Piața reacționează pozitiv la demiterea Guvernului Orban

Piețelor nu le-a plăcut deloc de Guvernul Orban, în ciuda a ce susțin liberalii. Și nu trebuie să mă credeți pe mine pe cuvânt, e suficient să vă uitați la cum a reacționat cursul de schimb în cele 2 momente cheie:

  1. atunci când a picat Guvernul Dăncilă și a început mandatul Guvernul Orban
  2. atunci când a picat Guvernul Orban

Dacă ar fi să credem că Guvernul PSD nu era pe placul piețelor, dar Guvernul Orban era atunci ne-am aștepta la o întărire a leului în fața EUR spre exemplu. Haideți să vedem cum au stat lucrurile:

De la demiterea Guvernului Dăncilă și preluarea puteri ide Guvernul Orban cursul de schimb a crescut aproape în permanență.

Ce s-a întâmplat după ce a picat Guvernul Orban?

Dacă Guvernul Orban ar fi fost pe placul pieței cursul s-ar fi depreciat, așa cum a fost cazul după ce a picat Guvernul Dăncilă. Dar dacă vă uitați sus avem exact opusul: cursul se mișcă în favoarea leului deci piața percepe căderea ca pe un lucru bun.

Știu că sunteți obișnuiți cu ideea că PSD=rău, PNL=bun, dar piața are altă părere. De ce? Explicam într-un articol de anul trecut:

Vedeți urcarea aia rapidă a cursului (Adică devalorizare a RON)? Ei bine ea coincide cu instalarea guvernului liberal. De ce? Pentru că Guvernul Liberal al lui Orban are o majoritate slabă. De fapt, mai multe evenimente politice din ultima vreme arată faptul că Guvernul nu are majoritate în Parlament. Iar piața știe asta și se așteaptă la instabilitate politică în lunile următoare.

În afară de asta declarațiile belicoase ale PNL anterioare instaurării guvernului sugerau că va urma o rundă de tăieri de cheltuieli guvernamentale și diminuare / înghețare a creșterilor salariale pe partea de salariu minim. Ori asta se traduce printr-o diminuare a consumului și posibilitatea ca România să intre în recesiune sau să aibă o creștere economică slabă.

De ce s-a apreciat cursul de data asta? Pentru că Guvernul Orban nu avea majoritate parlamentară și risca să pice în orice moment. Ce s-a întâmplat ieri e logic iar piața a anticipat momentul ăsta. Faptul că PSD e aproape de finalul mandatului parlamentar face din această ”criză politică” o chestie la care probabil multă lume se cam aștepta.

Rămâne de văzut în ce direcție vor merge negocierile. Dar în ceea ce privește Guvernul Orban, se pare că nimeni nu a fost mare fan.




25 de OUG-uri, unul cu dedicație pentru bănci

E dragoste mare în România între guverne și bănci, indiferent de culoarea politică. Poate ați auzit deja: Guvernul Orban, într-un exces de democrație, a dat 25 de ordonanțe de urgență într-o singură noapte pentru că știa ce soartă îl așteaptă. La ei nu e ”noaptea ca hoții” însă că nu sunt PSD.

În acea listă lungă de OUG-uri e însă unul care reflectă perfect filozofia de guvernare a fostului guvern liberal: nu avem bani pentru săraci, dar avem pentru marele capital (bănci de data asta).

Despre ce e vorba?

Niște bănci pierd un process cu statul 

În 2015 BCR Banca pentru Locuințe (BpL) a pierdut un proces cu Curtea de Conturi (via Adevărul):

În 2015, Curtea de Conturi a acuzat BCR BpL şi Raiffeisen BpL că nu au respectat legea atunci când au acordat primele de stat şi unor beneficiari care nu au folosit sistemul bauspar pentru contractarea unui credit. Sistemul presupunea că o persoană economiseşte pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, după care este eligibilă pentru un credit pentru achiziţia, construcţia sau îmbunătăţirea unei locuinţe, în condiţii mai avantajoase de dobândă decât cele de la nivelul pieţei.

În adresa înaintată instanţei, Curtea de Conturi arăta că de primă ar fi beneficiat şi persoanele sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar şi cele înaintate în vârstă, care ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleaşi familii. Astfel, aceste depuneri nu ar fi avut scopul de a rezulta în contractarea unor credite, ci doar a obţinerii subvenţiei de la stat, în condiţiile în care, arată Curtea de Conturi, BCR BpL acordase doar 2.900 de împrumuturi la 185.000 de contracte încheiate. Suma imputată de Curtea de Conturi BCR BpL era de circa 60 de milioane de euro la acel moment.

Pe scurt:

  • BpL e o bancă ce acordă credite pentru achiziția de locuințe oamenilor care economiseau bani 5 ani la ei. Pe lângă banii economisiți persoana respectivă mai primea și o primă de la stat. Toți acești bani puteau fi folosiți pentru a primi un credit fie pentru achiziția unei case fie pentru îmbunătățirea ei.
  • BpL a dat însă aceste credite și unor persoane care nu se calificau pentru ele: persoane sub 18 ani spre exemplu sau oameni având o vârstă prea înaintată pentru a se mai califica pentru credit (ex: nu poți lua credit pe 30 de ani dacă ai deja vârsta de 80 de ani).
  • Acordând credite cui nu trebuia, BpL s-a folosit de banii statului pentru a da credite (adică au primit prime inclusiv cei care nu se calificau). Curtea de Conturi a văzut treaba asta și a cerut restituirea banilor.
  • Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă în cazul acesta, a fost de acord cu Curtea de Conturi și a dispus restituirea banilor de către BpL.

Bun, ce a făcut Guvernul PNL? A zis: dăm OUG ca BpL să nu fie nevoit să mai dea banii înapoi statului român! De ce? Pentru că, zicea Guvernul PNL, altfel s-ar fi dus BpL după cei care au beneficiat de primă și ar fi cerut banii înapoi.

Ce e în neregulă cu chestiile de mai sus?

În primul rând, ca om care și-a luat apartament prin credit și a avut și credit de nevoi personale pot să vă spun din experiență că băncile te freacă pe toate părțile pentru a se asigura că te califici. Chestii de genul: nu avea 18 ani sau avea vârsta peste limită nu sunt posibile fără niște aprobări pentru că băncile au proceduri pentru astfel de situații. De altfel, dacă citiți motivarea celor de la BCR și aveți răbdare să treceți prin ce s-a discutat la proces veți vedea că ei consideră că au acționat legal (că e sau nu adevărat nu mă pronunț pentru că nu sunt avocat).

