

La ce să ne așteptăm? 

Sunt multe paralele care pot fi făcute între Dragnea și Ludovic Orban. Și unul și celălalt (din motive diferite) nu au putut conduce guvernul ca prim-ministru. Așa că în cazul lui Dragnea / PSD s-a ajuns la situația paradoxală în care deși avea majoritate parlamentară:

  • PSD își dădea jos propriul Guvern când acesta fusese preluat de un pol de putere diferit de cel al șefului de partid
  • S-au schimbat foarte des miniștrii din guvernele PSD.

Vom asista la ceva similar cu PNL? Haideți să vedem, credeți că sunt șanse ca prim-ministrul Cîțu să încerce să creeze un nou pol de putere în jurul său, poate chiar cu susținerea președintelui Klaus Iohannis? Logica politică spune că ăsta e un scenariu plauzibil.

În cazul acesta credeți că Ludovic Orban ar putea încerca să își dea jos propriul partid? Nu e exclus, dar de data asta căderea guvernului ar antrena și miniștrii USR. Orban ar putea negocia cu Barna / Cioloș ca noul guvern să păstreze structura anterioară, dar chestia asta nu ar fi ușor de digerat pentru USR. Cred că asta ar fi o opțiune nucleară și cu șanse mai mici să se întâmple. O mențiune aici însă: Barna e într-o situație similară cu Orban. Nu prea are realizări importante de când e politician și are mulți contestatari în partid. S-ar putea înțelege cu Orban destul de bine și să meargă pe o idee similară pentru a putea să își cumpere liniștea, dar aici e altă poveste.

Ceea ce mi se pare însă mai probabil e să vedem o remaniere guvernamentală după 1 an de zile. Liniștea în partid se poate cumpăra cu funcții iar Orban știe asta. Așadar, similar cu ce am văzut la guvernul PSD în 2016-2019 am putea asista la schimbări dese de miniștrii și secretari de stat pentru că Orban va încerca să cumpere liniștea din partid. Aici ar fi o diferență față de situația PSD din ciclul anterior: Dragnea era un deal-maker în PSD. El era genul de personaj care știa să negocieze și să își dea seama ce vor oamenii la schimb pentru loialitate. Nu sunt sigur că Orban e atât de priceput cum era Dragnea în privința asta. Orban s-ar putea să nu fie atât de bun în a sesiza de unde vine neliniștea în partid și să cumpere rapid loialitatea oamenilor cheie.

Bineînțeles că tot ce am scris mai sus poate deveni irelevant dacă Orban pierde funcția de șef al partidului printr-un puci bine organizat.

Așadar, cred că urmează niște ani tumultuoși pentru PNL. Și ca să fie lucrurile și mai nasoale pentru ei, partidul trebuie să se pregătească și pentru anul 2024. Așa cum scriam și în analiza despre PSD anul 2024 va fi foarte important pentru că oferă partidelor posibilitatea de a câștiga tripleta:

  • alegeri locale
  • alegeri parlamentare
  • alegeri prezidențiale

Pe plan european ar mai fi și alegerile europarlamentare, tot în 2024. Știu că 2024 poate părea departe, dar dacă am învățat ceva din ultimele câteva cicluri electorale e că anul anterior alegerilor parlamentare e foarte instabil. Dacă vă gândiți la ultimele 3 cicluri electorale, toate au avut guverne slabe, lipsite de suport parlamentar. Ca și în trecut vor fi probabil parlamentari PNL care se vor muta la PSD sau vor vota cu PSD pentru a-și da jos propriul guvern în 2024.

Realist vorbind, PNL are probabil 3 ani de guvernare din 4, 2024 fiind probabil condus de un guvern slab sau tehnocrat. Din acești 3 ani de guvernare probabil cel puțin 1 an va reveni guvernului Cîțu. De ce? Pentru că felul în care guvernul a gestionat situația economică în pandemie a lăsat mult de dorit. Toate guvernele au cheltuit mult în pandemie, dar guvernul PNL și-a sabotat singur încasările la buget și a preferat finanțarea economiei prin bănci, nu prin bani moca de la UE.

Așadar, urmează niște ani în care deficitul bugetar trebuie adus sub 3%. Un guvern bun va crește încasările la buget printr-o politică de taxare suplimentară a celor care au beneficiat de pe urma actualei pandemii și va stimula cererea odată încheiată pandemia. Dar chestiile astea două sunt contrare filozofiei actualului prim-ministru. Așa că sunt șanse mai mari să vedem măsuri economice țintite spre ofertă (adică spre firme), corelate cu măsuri de restrângere a cererii. Dacă se va întâmpla asta, creșterea economică va fi anemică iar nemulțumirile poporului vor crește.

Cel mai probabil chestia asta va fi acompaniată de multe bâlbe ale miniștrilor, dată fiind lipsa lor de experiență. Dacă adăugați și posibila vânzoleală cu miniștrii și secretari de stat despre care scriam mai sus, atunci e clar că nu vom avea parte de un guvern foarte popular.

Ce ar fi fost dacă?

În loc de încheiere haideți să ne gândim cum ar fi decurs lucrurile dacă Orban nu ar fi împins PNL la guvernare:

  • Pe fondul intrării în ultimul an de guvernare majoritatea PSD ar fi început să se destrame. PNL ar fi putut încă de la final de 2019 să negocieze cu diverși parlamentari PSD să voteze punctual cu PNL pe diverse chestii în parlament. PNL ar fi lăsat guvernul Dăncilă la guvernare însă ar fi sancționat din parlament orice fel de măsură nepopulară. Cu sprijinul unor parlamentari PSD, Pro-România și USR ar fi amenințat cu moțiunea de cenzură la orice colț, fără a duce la capăt amenințarea însă. Practicând politică de gherilă din opoziție, PNL ar fi urmărit conservarea avantajului de 40%+ din sondaje.
  • Odată cu declanșarea pandemiei PNL s-ar fi asigurat că nimeni nu dă jos guvernul Dăncilă, lăsând PSD să gestioneze situația. Probabil același Arafat ar fi fost la televizor cu o abordare similare celei avute de PNL. Pe fondul a aproximativ 10,000 de morți din coronavirus, rețelele sociale ar fi pus și termenul ”ucigaș” lângă cel de ”corupt” și PSD. Influencerii ar fi zis cum PSD chiar e ”ciuma roșie” pentru România și cum PSD și corupția omoară la propriu români.
  • Pe fondul acestor probleme și a luptelor interne din PSD, partidul ar fi fost la un pas de destrămare sau de a fi preluat de Ponta sub o formă sau alta.
  • Alegerile parlamentare, indiferent când ar fi avut loc ar fi văzut PSD probabil undeva la 15% iar PNL la 40%+.
  • Având un scor solid în spate, PNL și-ar fi permis să negocieze de pe poziții de forță cu USR componența viitorului partid. Pe de o parte, dacă USR ar fi scos un scor bun, doar PNL și USR ar fi avut o majoritate confortabilă care să le permită să stea liniștiți în următorii ani. Pe de altă parte, PNL ar fi putut să amenințe USR că dacă nu le convine ce li se oferă, atunci PNL poate apela la UDMR plus minorități și să conducă România fără USR.
  • De la adăpostul unei majorități confortabile și cu un PSD în degringoladă, PNL ar fi putut defila prin politica românească în următorii 3-4 ani.

Și totuși PNL a renunțat la treaba de mai sus pentru că Ludovic Orban a vrut funcția de prim-ministru în 2019. Ar fi rezistat el la cârma PNL până la final de 2020 ca să se bucure de strategia de mai sus? Greu de spus, dar ar fi meritat riscul dacă e să mă întrebați pe mine. În loc de asta, a prins funcția dorită timp de 1 an și câteva luni, timp în care a avut parte de un Parlament ostil și o pandemie plus o recesiune economică.

Vă las în încheiere cu o glumă politică surprinzător de bună de la Dezarticulat:

https://www.facebook.com/dezarticulat/posts/3384647048327815

 




Una scurtă: Programul de guvernare și analfabeții

Copiii sunt printre cei mai afectați de această situație. Un sfert dintre copiii României nu au minimul necesar pentru a crește în condiții corespunzătoare, iar unul din zece copii din mediul rural se culcă flămând. Un sfert dintre copiii de la sate abandonează școala, iar circa 40% din absolvenții de gimnaziu care analfabeți funcțional. Mai puțin de 7% dintre copiii aflați în sistemul de protecție sunt adoptabili. Alți 100.000 de copii sunt lipsiți de unul sau ambii părinți, pentru că părintele/părinții nu se mai află în țară.

Paragraful de mai sus este din programul de guvernare al PNL pentru următorii 4 ani. Autorul a vrut să spună ceva despre cum 40% din absolvenții de gimnaziu sunt analfabeți funcțional. Și totuși același autor nu a fost în stare să termine fraza într-un mod coerent, demonstrând faptul că acea statistică e probabil adevărată. Serios, care erau șansele ca fix fraza în care vorbea de analfabeți să iasă prost?

Și totuși, lucrurile nu sunt chiar atât de rele pentru cei care nu știu să scrie. Cu puțin noroc pot ajunge chiar să scrie programul de guvernare al unei țări.




Cum face Ilie Bolojan de la PNL reformă în aparatul bugetar

Nu știu dacă știți, dar Ilie Bolojan e marea speranță a PNL-ului în materie de om politic cu imagine bună și care e văzut drept muncitor. Mare parte din reputație se datorează timpului petrecut ca primar al orașului Oradea.

Dar știți cum e în viață, când ceva e prea frumos ca să fie adevărat…ei bine nu e. Dl. Bolojan a dat un interviu la Europa FM despre cum s-a pus el pe reformat aparatul bugetar odată ajuns în fruntea Consiliului județean Bihor. Am zis să văd și eu despre ce e vorba că văzusem multă lume lâundând faptul că ”face ordine”, ”dă afară din bugetari”, ”eficientizează” și alte cuvinte din astea de miros a CDR și anii 90.

