1

PNRR transformă pensiile într-o bombă economică și politică pentru România și Guvern

A apărut săptămâna trecută o listă cu obiectivele și reformele asumate de Guvernul României pentru a primi bani de la Uniunea Europeană în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.

Documentul e relativ scurt și neașteptat de vag (pentru cei curioși las sursa aici). Chiar și așa însă îmi pare destul de clar noua listă de reforme va deveni o piatră de moară destul de grea pentru România și actualul Guvern.

De ce s-au băgat cei de la PNL și USR în chestia asta? Păi pot să dau cu presupul și eu:

  • E posibil ca situația finanțelor publice românești e mai gravă decât lasă guvernul să se înțeleagă iar acești bani sunt similar cu o tranșă de împrumut de la FMI.
  • Poate au considerat că ăștia sunt bani mai ușor de luat și cu mai puține constrângeri față de fondurile europene.
  • Sau câte ceva din amândouă motive.

Ce reforme și-a asumat Guvernul? Păi documentul vorbește despre:

  • Pensii
  • Politică fiscală
  • Companii de stat
  • Salarizare a bugetarilor
  • Administrație publică
  • Justiție
  • Bancă de investiții
  • Transport și politică verde
  • Energie verde
  • Altele

Spuneam că lista e scurtă și vagă. Puteți să citiți singuri documentul sau să vă uitați sau pe lista făcută de Hotnews.

Am să fac și eu un rezumat al principalelor reforme asumate iar azi vreau să vă vorbesc despre primul punct de mai sus: Pensiile.

Ce propune Guvernul PNL-USR

Ce propune Guvernul? Păi să vedem:

Expenditure with pensions is kept at similar levels – no adhoc increase in pensions in the short- to medium-term are longer envisaged

Increased equity adequacy for minimum pension recipients through targeted pension increases to allow them to go
above the poverty line

A new system based on a stable pension benefit formula and an automatic indexation of pensions are introduced, while the correction index is eliminated

Se dorește așadar trecerea către creșteri ale pensiilor prin indexare cu inflația, cu excepția acelor pensii care sunt sub nivelul de sărăcie.

Probabil vă gândiți că sunt puține pensiile de genul ăsta, nu? Că dar tot auzim de pensii mărite tot timpul, nu? Mmm…nu chiar. Iată ce spune chiar doamna Turcam, actual Ministru al Muncii:

“În România pensiile sunt foarte mici, salariul minim este foarte mic şi, în general, nivelul sărăciei este unul îngrijorător. Şi vă dau şi câteva cifre: avem peste 900.000 de pensionari plătiţi cu pensia minimă socială;avem, de asemenea, 5 milioane de pensionari din sistemul public de pensii cu o pensie medie de 1.500 de lei şi avem 2,7 milioane de pensionari cu pensie până în pensia medie. Deci sistemul de pensii este unul care nu le permite milioanelor de pensionari cu nivelurile menţionate de pensii să trăiască într-un mod decent”, a declarat Raluca Turcan vineri, la Râmnicu Vâlcea. (sursă)

Haideți să facem un rezumat al declarației:

  • 0,9 milioane pensionari plătiți cu pensia minimă socială – ei nu vor avea pensia înghețată.
  • 5 milioane de pensionari cu o pensie medie de 1.500 lei
  • 2,7 milioane de pensionari cu pensie mai mică decât valoarea medie.

Sunt două lucruri șocante la declarația de mai sus:

  1. Cât de mici sunt pensiile majorității pensionarilor
  2. Că oamenii de la Digi24 care au preluat declarația nu s-au deranjat să vadă dacă acele cifre au sens.

În realitate erau 5,128 milioane de pensionari iar pensia medie era de 1.500 RON conform INS în 2020. Vreo 2,7 milioane au pensia sub valoarea medie de 1.500 de lei.

Acum haideți să înțelegem ce și-a asumat Guvernul:

  • Vor crește pensiile de acum încolo ceva mai mult pentru cei 0,9 milioane de oameni.
  • Restul de 4,3 milioane de pensionari vor beneficia de creșteri raportate la inflație și cam atât.

Așadar cei 2,7 milioane de oameni cu pensii sub 1.500 RON vor trebui să continue să trăiască cu cât pot, dar se pot consola cu ideea că le va crește pensie cu 2% – 3% pe an.

Dar doamna Turcan este îngrijorată și știe că oamenii aceia trăiesc în sărăcie. Ce face în calitate de ministru de resort? Nimic! Clasicul ”thoughts and prayers” al americanilor, adică un fel de ”urmăresc cu atenție și îngrijorare”.