A doua chestie importantă e legată de cum înțelege Guvernul PNL să folosească banii:

  • a refuzat să crească alocațiile pentru copii spunând că nu are bani
  • a refuzat să crească pensiile sociale spunând că nu are bani

dar apoi zice că nu are nevoie de 60 de milioane de euro de la BpL.

Recapitulăm: niște români au luat credite cu bani de la stat (primele) plătite din taxele și impozitele tuturor, deși nu aveau voie. Guvernul zice: e ok, lasă-i în pace. Românașii aceia rămân cu creditele, BpL rămâne cu profitul iar contribuabilul român rămâne cu banii luați.

Mai mult, Guvernul PNL zice că nu are nevoie de 60 de milioane de euro, dar zice apoi că nu are bani de alte chestii. Se pare că o situație similară e și în cazul Raifeissen, dar despre ei nu am găsit informații.

Ar mai fi posibilitatea ca Avocatul Poporului să atace aceste OUG la Curtea Constituțională, dar dacă se va întâmpla asta va fi atacată forma în care a fost luată decizia (adică sub formă de OUG) nu ce scrie în OUG.

Și ca să nu uit, ideea de a nu recupera banii aceștia se pare că exista de pe vremea lui Eugen Teodorovici. Deci vorba aia cu PNL e PSD, dar pe galben pare să aibă ceva substanță. Deși merită spus că un alt prim ministru al PSD (Tănase, ați și uitat de el, nu?) spunea că Terente ar fi avut de învățat de la bănci cum se fură.

Mi se pare super amuzant cum am ajuns ca în bancurile cu Radio Erevan: nu s-a luat (bani de la bănci prin ”taxa pe lăcomie”), s-a dat (bani la bănci ca mai sus). Și nu era taxă pe lăcomie ci OUG pentru iertarea de datorii.




Țopăială fiscală cu modificarea Codului Fiscal de PNL

24 ianuarie, Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu (sursă):

„Codul Fiscal se va simplifica, dar nu vreau să facem improvizații”

28 ianuarie, același Ministru al Finanțelor Florin Cîțu (sursă):
„Nu se vor face modificări la Codul Fiscal în 2020. Este un mesaj şi pentru mediul de afaceri, am promis predicitibilitate”
Cum era aia cu ”țopăiala fiscală”? Sau se aplică doar când e vorba de PSD. Că despre răzgândelile PSD am scris și eu (gen aici, aici, aici sau aici – asta pentru postacii PNL care mă vor acuza că sunt PSD-ist) a scris și presa.

Dar pe asta nu o sesizează nimeni?




PNL, Florin Cîțu și evaziunea fiscală

Oameni buni, PNL-ul a găsit soluția pentru a stopa evaziunea fiscală. În laboratorul eminențelor cenușii din PNL s-a pregătit o soluție care va salva finanțele României din ghearele evaziunii fiscale. Iată ce ne anunță Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu:

Ați băgat la cap, da? Evaziunea fiscală se va discuta în Consiliul Supre de Apărare a Țării. Generalii armatei române vor trimite tancurile T-55 și T-85 sovietice din dotarea armatei române în Piață la Obor. Forțele aeriene vor face raiduri cu aproape escadrila de F-16 vor supraveghea din aer târgul din Vitan. Și evident că vor primi ”intelligence” de la serviciile al căror buget crește de la an la an.

Lăsând gluma la o parte a discuta evaziunea fiscală în CSAT e frecție la picior de lemn și înseamnă zero barat.

Informatizarea ANAF

Informatizarea ANAF e o chestie pe care toate guvernele din 2000 încoace o promit și nimeni nu reușește să o ducă la capăt. Am avut inclusiv un program cu Banca Mondială care ne dădea bani și asistență tehnică pentru a face asta. Problema ANAF nu e că nu a încercat nimeni să informatizeze ci faptul că mai toată lumea a încercat să o facă fără să se țină de ce a făcut cel de dinainte.

Nu poți schimba conducerea ANAF ori de câte ori vrei, pe criterii politice și apoi să te plângi că nu merg lucrurile.

Și din păcate nici ANAF-ul nu a fost străin de contractele IT cu băieții deștepți. Iată lista pe 2014 cu contracte acordate de ANAF.

Câte din ele sunt pentru diverse chestii legate de IT, mentenanță IT, software și așa mai departe? Acum căutați de exemplu două din firmele celebre ale băieților deștepți din IT: Siveco și Romsys. Siveco e compania condusă de Irina Socol, atât ea cât și compania condusă de ea fiind puși sub acuzare pentru nereguli. Cele două companii erau cunoscute în industrie drept abonate la bani publici, dar și că din punct de vedere al calității munca prestată nu era prea grozavă. Puteți citi de exemplu aici despre un astfel de contract și să vă lămuriți singuri.

Aceeași poveste cu Romsys, altă companie abonată la contracte cu statul, la rândul ei încurcată în ițele corupției și contractelor publice.

Lipsa personalului calificat la ANAF

Aducerea ANAF în era digitală e un lucru bun, dar e tratată de politicieni drept o chestie care va rezolva toate problemele.

FALS!

Când tragi linie NU software-ul merge pe teren și stabilește taxe de colectat ci oamenii, iar ANAF are o problemă mare cu lipsa de personal calificat. Softul îți poate spune unde să te uiți înainte să pleci pe teren sau să faci un audit fiscal de la distanță, dar tot ai nevoie de inspectori buni din punct de vedere tehnic.

La ANAF în schimb e o hemoragie de oameni calificați de ani buni de zile și nimănui nu îi pasă. Unii dintre ei ajung în consultanță, alții se apucă de alte meserii. Cert e că oamenii care ar trebui să colecteze taxe sunt din ce în ce mai puțini. Softul nu va schimba asta! Ce face PNL și Ministrul Finanțelor Florin Cîțu? Păi elimină 2000 de posturi (via Hotnews):

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a anunțat că vrea eliminarea a peste 2.000 de posturi din Agenția Națională de Administrare Fiscală. Bineînțeles, asta nu înseamnă că vor fi dați afară oameni, ci doar se vor elimina posturile vacante, iar în rest se vor face redistribuiri de personal, acolo unde e cazul, și se va diminua numărul posturilor de conducere. 

Apoi vine chestia asta (via economica.net):

Finanţele au pregătit un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care conţine mai multe măsuri de reorganizare a ANAF. În urma aplicării ei, numărul de posturi de conducere din ANAF ar urma să scadă cu 45%. Principalul departament vizat de proiect este Direcţia Antifraudă, unde se vor desfiinţa toate posturile de inspectori generali sau inspectori şefi. 

