M-am uitat peste programul economic al USR

Aș fi vrut să scriu articolul ăsta mai devreme, dar Brexitul m-a ținut ocupat din păcate. Mi-ar fi plăcut să scriu un articol mai detaliat despre programele astea, dar din lipsă de timp va trebui să vă mulțumiți cu ideile principale. Nu trebuie să plângeți însă, mare parte din ideile din aceste programe sunt vechi și au fost deja discutate pe acest blog.

Înainte să pornim la drum cu analiza niște disclaimere pentru publicul care intră pentru prima dată pe blog:

  • Nu sunt afiliat politic cu nici un partid de nicăieri deci nu am nici un interes să laud pe unii sau alții
  • Nu locuiesc în România deci programele astea nu mă afectează direct pe mine, dar îmi afectează familia și prietenii din România.
  • Concluziile mele nu sunt îndemnuri la vot și sunt bazate doar pe programele economice.
  • Nu vă deranjați să comentați chestii de genul: dar au promis spitale, au făcut nasoale cu justiția, au promis nuș ce chestii. Ăsta e un blog unde discutăm economie și politică, nu justiție sau alte chestii.
  • Am terminat ASE-ul, am un master în macroeconomie și de mai bine de 10 ani lucrez în consultanță pe partea de taxe. Cred că știu ce vorbesc așa că nu încercați să mă convingeți sau să vă convingeți că nu știu ce vorbesc, ok?

Bun, acum că am stabilit lucrurile astea să trecem la programe zic. Începem cu programul care dezamăgește cel mai tare:

Programul economic al USR

Începem cu chestiile de formă legată de programe și apoi ne uităm și la substanță:

Chestii de formă

De ce vreau să încep cu programul USR? Pentru că e cel mai simplist și slab program economic din cele trei analizate. Dacă vă uitați pe siteul lor puteți observa că nici nu au secțiune de economie în prezentarea de pe siteul lor. Dacă săpați un pic mai tare pe siteul lor puteți găsi o secțiune de promisiuni (”angajamente” le zic ei) pe partea de economie.

Problema cu angajamentele astea e că sunt lipsite de substanță și le discut mai în jos în mai mult detaliu.

Bun toate chestiile astea provin dintr-un document numit ”Revoluția Bunei Guvernări” care are 451 de pagini. Și nu vă dau link la program de pe site-ul USR pentru că oamenii au fost atât de deștepți încât au pus documentul pe un google drive, nu pe hostingul site-ului de partid. Așa că luați mai bine link de la Hotnews cu programul, că măcar în felul ăsta datele personale vă sunt protejate. Al cui e contul de google drive de pe site-ul USR nu știu, dar vă spun cu siguranță persoana în cauză poate vedea că ați accesat linkul.

Și nu în ultimul rând, asta nu e prima variantă de program electoral a USR. Ce am pus eu ca link mai sus e un document relativ recent din 21 noiembrie 2020 am impresia. Există o versiune mai veche a programului undeva pe site-ul USR, care nu avea deloc curpins deși are vreo 300 de pagini.

Care e diferența între cele două?

Dacă e să mă iau după copertă faptul că varianta mai nouă are angajamente, iar cea veche nu și faptul că în versiunea mai nouă au fost introduse și sursele de finanțare. Da, ați citit bine, prima versiune de program nu menționa surse de finanțare pentru propuneri. Din păcate, așa cum se poate vedea și mai jos nici când au încercat să dea surse nu le-a prea ieșit. S-ar putea să mai fie și alte modificări între variantele de program, dar baftă la a compara două documente cu un total de peste 750 de pagini.

Nu știu ce se întâmplă la USR pe partea asta de program electoral, dar lucrurile par haotice văzute de afară.

Propunerile la care s-a renunțat

În primul rând trebuie remarcat că au renunțat la majoritatea ideilor din ”Policy brief-ul” din 2019. Așa cum am scris într-un articol pe tema asta încă de atunci majoritatea propunerilor din acel document aveau erori de înțelegere a unor concepte de bază de economie și taxe. Și mi-am luat multe înjurături de la fanii USR pentru comentariile mele de atunci. Ei bine, ca să vezi, au fost atât de bune propunerile alea încât au renunțat la ele. Nu că aș avea pretenții de scuze de la oamenii care m-au înjurat (la propriu), dar e bine să mai asculți și de oamenii care lucrează zi de zi cu ideile pe care tu, om politic, le propui.

Chit că nu o va spune nimeni, acel articol al meu a scutit USR de niște momente jenante azi.

Și cei de la PLUS au renunțat la multe dintre chestiile pe care le propuseseră prin 2019 și despre care am scris atunci. Am explicat atunci că multe erau cam lipsite de substanță, unele erau propuse și de alții și anumite chestii nu prea aveau treabă cu situația din teren. Chiar sunt curios ce anume i-a determinat pe cei de la PLUS să renunțe la propunerile astea.

Zero taxe pe salariul minim

Din păcate însă actualul program USR conține ca principală idee pe partea de taxe și economie o chestie numită ”Zero taxe pe salariul minim” (pagina 70 a programului). Zero taxe pe salariul minim e fie o idee proastă fie o idee înșelătoare și nu îmi dau seama cum e mai rău.

De ce vrea USR să introducă propunerea asta? Păi zic ei așa:

Zero taxe pe salariul minim:
• Încurajează activarea în piața muncii, pentru că face munca mai bine plătită
• Reduce lipsa de forță de muncă cu care se confruntă economia României, pentru că încurajează muncă.
• Reduce sărăcia în muncă, pentru că-i lasă fiecărui român mai mulți bani din munca lui.
• Reduce numărul românilor care pleacă să-și caute un loc de muncă peste hotare, pentru că crește salariile nete din România.
• Crește numărul locurilor de muncă bine plătite din România.
• Scade discrepanțele între regiunile României.
• Reduce diferența dintre salariile mari și cele mici.

Am explicat într-un articol din trecut problema cu ideea asta, dar haideți să vă fac un rezumat:

Zero taxe pe salariul minim poate să însemne una din două variante:

  1. Propunerea USR e de a elimina impozitul pe venit pentru persoanele care câștigă minimul pe economie. În cazul ăsta ar trebui să spună foarte clar că se elimină doar acest impozit. PSD are o propunere similară de eliminare a impozitului pe venit pentru anumite categorii, dar la ei în program scrie foarte clar treaba asta. USR în schimb nu spune dacă e vorba doar de impozitul pe venit sau chiar de toate taxele pe salariul minim.
  2. Dacă e să ne luăm după cifrele din programul USR însă e vorba de eliminarea tuturor taxelor pe salarii. Dacă asta vor cu adevărat atunci ar elimina nu doar impozitul pe venit ci și contribuțiile sociale la pensie, șomaj și sănătate pentru jumătate din salariații din România (atât reprezintă salariații cu minimul pe economie). Dar dacă se întâmplă asta înseamnă că jumătate din salariații din România nu vor mai beneficia de pensie, nici privată nici de stat. De ce? Pentru că CAS-ul dispare dacă e să ne luăm după propunerea USR. Cine le plătește oamenilor aceștia pensiile la bătrânețe și din ce? De asemenea salariații cu minimul pe economie nu ar putea beneficia de asigurări de sănătate de stat. Adică te îmbolnăvești, atunci ghinion, nu ești asigurat deci beneficiezi doar de servicii de urgență. Evident că sistemul de pensii și cel medical ar intra în colaps dacă jumătate din salariații din România nu ar mai cotiza. Și nu, nu e o exagerare când spun că ar intra în colaps.