Vă recomand să citiți / ascultați întreg interviul ca să nu ziceți că am eu ceva cu omul. Dar mie mi se pare că e cam mult PR la mijloc și cam puține lucruri bazate pe o analiză a situației din teren. Iată de exemplu unde s-a tăiat (sursă):

Ilie Bolojan a anunțat o reducere globală de 420 de posturi (dintre care 165 erau vacante) în cadrul celor 10 instituții care țin de Consiliul Județean. Este vorba despre Muzeul Țării Crișurilor, Bilblioteca Județeană, Filarmonica, două teatre și  două reviste de cultură.

Deci la muzee, bibliotecă și teatru era problema. Acolo erau trântorii bugetari. Iată spre exemplu ce se poate eficientiza aici:

Prin urmare, din cele cinci posturi de pază vor fi desființate patru posturi pentru că cei care sunt pompieri și trebuie să patruleze din oră în oră, pot foarte bine să facă acest lucru toată noaptea. Personal supradimensionat la majoritatea instituțiilor.

Eu sunt curios cine face pază toată noaptea, noapte de noapte fără oprire. Nu de alta, dar turele de 24 de ore sunt ilegale. În fine, trecem mai departe. Alți trântori bugetari:

Cum, sigur, eu nu sunt de specialitate, dar oamenii pe care i-am mai întrebat mi-au spus că putem funcționa și cu doi suflători, nu trebuie neapărat să avem patru, iar dacă e un concert mare, aducem, sub formă de contracte de colaborare, toți instrumentiștii din Bihor și se poate ține concertul.

Ați citit bine, da. Dl. Bolojan nu e de specialitate, dar i-a zis cineva că 2 suflători e suficient, nu îți trebuie mai mult. Și vorba aia, dacă e ceva concert dai cu banu și vin instrumentiștii din Bihor imediat. Eu sunt curios însă de unde vin instrumentiștii ăia, de la Filarmonica din Salonta sau de la cea din Marghita? Sau de la Filarmonica din Valea lui Mihai. Adică atunci când zice că vin toți instrumentiștii din Bihor la cine se referă? În ce alte orașe din Bihor sunt instrumentiștii ăștia?

Și sincer, nu vi se pare ciudat să vină un om care nu are nimic a face cu o orchestră și să decidă că 2 suflători e suficient? O fi mult, nu o fi mult, dar eu nu m-aș băga să îmi dau cu părerea pe numărul ăsta. Decizia asta ar trebui să aparțină șefului Filarmonicii. Poate era personal administrativ care nu se justifica, nu fix oamenii care intră în concert.

Poate s-a făcut deja gluma asta, dar așa arată viitorul digitalizării aparatului bugetar? Dau afară doi suflători și pun un laptop în locul lor? Bifează și eficientizare și digitalizare în același timp. Ba ar putea chiar să dea afară toată filarmonica și să dea concerte de pe Youtube, ar economisi o grămadă de bani în felul ăsta.

Dacă speranța PNL dă afară suflători la Filarmonică și consideră asta un lucru cu care să se laude atunci nu cred că ne așteaptă lucruri bune.

Poate cu ocazia asta renunțăm complet și la Filarmonici și le transformăm în supermarket.

Pe la alții prin filarmonici se strânge lumea la concerte și cu ocazia asta mai invită și români. Aveți răbdare cu clipul, merită:




Ce mă șochează și nu mă șochează la alegerile parlamentare

Sunt puține lucruri care mă mai șochează. Trăim în epoca hiper-realității (o să auziți des cuvântul ăsta în viitor) și kayfabe în politică așa că e greu să mai oripilezi și să șochezi un om ca mine. În schimb, am ajuns să fiu șocat de lucrurile care îi șochează sau nu îi șochează pe români.

Am scris despre cum tragedia de la Piatra Neamț a lăsat reci pe mulți dintre oamenii pe care îi urmăresc, dincolo de niște mesaje goale care au durat cam 24h.

În schimb, mult șoc și groază că nu iese lumea la alegeri și e prezența la vot mai mică decât la alegerile locale din 2020, cele prezidențiale din 2019, sau cele parlamentare din 2016.

Ce e șocant aici e cât de obtuzi sunt sau se fac a fi oamenii care se miră de chestia asta și cei care tot fac apel la ieșitul la vot.

  • Știți care e diferența între alegerile prezidențiale din 2019 și cele parlamentare din 2020? Vă spun eu: 12 luni și 12.320 morți

Sursă
Sursă

  • Știți care e diferența între alegerile locale din 2020 și cele parlamentare din 2020? Vă spun tot eu: 7.602 morți.

Ei bine, cu toate astea, lumea e șocată că românii nu ies la vot în ciuda apelurilor de pe Facebook. Iar eu sunt șocat de șocul lor.

Acum câteva zile au apărut poze dintr-un spital din Reșița unde sunt internați pacienții infectați cu Covid 19.

https://www.facebook.com/100037470683923/posts/372105280715158/?d=n

Chiar vă rog să nu dați scroll până nu vă uitați la toate pozele. Reșița e condusă de un primar PNL reales în 2020. Pandemia a ajuns în ultimele 2 luni și în România profundă, în sate și orașe mici. Alte două spitale din București rămăseseră fără căldură și apă caldă zilele trecute.

De ce sunt românii șocați? Ce credeți că se întâmplă într-o țară unde trebuie să dai șpagă pentru a merge la medic în vremuri normale? Cum vor merge lucrurile într-o pandemie?

Prioritatea guvernului PNL ar fi trebuit să fie a-i face pe oameni să fie suficient de încrezători încât să iasă din casă și să voteze. Amenzile din primăvară, pulanele date ”bombardierilor” și aerul general de haos nu a ajutat.

Revenind la șocuri: eu sunt șocat că nimeni din Guvernul PNL nu și-a pus problema că pandemia asta s-ar putea să însemne o prezență mică la vot. Nu îmi e clar la ce se așteptau: să se înghesuie oamenii ca la locale? Repet: erau 4.700 de morți atunci, acum am ajuns la 12.320, cu secțiile ATI pline în toată țara.

Singura chestie șocantă în toată povestea asta e cât de rupți de realitate au fost cei de la PNL crezând că pot administra pandemia asta atât de prost fără să fie sancționați. PNL ar fi putut avea peste 40% din voturi dacă ar fi lăsat PSD să administreze pandemia. Știu că politica e complicată, dar au avut o ocazie istorică de a putea guverna chiar fără USR dacă scoteau peste 40%. Au dat cu piciorul acestei șanse pentru 1 an de guvernare cu un parlament în care nu aveau majoritate. Și bonus, aveau ocazia de a sări din barcă când picase guvernul Orban și au ratat ocazia. Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și în traistă!

Alegeri în primăvară

Mai țineți minte cum s-a opus toată suflarea politicii de dreata și a lumii bune când s-a pus problema amânării alegerilor? Cum vi se pare acea decizie privind în urmă?

Haideți să revenim la șocuri: când se discuta treaba cu amânatul alegerilor se știa deja că primele doze de vaccin împotriva Covid 19 vor deveni disponibile undeva la final de 2020 iar campania de vaccinare ar urma să înceapă prin ianuarie în Europa și SUA. În funcție de data exactă a alegerilor se putea vorbi atunci despre alegeri unde câteva milioane de oameni poate erau deja vaccinați.

În Marea Britanie se făceau de atunci calcule legate de popularitatea lui Johnson: se vorbea de faptul că urma să scadă puternic din cauza unui no-deal, dar sperau conservatorii să revină popularitatea lui la cotă ridicate odată cu livrarea vaccinului în primele luni ale anului. Chestiile astea se discutau la început de toamnă.

În România, în schimb, nimeni nu părea să aibă în vedere discuția cu vaccinul și efectul său asupra alegerilor. Cu siguranță ar fi avantajat partidul aflat atunci la conducere.

Iar asta m-a șocat: PNL putea să câștige puncte electorale bune dacă reușea să vaccineze măcar câteva sute de mii de oameni înainte de alegeri. Nimeni nu pare să fi avut în vedere chestia asta, PNL avea în cap doar alegeri în decembrie și nimic altceva.

Altă chestie: încă de la începutul toamnei, în Marea Britanie se vorbea despre un ”circuit breaker”, adică o carantină de o lună care să aibă loc înainte de Crăciun, astfel încât lucrurile să se relaxeze în preajma sărbătorilor. Discuțiile astea aveau loc nu doar în Marea Britanie, ci și în UE.

Am fost șocat atunci să văd că nimeni din România nu vorbește la modul serios despre impactul acestor carantine asupra votului diasporei. Ori votul diasporei era foarte important pentru USR, deci ei ar fi trebuit să încerce să împingă alegerile. Dar nu au vrut să îl supere pe fratele mai mare și galben, care îi amenința că nu îi mai lasă și pe ei să se joace cu playstation-ul.

Acum una din două:

  • ori în România consultanții politici sunt slabi
  • ori consultanții sunt ok, dar politicienii nu ascultă de ei că știu ei mai bine.

Iar acum să vă spun chestia care mă șochează probabil cel mai tare pe mine: deși avem 30 de ani de democrație (sub o formă sau alta), partidele politice românești au aceleași teme ca în anii 90 cu comuniștii și anti-comuniștii, privatizare și deșteaptă-te române!




De ce vor să închidă liberalii piețele?

Văd că multă lume se agită zilele astea pe problema închiderii piețelor. Dacă ați ratat discuția atunci vă fac eu un rezumat:

La început era vorba că se închid toate piețele. Apoi au dat înapoi și au zis că de fapt se închid doar piețele închise. Dar cumva Prim Ministrul Orban a zis că se închide și Piața Obor că e nasol acolo. Apoi niște primari au sărit să amenajeze piețele ca să nu se închidă.

De ce e însă deranjată lumea? Pentru că se închid piețele închise, dar rămân deschise supermarketurile. Are sens, nu?

De ce vrea Arafat și Guvernul PNL să închidă piețele?

Întrebat fiind de ce unele rămân deschise și altele nu, Raed Arafat a venit cu explicația asta (sursă):

“La piață te duci vrei să cumperi cu bani cash, nu se folosește cardul. Sunt alte riscuri care sunt mai mari în piață în spațiul închis. Acesta este motivul pentru care s-a decis acest lucru. Și partea de protecție a angajaților, a persoanelor care vând în piețe, în general sunt persoane în vârstă, iar contactul poate să ducă la infectarea lor”,

 

Măsura asta de a închide piața închisă, dar a lăsa supermarketul deschis nu poate fi susținută de argumentele de mai sus.