Așadar domnul Cîțu luptă cu evaziunea fiscală desființând posturi de la Direcția Antifraudă! Pentru că toată lumea știe că așa lupți cu evaziunea fiscală: luându-le oamenilor pozițiile și apoi cerându-le să fie și mai productivi.

A da, și să nu uităm, softul magic adus de informatizare va rezolva problemele.

Cine-i șef la ANAF?

O altă problemă destul de evidentă la ANAF e legată de managementul instituției. Nu-i așa că ar fi bine să nu mai ajungă șefi la ANAF persoane numite pe criterii politice și pe care nu le recomandă nimic altceva? Cum ar fi dacă în loc de numiri politici am avea concurs pentru ocuparea postului? Iar criteriile și rezultatele acelui concurs ar fi accesibile și mass-mediei?

Cum ar fi dacă șeful ANAF ar fi evaluat după niște criterii transparente, care la rândul lor să fie făcute publice? Nu neapărat ”creșterea cu X% a încasărilor”, dar niște indicatori de calitate de care să știm și noi?

Politica e complicată iar instituții precum ANAF sunt angrenate în acest circuit politic în care oameni și funcții sunt reciclate. În câteva luni vom auzi cum sunt probleme și e nevoie de tăieri de cheltuieli. Nimeni nu se va întreba dacă nu cumva se puteau colecta mai multe taxe. Nimeni! Presa ”quality” va ține ciocul mic în timp ce analiștii îngrijorați ne vor explica cum PSD a distrus finanțele publice.




Lupta PNL cu inflația și logica electorală

Că politicienii români nu sunt întotdeauna sinceri, cred că știe toată lumea. Că politicienii români zic una azi și mâine fac exact invers cred că nu e surpriză. Dar cumva (nu știu de ce) mă așteptam ca în era internetului, când orice chestie pe care o zici rămâne salvată undeva, politicienii să fie ceva mai rezervați. Sau dacă nu rezervați, poate mai discreți în felul în care declară și fac lucruri.

Dar nu e cazul și de ce ar fi până la urmă dacă poți face asta fără să se întâmple nimic?

Să luăm cazul concret al PNL-ului și domnului Florin Cîțu pe subiectul inflației.

Ce zicea Florin Cîțu de inflație

Dictatura PSD-istă care crește inflația

Acum vreo 3 luni când PSD se afla încă la putere Florin Cîțu ne spunea următoarea chestie pe pagina dânsului de Facebook:

Ca regulă de bun simț: într-o dictatură reală nu poți urla ”Dictatură” în gura mare, în public (Facebook e spațiu public). Apoi nu poți să pui o poză cu inflația din luna august 2019 și să spui ”doi ani de cea mai mare inflație din UE” pentru că nu are sens.

Câștigul salarial

Dar nu a fost singura postare de genul acesta. Iată încă una, tot de pe Facebook:

 

Iar pentru a dovedi cele spuse domnul Cîțu vine și cu un grafic:

La fel ca și în prima postare domnul Cîțu trage concluzii pe baza unui grafic care se întinde pe 8 luni. În afară de asta Florin Cîțu nu știe sau nu spune (nu știu cum e mai nasol), că evoluția indicatorilor respectivi e influențată de factori sezonieri. Spre exemplu în martie se obișnuiește să se dea o primă femeilor de 8 martie (sau vouchere).

În lunile de vară apar angajații sezonieri part-time iar mulți angajați merg în concediu ceea ce le reduce salariile. Ați putea crede că poate mănânc eu rahat, așa că nu e nevoie să mă credeți. Dar puteți să îi credeți pe cei de la INS, de unde zice Florin Cîțu că a luat graficul. Iată în primul rând graficul complet:

Cumva avem fix aceleași oscilații și în 2018 și în 2017? Wow! Ce surpriză! Deci acele creșteri și scăderi sunt sezoniere și se petrec în fiecare an. Oare de ce nu a postat dl. Cîțu și restul graficului?

Haideți să vedem și ce explicații ne dau cei de la INS legat de aceste oscilații:

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Aha, adică acordarea primelor mișcă linia aia atât de drastic în sus sau în jos. Mai vreți? Mai avem, tot din explicațiile INS:

În luna august 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2019 ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale).

Aha, deci lumea merge în concediu și nu mai primește bonuri de masă sau bonusuri…ce surpriză! Ba INS ne spune și care sunt sectoarele cu cele mai mari scăderi:

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net ca urmare a acordării în lunile precedente a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă anumite drepturi salariale, astfel: învăţământ (-3,2%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-3,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-2,0%).

Bun, acum că am stabilit că Florin Cîțu nu spunea adevărul (intenționat sau din neștiință), cred că putem trage concluzia că au făcut din inflație un subiect politic. PNL și Florin Cîțu au folosit subiectul împotriva PSD evident.

Acum haideți să vedem ce s-a întâmplat cu inflația de când a preluat PNL puterea:

Cum e inflația sub guvernarea PNL

PNL a preluat guvernarea în octombrie 2019, adică la începutul trimestrului 4 2019. Florin Cîțu vorbea despre consolidare fiscală sau dobânzi mai mari pentru a diminua inflația în postarea de mai sus.

Haideți să vedem cum a evoluat inflația în trimestrul 4 2019 (de la BNR):

Inflația e linia roșie continuă dintre liniile verticale de mai sus. Așadar, sub guvernarea PNL inflația a început iarăși să crească!

Iată și varianta cu cifre dacă nu vă plac graficele.

T1 2019 T2 2019 T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020
Ţinta 2,5
Efectiv/
Prognoză**(%)
4,0 3,8 3,5 3,8 2,8 2,7
taxe constante* (%) 3,6 3,5 3,1 3,4 2,7 2,5
Interval de incertitudine (%) ±0,5 ±0,9 ±1,2

Am putea crede că această creștere a inflației nu e vina PNL, pur și simplu ”s-a întâmplat”, nu? Ei bine, dacă mergem pe varianta asta atunci trebuie să admitem că poate și în timpul guvernelor PSD nu a fost întotdeauna vina lor, nu?

Trecând peste asta, ce a cauzat totuși acea creștere a inflației? Ei bine, scriam acum ceva timp despre subiectul acesta:

 

Vedeți urcarea aia rapidă a cursului (Adică devalorizare a RON)? Ei bine ea coincide cu instalarea guvernului liberal. De ce? Pentru că Guvernul Liberal al lui Orban are o majoritate slabă. De fapt, mai multe evenimente politice din ultima vreme arată faptul că Guvernul nu are majoritate în Parlament. Iar piața știe asta și se așteaptă la instabilitate politică în lunile următoare.