Și chiar sunt curios ce se va întâmpla cu oamenii care nu vor mai cotiza la pensie, pentru că dacă li se va da pensie în continuare atunci ei vor beneficia de pensie specială. Ori pensiile speciale ne zice USR că sunt nasoale. Altă întrebare e ce va spune USR fondurilor de pensii private când va dispărea cotizația lor. Sau va plăti statul cotizația în locul acestor salariați? Ce se întâmplă cu asigurările de sănătate? Chiar și privatul va vrea bani pentru a trata oamenii, nu doar spitalele de stat. Sau e pe sistem fiecare să se descurce?

Și nu înțeleg care va fi rezultatul final al acestei propuneri și ce vrea USR să facă dacă ajunge efectiv să implementeze măsura asta. Dacă va tăia doar impozitul pe venit vor fi acuzați (pe bună dreptate) că au manipulat electoratul. Dacă vor elimina complet taxele de pe salarii atunci vor trebui să crească impozitele în altă și să privatizeze complet sistemul de pensii și cel medical. Dar atunci asigurarea de sănătate și cea de pensie vor fi înlocuite de contribuții private, deci din perspectiva omului de rând tot la bani reținuți din salarii.

Înțelegeți câte probleme sunt cu propunerea asta?

Poate că sunt eu lipsit de imaginație, dar nu văd cum ar putea USR să iasă cu bine dacă vor implementa chestia asta. Ceea ce face insistanța cu care e propusă chestia asta și mai ciudată.

Și ca să nu credeți că vorbesc aiurea-n-tramvai. Iată care e estimarea impactului bugetar făcută de USR:

” între 25 și 30 de miliarde de lei”.

Presupun că pe an. Chiar și așa, sunt cifrele lor, nu ale mele. De unde vor lua banii aceștia? Ei zic așa:

”Oprirea creșterii cheltuielilor Statului, PNDL, iar Ministerul Finanțelor Publice impactul poate fi etapizat”

Au sens cifrele astea? Nu, nu au sens. PNDL menționat mai sus a avut în 2019 un buget de 910,8 milioane lei (sursă). Știți cât au fost veniturile totale ale bugetului de stat în 2019? Conform execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor veniturile totale au atins 152,4 miliarde RON, din care 106,2 miliarde au fost venituri din taxe și impozite.

Asta înseamnă că doar măsura asta ar avea un impact care ar reprezenta între 23,5% și 28,3% din veniturile fiscale ale statului român în 2019. Înțelegeți de ce vorbeam de colaps mai sus? Cum ar putea fi susținută o asemenea creștere a cheltuielilor fără a băga țara în faliment? Cum etapizezi 25 – 30 de miliarde de lei? Îi scutești doar pe unii cu salariul minim și nu pe alții? Elimina mai întâi CAS, apoi CASS în anul următor? Chiar și etapizat așa impactul bugetar e uriaș.

Alte propuneri?

Ar mai fi o propunere cu redevențele din Marea Neagră care să meargă la fondul de pensii. Am mai scris prin 2018 de treaba asta și nici atunci, nici acum propunerea asta nu mi se pare că ar avea sens economic.

Tot la capitolul economie mai avem niște chestii despre antreprenoriat și birocrație, dar din păcate nu lucruri concrete ci clasicul ”eliminăm hârtiile”, facem să fie bine ca să nu fie rău. Din păcate nu am văzut nimic aici care să ajute concret IMM-urile din România.

Nu putea lipsi nici eterna promisiune cu fonduri europene care vor finanța industriile viitorului. Sincer, am auzit chestiile astea atât de des din 2007 până în prezent încât nici nu îmi mai bat capul cu ele.

Altfel, tot la secțiunea de economie puteți găsi și propuneri de agricultură, fonduri europene, îngrijirea bătrânilor (da, nici eu nu știu ce caută acolo) și românii din diaspora. Din motive lesne de înțeles nu am să îmi dau cu părerea despre ele.

Diaspora

Știu că sunt ceva oameni din Diaspora care mă citesc așa că m-am uitat și la partea asta pentru ei.

Ce propune USR pentru a atrage românii din diaspora înapoi în România? Asta e chiar faină, fiți atenți:

  • un ”Portal unic pentru Drumul spre Casă, anexă la eConsulat, care să ofere de la A la Z un parcurs de reîntoarcere”. În cât timp credeți că devine inutil portalul ăsta pentru că se schimbă legea și uită să actualizeze siteul?
  • mai mulți funcționari în consulate
  • Campanie de informare și promovare a reîntoarcerii în Diaspora. Serios? De aia nu se întorc românii? Că nu le-a spus o reclamă să se întoarcă?
  • Simplificarea obținerii de acte de stare civilă de la distanță, online. Nu zic, ar fi bună asta.

Deci o să facă un site și vor da reclame pentru români ca să îi convingă să se întoarcă. Frumos.

Dar faza cea mai mișto e următoarea:

O nouă generație de programe Diaspora StartUp/ StartUp Nation, Diaspora se Întoarce, care să ofere cofinanțare prin fonduri europene tuturor celor care se întorc și investesc în România, cu condiții mai avantajoase pentru cei care investesc în domenii cheie (digital, industria de sănătate sau îngrijire etc.), în regiuni defavorizate sau care creează locuri de muncă pentru persoane vulnerabile.

Ahem…Startup Nation era programul PSD, dar să nu le spuneți celor de la USR-PLUS că ei criticau programul. Acum vor să facă unul similar, dar pentru Diasporă. Trecem peste asta.

Dar am impresia că oamenii de la USR nu prea știu cine e la muncă în Diaspora. Le fac eu un favor ca om din Diaspora: majoritatea românilor au plecat din România pentru salarii mai mari. Alții pentru studii, alții pentru oportunități profesionale, alții pentru că le era teamă că ei sau familia lor trebuie să se bazeze pe sistemul medical. Majoritatea nu ar fi plecat dacă ar fi avut parte de condiții mai bune în România.

Așadar cei mai mulți nu vor reveni în România ca să se facă antreprenori. Șoc, nu? Vă vine să credeți că mulți dintre ei vor vrea să își caute un loc de muncă. Cu ei ce facem? Sau din ăia nu vrem că miros a sărăcie?

Iată ce comentarii mai sunt pe tema asta:

La o estimare de minimum 30.000 de români care se întorc anual și investesc fiecare, sub o formă sau alta, începând de la 10.000 euro în economia României pe an (cumpără bunuri, imobile, plătesc taxe etc.), avem în față o sumă de 300.000.000 euro/an. La aceasta se adaugă un puternic impact psiho-social pentru familiile reîntregite, de sănătate mentală, dar și un impact exponențial pentru reîntoarcerea specialiștilor formați sau calificați în afara țării.

De ce 30.000? De ce 10.000 de euro? Nu erau antreprenori, acum cumpără bunuri și imobile? Ce sens are chestia asta? USR PLUS vrear Diaspora înapoi sau vrea banii Diasporei?

Ce lipsește?

De remarcat și că un partid parlamentar cu resurse destul de importante nu reușește să vină cu niște idei noi. Ideile mari din programul lor pe partea economică sunt pre-pandemie și au mai fost prezentate de prin 2018 încoace sub diverse forme.

România are probleme cu șomajul în rândul tinerilor. Cum rezolvă USR problema asta? Nu știm, ei vor să scadă taxele pe salariul minim în schimb.

Multe firme mici românești nu au reușit să se adapteze la a exista și vinde în mediul online și șocul pandemiei le-a lovit din plin. Ceva propuneri în sensul ăsta? Nu prea, doar chestii generale despre antreprenoriat și digitalizare, dar nu și lucruri concrete.

Vor fi sectoare de activitate care nu își vor reveni la nivelul pre-pandemie. Ceva despre cum vor fi ajutate? Nope! Nici măcar clasica promisiune de a sprijini programele de recalificare profesională nu prea apar. Se amintește de ele pe alocuri, dar nimic concret.