Eu nu știu unde își face cumpărăturile dl. Arafat, dar și în supermarketuri se poate plăti cash. Și o parte mare a populației plătește cash chiar și în aceste magazine. Tot ce trebuie să faci ca să află asta e să stai la o coadă și să vezi câtă lume face asta.

Doi, la faza de protecție a angajaților sunt curios când s-a uitat dl. Arafat la un casier. Cel puțin prin București mulți dintre sunt ori foarte tineri ori în vârstă. Deci și argumentul cam pică.

Realist vorbind, e ușor de demontat afirmația de mai sus. Deci asta nu e. Atunci ce alte motive mai sunt?

Cine vinde în piețe

Când a văzut că e cam nasol cu închisul piețelor dl. Orban a aruncat lumii încă un motiv să se certe (sursă):

Vreau să menţionez: de către producătorii agricoli, pentru că din păcate o mare parte din cei care desfac marfa în pieţe numai producători agricoli nu sunt. Îşi obţin certificatul de producător, deşi ei nu au muncit pământul în viaţa lor. 

Și mi s-a părut tare amuzant pentru că explicația asta e ceva de genul: știm că nu e nicio diferență între cum se transmite virusul în supermarket vs. în piață, dar cei din piață nu sunt agricultori adevărați.

Îmi și imaginez Covid 19 cum intră în piață și sare pe ăia care nu sunt producători agricoli. Evident, după ce în prealabil a verificat dacă acel om muncește pământul.

Cred că iarăși e destul de clar că argumentul ăsta nu are nicio treabă cu problema închiderii piețelor. Ce spune dl. Orban acolo e ”ce dacă îi închidem, și așa nu sunt producători adevărați!”. Acum ar fi frumos ca dl. Orban în calitate de Prim Ministru să ne explice cum e treaba cu certificatele alea de producător. Dacă nu sunt obținute respectând condițiile legale de ce nu trimite corpul de control să verifice cine le dă? Dar nu face asta. De ce să o facă? Nu mai bine zice că piețarii nu sunt producători adevărați, de parcă asta ar schimba cumva situația cu răspândirea Covid 19.

Să mai vorbim de respectul acordat de dl. Orban celor care chiar sunt producători pe bune? Practic îi bagă pe toți în aceeași oală: ești producător pe bune? Ghinion, dl. Orban crede că nu ești și oricum nu îi pasă atât de mult să verifice. Și îți va închide piața.

Eu și așa am o problemă cu treaba asta cu ”producătorii”. Bunicii mei erau țărani în adevăratul sens al cuvântului: cultivau pământul și își creșteau aproape tot ce mâncau. Ce produceau în exces vindeau. Și dacă ați avut bunici la fel atunci știți și voi că oamenii aceștia nu stau locului nicio clipă. Majoritatea țăranilor nu au timp să meargă la piață să își vândă produsele. Nu poți sta acolo 12-14 ore pe zi (de multe ori și mai mult) și să nu fie nimeni să se ocupe de agricultură.

Intenția de a avea producători în piețe e nobilă, dar la urma urmei ineficientă economică. Majoritatea țăranilor nu vor să stea în piață la tarabă ca să vândă produse agricole. E timp pierdut pentru ei și nu își permit să angajeze pe altcineva să stea să vândă produsele lor.

Din punctul ăsta de vedere eu nu am nimic cu piețarii, atât timp cât cumpără produsele de la producători și nu de la magazine cash and carry.

În piețe e nefiscalizat

Alt argument pentru închiderea piețelor: și așa acolo e totul nefiscalizat. Iarăși, nicio treabă cu virusul, Covid 19 nu e legat de serverele ANAF ca să știe cine face evaziune fiscală.

Dar aud chestia asta des, inclusiv de la oameni care par un pic cu capul pe umeri. Și mi se urcă sângele la cap de fiecare dată pentru că e al dracului de simplu de demontat argumentul ăsta.

De ce zice lumea că e nefiscalizată piața agricolă? Pentru că nu ți se dă bon fiscal când cumperi ceva. Dar un simplu google search (sau bing sau ce folosiți voi) după cuvintele: ”obligatia de a da bon fiscal piete” vă trimite la mai multe pagini unde puteți găsi lista cu situațiile în care bonul fiscal nu e necesar. De exemplu (sursă):

Mai exact, nu sunt obligati sa utilizeze case de marcat si implicit nu trebuie sa emita bon fiscal cei care efectueaza incasari din urmatoarele activitati:

  • comertul ocazional cu produse agricole din productie proprie efectuat de catre producatorii agricoli individuali, autorizati in conditiile legii, in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate;

30 de secunde și ați aflat răspunsul. Dar dacă aflăm răspunsul și nu e cum credem, apoi va trebui să recunoaștem că nu ne pricepem la fiscalitate, iar ăsta e un păcat capital în România. Ferească sfântul să verifice cineva cum stau lucrurile înainte de a posta o opinie pe Facebook.

În plus oamenii aceia care vând în piețe plătesc taxe pentru a putea vinde. Nu te trezești dimineața și te duci în piață să ocupi un loc și gata. Totul e reglemantat, dar cine să își bată capul cu detalii când ai un argument așa frumos: și așa acolo se face evaziune fiscală.

Vreți să știți unde se face evaziunea fiscală? În apartamente din București unde sunt înregistrate firme fictive, cu sute de tiruri care transportă legume și fructe fără acte, fără taxe plătite, fără nimic (sursă):

Peste 300 de agenţi au controlat ieri, începând de la ora 6.00, peste o sută de tiruri, iar la 40 dintre acestea au fost constatate nereguli. Oamenii legii estimează că, doar într-un singur an, statul a fost prejudiciat cu aproximativ 100 de milioane de euro, din cauză că nimeni nu a plătit TVA-ul pentru marfa transportată.

Dar Gigel de pe internet știe că în piețe se face evaziune pentru că nu i-a dat nimeni bon fiscal.

Dacă nici asta nu e, atunci de ce vor să închidă piețele? Pentru că miros a sărăcie.

Piețele și sărăcia

Nu știu când ați fost ultima oară, dar piețele în general miros a chestii: oameni, fructe, legume, transpirație, pește, brânză, carne, toate într-un amestec pe care multă lume nu prea îl suportă. Cei care au trecut prin anii 90 știu că de acolo se făceau cumpărăturile. Cei mai tineri au prins direct Carrefour și Kaufland.

Românii asociază piețele și mirosul specific lor cu sărăcia. Doar săracii se duc să își facă cumpărăturile din piața. Oamenii civilizați merg la supermarket și plătesc cu cardul. Nu o zic eu, o zice Prim Ministrul Orban (sursă):

La Bucur Obor au fost în controale de n ori, de fiecare dată, nu cred că 20% dintre cei de acolo respectau regulile, portul măştii, distanţa la statul la coadă. Pur şi simplu nu se respectă, acolo parcă e o zonă zoster.

Dacă nu știți ce e aia zona zoster ei bine iată (sursă):

Zona Zoster este o afectiune virala provocata de virusul Varicelo-Zosterian. Virusul Varicelo-Zosterian este un tip de virus herpetic, motiv pentru care aceasta afectiune mai este cunoscuta si sub numele de Herpes Zoster.

Și totuși, oare ce a vrut să zică autorul? De ce a simțit nevoia să compare o piață unde merge un număr mare de oameni cu o afecțiune tip herpes. Mă mir că nu a citat din Dex 2000 de la Paraziții

Dar știți ce cred eu? Cred că lumea are ceva amintiri neplăcute cu piețele din anii 90. Așa că mulți fac asocieri de genul:

  • Mirosul de piață = insalubru,
  • Plata cash în pandemie = gest insalubru.
  • Faptul că nu stă un nene la 60 de ani la intrare să îți ia temperatura cu un pistol care are marjă de eroare plus/minus 5 grade celsius e semn de sărăcie și insalubritate.

Realist vorbind sunt ample dovezi că virusul ăsta se transmite aerian. Din punctul ăsta de vedere că plătești cash sau cu cardul e cam irelevant. Dar, așa cum ziceam mai sus, pentru românul din clasa de mijloc piețele sunt un loc insalubru în care calcă săracii.

Ceea ce mă aduce la ideea că în accepțiunea multora virusul ăsta se înmulțește și propagă din cauza săracilor și a proștilor care nu respectă regulile. Cele două categorii se suprapun în accepțiunea lor pentru că sărăcia e o chestie care vine din lene, nu din lipsa de oportunități. Și evident că oamenii săraci sunt niște inculți care nu țin cont de reguli (că de aia sunt și săraci) și din cauza cărora se transmite virusul.

Gândirea asta cu talpa țării care împrăștie virusul pare să fie larg răspândită prin cercurile politice liberale. Recent un alt om marcant al liberalilor pe partea economică a avut și el o opinie similară despre săracii (sursă):

”Eu trăiesc în București și nu prea ies din pătrățica mea, așa că atunci când aud apelurile astea repetate la purtat mască mi se par un pic ciudate, recunosc. În București oamenii purtau masca pe stradă dinainte să fie obligatorie. Când am trecut rapid prin Brașov n-am remarcat cine-știe ce indisciplină. Dar aflu cum stă treaba în orașele Moldovei: exact invers. Inclusiv în spitale și în instituții publice nu se respectă regula; asistente medicale care par picate din lună; oameni care vin să se testeze, puși să se înghesuie. Pe scurt, analfabetism funcțional uluitor, no offense.”

București, Brașov sunt poluri de civilizație. Orașele din Moldova în schimb sunt locuri nasoale unde nimeni nu respectă regulile. București și Brașov sunt orașe bogate, Moldova e săracă – prin urmare e clar că tot săracii împrăștie virusul, nu?

Alt domn de la liberali care are ceva cu săracii zice așa (sursă):

Dacă nu aveți chef să citiți e vorba de un rant tipic la adresa asistaților sociali care sunt niște putori și preferă să stea acasă în loc să muncească.