În afară de asta declarațiile belicoase ale PNL anterioare instaurării guvernului sugerau că va urma o rundă de tăieri de cheltuieli guvernamentale și diminuare / înghețare a creșterilor salariale pe partea de salariu minim. Ori asta se traduce printr-o diminuare a consumului și posibilitatea ca România să intre în recesiune sau să aibă o creștere economică slabă.

Toți acești factori au condus la o depreciere rapidă a monedei. Iar ce vedeți voi în graficul de mai sus e o depreciere controlată, pentru care BNR a trebuit să intervină în piață și să cheltuie 1 miliard de EUR din rezervă

 

Impactul guvernării PNL asupra inflației

Așadar PNL prin Florin Cîțu, actualul Ministru al Finanțelor, spunea că PSD e motivul pentru care inflația e mare. Apoi vine PNL la guvernare cu o majoritate subțire. Consecința? Cursul se duce la vale atât de rău încât BNR trebuie să cheltuie 1 miliard de euro pentru ține lucrurile sub control.

Dar consecințele sunt clare:

  • slăbirea monedei se vede în inflație mai mare în trimestrul 4 2019.
  • inflația mai mare va duce la un ROBOR mai mare.

Așadar, în afară de bani mai mulți dați pe mâncare românii cu rate vor plăti și dobânzi mai mari băncilor (via economica.net):

ROBOR la trei luni a crescut la 3,22%, faţă de 3,16%, nivelul din şedinţa precedentă şi atinge cea mai ridicată valoare din 3 iulie 2019. ROBOR la şase luni a crescut la 3,27%, faţă de 3,21%, nivelul şedinţei precedente şi atinge cel mai ridicat nivel din 18 iulie 2019.

Așadar guvernarea super competentă a PNL a reușit să ne facă pe toți mai săraci într-un timp foarte scurt.

Cât despre domnul Cîțu, acum că e ministru al finanțelor, brusc inflația nu îl mai deranjează. Nu a mai zis nimic de câștigurile salariale nete sau de faptul că ROBOR crește sub guvernarea PNL. Acum totul e bine!




Una scurtă despre bugetul pe 2020

Nu intru în detaliile felului în care au fost alocate sursele (alt articol despre asta). Vreau să remarc o singură chestie foarte importantă (via News.ro):

”Vă mărturisesc că folosim în premieră o modalitate de adoptare a bugetului, procedura asumării răspunderii. Este o procedură reglementată de Constituţie şi care, spre deosebire de OUG, are foarte multe aspecte care o fac cu adevărat democratică. Sigur că poate am surprins pe mulţi cu această procedură pentru legea bugetului”, a mai afirmat premierul, care a precizat că au fost aprobate  foarte multe amendamente formulate de parlamentari individuali sau grupuri parlamentare.

Așadar PSD ăla nașpa, cu Dragnea care a ”instaurat dictatura” conform unora de prin Opoziție, a trecut bugetul prin Parlament în 2017, 2018 și 2019. Cu ocazia asta s-au formulat amendamente, au avut loc discuții, s-a ieșit în presă cu luări de poziție și așa mai departe.

Bugetul pe anul 2020 e conceput de PNL. USR a negociat cu PNL ceva amendamente. Dar asta a fost, ăsta a fost tot exercițiul de democrație liberală al Guvernului Orban.

Vreți dezbateri? Cântă la altă masă băiatu! Băieții super-profesioniști de la PNL nu au timp de formalități inutile de genul trecutului unei legi atât de importante prin dezbateri parlamentare și comisii.

Democrație? Sigur, democrația PNL-istă presupune guvernarea prin HG-uri, OUG-uri și alte instrumente care ocolesc dezbaterea.

Esența democrației e dezbaterea și compromisul. Guvernul Orban nu pare interesat sau dispus nici măcar să mimeze intenția de a dezbate ceva.

Ne așteaptă vremuri întunecate…




Se va (re)apropia Dacian Cioloș de PNL?

Nu trebuie să vă spun cine e Dacian Cioloș, probabil știți deja. Cei mai tineri dintre voi e posibil să nu știți însă că domnul Cioloș a fost membru PNL mult timp și ministru al Agriculturii din partea acestui partid înainte de a merge la Bruxelles.

După scurtul său mandat ca Prim Ministru domnul Cioloș a fost curtat insistent de PNL pentru a fi ”star-ul” lor în campania electorală din 2016. Cioloș s-a fofilat atunci, nu fără a isca un mini-scandal legat de faptul că liberalii au fost atât de convinși că va merge cu ei încât au cheltuit și bani printând materiale de campanie cu Cioloș și sigla PNL pe ele.

În perioada respectivă PNL era mult mai slab decât în prezent iar sentimentul anti-PSD nu era atât de puternic. Domnul Cioloș a intuit bine că nu are sens să își bată capul cu PNL atunci așa că și-a făcut propriul partid.

Niște ani mai târziu, impresia mea e că domnul Cioloș a simțit că de data asta nu prea poate să mai scoată mare lucru de la USR în condițiile date și ar fi cazul să încerce o apropiere de PNL.

Iată ce a postat Dacian Cioloș ieri pe pagina sa de Facebook:

Care e faza cu scăderea cotei de TVA?

Cota standard de TVA (adică aia care se aplică la vânzarea majorității produselor în România) e 19%. Acum ceva vreme niște parlamentari au depus în Parlament o propunere de modificare a legislației fiscale care ar diminua cota standard de la 19% la 16% (PL-x nr. 597/2019 – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal pentru cei curioși).

Ei bine și dacă ne uităm la inițiatorii acestei legi, ce vedem?

Cumva scrie foarte clar acolo că inițiatorii modificării sunt de la PNL? Dar dl. Cioloș ce spune în postarea sa?

Fără să le pese de consecințe, parlamentarii PSD votează propuneri dintre cele mai populiste doar cu scopul de a băga bețe în roate Guvernului PNL.

Lol, doar că PSD votează o propunere PNL de modificare a legislației. Adică oamenii de la PNL nu s-au gândit că o diminuare a cotei de TVA cu 3% va lovi grav în finanțele țării când au propus modificarea legii?

Ba mai mult, Florin Cîțu, actualul Ministru al Finanțelor, reproșa PSD că nu a scăzut TVA-ul la 18%.

Wow, ce supriză…sunt șocat! Iar acum PSD folosește asta împotriva PNL? Adică e clasicul ”îți rup mâna și te bat tot pe tine cu ea?”. Nu mă așteptam să facă cineva fix chestia asta. Nu e ca și când toate celelalte partide politice din istoria post-decembristă a României nu ar fi făcut la fel.