Cum va rezolva USR hemoragia de forță de muncă cu calificări ridicate spre Vest? Păi prin eliminarea taxelor pe salariul minim pe economie și prin Startup Nation pentru Diaspora. Cam asta e singura chestie concretă conform programului.

Cum va finanța statul deficitul bugetar creat în pandemie? Nu știm. Cum se va stabiliza datoria țării? Nu știm.

Sunt enorm de multe lucruri care lipsesc din programul acesta, chestie care mă face să mă întreb dacă nu cumva USR a renunțat complet la orice pretenție de a guverna sau a avea oameni pe partea de economie.

Concluzii

Programul economic al USR-PLUS e slab și oricât de tare m-aș strădui nu reușesc să găsesc nimic entuziasmant la el. Mai mult, chestia aia cu zero taxe pe salariul minim riscă să bage în colaps sistemul de sănătate și pe cel de pensii. Și nu, nu e o exagerare ci concluzia logică dacă ne luăm după cifrele prezentate de USR, nu de mine.

Celelalte propuneri concrete sunt cu probleme la rândul lor și arată că oamenii care au lucrat la acest program nu se simt foarte în largul lor pe teme economice. Spun asta pentru că toate au probleme și implementarea lor în forma propusă e dificilă sau nu are sens.

Acolo unde nu sunt probleme sunt ideile reciclate de toate partidele din 2000 încoace: fonduri europene, antreprenoriat etc.

Programul USR e o mare dezamăgire pentru mine pentru că vorbim totuși de un partid parlamentar, finanțat din resurse de la buget și cu acces la oameni calificați (dacă ar vrea).

P.S: O să iau la purecat și programul PNL și, dacă îmi rămâne timp al PSD. Înțeleg că jocurile sunt deja făcute ca USR și PNL să intre la guvernare deci programul PSD are șanse mai mici de a fi implementat.




O curiozitate legată de salariile din USR

Nu știu dacă ați auzit, dar a fost ceva scandal recent legat de salariile din USR. Pe scurt, din ce îmi dau eu seama lucrurile stau cam așa:

Cineva (Cristian Mihai Dide pe nume) a cerut informații de la USR cu privire la banii cheltuiți de partid din fonduri publice, inclusiv în ceea ce privește salarizarea. USR, în spiritul transparenței l-a trimis pe om la plimbare. Dacă intrați pe pagina USR cu programul lor de guvernare literalmente prima chestie pe care o vedeți e o coloană pe care scrie ”Transparență totală”.

E totuși România, adică ar fi culmea ca oamenii care vor transparență totală să și ofere. Suntem doar țara care zice ”fă ce zice popa, nu ce face popa”.

Ei bine, s-a ajuns în instanță iar USR a pierdut procesul și a cam fost obligat să publice salariile și cheltuielile. Nu înainte însă de a se ajunge la executor judecătoresc evident, pentru că nu e deloc ironic faptul că oamenii care nu vor penali în funcții publice și vorbesc de furt nu vor să respecte o sentință judecătoarească.

Puteți vedea salariile aici deși nu sunt cu nume și prenume ci doar funcția și salarizarea. Ca și precizări importante:

  • Sumele sunt salariile nete din câte se pare, nu brute. Deci ăia sunt banii în mână luați de diversele persoane salarizate de USR.
  • Se pare că acele sume sunt salariile de acum, nu salariile istorice deși instanța ceruse salariile din iunie 2019. Diferența e că actualele salarii ar fi cu 30% mai mici decât cele din iunie 2019 iar schema de personal e mult redusă. Deci dacă vă uitați la salarii atunci puteți să mai adăugați ochiometric încă jumătate din actuala sumă pentru a obține suma din 2019.

De exemplu, un secretar de organizație politică are salariu de 9.000 RON net. Dacă ne gândim că ăsta e salariul redus cu 30% atunci suma de anul trecut ar fi fost undeva pe la 13.000 RON pe lună.

Sunt mari salariile? Sunt mici? Ei bine, asta depinde din a cui perspectivă priviți lucrurile.

Curiozitatea mea

Curiozitatea mea e însă alta: salariile plătite de USR intră în categoria ”la stat” sau ”la privat”? Un partid politic finanțat din bani de la stat intră în categoria ”mediul privat”? Eu cred că nu.  De ce îmi pun întrebarea asta?

Pentru că USR e unul din partidele care tot merg cu mema aia obosită că se câștigă prea mult la stat (vezi aici sau aici doar în ultimele câteva zile) și că salariile de la stat ar trebui diminuate pentru că au scăzut și cele de la privat.

Deci să înțeleg că salariile din USR se adaugă la media aia cu salariile de la stat care sunt mai mari decât cele din mediu privat, nu? Adică oamenii care spun că la stat sunt salarii prea mari dau din bani publici salarii mari și duc media aia în sus. Am înțeles bine?

Nu ar fi fain ca salariul maxim de la USR să fie egal cu salariul minim pe economie? Sau egal cu salariul mediu? Știți voi, din respect pentru mediul privat.

Ca fapt divers, oare cum e mai rău:

  • partide care nici nu cer transparență în administrație, nici nu o practică la ei în curte sau
  • partide care cer transparență în administrație, dar nu o practică




Cineva se străduie prea tare

Sunt destul de ocupat cu munca zilele astea așa că nu am avut timp să scriu prea mult. Dar vă las cu un gând scurt legat de alegeri și de campania asta electorală leșinată.

USR face o chestie cam dubioasă pe net în care compară candidații lor cu candidații PSD. Evident că se face cherry picking și prezintă candidații PSD într-o lumină negativă iar pe ai lor într-o lumină pozitivă. Dacă ar face PSD treaba asta ar sări de fund în sus instant, dar în fine trecem peste asta.

Ce vream să zic e că nici măcar comparațiile astea în favoarea lor nu sunt în stare să le facă așa cum trebuie. Aruncați o privire aici, faceți abstracție de nume și spuneți-mi sincer ce vi se pare mai impresionant (sursă):

Ce ați vota dacă ați fi un român care trebuie să voteze ceva, dar nu urmărește politica obsesiv?

  • Pe Daniel Ghiță, de care a auzit o țară întreagă sau pe cineva de care nu ați auzit niciodată?
  • Pe un om care a fost bodyguardul celui mai petrecăreț Președinte al României sau o avocată?
  • Pe un om supranumit ”Samuraiul Sălbatic” sau pe o antreprenoare în turism?
  • Pe un multiplu campion la nivel internațional și om care s-a bătut în cel mai dur campionat de kickboxing al vremii lui (K1) sau pe o persoană care se laudă că a câștigat un proces împotriva Biroului Electoral Voluntari?

Adică nu știu cum să vă zic, dar pare că persoana care a scris chestia asta era de la PSD la cum a prezentat lucrurile. Vă spun sincer că dacă ar fi să dau votul doar după performanțele personale ale celor doi atunci Ghiță câștigă prin knockout (ha ha, am făcut și o glumă).

Serios, dacă vrei să scoți în evidență că al tău candidat e mai bun atunci nu prezenta adversarul tău ca pe un semi-zeu în viață. Porecle de genul ”Samuraiul Sălbatic” nu îl fac să pară mai nașpa pe Ghiță ci mai cool. Faptul că a luptat în K1 depășește cu mult orice a făcut doamna Cambera la nivel personal, mai ales când acel ceva la nivel profesional e un caz câștigat împotriva Biroului Electoral Voluntari.

Repet, nu e o comparație pe care să vrei să o faci dacă îți dorești să faci candidatul tău să arate bine.