Pensii speciale

Dar scrie oare ceva în PNRR despre tăierea pensiilor speciale? Că doar PNL și USR au marșat în campania electorală fix pe treaba asta. Păi cică:

Special pensions are streamlined to the degree allowed by the Constitution

Adică vor face și ei ce îi lasă Constituția. În alte cuvinte: pensiile speciale rămân speciale. Oricum, nu există apetit pentru a face ceva în privința acestor pensii. Iată ce zice de pildă dl. Stelian Ion de la Ministerul Justiției:

Ştim foarte bine, au fost încercări de-a lungul timpului, am tras semnale de alarmă de-a lungul timpului să nu se creeze această iluzie în spaţiul public şi să nu se hrănească acest discurs că aceste pensii pot fi eliminate în totalitate. Aceste pensii de serviciu sunt protejate de Constituţie şi de deciziile Curţii Constituţionale”, a declarat Stelian Ion, la Ministerul Muncii. (sursă)

Am râs când am citit declarația aia venind de la un om din USR care și-a făcut campanie electorală pe tăierea pensiilor speciale, care a depus proiect de impozitare cu 90% a lor, postări pe Facebook. Au râs de ”statul paralel” al lui Dragnea, dar cei din USR au inventat la rândul lor o realitate alternativă din ce îmi dau seama.

Aceeași situație și la PNL unde s-a spus răspicat că anumite categorii (ex militarii) nu își vor pierde pensiile speciale.

Așadar rămâne cum am stabilit:

  • pensiile speciale rămân pe loc sub Guvernul PNL-USR, cum au rămas și sub cel PSD.
  • pensiile mici vor fi în continuare mici. În tot timpul ăsta doamna Turcan va continua să plângă de milă pensionarilor.

Ca fapt divers: nu spun că pensiile speciale sunt bune sau rele, pot găsi argumente pro și contra pentru ele. Nu aș vrea să văd un militar care a fost în Afganistan și care poate omorî un om doar cu mâinile făcând foamea, dar nici nu pot să înțeleg cum poate o persoană să iasă la pensie din Poliție la 42 de ani cu pensie de 13.000 RON. Și apoi să fie angajată la partidul / coaliția care promite tăierea pensiilor. Plus pensii de 20.000 RON pe lună, serios, cât au avut salarii oamenii ăștia ca să aibă pensie de 20.000 RON / lună?

Și tot ca fapt divers, nu suntem singurii cu pensii speciale din UE, mai sunt și alții care cheltuie chiar mai mult decât noi. Diferența e că ei și strâng mai mulți bani la buget.

Când și cum ies românii la pensie?

Revenind însă la PNRR, iată câteva alte chestii interesante:

New fiscal incentives to extend the working life beyond the normal retirement age are introduced

Early exit pathways to retirement are eliminated

Retirement age linked with the gains in life expectancy for both men and women by 2035 the latest

Măsurile astea trei au ca scop evitarea ieșirii oamenilor din sistem prea devreme. Altfel spus: vârsta medie la care se va ieși la pensie va crește în baza măsurilor astea.

Teoretic astfel de măsuri sunt binevenite. Practic aveți mai sus un exemplu de ieșire din sistem la 42 de ani cu o pensie imensă. Punctul 2 fix la cazurile alea trebuie să se refere. O va face? Va lua Guvernul astfel de măsuri? Sunt sceptic și mă aștept ca măsurile de mai sus să fie aplicabile populației generale nu și celor de la MAPN, MAI, SRI și altor ”speciali”.

Și apropo de asta, mai e o modalitate prin care România pierde angajați: emigrarea! Ce vedeți mai sus va împinge și mai tare oamenii să caute să emigreze. Nu pentru că în Vest se pot pensiona mai devreme ci pentru că în Vest pot face bani cât să trăiască decent apoi la pensie.

Ce nu înțeleg cei de la PNL și USR e faptul că românii spre deosebire de nemți sau francezi ajung la pensie cu greu. Românul tipic ajunge la pensie bolnav și obosit după 30 – 40 de ani de muncă. Sistemul medical românesc nu îi permite să se trateze cum trebuie așa că românul ignoră cât poate de mult probleme. Odată ajuns la pensie acele probleme nu mai pot fi ignorate. Toți anii grei de muncă din România se văd apoi la pensie.

Un om de 65 de ani ieșit la pensie în România a avut o viață mult mai grea decât unul de aceeași vârstă din UK, Germania sau Franța.