Alocațiile copiilor

Bun, divaghez un pic, dar simt nevoia să subliniez și o altă chestie:

Scăderea TVA de la 19 la 16 la sută, dublarea alocațiilor pentru copii, eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați și angajații din justiție fără a regândi așezarea pe baze noi și solide a întregului sistem de pensii sunt măsuri care pot da bine în ochii electoratului, dar care aruncă în aer bugetul țării și pot bloca pe termen lung justiția. Dacă ar fi fost bani pentru măsurile acestea, ne întrebăm de ce ele nu au fost adoptate din 2016 și până acum de guvernele PSD.

Dacă am citi postarea asta în India sau Nigeria aș zice că e îngrijorătoare dublarea alocațiilor copiilor pentru bugetul țării. Dar să bagi chestia asta la capitolul ”aruncă în aer bugetul țării” în România e ridicol.

Domnul Cioloș putea să se uite pe știri și să vadă că actualul guvern PNL dă 300 de milioane de euro ajutor de stat pentru marile companii din domeniul energiei.

Dar alocațiile pentru copii într-o țară cu populație în declin nu merită alocații mai mari. Doamne ferește să sprijine un guvern liberal familiile sărace cu copii! Iar domnul Cioloș le ia apărarea.

Omul politic Dacian Cioloș

Credeți că Dacian Cioloș nu știe că proiectul acela a fost inițiat de PNL? Știe, evident. Atunci de ce nu a zis nimic despre chestia asta în postare? În fond PNL e un partid rival al alianței USR-PLUS, deci Cioloș ar avea interes să dea în ei. Însă citind postarea rămâi cu impresia că maleficul PSD e de vină pentru scăderea cotei.

Ei bine, bănuiala mea e că domnul Cioloș încearcă o reapropiere de liberali. De ce? Pentru că USR începe să pară din ce în ce mai mult un pariu pierzător. Chestia asta s-a văzut în felul în care Cioloș a știut să se țină departe de Barna în campania electorată. L-a susținut, dar fără eforturi mari, fără să pună inimă sau efort. Știa că Barna e o carte pierzătoare.

În afara de asta amenințarea de a rupe alianța cu USR și de a susține guvernul PNL ar oferi PLUS spațiu de manevră în negocierile cu USR. În fond s-a discutat de multe ori despre ce va face Cioloș, fiind avansată inclusiv ideea că va deveni membru USR în trecut.

În afară de asta cred că Dacian Cioloș e îngrijorat și de situația incertă din USR din acest moment. În cazul în care Barna pierde partidul Ei bine, în USR lucrurile au luat o turnură destul de dubioasă, actuala conducere (Barna & Co) fiind sub presiune din mai multe părți.

În același timp însă USR e într-o degringoladă totală:

  • Barna e sub presiune pentru că a pierdut locul 2 la alegeri și a ieșit destul de ciufulit din campanie cu un scor prost.
  • Nicușor Dan, fostul lider al partidului, va candida la Primăria București și are parte de sprijinul unei părți mari din membrii USR din București. Chestia asta nu îi convine lui Barna care încearcă să blocheze candidatura lui.
  • Sunt excluși oamenii care îl contestă pe Barna, dar sunt păstrați în partid oameni gen Caramitru, în ciuda derapajelor frecvente.
  • Barna vrea referendum intern pentru a stabili doctrina partidului
  • Parlamentarii USR propun chestii care erau la modă acum 50 de ani, gen creșterea pedepselor pentru aproape orice legat de droguri (toate, fără excepții). A se nota că marijuana e populară între tineri în România iar prin Vest e decriminalizat consumul cam peste tot. Ba în unele țări vânzarea marijuanei e legală. Evident că treaba asta nu a picat bine.

Văzut din afară chestiile astea arată haotic și s-ar putea să demobilizeze electoratul partidului. În momentul de față PLUS e depend de infrastructura USR. Așa că Cioloș probabil se gândește că performanța USR s-ar putea să tragă în jos și performanța PLUS.

Ar fi posibilă o apropiere de PNL?

Cu siguranță, mai ales ca un instrument de negociere cu USR. În același timp nu ar trebui exclusă posibilitatea reală de a rupe alianța cu USR dacă aceasta nu poate oferi PLUS tracțiunea și expunerea necesară. PLUS e un partid mic, centrat în jurul lui Cioloș. Din punctul ăsta nu e cu nimic diferit de ALDE sau PMP. Într-o viitoare guvernare PLUS nu poate spera la mai mult de rolul de ”partid balama” dacă trebuie să candideze de unul singur. Nici nu e foarte sigur că ar trece de prag și ar intra în Parlament dacă ar intra în alegeri de unul singur.

O alianță cu USR sau PNL ar oferi partidului mai multă libertate, resurse, dar și ceva legitimitate. Problemele cu USR le-am menționat mai sus. Pe de altă parte și o alianță cu PNL ar aduce probleme la rândul ei:

  • PNL e uriaș pe lângă PLUS și probabil ar duce la ruperea completă a partidului
  • Nu e clar ce electorat are PLUS și cât din el s-ar suprapune cu cel al PNL. Cu cât suprapunerea e mai mare cu atât există riscul ca o alianță cu PNL să nu aducă nimic în plus PNL-ului.
  • Tactic, cel mai bine dintr-o astfel de alianță ar ieși Cioloș, în timp ce restul membrilor s-ar pierde probabil în hățișurile politice ale luptei cu PNL.

Un politician adevărat trebuie să își țină prietenii aproape, dar dușmanii și mai aproape. Așa că a juca la două capete (și cu USR și cu PNL) nu ar fi ceva ieșit din comun. Chiar și așa, ca în povestea cu iepurele, e posibil ca la final să nu te alegi cu nimic.




Inflația a reînceput să crească sub Guvernul PNL

Mai țineți minte cum urla PNL-ul și USR-ul acum ceva vreme că inflația distruge România și face totul mai scump? Zbârnaia feed-ul meu de Facebook de specialiști care explicau cum inflația e cauzată de politicile iresponsabile ale PSD care a crescut salariul minim pe economie și așa mai departe.

Ei bine, au apărut cifrele privind inflația pe noiembrie, lună în care am avut un guvern galben nu unul roșu la conducerea țării (via profit.ro)

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a crescut în noiembrie până la 3,77%, după ce a coborât în octombrie la 3,4%, în condițiile în care alimentele s-au scumpit cu 4,9% în ultimul an, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).