Nu discut acum ce poate face fiecare din cei doi candidați în viața politică. Ce spun e că strict din punct de vedere al prezentării USR a cam dat chix cu exemplul ăsta.

În altă ordine de idei văd că nici în al 12-lea ceas oamenii de la USR nu au înțeles că ei împart electoratul cu PNL, nu cu PSD. Dacă ar fi vrut să scoată niște voturi cu comparațiile astea le puteau face cu oamenii de la PNL. E ok, rupe PNL din electoratul lor pe unde apucă și îi sabotează pe unde îi prinde. Dar vor guverna în liniște împreună, sunt convins.

Apropo, credeți că electoratul PSD vede comparațiile astea și zice: ”dar vai, m-a convins tabelul ăsta, votez USR de acum înainte!”

Tot ce face tabelul ăsta e să îi convingă pe unii dintre cei care oricum votau USR că PSD e nașpa.  Pe de altă parte s-ar putea să fie și unii care să se enerveze văzând astea și să decidă că nu vor să voteze cu USR. Una peste alta însă nu cred că astfel de comparații aduc voturi și mă întreb ce sens are strategia asta în general? Dar hei, ce știu eu de politică și din astea, eu sunt doar un alt gică contra care își dă cu părerea pe interneți.




Se va (re)apropia Dacian Cioloș de PNL?

Nu trebuie să vă spun cine e Dacian Cioloș, probabil știți deja. Cei mai tineri dintre voi e posibil să nu știți însă că domnul Cioloș a fost membru PNL mult timp și ministru al Agriculturii din partea acestui partid înainte de a merge la Bruxelles.

După scurtul său mandat ca Prim Ministru domnul Cioloș a fost curtat insistent de PNL pentru a fi ”star-ul” lor în campania electorală din 2016. Cioloș s-a fofilat atunci, nu fără a isca un mini-scandal legat de faptul că liberalii au fost atât de convinși că va merge cu ei încât au cheltuit și bani printând materiale de campanie cu Cioloș și sigla PNL pe ele.

În perioada respectivă PNL era mult mai slab decât în prezent iar sentimentul anti-PSD nu era atât de puternic. Domnul Cioloș a intuit bine că nu are sens să își bată capul cu PNL atunci așa că și-a făcut propriul partid.

Niște ani mai târziu, impresia mea e că domnul Cioloș a simțit că de data asta nu prea poate să mai scoată mare lucru de la USR în condițiile date și ar fi cazul să încerce o apropiere de PNL.

Iată ce a postat Dacian Cioloș ieri pe pagina sa de Facebook:

Care e faza cu scăderea cotei de TVA?

Cota standard de TVA (adică aia care se aplică la vânzarea majorității produselor în România) e 19%. Acum ceva vreme niște parlamentari au depus în Parlament o propunere de modificare a legislației fiscale care ar diminua cota standard de la 19% la 16% (PL-x nr. 597/2019 – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal pentru cei curioși).

Ei bine și dacă ne uităm la inițiatorii acestei legi, ce vedem?

Cumva scrie foarte clar acolo că inițiatorii modificării sunt de la PNL? Dar dl. Cioloș ce spune în postarea sa?

Fără să le pese de consecințe, parlamentarii PSD votează propuneri dintre cele mai populiste doar cu scopul de a băga bețe în roate Guvernului PNL.

Lol, doar că PSD votează o propunere PNL de modificare a legislației. Adică oamenii de la PNL nu s-au gândit că o diminuare a cotei de TVA cu 3% va lovi grav în finanțele țării când au propus modificarea legii?

Ba mai mult, Florin Cîțu, actualul Ministru al Finanțelor, reproșa PSD că nu a scăzut TVA-ul la 18%.

Wow, ce supriză…sunt șocat! Iar acum PSD folosește asta împotriva PNL? Adică e clasicul ”îți rup mâna și te bat tot pe tine cu ea?”. Nu mă așteptam să facă cineva fix chestia asta. Nu e ca și când toate celelalte partide politice din istoria post-decembristă a României nu ar fi făcut la fel.

Alocațiile copiilor

Bun, divaghez un pic, dar simt nevoia să subliniez și o altă chestie:

Scăderea TVA de la 19 la 16 la sută, dublarea alocațiilor pentru copii, eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați și angajații din justiție fără a regândi așezarea pe baze noi și solide a întregului sistem de pensii sunt măsuri care pot da bine în ochii electoratului, dar care aruncă în aer bugetul țării și pot bloca pe termen lung justiția. Dacă ar fi fost bani pentru măsurile acestea, ne întrebăm de ce ele nu au fost adoptate din 2016 și până acum de guvernele PSD.

Dacă am citi postarea asta în India sau Nigeria aș zice că e îngrijorătoare dublarea alocațiilor copiilor pentru bugetul țării. Dar să bagi chestia asta la capitolul ”aruncă în aer bugetul țării” în România e ridicol.

Domnul Cioloș putea să se uite pe știri și să vadă că actualul guvern PNL dă 300 de milioane de euro ajutor de stat pentru marile companii din domeniul energiei.

Dar alocațiile pentru copii într-o țară cu populație în declin nu merită alocații mai mari. Doamne ferește să sprijine un guvern liberal familiile sărace cu copii! Iar domnul Cioloș le ia apărarea.

Omul politic Dacian Cioloș

Credeți că Dacian Cioloș nu știe că proiectul acela a fost inițiat de PNL? Știe, evident. Atunci de ce nu a zis nimic despre chestia asta în postare? În fond PNL e un partid rival al alianței USR-PLUS, deci Cioloș ar avea interes să dea în ei. Însă citind postarea rămâi cu impresia că maleficul PSD e de vină pentru scăderea cotei.

Ei bine, bănuiala mea e că domnul Cioloș încearcă o reapropiere de liberali. De ce? Pentru că USR începe să pară din ce în ce mai mult un pariu pierzător. Chestia asta s-a văzut în felul în care Cioloș a știut să se țină departe de Barna în campania electorată. L-a susținut, dar fără eforturi mari, fără să pună inimă sau efort. Știa că Barna e o carte pierzătoare.

În afara de asta amenințarea de a rupe alianța cu USR și de a susține guvernul PNL ar oferi PLUS spațiu de manevră în negocierile cu USR. În fond s-a discutat de multe ori despre ce va face Cioloș, fiind avansată inclusiv ideea că va deveni membru USR în trecut.

În afară de asta cred că Dacian Cioloș e îngrijorat și de situația incertă din USR din acest moment. În cazul în care Barna pierde partidul Ei bine, în USR lucrurile au luat o turnură destul de dubioasă, actuala conducere (Barna & Co) fiind sub presiune din mai multe părți.

În același timp însă USR e într-o degringoladă totală:

  • Barna e sub presiune pentru că a pierdut locul 2 la alegeri și a ieșit destul de ciufulit din campanie cu un scor prost.
  • Nicușor Dan, fostul lider al partidului, va candida la Primăria București și are parte de sprijinul unei părți mari din membrii USR din București. Chestia asta nu îi convine lui Barna care încearcă să blocheze candidatura lui.
  • Sunt excluși oamenii care îl contestă pe Barna, dar sunt păstrați în partid oameni gen Caramitru, în ciuda derapajelor frecvente.
  • Barna vrea referendum intern pentru a stabili doctrina partidului
  • Parlamentarii USR propun chestii care erau la modă acum 50 de ani, gen creșterea pedepselor pentru aproape orice legat de droguri (toate, fără excepții). A se nota că marijuana e populară între tineri în România iar prin Vest e decriminalizat consumul cam peste tot. Ba în unele țări vânzarea marijuanei e legală. Evident că treaba asta nu a picat bine.