Împingerea vârstei de pensionare nu îi va ajuta pe acești oameni, dimpotrivă, le va face viața un coșmar pentru că pe lângă problemele medicale se vor lupta și cu probleme în a găsi loc de muncă la o vârstă înaintată.

Sunt enorm de mulți oameni care între 55 și 65 de ani nu prea mai reușesc să găsească sau să țină locuri de muncă stabile pentru că angajatorii vor oameni tineri fără probleme de sănătate.

”Daniel, exagerezi, nu sunt chiar așa de rele lucrurile”

Exagerez pe dracu, văd cu ochii mei lucrurile astea în micile orașe ale României, acolo unde generația părinților mei se chinuie și trage cu dinții să ajungă la vârsta de pensionare.

Nimic însă pe tema asta de la Guvern sau de la ”specialiștii” lor.

Pilonul II are nevoie de ajutor

O chestie relativ ciudată în documentul ăsta pe partea de pensii e următoarea:

Improved sustainability for the second pillar by reverting back to some of the earlier provisions, digitising the system and allowing for a more diversified asset allocation to increase investments in the local market

Practic Guvernul vrea să reverseze niște modificări de legislație în privința pensiei Pilon II. Care modificări? Nu știm, că nu a considerat suficient de important să ne și spună.

Singura la care mă pot gândi eu e creșterea contribuției la Pilonul II, contribuție care a scăzut sub guvernele PSD. Problema e următoarea: PSD a luat măsura asta pentru a acoperi din deficitul sistemului public de pensii. Dacă Guvernul PNL-USR decide să crească acea contribuție către Pilon II fără să crească impozitul atunci va trebuie să mute mai mulți bani de la cotizația de stat. Dar asta va adânci deficitul la fondul de pensii de stat.

Se pot face niște simulări și se poate face o mărire graduală a contribuției la Pilon II, dar nimic spectaculos din ce îmi dau eu seama în următorii câțiva ani.

O altă chestie importantă făcută de PSD și care ar putea fi reversată e structura comisioanelor încasate de administratorii de fonduri de pensii. Sper să nu se întâmple totuși pentru că treaba asta va lua miliarde de lei din bani de pensie ai românilor. Am scris despre structura de comisioane (aici sau aici)a fondurilor de pensie într-o postare separată, dacă vreți să citiți mai multe.

Faza aia cu ”digitising the system” e bizară pentru că nu există un sistem propriu zis. Fiecare administrator de fond de pensii are propriul site și propriul sistem de administrare. Nu știu ce a vrut să spună autorul aici.

Ultima parte îmi dă un pic de emoții ca să vă spun sincer, adică aia cu ”diversified asset allocation”. Problema e așa: Fondurile de pensii bagă foarte mulți bani în obligațiuni guvernamentale (mai ales ale statului român) și destul de puțini bani în acțiuni la bursă.

Citind treaba aia de mai sus eu înțeleg așa: vrem să permitem fondurilor de pensii să investească bani în chestii mai diverse în România. Dar nu îmi e clar ce vor să spună: nimic nu împiedică fondurile de pensii să bage bani în bursa românească de exemplu. Problema e că nu prea vor. De ce? Pentru că sunt puține firme listate, lichiditatea în piață e puțină, oportunitățile de creștere sunt puține. Așa că fondurile de pensii bagă bani pe bursele străine. Uneori o fac bine, alteori dau chix grav.

Sau se referă oare la altceva? Păi e posibil să se refere la asta:

În sfârşit, avem bani de autostrăzi: fondurile de pensii Pilon II vor putea investi 2 mld. euro în infrastructură. (sursă)

„Diversificarea portofoliului investiţional al fondurilor de pensii private din România ne apropie de practica fondurilor de pensii private din ţări cu tradiţie îndelungată în acest domeniu. Este un demers bine-venit în condiţiile în care Bursa locală devine tot mai mică în raport cu activele care se strâng în fondurile de pensii private“, spune Radu Crăciun, preşe­dinte al Asociaţiei Pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) şi director general al BCR Pensii. Asftel, includerea de noi clase de active mai puţin corelate cu cele deja listate va duce la un management mai bun al riscului şi va permite şi eventuala finanţare a sectoarelor economice ne-listate la bursă. Merită notat că aceste clase de active dau randamente pe termen lung, motiv pentru care impactul asupra randamentelor nu va fi imediat, spune el.

Seamănă exprimarea din documentul Guvernului și articolul de mai sus? Cam seamănă un pic așa. Asta e o idee pe care o tot văd aruncată în piață: fondurile de pensii să bage bani în Parteneriate Publice Privat.