De ce cresc prețurile

Problema cu prețurile în România e legată de euroizarea puternică a economiei. Altfel spus, o parte mare din contractele încheiate de firme (aproape din orice sector de activitate) nu sunt în RON ci în altă monedă (de regulă EUR). Problema asta e foarte vizibilă în cazul alimentelor, pentru că mare parte din ele sunt importate din alte țări. Și producătorii români însă au prețuri negociate de multe ori tot în EUR cu marile lanțuri de magazine.

Prețurile de vânzare către populație însă vor fi întotdeauna stabilite în RON (cerință legală). Ce se întâmplă așadar când EUR se întărește iar RON slăbește? Păi ceea ce înainte costa 1 EUR, adică 4,50 RON, acum costă 4,77 RON, fără ca prețul din contractul dintre firme să se fi modificat.

Dar populația plătește prețul în RON așa că va plăti prețul mai mare în RON. De notat aici că dacă are loc o apreciere a monedei naționale, prețurile nu scad. Altfel spus, un curs de schimb care scade de la 4,50 RON la 4,00 RON nu va duce la o scădere a prețurile. ”Prices are sticky” spun economiștii, un fenomen care explică de ce, spre exemplu, prețul benzinei nu scade când se ieftinește petrolul la nivel internațional, dar crește ori de câte ori crește prețul internațional o ia în sus.

Cum a evoluat cursul de schimb?

Nu în favoarea consumatorului român, asta e clar. Iată cum arată grafic (via XE.com):

Vedeți urcarea aia rapidă a cursului (Adică devalorizare a RON)? Ei bine ea coincide cu instalarea guvernului liberal. De ce? Pentru că Guvernul Liberal al lui Orban are o majoritate slabă. De fapt, mai multe evenimente politice din ultima vreme arată faptul că Guvernul nu are majoritate în Parlament. Iar piața știe asta și se așteaptă la instabilitate politică în lunile următoare.

În afară de asta declarațiile belicoase ale PNL anterioare instaurării guvernului sugerau că va urma o rundă de tăieri de cheltuieli guvernamentale și diminuare / înghețare a creșterilor salariale pe partea de salariu minim. Ori asta se traduce printr-o diminuare a consumului și posibilitatea ca România să intre în recesiune sau să aibă o creștere economică slabă.

Toți acești factori au condus la o depreciere rapidă a monedei. Iar ce vedeți voi în graficul de mai sus e o depreciere controlată, pentru care BNR a trebuit să intervină în piață și să cheltuie 1 miliard de EUR din rezervă:

La 30 noiembrie 2019, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 33,81 miliarde euro, față de 34,90 miliarde euro la 31octombrie 2019, în scădere cu 1,09 miliarde de euro, arată un comunicat de presă al BNR.

Altfel spus instabilitatea politică cauzată de căderea guvernului PSD și preluarea guvernării de un guvern liberal fără majoritate în Parlament a costat România 1 miliard de EUR!

Iar acum aceeași instabilitate duce la scumpirea alimentelor pentru populație. Asta ca să înțelegeți cum se face politica.




Moțiunea a trecut, România iarăși a pierdut

Știu că probabil ați citit deja n analize pe subiect, dar las și eu niște comentarii aici pentru a putea reveni la ele peste niște ani.

În primul, probabil ați citit știrile, moțiunea de cenzură a trecut, ceea ce înseamnă că Guvernul PSD – Dăncilă a căzut.

Adio Guvernul Dăncilă

În primul cred că trebuie să încep prin a spune că Guvernul Dăncilă nu ar fi trebuit să existe.

Pentru existența Prim Ministrului Dăncilă îi putem mulțumi și lui Iohannis, cel care a preferat să aibă un adversar facil care să decredibilizeze PSD. Mișcarea a fost bună din punct de vedere politic pentru el și Opoziție. Electoratul PSD s-a demobilizat ca urmare a acestei mișcări. Ba mai mult, după căderea lui Dragnea, Victor Ponta a început să rupă din partid. Toate astea nu ar fi fost posibile dacă Iohannis nu ar fi acceptat numirea Vioricăi.

În același timp însă numirea Vioricăi Dăncilă fost foarte proastă pentru România. Guvernul Dăncilă e un compromis urât Dragnea – Iohannis, care a proiectat o imagine de incompetență profundă a Guvernului și a instituțiilor statului român. A făcut greșeli repetate care ar fi putut să ne coste scump.

Așa că acum spunem ”La revedere” Guvernului Dăncilă, dar nu și PSD. PSD în sine e ca Jana lui Mărgineanu: nu e moartă, doar se transformă.

Pe termen scurt nu văd ca alții PSD dizolvat. PSD se poate retrage acum în opoziție dacă vrea și de acolo să dea în cine o vrea să ia puterea. E suficient să lase PNL și Pro România să încerce să guverneze și să le pună piedici pe unde pot. Ar putea practic să șicaneze Pro România așa cum o făceau și ei până acum.

Sau poate să încerce o colaborare cu Pro-România. E adevărat, ar fi niște schimbări la nivel de conducere, dar se cunosc între ei. Și ar reuși să își mai câștige niște timp și să aranjeze ieșirea de la putere.

Problema PSD e pe termen mai lung. Ce se întâmplă după alegerile locale și cele parlamentare? Mulți PSD-iști își vor pierde probabil mandatul, chestie normală pentru un partid aflat timp de 8 ani la putere. Pentru ei există zero motivație să dizolve Parlamentul și probabil sunt conștienți că nu mai pupă nimic vreo 4 ani.

Partidul se va rupe probabil în 2-3 bucăți dacă nu se găsește un lider în interiorul partidului care să îi scoată din criza prin care trec. Altfel, cei mai curăței și mai puțin cunoscuți vor încerca poate să meargă la Pro-România. Alții, cu nume prea mari sau cu probleme de imagine nu vor fi primiți în partidul lui Ponta, așa că vor trebui fie să rămână în PSD fie să își creeze propriile partide (Olguța, Firea?).

Bună dimineața Domnul Ponta!

Mai țineți minte când lumea îl înjura pe Ponta? Mai țineți minte ”Colectiv”? Mai țineți minte cum toată lumea îl dădea terminat pe Victor Ponta?

Ei bine, omul care a tăiat porcul și apoi a împărțit canapeaua cu Dragnea, Coldea și Codruța Kovesi revine la butoane în calitate de principal câștigător al acestei moțiuni de cenzură.

Ponta va merge acum la baronii PSD și le va pune sub nas opțiunile:

  • vă descurcați singuri într-un partid care va cădea spre 20% sau sub ori
  • Pro-România oferă o imagine ceva mai fresh, fără Dragnea, nu atât de terfelită de media.