Văzut din afară chestiile astea arată haotic și s-ar putea să demobilizeze electoratul partidului. În momentul de față PLUS e depend de infrastructura USR. Așa că Cioloș probabil se gândește că performanța USR s-ar putea să tragă în jos și performanța PLUS.

Ar fi posibilă o apropiere de PNL?

Cu siguranță, mai ales ca un instrument de negociere cu USR. În același timp nu ar trebui exclusă posibilitatea reală de a rupe alianța cu USR dacă aceasta nu poate oferi PLUS tracțiunea și expunerea necesară. PLUS e un partid mic, centrat în jurul lui Cioloș. Din punctul ăsta nu e cu nimic diferit de ALDE sau PMP. Într-o viitoare guvernare PLUS nu poate spera la mai mult de rolul de ”partid balama” dacă trebuie să candideze de unul singur. Nici nu e foarte sigur că ar trece de prag și ar intra în Parlament dacă ar intra în alegeri de unul singur.

O alianță cu USR sau PNL ar oferi partidului mai multă libertate, resurse, dar și ceva legitimitate. Problemele cu USR le-am menționat mai sus. Pe de altă parte și o alianță cu PNL ar aduce probleme la rândul ei:

  • PNL e uriaș pe lângă PLUS și probabil ar duce la ruperea completă a partidului
  • Nu e clar ce electorat are PLUS și cât din el s-ar suprapune cu cel al PNL. Cu cât suprapunerea e mai mare cu atât există riscul ca o alianță cu PNL să nu aducă nimic în plus PNL-ului.
  • Tactic, cel mai bine dintr-o astfel de alianță ar ieși Cioloș, în timp ce restul membrilor s-ar pierde probabil în hățișurile politice ale luptei cu PNL.

Un politician adevărat trebuie să își țină prietenii aproape, dar dușmanii și mai aproape. Așa că a juca la două capete (și cu USR și cu PNL) nu ar fi ceva ieșit din comun. Chiar și așa, ca în povestea cu iepurele, e posibil ca la final să nu te alegi cu nimic.




”Oameni noi” a murit și nimănui nu pare să îi pese

Vreau să profit de aparenta liniște din media românească pentru a vă aduce la cunoștință cu mare regret că inițiativa ”Oameni noi” a murit (via G4media):

Curtea Constituțională (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, inițiativa legislativă cetățenească privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, pe motiv că proiectul nu îndeplinește condițiile minimale pentru a intra în dezbatere parlamentară: numărul minim de semnături de susținere și dispersia teritorială a susținătorilor.

Chestia asta s-a întâmplat pe 22 mai 2019, adică aproximativ acum o lună. Reacțiile din partea USR și PLUS au fost minime și povestea a fost rapid îngropată.

Nu am scris despre ea atunci pentru că am vrut să văd dacă totuși cele două partide vor face ceva în sensul ăsta după ce trece euforia europarlamentarelor. Din păcate însă nu s-a întâmplat nimic de atunci.

De ce scriu despre chestia asta totuși?

Pentru că inițiativa ”Oameni noi” a fost lansată cu surle și trâmbițe. Între chestiile propuse erau unele lucruri chiar bune pentru politica românească, cea mai importantă fiind revenirea la 2 tururi de scrutin pentru alegerea primarilor.

De ce e treaba asta importantă? Pentru că așa cum am explicat într-o postare din iulie 2018 ruptura dintre PNL și USR se va adânci pe măsură ce ne apropiem de alegerile parlamentare și locale din 2020.

PNL are un avantaj în fața USR-PLUS când vine vorba despre teritoriu: e un partid cu o prezență puternică și organizată în afara Bucureștiului. În condițiile asteae alegerea primarilor dintr-un singur tur îi avantajează.

Pe cei de la USR / PLUS acest sistem însă îi defavorizează pentru că le e greu să lupte împotriva PSD și PNL fără o prezență puternică la rândul lor în teritoriu.

”Oameni noi” propunea o reechilibrare a forțelor care ar fi avantajat USR-PLUS. Cu toate astea propunerea de modificare a constituției a picat din lipsa de semnături. Asta nu e neapărat o surpriză, tot timpul vor fi șicane vis-a-vis de validarea nr. de semnături. Surprinza e însă apatia USR – PLUS în a apăra inițiativa.

De ce apatia USR – PLUS în a apăra inițiativa

Ăsta e un pic de mister pentru mine, recunosc. Ca și posibilități plauzibile mi se par următoarele:

  • momentul prost – respingerea a avut loc prea aproape de alegeri. USR – PLUS s-au concentrat pe alegeri iar inițiativa a căzut pe plan secund.
  • euforia post alegeri – USR-PLUS s-a apropiat foarte mult de PSD ca și scor electoral la alegerile europarlamentare. Influencerii lor dădeau share la postări despre cum au ”câștigat” județul X sau orașul Y. Județul X sau orașul Y era evident tradițional câștigate de PNL sau PSD. E posibil să creadă că scorul de la europarlamentare se va repeta și vor câștiga acele orașe.
  • propunerea e depășită politic – e posibil ca USR și PLUS să considere că nu vor avea neapărat nevoie de 2 tururi pentru că, în momentul acesta. A trecut ceva timp de la înființarea USR și PLUS. E posibil ca ambele partide să considere că au o prezență în teritoriu suficient de puternică pentru a se bate de la egal la egal cu PSD și PNL.

Și totuși inițiativa era bună

Partea tristă în toată povestea asta e că revenirea la două tururi de scrutin era o chestie bună pentru democrație. De ce? Pentru că acorda partidelor locale sau candidaților independenți șansa de a se bate cu partidele mari. Nu luai locul 1 din primul tur, dar voturile altor contracandidați ar fi venit la tine în turul 2.

Dacă vreți un exemplu concret, sunt șanse mari ca Nicușor Dan, nu Gabriela Firea să fi fost primar al Bucureștiului în momentul acesta dacă alegerea primarilor se făcea în 2 tururi. De ce?

Pentru că cei care au votat candidatul PNL de exemplu ar fi votat Nicușor Dan probabil, nu Gabriela Firea într-un ipotetic tur 2. Dar nu am avut niciodată turul 2 așa că Firea a devenit primar. Și vedem cu toții ce bine e cu ea acum.

Iar USR-PLUS vor avea parte de un șoc la alegerile locale din 2020, atunci când primarii PSD și PNL se vor folosi de resursele puternice pe care le au. În 2020 nu va mai fi încă un referendum pentru justiție așa că scorul obținut acum de USR-PLUS nu se va repeta. Îmi e teamă că va fi prea târziu atunci iar acuzele vor fi fost tardive. Dar știți cum e: dormi așa cum îți așterni.




Despre rezultatul USR la europarlamentare

Am scris anterior despre rezultatele PSD și PNL la aceste europarlamentare, concluzia fiind că PSD nu stă chiar atât de prost iar PNL nu atât de bine. Am lăsat USR pentru o discuție separată pentru că lucrurile sunt ceva mai complicate în cazul lor.

Ca o notă de început: voi folosi PLUSR pentru a descrie alianța USR – PLUS.

Care erau așteptările pentru USR?

USR a luat la alegerile din 2016 un scor apropiat de 9% (8,92% la Senat și 8,87 la Deputați). Scorul a fost o performanță istorică având în vedere că partidul în sine a fost încropit pe ultima sută de metri. Ba mai mult, acest 9% a făcut din USR al treilea partid ca importanță a României.

Pe fondul nemulțumirilor aduse de prezența lui Liviu Dragnea la cârma PSD, dar și a Vioricăi Dăncilă, cam toată lumea se aștepta ca alegerile să aducă un scor mai mare pentru USR decât cel obținut la alegerile din 2016. Odată cu apariția alianței USR – PLUS a devenit chiar mai evident că noul PLUSR nu are cum să nu prindă un scor mai bun pentru că o parte din electoratul PLUS părea diferit de cel USR.