Nu e tot, mai avem, proaspăt instalatul primar al Ploieștiului a declanșat și el război asistaților sociali (sursă):

Mai multe persoane din categoria asistaţilor social au ieşit în stradă, marţi, protestând în faţa sediului Primăriei Ploieşti, faţă de decizia noului edil al oraşului, Andrei Volosevici, de a-i coopta pe beneficiarii de ajutoare sociale în programul de curăţenie generală început în oraş după alegeri. 

Andrei Volosevici “a concluzionat la finalul discuţiilor că, în cazul în care vor fi persoane beneficiare ale venitului minim garantat care vor refuza să participe la acţiunile stabilite în cadrul Programului Curăţenie generală, acestora li se va restricţiona acordarea sprijinului financiar respectiv, alocat din bugetul Municipiului Ploieşti, conform prevederilor legale în vigoare”, a transmis Primăria Ploieşti într-un comunicat de presă.

Știrea asta a fost preluată și de Florin Roman, unul din mai marii liberalilor. Și evident că de acolo au fost și alte conturi de social media ale liberalilor care au rostogolit sintagma asta. Măcar de ar fi fost asta o problemă. Dar se pare că lucrurile aparent nu au stat chiar așa: de fapt asistații sociali munceau în cartiere mai aproape de casă și își făcuseră numărul de ore. În cel mai nefericit caz pare o eroare de comunicare, dar care a fost transformată în știre de genul ”asistații sociali nu vor să muncească” de către liberali. Libertatea a detaliat cazul acesta de Ploiești și a demontat cu cifre toată retorica asta, dar evident că liberalii nu au catadicsit să dea share și la acel articol.

A se observa că această campanie anti-săraci are loc aproximativ în aceeași perioadă cu închiderea piețelor. E întâmplare? Nu cred, e o campanie de a aduce România pe calea cea dreaptă, cea a oamenilor luminați. Și trebuie scăpat de elementele astea de mizerie morală și materială, cum ar fi piețele, unde se adună oamenii care nu respectă regulile. Și trebuie și educați acești oameni să respecte regulile și să muncească, nu să stea la întins mâna. Și mai trebuie să învețe să plătească cu cardul, altfel ne îmbolnăvim toți.

De aia trebuie închise piețele, ați înțeles?

Săracii și virusul

Revenind la ideea de mai sus: cred că închiderea piețelor ține mai mult de ideea asta că săracii nu respectă regulile și din cauza lor se transmite virusul. Cum remarca și Vasile Ernu, atunci când crește numărul de infectări în Cluj se testează mult, când crește în Vaslui oamenii nu respectă regulile.

Apropo de asta, înainte de asta au mai fost câțiva vinovați pentru răspândirea virusului. Haideți să ne aducem aminte:

  • La început responsabili pentru răspândirea virusului erau cei din diaspora care veneau la rude acasă de Paște. Diaspora e în conștiința românilor compusă din oameni săraci care s-au dus în Vest să muncească pentru că în România nu aveau ce. Ani de zile au fost subiect de miștouri deși din banii lor a trăit țara asta pe parcursului anilor 2000. Oricum, diaspora = o adunătură de inculți parveniți pentru multă lume în România.
  • ”Bombardierii” – Când s-au săturat de dat vina pe românii din diaspora, vinovați au devenit ”bombardierii”, adică rromii veniți din Vest de la furat. Cam ăsta e stereotipul în care se învârte românul mediu pe facebook din păcate. Am avut parte de niște oameni bătuți de mascați pentru că făceau grătar. Iarăși avem cam aceeași categorie în ochii românului tipic: niște oameni săraci, inculți și mai rău, veniți de la furat și rromi care răspândesc virusul.

Când Andreea Esca a luat Covid în timpul unei petreceri private unde nu s-a respectat nicio regulă lumea i-a urat sănătate. Ați auzit să fi fost date amenzi pentru petrecerea aia? Poliția să se ducă să aresteze sau să bată niște petrecăreți? Nope, pe Spartacus Idolul Femeilor în schimb l-a bătut poliția destul de rapid.

Cam la asta se rezumă lucrurile: cei din Guvern și mulți români cred că virusul e împrăștiat de oameni săraci care nu respectă regulile. Prin urmare Guvernul închide locurile pe unde umblă oamenii săraci. E atât de simplu din păcate.

Știu că multă lume vede aici o conspirație pentru a băga bani în buzunarul supermarketurilor, dar eu cred că supermarketurile nu s-ar băga în astfel de chestii pentru că și așa făceau o gălăgie de bani, chiar nu aveau nevoie de închiderea piețelor ca să îi ajute. Ca să nu mai spun că și așa marile lanțuri de supermarket au preluat deja multe spații care trebuiau să fie piețe. Deci ce era de interes pentru ele a fost deja bifat.

Din păcate, de data asta, e vorba pur și simplu de săraci și închiderea locurilor pe unde umblă ei.

Un cadou pentru USR

Din toată tevatura asta impresia mea e că Orban a ieșit destul de ciufulit. Multă lume a sancționat logica asta defectuoasă, dar USR a reușit să și capitalizeze ceva pe seama acestei situații.

Zona zoster a Bucureștiului, cum îi spunea Prim Ministrul Pieței Obor a fost amenajată de Primăria Sectorului 2 și va rămâne deschisă. Primarul de acolo (Radu Mihaiu) vine de la Alianța USR-PLUS deci puncte multe în plus pentru el și partidul/alianța lui. La Timișoara la fel, primarul USR-PLUS a amenajat piețe volante pentru a păstra piețele deschise.

În multe orașe a fost evitată închiderea piețelor, dar mi se pare că USR a capitalizat mai mult prin faptul că au reușit să ”rezolve” problema Pieței Obor.

PNL nu cred că își dă seama, dar treaba asta cu piețele s-ar putea să îi coste mult dacă se organizează alegeri în decembrie 2020. Nu știu exact care e logica lui Orban, dar ar trebui să mai vorbească și cu oamenii din teritoriu înainte să ia decizii de genul ăsta.

Cât ar trebui să se vorbească despre închiderea piețelor?

E o întrebare pe care mi-o tot pun. De ce e subiectul acesta atât de important pentru români? Cumva ne-am obișnuit cu numărul de morți, ne-am obișnuit cu incompetența autorităților, ne-am obișnuit cu ideea că școala online lasă foarte mulți copii fără șansa la o educație decentă. De ce a generat închiderea piețelor atâta animație?

Cred că e o combinație de factori:

  • percepția că Guvernul e ridicol de incompetent: cum să închizi o piață închisă, dar să lași mall-ul și supermarketul deschis. Faptul că un copil de 10 ani poate să vadă că situațiile sunt similare a făcut ca știrea asta să se rostogolească prin social media la pachet cu cuvântul ”incompetenți”.
  • piețele sunt foarte importante în perioada asta: nu știu câți dintre voi mai faceți asta, dar multă lume încă bagă murături la butoi, multe gospodării își fac stocuri de zacuscă și gem și în general asta e perioada în care se pregătesc rezerve pentru iarnă. Să îi trimiți pe oamenii aceștia să cumpere saci de legume și fructe de la supermarket e ridicol. Iar oamenii s-au simțit atacați pentru că nu își permit să plătească prețuri de supermarket pentru aceste produse.
  • majoritatea micilor producători agricoli își vând o parte considerabilă din marfă în această perioadă. Închiderea piețelor e o lovitură dură pentru ei.

Pe scurt: o mare parte din România depinde de piețele astea, dar de la Palatul Victoriei nu se vede până în piață la Obor.

Ironia măsurii

Închei postarea asta cu o chestie care mă râcâie de când am auzit de închiderea piețelor. Fiți atenți aici:

PNL e plin de libertarieni și neo-liberali, oameni care, în teorie, se uită cu sfințenie și venerează conceptul de piață liberă. Cât de ironic e că fix PNL în frunte cu libertarieni și neo-liberali vor să închidă piețele din România?

Oare e cineva în conducerea acelui partid care a zis:

”Șefu, da noi suntem liberali. Nu sună nasol dacă închidem piețele? Adică…știi tu, piață liberă…liberali.”

Nimeni? Niște ideologi măcar sau oameni de dreapta să facă asocierea piață liberă – liberali?

Later edit: PNL încearcă să o dreagă și iese cu postarea asta:

https://www.facebook.com/claudiu.tufis/posts/1292361207791635

Dacă vă uitați cu atenția la doamna care vinde nu are masca peste nas. Întrebare: e intenționat făcută treaba asta? E scăpare? Vor să spună: ”v-am zis noi, wink wink”?




Programu! Unde e programu’?

Îmi propusesem anul acesta să compar programele economice ale partidelor politice din România cu șanse la a intra la guvernare sau suficient de mari încât să conteze.

Pentru mine asta înseamnă: PSD, PNL, USR, PMP și ProRomânia.

Astăzi 26 octombrie lucrurile stau în felul următor:

  • PSD – program economic publicat de ceva timp și vizibil marcat pe site-ul partidului.
  • PNL – nu au publicat nimic.
  • USR – nu au publicat nimic. Au o pagină actualizată ultima oară în decembrie 2019 care vorbește de intențiile lor, dar nu e clar ce de acolo e aplicabil în viitor și ce nu.
  • PMP – nu au publicat nimic.

Pe 6 decembrie 2020 ar trebui să aibă loc alegerile. Mai avem mai puțin de o lună și jumătate până atunci, dar singurul partid care și-a publicat platforma pe care vrea să atragă voturi de la oameni e PSD.

Acum nu că vreau să par cârcotaș, dar cum se așteaptă partidele astea să atragă voturi dacă nici măcar nu e clar care le sunt intențiile?

Oare electoratului îi pasă de absența acestor programe? Până acum nu am văzut pe nimeni să se plângă de treaba asta, dar în același timp am învățat că bula de facebook nu e același lucru cu lumea reală.