Ponta are libertatea de a juca de asemenea la două capete:

  • poate încerca să forțeze un guvern cu PSD, UDMR, și minorități, dar în același timp
  • poate încerca să negocieze cu PNL, UDMR, și minorități

Probabil se va folosi de unii pentru a obține concesii de la ceilalți în eventuale negocieri. ALDE mi se pare ieșit din joc. USR nu va vrea o colaborare cu Ponta și probabil nici Ponta nu vrea să se asocieze cu ei.

Pe termen lung probabil că Ponta va testa apele pentru o potențială alianță cu PNL după alegerile anticipate sau parlamentare. PNL probabil ar fi mult mai comfortabil cu Pro România drept partener de alianță decât cu USR. Nu mă refer aici la vechiul USL ci la faptul că ambele partide sunt conservator de dreapta și au electorat mai de grabă complementar. Riscul de a fura voturi de la unii la alții e mai redus decât într-o posibilă alianță PNL – USR.

Dar și dacă intră în opoziție în perioada 2020 – 2024, Pro-România nu o va duce rău. Dimpotrivă, acea perioadă va fi probabil una de creștere scăzută, pe fondul unor măsuri de austeritate de dreapta (PNL-USR). Pro-România poate reveni în următorul ciclu electoral la putere.

Ultimul tren pentru Ludovic Orban

Moțiunea nu ar fi trecut și fără largul concurs al lui Ludovic Orban, omul care are nevoie disperată de o victorie politică pentru a rămâne relevant. Băiatul ăla de la televizor îi suflă în ceafă și știe că un pas greșit îl poate costa conducerea partidului. Și din păcate nu are mare lucru cu care să se mândrească în anii ăștia de politică.

Iar un post de Prim Ministru ar putea să îi salveze cariera politică. Poate din cauza asta a și tras tare acum să dea jos Guvernul deși e cam contraproductiv pentru PNL. De ce spun asta? Pentru că un guvern minoritar PNL-Pro România-UDMR va eroda din capitalul de imagine al PNL și din potențialul său scor electoral.

Da, vor fi la butoane și vor putea asigura resurse pentru primarii lor la alegerile locale. Dar riscă să piardă din scorul electoral la alegerile parlamentare. De ce? Pentru că va propune oameni precum Florin Cîțu la Finanțe. Iar dacă vă uitați ce propuneri are Florin Cîțu veți înțelege că Guvernul PSD – Dăncilă era prudent pe lângă ideile dânsului.

Vor fi multe greșeli și multe controverse pentru PNL dacă va intra la guvernare. Iar electoratul urban bogat nu îi va ierta. Bugetarii, la rândul lor, se vor încolo în spatele Pro-România pentru a fi protejați de PNL și USR.

Pentru PNL ar fi fost o idee mult mai bună să lase Guvernul Dăncilă în continuare în picioare. PSD cu Dăncilă ar fi fost un sac de box bun în care PNL putea să lovească fără să îi fie teamă că va păți ceva.

Moțiunea putea fi servită în martie 2020 atunci când și anticipatele erau o posibilitate. Dar probabil că Ludovic Orban a simțit că nu va prinde martie 2020.

Dar USR și PLUS?

Mi se pare că USR și PLUS va ieși cel mai prost din punct de vedere politic din toată povestea asta. Au zis clar că vor alegeri anticipate, dar alegerile anticipate sunt la 150 de zile depărtare.

În timpul ăsta PNL se poate eroda, e adevărat, dar ce se întâmplă dacă PNL intră la guvernare, dar USR nu?

E un joc periculos ce face USR acum pentru că:

  • pe de o parte nu pot lovi prea tare într-un PNL aflat la putere fără să își pericliteze șansele de negociere anul viitor
  • pe de altă parte dacă nu lovesc suficient de tare riscă să devină irelevanți.

Cum vor justifica asta electoratului? Vor spune ”PSD-PNL aceeași mizerie”? Nu merge, că PSD va ieși din schemă, iar ”PNL-Pro România aceeași mizerie” nu rimează.

Dacă nu vor fi alegeri anticipate în martie 2020 și un guvern de tranziție e lăsat în picioare până aproape de alegerile locale sau chiar parlamentare? În fond cu PNL la butoane în alianță cu Pro România pot distribui resurse pentru a se întări puternic în perioada aia.

Deși e posibil să vedem ceva erodare a PNL, există un risc real ca PNL să devină cel mai puternic partid la următoarele alegeri dacă are acces la suficiente resurse. Iar la nivel de program economic USR și PNL nu sunt foarte diferite. Dacă dl. Cîțu implementează tot ce vrea el, atunci USR rămâne fără obiectul muncii.

În contextul ăsta s-ar putea ca USR să ia sub scorul de la europarlamentare.

Poate PNL va da chix grav și atunci USR iese câștigat, dar dacă PNL mișcă bine, USR riscă să fie în opoziție și în 2020 – 2024. Iar asta va demobiliza puternic electoratul lor și va duce la căderea actualei conduceri.

Pentru USR cea mai bună variantă ar fi cea în care PNL nu intră la guvernare, chestie posibilă dacă PSD și Pro-România se înțeleg. Dar cum spuneam mai sus, interesul direct al lui Ludovic Orban e să devină Prim Ministru. Altfel riscă să piardă șefia partidului.

USR va trebui să aleagă ce drum alege…

Cum iese Iohannis?

Iohannis câștiga pe termen scurt indiferent ce se întâmpla cu moțiunea:

  • dacă nu trecea atunci PSD era în continuare sac de box pentru Iohannis.
  • acum că a trecut el va fi văzut ca președintele care a dat jos guvernul PSD Dăncilă.

Probleme însă abia acum încep și sunt pe termen ceva mai lung. Iohannis ar fi preferat probabil alegeri anticipate în martie, după ce câștiga alegerile.

Acum PNL-ul său va trage pentru orice rateu:

  • Execuția bugetară: în 2017 și 2018 PSD a făcut razie pe la companiile de stat și le-a golit de rezerve și de bani pentru a putea acoperi găurile din buget.
  • Buget pe 2020: Suntem în octombrie, ar cam trebui să se înceapă lucrul la bugetul pentru 2020. Dacă se va rata termenul (destul de probabil) PNL și Iohannis vor deconta.
  • Colaborare cu Pro-România: fără Pro-România PNL nu poate guverna. Nu îmi e clar cum vor justifica asta electoratului. Crede cineva faza cu Pro România nu e PSD?

Treaba e așa: cu cât PNL scoate un scor mai prost la alegeri cu atât șansele lui Iohannis de a lăsa ceva în urmă scad. Iar președinții în al doilea mandat vor să lase ceva posterității. Cu un guvern PNL slab în 2020 – 2024 s-ar putea ca Iohannis să nu lase mare lucru în urma lui.