Cât de bun însă putea fi acel scor? Aici lucrurile deveneau neclare pentru că sondajele variau destul de mult: de la 14% la de la 21%.

Un scor de 14% ar fi fost perceput ca unul foarte prost, având în vedere alianța celor două partide. Un scor de 21% (mai mare de 20% de fapt) ar fi însemnat că acele sinergii despre care se tot vorbea sunt reale.

Marți seara (28 mai), BEC anunța că USR luase 21,78% din voturi.

 Cui se datorează acest rezultat?

Sunt mai mulți factori care au dus la acest rezultat. Nu sunt membru USR sau PLUS așa că luați ce vă spun cu un strop de sare pentru că nu cunosc partidul altfel decât din informații publice.

1. Erodarea normală a partidului aflat la conducere.

Orice partid aflat la guvernare își pierde din votanți. Asta e regula! De ce? Pentru că:

  • Măsurile nepopulare,
  • scandaluri cauzate de opoziție,
  • incompetenți care ajung în funcții de conducere
  • sau pur și simplu ghinion

Aceștia sunt toți factori care duc, inevitabil, la o erodare a scorului electoral pentru partidul aflat la putere. E o chestie care se întâmplă în orice democrație iar partidele care ies mai puternice dintr-un ciclu de guvernare sunt excepțiile, nu regula.

E valabil și pentru România și PSD, care a obținut un nesperat 45% la alegerile din 2016. Acel rezultat era însă pe fondul unei guvernări tehnocrate și a unei opoziții apatice. Din punctul ăsta de vedere era normal ca la alegerile din 2019 și (probabil) la cele din 2020 PSD să obțină un scor mai prost.

De altfel, PSD guvernează România direct sau indirect din 2012 neîntrerupt. Guvernul tehnocrat al lui Cioloș din 2016 a fost de multe în situația de a nu putea trece legi doar pentru că Parlamentul îi era ostil și putea oricând să voteze o moțiune de cenzură care să îl dea jos. Așa că lunga domnie a PSD și scorul bun din 2016 sunt excepție, iar scorul mic de acum e cât se poate de normal.

2. Liviu Dragnea & Viorica Dăncilă

O parte consistentă din scorul electoral excelent al USR se datorează lui Liviu Dragnea și Vioricăi Dăncilă. Atenție, nu lui Mihai Tănase sau Grindeanu, foști prim-miniștri PSD ci eminamente Vioricăi Dăncilă și lui Liviu Dragnea.

Viorica Dăncilă a făcut votantul obișnuit PSD să îi fie rușine cu propriul vot! Una e să te perceapă electoratul ca un geniu malefic și alta e să vadă că ai pus șef al guvernului o persoană care apare ca prim rezultat pe google când cauți expresia ”proasta satului”.

Iar Dragnea a pierdut la rândul lui capital politic prin:

  1. Schimbarea a 2 premieri PSD și apoi acuzarea lor că ar fi cu ”statul paralel”. Adică merge odată, merge a doua oară, dar dă-l dracu de stat paralel că nu el a pus pe Dăncilă prim ministru.
  2. Numirea Vioricăi Dăncilă în fruntea Guvernului. Gafele Vioricăi Dăncilă și loialitatea sa față de Dragnea a făcut lumea să creadă că Dragnea a numit intenționat pe cineva slab la Guvern. Ori nu poți cultiva naționalismul și prostia în același timp.

Toate chestiile astea au făcut ca votantul loial PSD tipic să se rușineze în a vota PSD. Unii au votat cu Ponta, alții au rămas acasa. Ba mai mult, omul de rând, care poate nu s-ar fi băgat la vot în mod normal a mers de data asta tocmai pentru a scăpa de Dragnea și de Dăncilă. Chestia asta a împins scorul USR în sus atât ca număr (votul de ură împotriva lui Dragnea) cât și procentual (prin demobilizarea votanților PSD).

3. Klaus Iohannis

Președintele României e unul din principalele motivele pentru care USR a obținut acest scor. În lipsa referendumului propus de Klaus Iohannis sunt șanse mari ca USR să nu fi atins acest scor. Asta pentru că:

  • USR a marșat puternic pe tema justiției – Iohannis le-a pus subiectul pe tavă prin referendum iar USR a obținut un scor foarte mare. Vom vedea mai jos de ce totuși acest cadou se va întoarce împotriva USR.
  • Referendumul a scos la vot oameni care altfel nu ar fi votat în mod normal la alegerile europarlamentare. Sunt șanse mari să nu îi mai vedem pe o parte din acești oameni la alegerile viitoare, dacă justiția nu rămâne pe agendă însă.

Știu că sună nasol, dar USR ar trebui să îi trimită lui Iohannis o sticlă de șampanie după ce află rezultatul final. Iohannis a contribuit la acel scor poate la fel de mult ca membrii PLUSR care au făcut campanie.

4. Mersul prin țară în campanie

Mersul pe teren poate apropia politicienii de votanți. USR era un partid cu potențial concentrat însă în câteva areale urbanizate ale României. Am scris despre campania ”Fără penali” că e o armă cu două tăișuri și riscă să se întoarcă împotriva USR. Comentariile rămân valabile, însă acea campanie a avut și un efect pozitiv cert: a făcut USR să meargă pe teren.

USR practic a trecut de la un partid cu o bază puternică în câteva orașe mari la un partid cu o distribuție a voturilor ceva mai împrăștiată geografic. Dacă vă uitați pe distribuția teritorială se poate observa că rămâne un partid eminamente urban. Dar acel urban acum s-a extins spre reședințele de județ și municipii. Ori acestea erau teritoriul tradițional controlat de PNL și PSD.

Rezultatul la aceste alegeri nu ar fi fost același însă în lipsa miilor de voluntari și membri USR și PLUS care au bătut țara în lung și în lat. Dacă PLUSR vrea să dedice cuiva rezultatul, atunci cu siguranță ei ar trebui cu siguranță să fie primii pe listă.

5. PNL-ului

S-a tot spus prin online că PNL e tot un fel de PSD, dar galben. Cele două partide sunt teribil de similare, fiind puternic ancorate în teritoriu, moștenitoare ale sistemului comunist (PNL prin PDL) și conservatoare. Ba mai mult cele două au fost și într-o căsătorie electorală, sub numele de USL. Aparent lumea nu a iertat trădarea asta PNL-ului. Ba mai mult nici PNL-ul nu a făcut suficiente eforturi pentru a arăta că e diferit de PNL.

Și ca să fie treaba treabă niște membri PNL au fost și prinși împărțind afișe false cu USR, o chestie care a surprins pe toată lumea.

Sunt probabil destul de mulți votanți care au ales USR nu din convingere ci din lipsa unei alternative. Acea alternativă putea fi PLUS, dar iată că USR și PLUS sunt într-o alianță și alternativa a dispărut.

Cine nu vrea să voteze aceleași partide la nesfârșit nu are de ales și va vota USR.

6. Dacian Cioloș?

Nu îmi e clar cât din scorul USR i se datorează lui Dacian Cioloș. Deși a fost permanent în campanie, Cioloș nu a fost teribil de vizibil în media. Se pare că în lipsa atacurilor PSD la adresa lui persoana lui Dacian Cioloș nu generează natural foarte multă atenție.

Aș fi naiv dacă aș crede că prezența sa nu a contat. A avut în mod cert un efect, dar nu e clar cât din acest scor i se datorează având în vedere că nu a făcut nimic remarcabil în campania aceasta.