Știu că poate lumea e preocupată de alte lucruri, dar la urma urmei ce vedem acum fie e o chestie calculată (ie strategii politici cred că economia nu contează pentru alegători) fie o eroare de proporții epice (ie partidele au neglijat partea asta). Sincer nu știu care din cele opțiuni se aplică aici, dar am câteva observații:

  • În 2016 am avut de o campanie politică incredibil de anemică. Asta s-a dovedit a fi o greșeală uriașă pentru PNL și a deschis drumul unui scor istoric pentru PSD la parlamentare. Considerându-se siguri pe victorie PNL e posibil să repete eroarea din 2016 și să creadă că PSD nu va putea recupera capitalul de imagine pierdut.
  • Aș putea crede că PNL și-a învățat lecțiile de data asta și nu va repeta greșelile din 2016. Iar asta se vede în discursul foarte agresiv împotriva PSD.
  • În 2017 – 2019 deși a livrat creștere economică consistentă PSD a reușit cumva să enerveze mase mari de votanți și să își alieneze inclusiv din propria bază electorală. Cumva creșterea economică nu a adus și liniștea politică pentru PSD care s-a văzut atacat din toate părțile (inclusiv din interior) pentru acțiuni care în alți ani ar fi fost trecute cu vederea. E posibil așadar ca părți mari ale electoratului de dreapta să fie indiferent la problemele economice, atenția fiind concentrată pe probleme politice. În plus Tribalizarea discursului politic (dacă nu ești cu noi ești împotriva noastră) s-a accentuat în România în ultimii ani.
  • M-aș aștepta ca într-o pandemie unul din punctele centrale ale oricărui partid va fi să vorbească despre reconstrucția economiei Românești după pandemie. De aceea aveam impresia că vom vedea programe economice mult mult mai rapid.

Dacă tot trebuie să așteptăm, sper să avem parte de niște programe serioase, nu fițuici încropite la repezeală din niște promisiuni mai vechi. Vom vedea…




Gânduri după campania electorală pentru alegeri locale

Am evitat să public chestii pe tema campaniei electorale pentru alegerile locale pentru a nu fi acuzat apoi că sunt partinitor. Acum că s-a încheiat campania vin și eu cu niște observații care sunt perfect inutile având în vedere că timpul lor a trecut. Fiecare putea fi un articol separat publicat la vremea lui, dar nu prea mai am chef să mă cert cu lumea pe internet pe politică având în vedere că oamenii preferă să își audă propriul ecou.

Dar las totuși gândurile astea aici pentru a îmi aduce aminte în 2024 cum a fost la alegerile anterioare.

Primari traseiști

Înainte de a începe campania electorală a început perioada de transferuri. PNL a transferat masiv de la PSD de zici că au și uitat ”ciuma roșie” de acum câteva luni. Cîțu o ține în sus și în jos cu ”socialiștii din PSD”, dar cred că sunt mai mulți socialiști acum în PNL decât au rămas în PSD. Ca să fiu sincer, nici cei care s-au mutat acum nu erau probabil PSD-iști adevărați, din moment ce mulți dintre ei fuseseră luați în PSD de Victor Ponta.

Amuzant în povestea asta e că au fost transferați inclusiv oamenii care îl apăraseră pe Liviu Dragnea.

Și cum suntem în România nici USR-PLUS nu a stat degeaba și a luat niște oameni de la PNL, ALDE și PSD. De ce? Pentru că ”oameni noi”, de aia! Iar dacă citiți ce a făcut USR-PLUS după ce s-a aflat de povestea asta o să vedeți că situația e de tot râsul.

Dar uite că o să fiu Gică Contra și o să spun că toată povestea asta cu transferurile e ipocrită dacă ne uităm un pic în oglindă.

Adică, de ce avem pretenția ca primarii să nu schimbe partidul într-o țară în care niciunul din marile partide nu prea are doctrină politică? Liberalismul PNL e sublim, dar lipsește cu desăvârșire când te uiți cu atenție. Social-democrația PSD stă pitită în spatele tăierilor de taxe date HORECA, grădinițelor private promise lui Țiriac, cotei unice de impozitare șamd. De USR ce să mai zic, că nici ei nu știu clar ce doctrină au de au ajuns la neopașoptism.

Dar oamenii nu votează în funcție de doctrină în România, cred că e clar pentru toată lumea, nu? Dacă se vota după doctrină nu aveam haosul din prezent în care toate partidele medii și mari se bat pentru electoratul de centru și dreapta (inclusiv PSD). Iar votanții nu sancționează lipsa de doctrina a partidelor și partidele știu asta, altfel nu își permiteau astfel de transferuri.

Dacă lăsăm teoria în urmă, ar mai fi și problema realității din teren.

Dacă unui primar i se spune că soarta unor proiecte de infrastructură din comuna lui depinde de înscrierea în alt partid politic ce ar trebui să facă? Să spună: nu mulțumesc, doctrina îmi interzice.

Practic, acel primarul are de ales între:

  1. A lăsa oamenii din comună fără gaz, drumuri asfaltate, canalizare, apă curentă sau ce proiecte are el acolo sau
  2. Să țină de doctrina unui partid fără doctrină.

Cred că ar trebui să nu uităm că acel primar are un mandat de la oamenii care l-au votat și l-au ales direct. Responsabilitatea lui primară e față de acei oameni, nu față de partid. Mi se pare etic și logic să alegi interesele celor care te-au votat și să schimbi partidul dacă de asta e nevoie.

Din punctul ăsta de vedere traseismul politic nu e doar scuzabil ci și soluția logică având în vedere realitatea politică a României.

Alegerile într-un singur tur și dezbaterile

Scriam acum un an că PNL nu va scoate votul într-un singur tur pentru că procedura asta de alegere a câștigătorului o avantajează alături de PSD. Cam orice persoană care urmărește politica și e cu capul pe umeri știa că asta se va întâmpla.

Consecința firească a acestui sistem e că primul candidat care trece linia e dat câștigător. Altfel spus, dacă ai 3 candidați:

  • Gigel de la partidul galben cu 35%
  • Ionel de la partidul albastru cu 34% și
  • Dorel de la partidul roșu cu 31%

atunci câștigător e Gigel, chiar dacă are doar 34%. Poate că puși să leagă între Gigel și Ionel, electoratul partidului roșu l-ar prefera pe Ionel. Ei bine, asta e irelevant, Gigel câștigă, deși nu are o majoritate care să îl valideze.

Genul ăsta de alegeri nu prea sunt ok pentru un sistem democratic pentru că în multe situații câștigătorul nu reprezintă ideile unei categorii mari a populației. Ba mai mult, având 2 tururi, cei doi candidați rămași încearcă să atragă electoratul celorlalți, ceea ce îi va deschide la negocieri și la compromis. Democrația e construită pe ideea de compromis politic, nu pe tabere care nu comunică.

Ați văzut că nici la electoralele astea nu au prea fost dezbateri? A fost vreo dezbatere între candidați în orașele mari? Nu prea, pentru că poți câștiga primăria cu un număr ridicol de mic de votanți, atât timp cât sunt cu 1 votant peste numărul contracandidaților. De aceea nu a existat dezbatere Firea vs. Nicușor Dan, fiecare tabără a preferat să își mobilizeze propriul electorat, nu să rupă din electoratul celuilalt sau al altor contra candidați.

Ca fapt divers, suntem o democrație tânără, dar în anii 90 alegerile aveau dezbateri. Acele dezbateri au produs surprize pentru că au dat ocazia publicului să vadă pe cine votează efectiv. Întrebări surpriză, răspunsuri bâlbâite, imaginea omului fără consilierul lângă el care să îi sufle în ureche răspunsul corect. Chestiile astea au dispărut aproape complet din politica românească a ultimilor ani.

Iliescu a respectat mai mult acest obicei democratic al dezbaterii decât Klaus Iohannis. Procesați informația asta și faceți ce vreți cu ea.

Votul tactic

Alegeri într-un singur tur vin la pachet cu politicieni care explică poporului: nu îți irosi votul! Avețo exemple aici la PNL sau aici la USR. E un îndemn cinic și profund anti democratic, care spune oamenilor că votează degeaba dacă nu votează candidații cotați cu primele șanse. Păi dacă e așa, nu mai bine ne lăsăm de democrație și revenim la comunism? Că parcă doar acolo ți se spunea cu cine să votezi, nu?

Democrația are nevoie de oameni și partide care să se adreseze tuturor păturilor sociale, nu doar de 2 partide mamut pe sistem american sau britanic. Sunt bine știute limitările acestui sistem și nu ar trebui să repetăm greșelile altora. Și dacă nu știți la ce mă refer, vă fac un rezumat: dispariția centrului! La asta duce un sistem de tip ”primul care trece linia câștigă”. Pentru politicienii din marile partide asta e bine, dar pentru alegători și ONG-uri ăsta e un dezastru.

Așadar, dacă de la politicieni nu am pretenții, măcar de la cei care sunt pe la ONG-uri aveam pretenții, dar se pare că dorința de a scăpa de Firea la București a fost prea puternică pentru a mai ține cont de principii (sursă):

Cel mai afectat partid de treaba asta cu alegerile în un singur tur va fi USR, care va fi strivit între PSD și PNL. Și ca o paranteză, cel mai mare eșec al lui Dan Barna și al echipei sale în USR nu e faptul că nu a prins turul 2 la prezidențiale. Trebuia să fii naiv să crezi că îl va prinde. Cel mai mare eșec e faptul că nu a reușit să negocieze cu PNL eliminarea votului într-un singur tur.

Apeluri de la influenceri

Împărtășesc opinia că bulele de Facebook sunt din ce în ce mai irelevante atunci când vine vorba despre politică. Ultimii ani au văzut o segregare puternică a populației în triburi și tribulețe:

  • pro sau contra familie tradițională în legislație
  • PSD-ist sau ”din ăla bun”
  • ”cu botniță” sau ”port mască”
  • cred / nu cred în Covid

Iar oamenii par hotărăți că a lor credință e unica acceptabilă și nu vor să fie ajutați să se răzgândească. Dimpotrivă, toată lumea caută oamenii și opinii care să le confirme propriile păreri. De asta influencerii sunt cam inutili în anul de grație 2020. Nu spun că nu sunt utili politicienilor, dar ei nu influențează, ei confirmă păreri.

Care e diferența? Păi e influencer cel care influențează. Erai de dreapta și ai început să îl urmărești pe Gigel pe Facebook. După 1 an de zile ai păreri de stânga. Ăla e influencing iar Gigel e influencer.