Acum faza e că Orban i-a cam forțat mâna lui Iohannis. Rămâne de văzut dacă va putea scoate un iepure din pălărie, altfel va trebui să accepte un guvern minoritar PNL-Pro România & Co. Sau poate îi face o bucurie Ponta și se înțelege cu PSD.

Marele perdant: România

Scriam acum o lună că situația economică în Europa, Asia și SUA nu e prea grozavă iar asta va afecta România:

  1. Din cauza tensiunilor comerciale dintre China, SUA și UE comerțul global încetinește. Fabricile din China spre exemplu au intrat în a 4a lună consecutivă de scădere a producției.

  2. UE, a cărei economie se bazează masiv pe exporturi, vede și ea o încetinire a activității economice ca urmare a tarifelor impuse de ceilalți 2 parteneri în comerț. Mai mulți indicatori economici publicați în iulie și august 2019 arată că s-ar putea ca economia Germaniei să fii intrat deja în recesiune. Spre exemplu producția industrială din Germania a înregistrat cea mai semnificativă scădere din ultimii 9 ani. Indicatorul de încredere (confidence index) e și el în scădere

  3. Economiile din Vest intră în recesiune și activitatea economică încetinește

  4. România, care depinde de Europa Vestică ca piață de desfacere nu mai poate vinde atât de mult așa că încetinește activitatea economică și în România. Consecința directă e că va crește deficitul de cont curent și deficitul fiscal foarte rapid. Guvernul va lua măsuri pentru a reduce aceste deficite, băgând economia și mai rău în recesiune.

Ei bine, acum vreau să vă gândiți ce înseamnă să vină o recesiune (nu criză) peste România și să nu avem Guvern. Cine va lua măsurile necesare pentru scoate țara din recesiune? Fără un Guvern care să ia măsurile potrivite fiecare va da vina pe fiecare:

  • PSD va spune că dacă ei erau la putere nu ar fi fost probleme
  • PNL și USR vor da vina pe PSD pentru recesiune

Se vor da declarațiile dure și se va câștiga și pierde capital politic. Oameni politici vor marca victorii de imagine iar influenceri pe Facebook vor explica doct ce și cum.

Românii obișnuiți vor suferi însă pentru că politicienii de la diverse partide se vor sabota reciproc în jocuri de culise complicate. Românul obișnuit va fi precum copilul cu prea multe doici.

Dar se pare că niciunul din cei aflați la putere acum nu a inclus în planurile lor politice faptul că Românii obișnuiți s-ar putea să sancționeze PSD, PNL și USR la grămadă. Cum mă întrebați?

Prin apariția unor partide sau grupări extremiste în actualele partide. Scena e deja așezată, așa cum scriam și aici:

Sub amenințarea unui dușman real sau închipuit (”statul paralel”, ”ciuma roșie”, Soroș etc.) politicienii români au căutat să atragă publicul în sprijinul lor. Iar mesajele s-au radicalizat pe în ultimii ani de ambele părți ale baricadei politice.

Nu s-a ajuns la crime, dar 10 august 2018 a arătat că nu suntem foarte departe de acel moment. Din punctul meu de vedere doar norocul a făcut ca acel moment să nu se lase cu victime. Arestarea lui Dragnea pare să fi calmat apele momentan, dar asta e doar o chestiune de moment:

  • Opoziția are nevoie de o persoană din PSD pe care să o urască cu aceeași patimă cu care îl ura pe Dragnea.

  • PSD are nevoie de un dușman care să justifice nereușitele și frustrările lor.

Și poate ar trebui să ne aducem aminte că istoria noastră recentă are exemple de ce se poate întâmpla când extremismul se instaurează.

Politicienii noștri se joacă cu focul și tare îmi e teamă că românii obișnuiți vor fi cei care vor deconta pentru asta.




Când influencerii politici români tac

Știți influencerii ăia politici români care nu sunt afiliați niciunui partid politic, dar le zic ei bine cum e cu corupția și sunt super mega anti PSD?

Ei bine, ieri s-a anunțat că Rovana Plumb va fi numită comisar european pentru transporturi. Postul e unul extrem de prestigios și evident că a provocat ceva rumoare. Simpatizanții USR și PNL au fost luați prin surprindere și nu au prea înțeles mare lucru:

Parcă ăia de la Comisia Europeană erau ”de-ai noștri”, cum nu au văzut că Rovana Plumb e cu ciuma roșie și nu ar trebui lăsată să fie comisar? Apoi nu ni se promisese că asta nu se va întâmpla?

Ați fi crezut că tema va fi amplu discutată pe Facebook de influencerii de serviciu…nu, nu a fost. A apărut un comunicat sec de la USR că vor vota împotriva ei. Dar în rest liniște.

Acum, ca orice om cu mai mult de 3 neuroni, probabil că vă întrebați și voi:

De ce liniștea asta?

Răspunsul e următorul: Trântirea candidatului român pentru funcția de comisar european ar fi o eroare politică costisitoare pentru USR și PNL în perspectiva alegerilor care vin.

De asemenea postul e negociat politic și riscăm să nu primim alt post la schimb dacă Rovana Plumb nu trece. Parlamentarii USR și PLUS ar pierde considerabil din popularitate dacă acest candidat nu ar trece din cauza lor. Așadar ei se pot opune formal votând împotrivă atât timp cât restul Parlamentului European aprobă candidatura. Măsuri active de opoziție împotriva candidatului român ar costa însă capital politic.

În afară de asta e posibil să dea greș chiar și cu măsuri active de opoziție. A agita oamenii acum pentru a da greș mai târziu nu e chiar o chestie bună așa că probabil varianta cea mai prudentă pentru Opoziție e să încerce să îngroape știrea asta.

Poate au totuși baftă și Rovana Plumb face vreo gafă în audieri. Atunci vor scoate capul toți influencerii deodată și se vor plânge și vor cârcoti. Până atunci partidul zice: nu împingeți subiectul, nu acum, joc de glezne momentan.

Și apropo de oameni care își dau cu părerea, multă lume îmi reproșază că îi dau share des Sidoniei Bogdan. Da, îi dau share pentru că e printre puținele voci independente din lumea asta îmbâcsită numită media:

Cum se face că ea are o opinie pe subiectul ăsta, dar în rest e liniște? Repet: vorbim de un post de comisar european alocat PSD-ului, trebuia să fi luat foc bula mea.

Acum vă las pe voi să vă gândiți care sunt consecințele faptului că influencerii politici sunt aliniați în opinie și calendar al postărilor cu anumite partide (unul în special).