De ce? Pentru că nu prea mai au unde să investească banii. ”Și ce e rău în asta?” o să mă întrebați.

Păi haideți să punem lucrurile în perspectivă:

Statul dă banii de CAS unor firme private pentru a investi. Același stat vrea să construiască o autostradă. Cea mai eficientă chestie pe care o poate face e să contruiască acea autostradă din banii colectați din taxe și impozite. Acei bani au cel mai redus cost de finanțare.

Dacă nu au bani destui statul se poate împrumuta. Fondurile de pensii cumpără datorie a statului român masiv: între 65% și 75% din totalul banilor investiți de fondurile de pensii merg pentru a cumpăra datoria statului.

Practic statul dă bani fondurilor de pensii pentru a se împrumuta apoi de la acele fonduri de pensii cu dobândă. Dar nu, asta nu e suficient. Acum fondurile de pensii vor să se bage și în Parteneriate Public Privat. Altfel spus, nu doar să finanțeze ci să și devină proprietare de autostrăzi.

Repet: statul dă bani fondurilor de pensii să îi administreze, iar fondurile de pensii cu acei bani devin proprietari de active în România. Dacă știți un pic de istorie atunci genul ăsta de chestie nu o să vă placă probabil. Dacă nu vă pasionează istoria atunci merită citit măcar așa în mare despre Afacerea Strousberg.

Statul român nu se pricepe la Parteneriate Public Privat. Dacă se ajunge la așa ceva tare îmi e teamă că statul român va plăti din proprii bani fonduri de pensii care să dețină active strategice ale României. Ceea ce nu e ok nici pentru stat nici pentru cei care au bani în fondurile de pensii. E ok în schimb pentru administratorii fondurilor de pensii care vor face o gălăgie de bani din comisioane.

Ah, apropo de asta, de ce e nevoie de astfel de ”diversificări”? Că parcă totul mergea super bine cu fondurile astea. Curgea prin presă cu comparații și laude la adresa randamentului superior al Pilonului II.

Nu cumva estimarea mea că randamentul real al fondurilor de pensii e pe la 2%-3% e adevărată? Dacă ar fi totul frumos cum zic fondurile de ce nevoia asta de a se băga în Parteneriate Public Privat?

Efectul politic al acestor măsuri

Nu e greu de anticipat ce se va întâmpla din punct de vedere politic. În programul electoral al PNL se vorbea de o creștere a punctului de pensie de 26,7% până în 2024.

În schimb se pare că vor fi indexări cu inflația pentru majoritatea pensionarilor. Ba au și reversat creșterile deja publicate prin lege de pe vremea Guvernului PSD.

Altfel spus Guvernul PNL-USR nu are mandat politic pentru a face aceste modificări. Modificările de mai sus nu au fost parte niciodată din programul lor electoral iar votul populației a fost acordat pe alte teme și priorități.

Cu toate astea, din cele două partide PNL va ieși mai șifonat din povestea asta. Există deja o ură viscerală în rândul votanților USR față de pensionari, așa că aceste măsuri nu va afecta partidul foarte tare în mod direct. Pentru PNL însă lucrurile sunt mai complicate pentru că PNL are un electorat mult mai divers și împrăștiat geografic, inclusiv în zonele rurale unde măsurile astea vor lovi grav populația.

Dacă vor decide să meargă mai departe cu treaba asta în 2021/2022 atunci Guvernul acesta are șanse mari să pice cu mult înainte de termen.




Cât trebuie să economisești pentru o pensie decentă?

Am scris de mai multe ori despre pensii și economii, iar într-o postare anterioară aminteam că randamentul pensiei Pilon II nu e atât de mare pe cât vor să îl facă să pară cei care conduc fondurile de pensii private. Am promis atunci că voi scrie un articol și despre cât trebuie să economisim pentru o a avea o pensie care să ne permită să trăim decent.

Înainte de toate trebuie să stabilim însă ce înseamnă ”o pensie decentă” și cum calculăm cât înseamnă asta în bani pentru că fiecare om poate înțelege ceva diferit. Odată ce am stabilit asta va trebui să ne gândim cum calculăm veniturile noastre peste 10, 20, 30 sau chiar 40 de ani! Stați liniștiți, nu trebuie să fiți specialiști în finanțe pentru asa ceva. Puteți descărca un fișier excel unde să introduceți datele necesare și care face toate calculele necesare pentru voi. Am pregătit pentru voi instrucțiuni detaliate despre cum se completează excelul acesta și dacă aveți întrebări puteți lăsa comentarii mai jos.