Dacă ești de dreapta și ai început să îl urmărești pe Gigel, care și el e de dreapta, iar după 1 an de zile ești tot de dreapta atunci Gigel nu e influencer și ce face el nu e influencing. Gigel e foarte util însă pentru un partid politic pentru că te ajută să îți menții neschimbate părerile tale  de dreapta. Dar ăsta nu e influencing, e confirmat de păreri.

Gigel nu va putea să aducă voturi noi unui partid de dreapta ci doar să fidelizeze un public care vrea să își confirme opiniile.

Fiecare tabără are acum propriile locuri de unde să își ia informațiile pentru a confirma opiniile deja create.

Nu veți vedea critici de la influenceri, nu veți vedea decât rar tentative de a intra în teritoriul taberei adversei (Dana Budeanu e un exemplu de strecurat).

Influencerul politic a murit, trăiască influencerul!

Absența de la vot ca protest politic

Am reușit cumva să ne creăm un sistem politic în care absența de la vot nu se mai poate contabiliza ca protest așa cum observa Iulia Popovici. Când nu votezi la alegeri locale bagi un vot în buzunarul candidatului de pe locul 1 sau 2 dacă:

  1. Nu te prezinți deloc să votezi
  2. Votezi un candidat de pe locul 3 sau mai jos.

Chestia asta e teribil de demobilizantă pentru că favorizează primarul în funcție.

Dar din păcate asta nu schimbă cu nimic faptul că mulți oameni nu se regăsesc în ceea ce oferă partidele politice actuale și primarii. Ba mai mult, așa cum scriam și mai sus, ies chiar politicienii și ONG-iștii imparțiali și îți spun că degeaba votezi pe altcineva în afară de locul 1 sau 2, că oricum nu contează. În condițiile astea de ce ai mai merge la vot? Candidatul pe care îl vrei are zero șanse de a ieși dacă e pe locul 3 sau mai în jos iar cei de pe locurile 1 și 2 nu adresează problemele tale.

E cât se poate de normal să nu ai chef să îți bați capul în privința asta.

Mai e apoi și problema traseismului politic: dacă primarul tău ieri a fost la PSD iar azi e la PNL, iar tu vrei să votezi ideologic, ce faci? Dacă ai țipat ”ciuma roșie” ieri, dar azi primarul care era PSD e PNL, îl votezi? Iarăși, e normal să ți se facă scârbă și să nu vrei să mergi la vot, mai ales pe vremuri de pandemie.

Ce se întâmplă însă dacă te duci și votezi ceea ce percepi a fi ”răul mai mic” din candidații de pe poziția 1 și 2, dar acesta se dovedește a fi la fel de rău sau chiar mai rău decât primarul anterior? Personal, trăiesc  cu impresia că Bucureștiul a ținut din rău în și mai rău cu fiecare primar în ultimii 10 -15 ani. Bucureștiul arăta mai bine când am venit la facultate decât arăta anul ăsta în februarie când am  fost ultima oară în România. Sunt mulți oameni care văd asta și pur și simplu le e scârbă să mai voteze pentru că au fost dezamăgiți de n ori până acum.

Nu în ultimul rând, Vasile Ernu făcea o observație foarte bună în legătură cu relația dintre stat și cetățean:

În acest sens, cetățeanul obişnuit – cel care nu are afaceri, nu are mari joburi la stat sau privat, cel cu salariu mediu spre minim pe economie – adică grosul populației, este total dezinteresat de agenda politică a ţării. De ce? Pentru că statul nu există pentru el. El percepe statul, sau mai degrabă sfera politică, precum o afacere a unei caste boiereşti parvenite.

Nu prea le poți cere acestor oameni să iasă la vot și să aleagă răul cel mai mic.

E vina pensionarilor că votează PSD

Deja îmi e greață de câte ori am auzit asta. Se vorbește despre ”țara lui pensionar vodă” în condițiile în care pensia medie e de 1.339 RON, dar salariul mediu e de 3.176 RON net. Întrebare: dacă ești pensionar și ai norocul de a avea 1.339 RON net, bani din care trebuie să plătești întreținere, mâncare, medicamente, haine șamd, cu cine votezi?

  • Cu dreapta care demonizează pensionarii pe unde poate și se face că plouă când vine vorba de mărit pensiile mici, dar mărește și dă pensii mari?
  • Cu PSD (că nu îmi vine să le spun stânga) care mai mărește pensiile pe ici pe colo chiar dacă și ei dau pensii speciale într-o veselie?

Nevoile politice și materiale ale unui pensionar sunt la fel de importante precum ale oricărui alt locuitor al României. Dar dreapta și publicul ei refuză să înțeleagă treaba asta.

Și apropo de cei care iau găleata și șapca cu PSD la alegeri: ce ați vrea să facă, să nu le ia? când votează dreapta nu văd nimic, ba sunt acuzați că sunt leneși și trăiesc din ajutoare sociale. Când votează PSD măcar văd o șapcă și o găleată. Ăsta e un comportament perfect rațional, dar văd lumea permanent șocată când se întâmplă asta.

România e o țară ruptă între cei care simt creșterea economică și cei care nu. Electoratul de dreapta din mediul urban mediu și mare se bucură când se deschide un mall sau vreo terasă nouă. Dar cum ajută asta un pensionar? Are pensionarul bani de mers la mall sau terasă? Nu are pentru că beneficiile creșterii economice trec pe lângă el având în vedere că el nu lucrează și nu are investiții în piața de capital. Dar cu brațele acelui pensionar a fost construită infrastructura pe care se bazează creșterea economică de azi.

Chestia asta se numește solidaritate intergenerațională și văd multă lume care se face că plouă când aude cuvântul ăsta. În 20 de ani va veni rândul lor să iasă la pensie, dar până atunci vor fi uitat de vorbele de azi. Însă vor avea ocazia să trăiască în România pe care ei vor fi construit-o, o Românie care disprețuiește pensionarii.

Vreți să scăpați de PSD? Atunci întrebați candidatul care vă cere votul ce are de gând să facă cu pensiile speciale mari și pensiile normale care sunt prea mici.

Votatul în vremea pandemiei

Pe la începutul pandemiei îmi aduc aminte că a fost ditamai scandalul legat de cei care vreau să meargă la biserică de Înviere. Urma să vină un val uriaș de îmbolnăviri peste România pentru că acei oameni urmau să se ducă să ia lumină.

Autoritățile au organizat cu Biserica Ortodoxă Română tot procesul și se pare că nu a sărit numărul de cazuri ca urmare a acestui eveniment. Dar încă îmi aduc aminte discuțiile și cum oamenii de prin bula mea îi făceau inconștienți pe cei care vreau să iasă afară pentru a lua lumină.

Niște luni mai târziu aceiași oameni care îndemnau la stat în casă de înviere îndeamnă lumea să iasă la vot. Numărul de cazuri confirmate e mai mare în Septembrie când sunt alegerile decât de Paște, dar cumva asta nu împiedică pe nimeni să arunce zeci / sute de mesaje prin bula mea cu ieșitul la vot.

Cumva mersul la biserică pentru a lua lumină crește riscul infectare, dar mersul la vot nu deși la vot trebuie să îți dai masca jos pentru scurt timp în fața comisiei, la biserică nu trebuia.

Avea dreptate Vasile Ernu când spunea că s-a trecut de mult la faza de credință în ceea ce privește pandemia asta (scuze, aș fi dat link, dar nu îi mai găsesc postarea de pe Facebook). Paradoxal argumentele folosite pentru a justifica faptul că sunt șanse mici de a lua virusul la vot sunt aproape identice cu cele auzite pentru a justifica faptul că sunt șanse mici de a lua de la biserică. Virusul poate fi luat și de la biserică și de la vot. Cozi și lume multă au fost și la biserică și la vot. În ambele cazuri e vorba de credință și misticism, nu de logică pentru a explica acest comportament.

Cele două categorii: cei care îndeamnă la mers la vot și cei care îndemnau la mers la biserică folosesc aceleași mecanisme mentale pentru a își justifica acțiunile.

Mersul la vot trebuie încurajat în circumstanțe normale, dar nu trăim în vremuri normale ci în mijlocul unei pandemii.

Concluzii

Nu știu de voi, dar acord din ce în ce mai puțină atenție zgomotului venit din politica românească. De ce? Pentru că politica românească e un fel de ”Tânăr și Neliniștit”: totul e surprinzător, dar într-un tipar bine definit. Că te uiți zilnic sau odată la fiecare 100 de zile, nu pare să fie mare diferență atât timp cât știi care sunt principalele personaje și în mare caracterul lor.




Ce zice Curtea de Conturi despre succesul programului IMM Invest

Vream doar să vă reamintesc la ce nivel se face politica în România și de faptul că nu mă iau aiurea de oameni pe aici. Am scris despre IMM Invest că se dovedește a fi un eșec. Dar poate credeați că sunt eu răutăcios așa că iată ce zice Curtea de Conturi (vedeți pagina 52 din raport):

La finalizarea stării de urgență (13.05.2020), din numărul total de 54.498 de IMM-uri care au solicitat finanțări în cadrul Programului IMM Invest România, un număr de 11 solicitări au fost aprobate de către bănci, pentru care FNGCIMM a încheiat 3 contracte de garantare, aferente solicitării a 2 IMM-uri.

Deci la 13 mai 2020 se aprobaseră 11 cereri de finanțare din care doar 3 ajunseseră la stadiul de contract semnat. Îmi e și frică să calculez cât înseamnă 11 din 54.498 sau, mai rău, 3 din 54.498 așa că vă las vouă plăcerea asta. Se poate numi asta un succes?

Haideți să vedem și alte date:

Din totalul de 64.282 de IMM-uri care au cereri/solicitări înregistrate la FNGCIMM la 25.06.2020 au fost aprobate de bănci un număr de 5.488 de cereri, reprezentând un procent de 8,5%.

La aceeași dată, din numărul de cereri aprobate de bănci FNGCIMM a emis 1.451 contracte de garantare, reprezentând un procent de 26,4% din cererile aprobate de bancă, pentru un număr de 1.418 de IMM-uri.