Cum am zis și mai sus, scorul PLUSR a fost dus mult în sus de voluntarii care au cutreierat țara în lung și în lat. Judecând lucrurile strict prin prisma campaniei electorale pentru europarlamentare omul politic Cioloș pare over-rated.

7. Lipsa scandalurilor

Dacă spuneam mai sus că USR ar trebui să trimită o sticlă de șampanie președintelui, poate ar trebui să trimită una și consilierilor PSD. De ce? Pentru că PSD a avut o campanie în care a evitat confruntarea directă. Practic PSD nu a ieșit la atac precum în alte dăți. Nu am mai auzit de ”Cioloș fiul lui Soroș” sau alte chestii de genul. Pe de altă parte nici membrii USR / PLUS nu au mai spus sau făcut tâmpenii.

Posibil ca de la nivelul USR să fii venit directiva ca lumea să citească de 3 ori înainte să posteze ceva. Mai mult, scoaterea lui Andrei Caramitru de sub titulatura de ”consilier al lui Dan Barna” a calmat spiritele în rândul multor votanți. Andrei Caramitru, în cazul în care nu știați era o figură polarizatoare cu câteva derapaje urâte în mediul online.

Nici Oana Bogdan nu ne-a mai onorat cu ideile ei așa că lumea s-a calmat. Chestia asta a ajutat pentru că lumea s-a dus cu inima (ceva mai) împăcată să voteze USR.

8. Nu au guvernat niciodată

Spuneam mai sus că uzura guvernării continue din 2012 și-a lăsat amprenta asupra scorului electoral al PSD.

Faptul că USR nu a guvernat niciodată e un avantaj în cazul de față pentru că nu prea li se poate reproșa mare lucru. De altfel, chiar și în prezent, când li se aduc reproșuri celor de la USR sar imediat fanii lor cu ”ce vrei să facă cu PSD la putere?”.

E mai greu să rămâi la putere decât să ajungi la putere. Iar neprihănirea asta politică a PLUSR va ajuta alianța în acest ciclu electoral. Odată ajunși la putere așteptările de la ei vor fi foarte ridicate iar pretențiile de a livra măsurile promise pe măsură.

Cui NU se datorează acest rezultat

Cred că ar trebui menționate și câteva idei legate de lucruri care nu au dus la acest scor.

USR a avut un program electoral vag pentru alegerile europene. Spun vag pentru că temele din programul lor electoral erau naționale, dar se mergea pe ideea de a pune acel ”ceva” în legislația UE.

Tema nr. 1 a USR a fost justiția pe plan național. Ce zicea programul lor electoral pentru europarlamentare? Păi USR va propune să se facă justiție la nivel de UE! UE are însă alte priorități. Adică să fim realiști, francezii sau germanii nu vor accepta ca românii să le spună cum se luptă cu corupția.

Toate temele lor naționale au mers pe aceiași direcție: luăm o problemă românească și o rezolvăm prin includerea ei în legislația UE ca să nu o mai schimbe PSD-ul.

Nici cu temele lor naționale nu stau prea bine: programul lor economic e sub orice critică de slab, cu numeroase greșeli elementare. Cel pe educație a fost și el criticat puternic pe aceleași considerente de calitate.

Așa că sper că oamenilor din PLUSR le e clar: Nu programul electoral le-a adus voturile acestea!

Probabil că asta e cea mai mare slăbiciune a lor în momentul de față.

Riscuri pentru USR

Odată cu acest scor vor crește și riscurile pentru PLUSR.

1. Creșterea atacurilor dintre USR și PNL

Scriam mai sus că USR și-a extins masa de votanți în teritoriu spre majoritatea reședințelor de județ. Acele teritorii erau tradițional ale PNL și PSD. Deși e un lucru bun, aceste victorii vor pune PNL în gardă și vom asista la o întețire a atacurilor între cele două partide. Nu e însă ceva neobișnuit, scriam de o ruptură USR – PNL prin iulie anul trecut și argumentam atunci că:

PNL e un partid cu o poziție în teritoriu puternică, cu numeroase primării, în special în zona Transilvaniei. Structura de putere a PNL e similară cu a PSD-ului, acolo unde prezența în teritoriu dictează de multe ori și reprezentarea la vârf (să nu uităm că Iohannis a ajuns președinte după ce a fost primar al Sibiului).

USR în schimb e un partid exact invers: prezența lor în teritoriu e slabă, au foarte puține primării deși la nivel de Parlament sunt bine reprezentați. Această inversare a piramidei e una periculoasă pentru USR pentru că nu prea are oameni ”la firul ierbii”, o slăbiciune care le poate deveni fatală. PSD și PNL știu asta, motiv pentru care au toate motivele de a încerca să își consolideze pozițiile din teritoriu. USR e clar dezavantajat și are toate motivele să conteste modificarea asta.

Extinderea USR nu este însă una sigură. Să nu uităm că PNL e totuși un partid cu un număr mare de primari, câteva consilii județene și resurse în teritoriu considerabil mai mari decât USR. PNL își va apăra cu dinții prezența în teritoriu, în special acum când vede că adevăratul rival nu e PSD ci USR.

2. Să creadă că voturile de ieri sunt egale cu voturile la alegerile interne

Scorul bun al USR corelat cu condamnarea lui Dragnea pare să fi condus la o euforie generală. Am explicat mai sus că o parte din scorul USR provine din factori conjuncturali:

  • referendumul,
  • PSD la guvernare continuu din 2012,
  • prezența Vioricăi Dăncilă și a lui Liviu Dragnea în fruntea statului).

Acești factori nu se vor repeta la următoarele alegeri. Amintesc asta pentru că USR nu va putea conta pe acești factori la următoarea rundă de alegeri.

Mai mult, alegerile europarlamentare sunt doar atât: alegeri europarlamentare. Vor trimite niște oameni în Parlamentul European ca urmare a lor. Dar impactul asupra guvernării din România e doar la nivel de semnal politic, nu și de acțiuni concrete. Lumea e nemulțumită de PSD, dar PSD conduce în continuare țara.

Vor trebui să replice rezultatul excelent și la alegerile parlamentare din 2020 dacă vor să ajungă la guvernare.

3. Să se bazeze în continuare pe justiție în campanie

Ziceam mai sus că referendumul a fost un cadou al lui Iohannis pentru USR. Doar că acel referendum se va dovedi o armă cu două tăișuri:

  1. Pe de o parte a ajutat PLUSR la un scor bun la europarlamentare
  2. Pe de altă parte a făcut întreaga retorică a PLUSR inutilă la următoarele alegeri.

Știu că multă lume îmi va sări în cap pentru asta: ”dar ce mă, a rămas România fără corupți?”. Nu, nu a rămas fără corupți, dar a rămas fără personajul cel mai vizibil.

Tot ce trebuie să facă PSD acum e să bage capul la cutie până în 2020 și tema corupției va muri. Iar Iohannis știa asta când a convocat referendumul.

PLUSR nu are de ales și va trebui să găsească o altă temă pentru alegerile parlamentare din 2020. Nu va renunța complet la justiție, dar nu se poate baza doar pe asta.

Spuneam mai sus că programele lor electorale sunt praf. Dacă nu își vor îmbunătăți consistent aceste programe îmi e tare teamă că nu vor atinge din nou scorul de la europarlamentare și vor fi dezamăgirea alegerile din 2020.

Concluzii

PLUSR a obținut un scor excelent la aceste alegeri europarlamentare. Dar o parte din acest scor se datorează unor factori care nu vor mai fi prezenți la alegerile din 2020. PLUSR trebuie să lucreze acum mai bine la programul lor electoral și să se pregătească de atacuri mai puternice, în special dinspre PNL.




Aveau nevoie USR și PLUS de o alianță?