Va explic apoi cum să interpretați rezultatele obținute. În cazul în care nu economisiți destul pentru a avea o pensie decentă vă arăt cum să calculați cât trebuie să economisiți în plus și ce puteți schimba pentru a putea ajunge în acel punct.

Aveți în continuare un sumar cu capitolele din acest articol la care puteți reveni fără să fiți nevoiți să derulați articolul:

Sumar
  1. Cât înseamnă o pensie decentă?
  2. Cum calculăm cât trebuie să economisim?
  3. Cum citim rezultatele?
  4. Cum calculați cât ar trebui să economisiți în plus?
  5. Ce puteți schimba în viața voastră?

De ce scriu articolul ăsta?

Ideea articolului mi-a venit de la următoarea declarație:

Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România: “Pilonul 1 și pilonul 2 nu vor putea asigura un trai decent la pensionare pentru actualii contribuitori. (sursă)

Apoi mai avem și declarația asta de la un domn pe nume Claudiu Vuță, pe care articolul îl prezintă drept ”analist economic și fondator al Project -E.ro”:

Astfel, devine urgent ca pentru Pilonul 2 statul, împreună cu specialiștii din domeniu, să caute soluții, să gândească pe termen mediu și lung, pentru ca și actualii angajați să beneficieze de pensii decente când se retrag din activitate.(sursă)

Nasol, nu? Oare unde erau oamenii ăștia când a fost discuția cu Pilonul II vs. Pilonul I? Spuneau ei atunci același lucru oare, că Pilon II nu asigură o pensie decentă?

De asemenea genială faza cu statul care trebuie să facă ceva pentru Pilonul II. Păi nu era vorba că Pilonul II e bun și Pilon I nasol și statul e prost administrator?

Altă chestie care mă irită e felul în care prezintă unele lucruri, spre exemplu în articolul ăsta de pe G4Media:

Un român cu salariul mediu pe economie care va contribui lunar timp de 13 ani la Pilonul II de pensii va avea la finalul acestei perioade un câștig net de 4.489 lei, de aproape trei ori mai mare decât dacă ar pune aceiași bani lunar într-un depozit bancar, arată o simulare realizată de Mihai Bobocea, consilier al Board-ului Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), publicată pe e-project.ro.

În primul rând că articolul de mai sus trebuia marcat probabil ca publicitar, pentru că e reclamă, dar hei de ce să ne încurcăm în detalii. Apoi sunt curios de ce nu spune cât e câștigul acela după ce își ia fondul de pensii comisioanele?

Revenind la subiectul articolului niciunul din băieții ăștia nu spun cât trebuie să economisiți ca să aveți o pensie decentă. Vă spun că trebuie să economisiți, că să aveți Pilon III și tot felul de șmecherii fără să spună concret câți bani trebuie să puneți deoparte.

Eu nu mă intitulez ”analist economic”, dar sunt un om care lucrează mult cu cifrele. Așa că am vrut să aflu câți bani trebuie să pun deoparte pentru a fi sigur că nu mor de foame la pensie.

Dacă și voi vreți să aflați atunci citiți în continuare.

Cât înseamnă o pensie decentă?

Asta ar fi întrebarea numărul 1 și cea de la care pleacă orice fel de discuție de genul ăsta. Nu există un răspuns universal valabil la întrebarea asta pentru că fiecare om are nevoi diferite. Dar nu ați venit pe blogul acesta pentru răspunsuri vagi așa că haideți să încercăm să găsim ceva mai concret.

Haideți să presupunem că aveți undeva la 30 – 40 de ani. Aveți o rată la bancă pentru apartament sau casă, poate și pentru mașină. Aveți poate copii sau vă gândiți la ei, mergeți odată sau de două ori pe an în vacanță în România și / sau în afara României.

Aveți smartTV, un smartphone pe care îl înlocuiți la 2-3 ani, se mai strică uneori mașină, mai un ITP.

Acum haideți să ne gândim cum va arăta viața voastră peste 30 – 40 de ani. Păi o parte din cheltuielile de mai sus vor dispărea:

  • rata la apartament va fi fost plătită până atunci probabil, deci veți avea cheltuială măricică în minus.
  • copiii deja independenți economic la vârsta aceea sau aproape independenți (sper) – asta e o altă cheltuială semnificativă în minus.
  • mașină probabil o să aveți în continuare dacă nu se inventează teleportarea până atunci.
  • Smartphone, smartTV, proiector de holograme sau cine știe ce chestii se mai inventează până atunci o să aveți deși e posibil să vă pierdeți din apetitul pentru tehnologie nouă.
  • tot va trebui să mâncați și să plătiți facturi, dar nu vor fi cheltuieli legate de muncă (prânz la birou, bani de benzină sau autobuz / metrou etc.).