Până la 25.06.2020 au fost emise contracte de garantare în valoare de 588.379 mii lei, reprezentând un procent de 3,9% din plafonul de 15 miliarde lei.

8,5% din cereri aprobate la 25 iunie 2020. Din acel 8,5% doar circa un sfert (26,4%) ajunseseră să aibă contract semnat, adică 2,25% din totalul cererilor depuse. Plafonul de garantare fusese utilizat doar în proporție de 3,9%.

Acum haideți să comparăm aceste cifre cu declarațiile premierului  Ludovic Orban (sursă):

Am pornit deja programe economice, cum este programul IMM Invest. Am atins plafonul de 6 miliarde, peste 7.000 de firme beneficiare și deja am atins un plafon de 6 miliarde.

Declarația e din 21 iunie. Orban vorbea de 7.000 de firme beneficiare, dar în realitate doar 1.451 aveau contract semnat. Orban zicea că programul ar fi atins plafonul de 6 miliarde RON, dar contractele emise erau de 588 milioane RON.

Pe 29 iunie, adică nu departe de data din raportul Curții de Conturi ministrul finanțelor, Florin Cîțu vine și zice următoarele (sursă):

Succesul IMM Invest INCONTESTABIL! Până acum: 8.368 de firme!!! 7.2 miliarde lei credite acordate!!!

25 iunie pica într-o joi, declarația lui Cîțu e de pe 29, adică luni. Între cele două date calendaristice avem un weekend în care nici băncile nici FNGCIMM nu au lucrat. Credeți că au sărit cifrele de la 1.451 contracte semnate (și credite date) la 8.368 în 1-2 zile lucrătoare? Sau că a sărit plafonul de la 588 milioane RON la 7,2 miliarde?

Succes pe linie, dar mai mult în declarații decât pe teren.




Inflația și liberalii

Actualul guvern PNL are o pasiune pentru inflație. Încă de pe vremea când erau în opoziție și criticau PSD tot auzeam că PSD e de vină pentru inflația ridicată. Ca paranteză, acea inflație nu era ridicată după standardele României, dar oamenii au memoria scurtă.

În fine, a căzut Guvernul Dăncilă, a venit guvernul Orban și evident că au început poveștile cu cât de mică e inflația sub guvernul PNL. Doar că…a început să crească inflația și sub guvernarea liberalilor. Evident că a fost liniște prin presă, că doar nu PNL sunt băieții buni, nu hidra pesedistă.

A venit pandemia și oamenii au avut alte preocupări, dar actualul ministru al finanțelor, dl. Cîțu tot insistă cu inflația care a scăzut. Iată o postare recentă de pe facebook:

Doar că acel grafic e incomplet. În realitate ar trebui să arate cam așa:

Guvernarea PNL începe în Octombrie 2019, când inflația era în scădere și crește în primele 3 luni de mandat PNL până aproape de nivelul la care era sub guvernul PSD în iulie 2019. Apoi scade in ianuarie și se duce mult în jos din cauza pandemiei. Dar ce să vezi: imediat ce ies oamenii afară începe să crească iară.

De ce e greșită discuția cu inflația

Actualul ministru al finanțelor și-a făcut o pasiune din discuția asta cu inflația. Așa cum vedeți mai sus însă ea nu are loc într-un mod realist. Efectiv omul a pus săgeata pe intervalul care i-a convenit ignorând complet că PNL e la guvernare din Octombrie, nu din Decembrie. Mai mult, cumva crede că oamenii nu văd acele două creșteri din mandatul lui.

Dar partea ce mai stupidă din toată discuția asta e că Guvernul nu controlează inflația! Da, ați citit bine, partidele politice, Parlamentul și Guvernul NU controlează inflația! Asta e sarcina Băncii Naționale!

Guvernul poate lua măsuri care conduc la creșterea sau scăderea inflației, dar BNR e instituția care poate interveni și controla inflația. Altfel spus, dacă Guvernul ia o măsură care duce la creșterea inflației peste ținta stabilită de BNR atunci aceștia din urmă vor lua măsuri pentru a readuce inflația în intervalul dorit.

Nu are sens să te lauzi ca guvern că ai scăzut inflația din moment ce asta e sarcina BNR, care are și instrumentele necesare pentru așa ceva. La fel cum nu poți da vina pe PSD pentru că a crescut inflația. Dacă e de dat vina pe cineva ar trebui să fie pe BNR că nu a intervenit, dacă era nevoie. Aici intrăm în altă discuție: de ce nu intervine BNR deși inflația e peste ținta agreată de ei, dar acolo avem alte probleme.

Ce e clar însă e că PNL și ministrul de finanțe aleg doar ce le convine și prezintă bucata care le e lor favorabilă. Iar când fac asta e un caz fericit, de multe ori însă dl. Cîțu spune lucruri complet false, de au ajuns și cei de la Factual să îi facă factchecking.

Iar chestia asta se întâmplă de când au venit la guvernare și sincer devine obositor să tot atrag atenția asupra problemei.




Despre rectificarea bugetară a PNL pe 2020

A venit într-un final și anunțul privind rectificarea bugetară a PNL. Am explicat cum funcționează rectificările astea bugetare într-un alt articol unde lăsasem și o mică predicție:

Punem pariu că se taie de la Educație? Punem pariu că Ministerul de Interne și Serviciile primesc mai mulți bani?

Ce credeți, am avut dreptate sau nu? Haideți să vedem:

Cheltuielile cu Educația

Una din primele chestii care sar în ochi la această rectificare e paragraful următor din proiectul de rectificare (sursă):

“Se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, potrivit prevederilor art.38 alin.(41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, să se aplice de la 1 septembrie 2021″, prevede proiectul de OUG pus în dezbatere publică joi noaptea la ora 22:30, proiect care va fi adoptat în ședința de Guvern de de vineri.

Și ca să nu credeți că asta era doar o promisiune, creșterile salariale erau prinse în buget și au fost scoase acum la rectificare (tot din proiect):

Cifrele de mai sus sunt luate din proiectul de rectificare pentru simplul motiv că din ordonanța publicată în Monitorul Oficial a dispărut complet Titlul I. Asta nu înseamnă că vor crește salariile ci doar că cifrele nu au mai fost băgate efectiv în rectificare, de altfel textul de mai sus regăsindu-se în continuare în varianta publicată în OUG.

Dar cum trăim în epoca fake-news-ului, unde poți nega realitatea și nimeni nu te deranjează, avem următoarea declarație a persoanei care ocupă funcția de ministru al educației și care frizează ridicolul (sursă):

“Banii sunt prevăzuţi în buget, în Legea bugetului. Bugetul a fost aprobat. Nu înţeleg de unde să apară aşa ceva. Ministerul Educaţiei are prevăzut în buget banii (n.r. – pentru creşterile salariale) şi pentru 1 ianuarie şi pentru 1 septembrie. (…) Nu înţeleg de unde a pornit treaba aceasta, mai ales că Legea bugetului a fost promulgată. (…) Noi am prevăzut în buget banii respectivi. (…) Îi asigur pe colegii mei că vor fi aceste creşteri salariale”, a declarat ministrul Educaţiei pentru AGERPRES.

Deci proiectul de rectificare spune negru pe alb că nu cresc salariile, cifrele din buget spun același lucru, dar doamna Monica ”Pepsiglas” Anisie zice că banii sunt acolo.

Ce e interesant în toată povestea asta cu rectificarea pentru educație e că au fost tăiați banii pentru măririle de salariu, dar au crescut banii pentru alte tipuri de cheltuieli. De altfel, bugetul pentru educație crește per total, dacă vă uitați mai sus la acel tabel, și la ce s-a publicat. Da, sunt bani în plus alocați, dar nu pentru salarii. Asta explică de exemplu declarația următoarea a ministrului finanțelor (sursă):

“Transportul, sănătatea, educația sunt domenii de unde PSD a tăiat în fiecare an la rectificarea bugetară. Trebuie să vă uitați în urmă, veți vedea în fiecare an că au tăiat sume importante de la aceste sectoare. Nu facem acest lucru, din contră, suplimentăm resursele pentru aceste sectoare. Sunt sectoare importante și în aceste momente prin care trece economia din România”, a mai spus Cîțu.

Oricum, înainte să apară propunerea de rectificare circula vorba prin târg că baieții deștepți vor să renunțe la tablete și să se bage în ceva mai profitabil pentru școala online. Sunt sigur însă că sunt doar zvonuri și nimic mai mult…

Spuneam că se vor lua bani de la Educație? Da. S-au luat bani de la Educație? Da. Sunt vreun geniu vizionar cu un glob de cristal? Nu. Am înțeles în schimb cum funcționează lucrurile, asta e tot.

Vreau să închei însă capitolul ”Educație” cu o declarație a Prim Ministrului României, dl. Orban, despre banii alocați profesorilor (sursă):

El a arătat că, pe fondul unei contracţii a economiei, Guvernul nu poate creşte salariile profesorilor, deşi iniţial au fost prevăzute fonduri în buget.

“Uitaţi-vă la datele prezentate de INS şi la prognoza privitoare la creşterea economică, care e o prognoză în care noi estimăm o contracţie economică, o scădere economică de 3,8%. Când îţi scad veniturile, e ca într-o familie: dacă îţi scad veniturile şi abia mai ai bani de mâncare, de plata chiriei, nu te duci să-ţi bei banii la cârciumă sau să îţi cumperi…”, a afirmat Orban.

Să compari salariile profesorilor cu mersul la cârciumă e o mare gafă politică, chiar și după standardele României. Cum ar fi fost dacă fostul prim-ministru PSD Mihai Tudose ar fi făcut comparația asta? Lua foc lumea? Acum în schimb e liniște.

Un reminder însă: dacă școala reîncepe în toamnă atunci profesorii se vor expune unui risc mult mai mare de infecție pentru că vor petrece timp în spații închise, cu un număr mare de oameni care la rândul lor intră în contact cu un număr mare de oameni. Va fi o situație destul de periculoasă pentru această categorie de bugetari.

Pensiile

Dacă nu au crescut salariile profesorilor, au crescut în schimb pensiile. Nu a fost cu 40% pus în lege de PSD ci ”doar” un 14%. Partea mișto în toată povestea asta e că odată cu creșterea aceasta au crescut și…atenție…pensiile speciale!