Discuțiile de zilele astea despre coaliția dintre USR și PLUS au fost probabil una din chestiile care m-a luat prin surprinde. Surprinderea nu se datorează evenimentului propriu zis (se știa de negocierile dintre partide de ceva timp) ci:

  1. Reacțiilor pe care le-a declanșat
  2. Felului opac în care a fost negociată și comunicată alianța.

Sunt multe de spus în privința asta, dar cred că punctul central e următorul: Alianța asta e probabil cu bătaie lungă.

Iar ceea ce vedem zilele astea sunt frânturi din ce s-a agreat pentru următorii ani. Oricum, azi am să vă vorbesc despre cât de necesară e Alianța propriu zisă pentru cele două partide, urmând ca zilele următoare să disecăm și alte probleme.

Și ca să îmi fac viața mai ușoară am să alternez între a folosi termenii ”Alianța” și ”PLUSR” când am să vorbesc despre uniunea asta.

Calendarul următorilor 2 ani

Din punctul meu de vedere nu putem purta discuția asta fără să înțelegem calendarul politic al următorilor 2 ani:

  1. Europarlamentare în mai 2019
  2. Alegeri prezidențiale în noiembrie / decembrie 2019
  3. Alegeri locale în iunie 2020
  4. Alegeri parlamentare în noiembrie 2020
  5. Negocieri pentru formarea unui guvern cu PNL

Acestea sunt evenimentele care vor marca existența PLUSR în următorii 2 ani. Cel mai probabil aceste evenimente au avut și importanța cea mai mare în desfășurarea negocierilor între partide. Înainte de a ajunge acolo însă haideți să vedem cum s-ar comporta cele două partide luate individual.

Fiecare cu a mă-sii

Acum haideți să ne gândim ce ar însemna cele 5 evenimente de mai sus pentru un partid cu o cotă de piață de 5-7% (PLUS) și pentru unul cu cotă de piașă de 8 – 12% (USR):

  1. Europarlamentare separate. PLUS ar lua 1-2 locuri, USR 2-3 locuri. Avantaj USR, dar numărul de mandate e mic în ambele cazuri.
  2. Candidat separat la prezidențiale. PLUS îl are pe Cioloș, USR probabil l-ar avea pe Barna sau Ghinea. Avantaj PLUS, iar acest avantaj e major. USR nu are nici o personalitate de calibrul lui Cioloș.
  3. Alegerile parlamentare pe liste separate. PLUS nu are nici resursele financiare sau umane, nici experiența necesară pentru a scoate peste scorul actual de 5 – 7%. USR în schimb are deja parlamentari cunoscuți, are experiență în organizare și (probabil) are resurse ceva mai multe la dispoziție. Avantaj USR și aș spune că unul semnificativ.
  4. Alegeri locale individuale. Aici e o chestie interesantă: Cioloș și-a pornit proiectul politic exact pe dos față de USR, adică de jos în sus. RO+ are comunități locale care par, cel puțin pe hârtie, destul de bine organizate. Aceste structuri teritoriale nu au fost testate politic, nu au experiență în organizare politică (probabil), dar au o acoperire considerabil mai mare decât echivalentul USR. USR e un partid plecat din București care a înghițit niște organizații și partide locale din teritoriu. Sunt filiale puternice și bine organizate ale USR, dar sunt și zone unde USR nu există pe hartă. Acele zone sunt preponderent micile orașe și comunele. Impresia, cel puțin pe hârtie, e că PLUS are organizații în acele zone în care USR nu are. Egalitate.
  5. Negocieri cu PNL individuale. Dacă PSD & ALDE pierd alegerile și PLUS, USR și PNL ar fi în situația de a negocia formarea unei majorități, cum ar decurge? PLUS probabil că ar putea obține Ministerul Agriculturii pentru Cioloș și cam atât la nivel ministerial. USR probabil ar putea obține 2 – 3 ministere decente. Aritmetica ar fi însă în defavoarea PLUS, care la 5- 7% ar putea fi înlocuit de, să zicem, UDMR. USR în schimb ar avea un scor care înseamnă că nu poate fi înlocuit. Cu toate astea nici nu poate emite pretenții foarte multe. Avantaj USR, dar realist vorbind ambele partide ar avea o mână relativ slabă în fața PNL.

După cum vedeți viața ambelor partide ar fi una dificilă, deși USR ar avea o poziție mai puternică decât PLUS. Cu toate astea nu ar fi o poziție care să îi permită în mod realist să negocieze cu PNL de pe o poziție de forță.

Hai să dăm mână cu mână

Ce se vrea prin Alianța asta? Ei bine, se pare că ar fi studii/sondaje (nu le-am văzut pe nicăieri) care spun că o alianță între USR și PLUS ar adăuga 2 – 5% la suma scorurilor individuale. Nu știu dacă e adevărat sau nu, asta doar timpul ne va spune. Ei bine, aceste procente ar duce PLUSR undeva 18% – 22%.

  1. Listă comună la europarlamentare. Scorul de mai sus ar aduce 6 – 7 locuri în Parlamentul European.
  2. Candidat la prezidențiale comun. Popularitatea lui Cioloș, împreună cu o bază de 18 – 22% l-ar duce pe acesta în turul 2 aproape sigur. Iar acolo orice e posibil, mai ales dacă electoratul PSD are de ales între Cioloș și Iohannis.
  3. Listă la alegerile parlamentare comună. Din nou 18 – 22% ar face PLUSR a 3a forță politică din România și ar schimba semnificativ peisajul politic. Practic o alianță fără PLUSR ar deveni imposibilă.
  4. Organizarea comună a alegerilor locale. Filialele puternice ale USR ar avea șanse reale de a prinde câteva primării cu ajutorul oamenilor din PLUS. Filialele PLUS cu ajutor logistic și de know how de la USR ar putea la rândul lor să prindă niște primării în zone anterior inaccesibile USR-ului.
  5. Negocieri pentru formarea unui guvern cu PNL. PLUSR ar fi un partener de alianță, nu doar un membru al unei viitoare alianțe cu PNL. Diferența e importantă pentru că se poate forța nu doar obținerea unor ministere ci și a altor poziții cheie în instituțiile statului.

Pasul către un partid de 18 – 22% sună atât de tentant încât niciunul din cele 2 partide nu își permite să ignore opțiunea asta.

Deci are sens Alianța PLUSR?

Are sens din punct de vedere politic pe termen mediu. Pe termen lung în schimb lucrurile sunt mai complicate pentru că soarta ambelor partide depinde de alegerile din 2019 – 2020.

Pe lângă asta, așa cum spuneam mai sus, alternativa ar fi:

  • Pentru PLUS – să treacă prin chinurile facerii prin care a trecut USR. Asta include probleme în organizare a alegerilor locale și parlamentare, resurse insuficiente pentru a organiza alegerile prezidențiale, frustrarea din parlament de a vedea că puținii tăi parlamentari sunt ignorați sau trebuie să se conformeze cu ce dictează PNL etc.
  • Pentru USR – Lipsa unui candidat credibil la prezidențiale ar lovi puternic în imaginea partidului. Apoi ar urma un nou drum greu spre a găsi resursele și oamenii pentru a putea face față PNL-ului. A gurrverna nu e ușor, mai ales că orice prostie făcută de PNL într-o viitoare coaliție de guvernare va afecta și USR.

Perspectivele nu arată roz pentru niciunul din cele două partide. Pe de altă parte aceste perspective nici nu sunt negative, dimpotrivă, ambele ar putea intra la guvernare dacă prind Parlamentul. Ar fi un pas uriaș pentru un partid nou format (PLUS), dar și pentru un partid lipsit de experiența guvernării (USR).

Problema e că intrarea la guvernare ar fi una periculoasă cât timp PNL conduce alianță fără drept de apel.