Așadar putem presupune că persoana voastră de la pensie nu va cheltui la fel de mult cât cheltuie azi. Majoritatea oamenilor mai deștepți ca mine care vorbesc despre pensie spun că o pensie decentă e pensia care nu necesită o schimbare substanțială a stilului de viață. Pentru un om obișnuit asta înseamnă să rămână cu un venit undeva la 70% din cât câștiga înainte de pensie (presupunând că avea un venit decent).

Pentru unii dintre voi 60% va fi suficient, alții vor avea nevoie 80-90%. Nu luați numărul ăsta ca pe ceva sfânt ci mai mult ca pe ceva orientativ.

Dacă știu cât câștig acum și știu cât ar trebui să am la pensie ca procent din venitul actual cum fac să aflu câți bani trebuie să pun deoparte ca să ajung la acel 70% (sau cât vreți voi)?

Înapoi la sumar

Cum calculăm cât trebuie să economisim?

În Marea Britanie, SUA sau alte țări cu apă caldă există foarte multe siteuri cu calculatoare online care vă ajută să înțelegeți cât ar trebui să economisiți. Acele siteuri fac în principiu cam ce o să vă învăț eu în acest articol să faceți. Ele nu există însă în România, motiv pentru care scriu postarea asta.

Așadar ce trebuie să calculăm? Păi cotizăm în fiecare lună cu niște bani la un fond de pensii Pilon II sau chiar Pilon III (pensie privată). Banii aceia se adună. Trebuie să vedem câți bani vom avea în acel fond peste 30 – 40 de ani. De asemenea vom avea și o pensie de la stat care se va adăuga la banii de la Pilon II.

E posibil de asemenea ca unii dintre voi să aibă venituri din chirii, depozite bancare și alți bani pe care decid să îi adune la ciorap sau să îi investească.

Apropo, toți banii ăștia generează câștiguri sau dobândă care se adună și ea la suma inițială timp de 30 – 40 de ani.

Știu că sună complicat, dar nu e chiar așa rău pentru că toate calculele astea se pot rezolva destul de ușor într-un excel. Și sincer mă apucasem să fac unul până când mi-am adus aminte că Excel are o bază foarte mare de fani și e posibil ca altcineva deja să fi făcut un astfel de calculator. Ei bine, nu doar că există un astfel de calculator, dar e făcut chiar de oamenii de la Microsoft, deci e fără viruși, gratis și foarte important puteți să folosiți date reale fără să vă fie teamă că ajung la cine știe cine.

Așa că în continuare vă rog să downloadați un fișier de excel de la Microsoft în limba engleză sau varianta tradusă de mine în limba română. În continuare am să vă explic cum să completați excelul astfel încât să aflați cât trebuie să economisiți pentru o pensie decentă.

Înainte să începem trebuie să dăm ”Enable content” în bara galbenă de sus a excelului, altfel nu puteți folosi excelul.

Excelul are 3 seturi de date pe care le puteți completa. De fapt ele sunt deja pre-completate ca să vă dea o idee despre cum funcționează excelul. Mai jos vă explic ce reprezintă câmpurile astea și vă dau sugestii cum le completați.

Pasul 1: Completăm coloana ”Azi”

Vârsta voastră în prezent – e evident, completați vârsta voastră de azi. E nevoie de câmpul ăsta pentru a putea calcula cât timp aveți la dispoziție să acumulați bani pentru pensie.

Venit anual – Noi românii nu suntem obișnuiți să ne facem calculele pe venituri și cheltuieli anuale, dar cam asta e regula în lumea anglo-saxonă cel puțin. Așadar luați salariul net și îl înmulțiți cu 12 iar rezultatul îl completați în celula asta. Dar dacă o să fiți promovați și vă crește salariul substanțial? Cu atât mai bine, puteți reface calculul atunci. Nu ar trebui să faceți însă calculul în baza unor promisiuni ci doar pe venituri pe care vă puteți baza.