De ce? Pentru că multe dintre pensiile speciale au și o componentă de contributivitate. Ca să înțelegeți mai bine, unele pensii speciale sunt pe sistem: se ia pensia normală (în funcție de cât ai cotizat) și se mai adaugă 30% de exemplu. Deci creșterea asta duce și la mărirea pensiilor speciale.

Deci Guvernul PNL se bătea cu pumnul în piept că vor elimina pensiile speciale și au ajuns să mărească. Dar ca să fie ridicolul complet Ludovic Orban a ieșit să spună că pensiile speciale nu cresc, doar pentru a fi contrazis mai târziu de proprii subalterni (sursă):

”Doamna ministru, vreau să fie sigur sută la sută că nu se cresc pensiile speciale prin această majorare”, i-a spus premierul Ludovic Orban ministrei Muncii.

”Pensiile speciale sunt compuse dintr-o parte calculată pe baza principiului contributivității, care prin schimbarea anunțată de domnul ministru (creșterea cu 14% a punctului de pensie – n. red.) în mod automat vor crește. Respectiv o parte consistentă, care vine de la bugetul de stat și în care, în mod evident, nu are niciun impact”, i-a răspuns Violeta Alexandru.

Sunt mulți bătrâni cu pensii mici în România care aveau nevoie de banii aceștia. Sunt alții însă care aveau pensii consistente și care acum primesc și mai mulți bani. Echitatea socială e un concept străin românilor.

Serviciile

An de an la rectificare serviciile primesc bani în plus. Evident că au primit și anul acesta:

  • SRI – 64,3 milioane RON
  • SIE – 32,1 milioane RON
  • SPP – 2,3 milioane RON

Nu știu sincer ce anume justifică aceste creșteri. Am încercat să caut informații, dar nu am găsit nimic concret pe tema asta. Nu cred că are sens să vorbesc prea mult despre acest subiect.

Cultura

Ce se întâmplă la Cultură e ciudat. Deși nu are un buget extraordinar de mare, i se taie totuși din fonduri. Inițial proiectul prevedea o diminuare cu 51,5 de milioane a bugetului, în final scăderea e de 19,3 milioane. Sumele alocate culturii sunt oricum mici, dar chiar și din acei bani puțini tot se taie. Și Institutul Cultural Român a pierdut bani (vreo 11,5 milioane RON)

Nu pretind că înțeleg sectorul cultural, dar haideți să vă arăt pe ce s-au dus banii din bugetul de cultură al Poloniei:

Acesta e trailerul al unui film numit Loving Vincent despre Vincent van Gogh. Întreg filmul are o 1:34 h și e animat în întregime folosind tehnica de pictură a lui Van Gogh. Ce vedeți acolo nu e CGI (animație pe calculator) ci fiecare cadru e un tablou (la propriu).

Institutul de Film Polonez, instituție a statului polonez a finanțat filmul, alături de simpli cetățeni printr-o campanie pe Kickstarter. Ideea aparține unei artiste pe nume Dorota Kobiela, care a și regizat filmul alături de Hugh Welchman. Toată munca s-a desfășurat în Polonia unde 125 de pictori au muncit pentru a crea 65.000 de tablouri care au devenit cadre în acest film.

Filmul e o capodoperă și după ce l-am văzut pe Netflix m-am dus și mi-am cumpărat și varianta pe DVD deși nu am DVD player. Vream să mă asigur că voi putea revedea acest film când voi avea 75 de ani și filmul acesta va fi de mult uitat de majoritatea lumii.

România nu are nicio șansă de a face ceva similar, nu cu atitudinea asta față de cultură.

Ce altceva s-a mai întâmplat cu această rectificare

Fiind an electoral majoritatea celorlalte ministere au primit bani în plus. Curge efectiv cu bani peste tot, ceea ce e oarecum de înțeles. Sunt câteva instituții care însă au pierdut finanțare:

  • Curtea de Conturi, care tot publică nasoale despre achizițiile de materiale sanitare făcute în pandemie de liberali
  • Consiliul Concurenței – nu știu care e treaba cu scăderea acolo
  • CSM

Nu insist foarte mult asupra lor pentru că nu cunosc situația în detaliu și e greu de spus dacă tăierile acestea sunt pedepse pentru ceva sau era clar că acei bani nu pot fi cheltuiți.

Problema veniturilor

Anunțul privind rectificarea bugetară a fost făcut în ziua de dinainte de a fi publicate cifrele privind scăderea economică din trimestrul II al anului 2020. Din punct de vedere al imaginii publice a fost o idee bună:

  • vin cifrele de rectificare în care se aruncă cu bani fără număr peste tot. Nimeni nu se supără că sunt bani pe țeavă.
  • următoarea zi apar cifrele care arată o contracție a economiei în trimestrul II de 10,5%. Nimeni nu se întreabă în public dacă nu cumva cifrele din rectificare sunt mult prea optimiste.
  • apare rectificarea în Monitorul Oficial și…surpriză! Cifrele sunt diferite! Dar nimeni nu vorbește despre asta la modul serios.

Serios, avem o diminuare record a veniturilor bugetare:

(3) Bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 9.844,8 milioane lei, la cheltuieli se majorează cu suma de 17.396,8 milioane lei creditele de angajament și cu suma de 16.933,9 milioane lei creditele bugetare, iar deficitul se majorează cu suma de 26.778,7 milioane lei.

Comparați asta cu varianta de proiect de rectificare:

(3) Bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 289,4 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 28.590,2 milioane lei credite de angajament și cu suma de 24.416,8 milioane lei credite bugetare, iar deficitul se majorează cu suma de 24.706,2 milioane lei.

Practic au dispărut 9 miliarde RON venituri de la varianta de proiect la varianta finală de rectificare! Și nimeni nu zice nimic despre asta! Deficitul rămâne același pentru că au fost ajutate cheltuielile pe partea de credite bugetare, dar comparați cele două variante! Care din ele arată mai nasol? Aia cu reducere a veniturilor de 289 milioane sau aia cu reducere de 9,8 miliarde RON?

România are o problemă imensă pe partea de venituri și guvernul Orban nu face altceva decât să împingă problema în 2021. Iar în 2021 ne așteapă o ajustare drastică a deficitului, atât pe partea de cheltuieli, dar mai ales pe cea de venituri. Vor urma taxe noi și austeritate bugetară imediat după alegeri pentru că actualul Guvern nu pare interesat să adreseze problema acum, cât e timp.

Iar PNL e plin de libertarieni și oameni din vechiul PDL care au instrumentat dezastrul economic din 2009-2010.

Consiliului Fiscal zice nasol de rectificare

Cei de la PNL au ignorat cu desăvârșire avizul Consiliului Fiscal, chestie scrisă foarte clar în raportul acestora:

Având în vedere intenția Guvernului de a aproba documentele mai sus menționate în ședința programată pentru 14 august 2020, intervalul de timp aflat la dispoziția Consiliului fiscal pentru analiza documentelor și elaborarea opiniei solicitate este insuficient, redactarea unei opinii complete fiind imposibilă și din acest motiv.Un alt motiv care face imposibilă redactarea unei opinii complete este lipsa unor informații strict necesare evaluării rectificării bugetare

Avizul Consiliului Fiscal e consultativ, dar obligatoriu. Adică Guvernul e obligat să îl ceară, dar nu e obligat și să îl respecte. În cazul de față Guvernului nu i-a păsat efectiv de Consiliul Fiscal și nici măcar nu a furnizat informațiile necesare pentru ca acesta să emită o opinie. Nici timp suficient nu a acordat pentru așa ceva, informațiile fiind transmise în noaptea de dinainte de a aproba rectificarea în ședință de Guvern.

Consiliul Fiscal mai spune că Guvernul a făcut un buget mult prea optimist în iarna lui 2019, dar și că actuala revizuire s-ar putea să fie și ea lipsită de realism având în vedere că ignoră niște date economice recente. Revin la ideea publicării cifrelor privind creșterea economică pe trimestrul 2 2020 destul de târziu.

Mai este de menționat că, pe lângă inexistența unei evaluări a acestor măsuri din partea MFP, impactul acestora este diferit – unele influențând deficitul bugetar, iar altele doar tranzitând bugetul general consolidat. O evaluare riguroasă a acestor măsuri este esențială pentru analiza temeinică a evoluțiilor fiscale în prima jumătate a anului și este un element critic al oricărei proiecții fiscale pentru anul 2020 și cei următori.

Altfel spus: nu e clar ce efect au avut măsurile luate de Guvern asupra economiei pentru că nimeni nu s-a deranjat să le măsoare. Profesionalism, ce să mai!

Una peste alta, întreg raportul Consiliului Fiscal spune clar că Guvernul a făcut un buget complet nerealist în iarna lui 2020 iar acum merge cu niște venituri pe care nu știe dacă se poate baza. E unul din cele mai proaste rapoarte ale Consiliului Fiscal pe care l-am citit vreodată.

Concluzii

Sper să mă înșel, dar cred că vin vremuri grele. Situația din prezent arată dureros de similar cu cea din 2008 când lucrurile arătau rău, dar se arunca cu bani peste tot pentru că era an electoral. La un moment dat deficitul va trebui adus la 3% iar asta se va face nu prin tăierea sinecurilor și prin diminuarea evaziunii fiscale ci prin impozite și taxe care vor lovi probabil în populație și abia apoi în mediul de afaceri.

Din nou, sper să nu fie la fel de rău ca în 2009 – 2010 și, de data asta, sunt o gălăgie de bani de la UE care pot fi accesați. Dar tare îmi e teamă că iar se vor ruga străinii de noi să nu facem prostii, dar noi tot le vom face pentru că e mai simplu așa decât să reformeze clasa politică.

P.S: încep să mă repet, dar unde sunt influencerii ăia care erau preocupați de orice măsură a Guvernului Dragnea? S-au evaporat 9 miliarde RON din veniturile estimate ale statului și nu zice unul pâs. Nu, pentru că sunt mai preocupați de protestele din Belarus decât de bugetul țării în care trăiesc. Sau acum nu mai vin textele de la centru și ar trebui să gândească singuri?