Inflația anuală și creștere a venitului – Aici excelul vrea să luați rata inflației și procentul cu care vă crește venitul anual (adică salariu pentru majoritatea dintre voi). Dacă salariul vostru e 100 de lei anul ăsta și tot 100 de lei anul viitor, dar inflația e 3% înseamnă că salariul vostru real a scăzut. Practic cumpărați mai puține bunuri și servicii cu 100 de lei anul viitor decât anul ăsta. Dacă salariul vostru crește cu 1%, dar inflația e 2% atunci aveți o pierdere reală de putere de cumpărare de 1%. Dacă salariul crește în linie cu inflația atunci cele două se anulează.

Cât va fi inflația peste 10 ani? Habar nu am. Cu cât îmi vor crește mie veniturile peste 10 ani? Nici asta nu știu și îmi e greu să estimez.

Așa că pentru a ține lucrurile simple am să consider că salariul și inflația vor fi egale. Am să pun 0% în fișier considerând că venitul meu de azi va fi venitul meu real  și de peste 30 de ani practic (din nou deja ajustat pentru inflație).

Soldul contului de economii pentru pensie – Aici ar trebuie să introduceți câți bani aveți deja economisiți pentru pensie. Aveți bani puși deoparte pentru zile negre? Îi puteți adăuga aici. Bani puși deoparte cu care nu aveți neapărat un plan? La fel, adăugați aici. Aveți probabil niște sume deja strânse la pensia Pilon II și cred că majoritatea fondurilor de pensii vă permit să vedeți soldul. Poate e o hârtie pe care o primiți odată pe an, poate vă puteți loga în cont și să vedeți exact suma strânsă. Adăugați suma totală din acel cont aici. Dacă dați bani și la Pilon III adăugați aici cât aveți deja strâns. Alte investiții aveți? Poate investiți la un fond de investiție (nu pensie), adăugați și acele sume aici. Din nou, trebuie să adăugați valoarea totală strânsă până azi.

Cât economisiți anual pentru pensie – Aici trebuie să includeți ce sumă se adaugă în fiecare an la ce ați strâns deja pentru pensie. Dacă la punctul anterior ați adăugat suma deja strânsă, acum trebuie să adăugați cât adăugați în fiecare an în plus. La fel ca mai sus aici trebuie să adăugați banii cotizați în fiecare an pensia Pilon II și Pilon III plus orice alte investiții sau economii pe termen mai lung. Nu știți exact sumele? Se pot afla, nu e problemă.

  • Cotizația la un fond de pensii Pilon III e separată de cea de Pilon II deci acolo ar trebui să știți exact cu câți bani cotizați. Luați un fluturaș de salariu (îl primiți probabil electronic) și vedeți cât vi se reține din salariu pentru așa ceva dacă Pensia Pilon III o aveți prin angajator. Dacă o aveți separat de angajator atunci ar trebui să știți exact câți bani virați în fiecare lună. Luați acea valoare și o înmulțiți cu 12 luni. Acea sumă trebuie adăugată împreună cu restul surselor de economisire pentru pensie. Atenție însă! Dacă aveți pensia Pilon III prin angajator trebuie să știți că legea oferă posibilitatea angajatorilor de a contribui la rândul lor la pensia voastră Pilon III (dacă vor). E ok și pentru ei că primesc niște scutiri de taxe deci sunt șanse mari ca suma virată să fie mai mare decât ce vi se reține din salariu. Nu știți dacă angajatorul vostru contribuie? Întrebați la HR sau cine se ocupă de salarizare la voi sau căutați mailul sau hârtia de când ați aplicat pentru pensia Pilon III.
  • În ceea ce privește cotizația la Pilon II acolo e destul de simplu: 3,75% din salariul brut se duce la fondul de pensii Pilon II. Nu știți cât e salariul vostru brut? Folosiți un calculator de salarii ca ăsta. Tot ce trebuie să faceți e să introduceți suma netă, apoi în dreapta în loc de brut să selectați net și să apăsați butonul calculează. Calculatorul va afișa salariul brut. Luați acel brut și înmulțiți cu 0,0375 și aveți contribuția lunară. Înmulțiți cu 12 și aveți contribuția anuală. Puneți contribuția anuală în excelul nostru.

Dacă băgați bani într-un fond de investiții privat adăugați și acei bani sau orice alte economii pe termen lung. Însă dacă economisiți bani pentru a cumpăra o mașină nouă nu adăugați acele economii aici, doar acei bani în care nu aveți de gând să vă băgați.

Creșterea anuală a economiilor (%) – Aici ar trebui să introduceți procentul cu care cresc economiile voastre. Dacă aveți acele economii la bancă atunci asta va fi rata dobânzii la depozitul în care aveți economiile.

Dobânzile sunt destul de mici așa că indiferent dacă aveți banii în RON, EUR, USD sau altceva rata dobânzii va fi probabil pe la 1-2%.

Atenție însă! Dacă ați pus mai sus 0% la creșterea venitului aș recomanda să puneți 0% și aici pentru că de regulă valoarea dobânzii la depozite e egală sau ușor sub inflație. Altfel presupuneți că banca vă dă bani peste rata inflației și din păcate nimeni nu prea face asta. Eu în calculul meu am să pun 0% și 0% mai sus la inflație.

Rata de rentabilitate a investiției (%) – Asta e probabil chestia cea mai dificil de estimat pentru că se referă la % cu care va crește investiția voastră. Cât va fi acel procent? Greu de spus, pentru că randamentul investițiilor majorității fondurilor de pensii sunt la minime istorice.

Haideți să luăm cazul concret al României: fondurile de pensii se laudă cu 6,2%. După niște calcule de ale mele de fapt randamentul real e însă 2,55% după ce eliminați comisioanele. Așadar vă recomand să folosiți 2,55% ca randament pentru că aia e valoarea cu care crește suma din contul vostru, restul sunt comisioane.

Pasul 2: Completăm rubrica ”La Pensie”

Bun, am trecut de prima coloană, cea în care ne puneam în ordine finanțele personale. Acum trebuie să ne gândim un pic ce planuri de viitor avem:

Pensie de stat: Aici ar trebui să punem valoarea pe care o vom încasa ca pensie de la stat, adică banii din pensia Pilon I. Problema aici e că statul cam are obiceiul să tot schimbe felul în care se calculează pensia asta. Actualul guvern PNL-USR face treaba asta chiar acum.

Cum se va calcula și cât va fi pensia de stat peste 10 ani? 20 de ani? Habar nu am! Putem însă calcula cât ar fi pensie conform metodologiei de acum. Există un calculator pe care îl puteți folosi (click aici). Introduceți valoarea salariului brut, peste câți ani vă veți pensiona și puneți da/nu în căsuța cu pensia privată. Calculatorul vă va spune pensia lunară. Înmulțiți cu 12 luni și introduceți valoarea în excel.

Rată anuală de creștere a pensiei (%): Aici ar trebui să introduceți valoarea cu care va crește pensia de stat anual. Iarăși avem problema incertitudinii pentru că în România nu se prea respectă nimic. De exemplu Guvernul PNL are în programul de electoral faptul că va mări pensiile cu rata inflației plus 58,5% din creşterea salariului mediu pe economie deși în programul electoral zicea că vor crește cu 8%. Până la urmă nu e nici într-un fel nici în celălalt. Tocmai de aceea recomandarea mea e să puneți 0% aici dacă ați pus 0% și la inflația din venituri și la creșterea economiilor. Practic presupunem că pensia de stat cu care vă pensionați rămâne neschimbată și va fi în linie cu inflația. Mi se pare o abordare realistă a situației.

Vârsta de pensionare: Ai zice că e simplu și ar trebui să completăm vârsta la care vom ieși la pensie. Eu am 33 de ani, la mine pensia va veni peste multe decenii și sunt șanse mari ca până atunci vârsta de pensionare să meargă spre 75 de ani. Pentru simulările mele eu voi folosi 75 de ani, dacă aveți peste de 50 de ani puteți folosi 67 sau 70 de ani. Dacă aveți sub 50 de ani atunci completați 70 – 75 de ani.

Număr de ani de pensie: Asta e o chestie dificil de estimat. Aici ar trebui să completați câți ani credeți că veți mânca pensie. În alte cuvinte, câți ani credeți că mai trăiți după ce vă pensionați? Sincer, nu știu câți ani voi trăi, dar pot să folosesc valori statistice. Eurostat zice că un bărbat mai trăiește 14,7 ani după 65 de ani, adică aproximativ după vârsta de pensionare pentru muritorii de rând. Femeile au 18,4 ani speranță de viață după 65 de ani.

Așadar dacă sunteți bărbat completați 15 ani, în căsuța aia dacă sunteți femeie 18 sau 19 ani.

Pensia dorită ca (%) din venitul actual: Așa cum vă spuneam la începutul articolului aici ar trebui să completați cât credeți voi că ar fi venitul cu care puteți trăi decent. Pentru unii e 60%, pentru alții 80%, va trebui să faceți o estimare. Eu vă recomand să vă jucați cu excelul și să încercați ambele valori.

Rata de rentabilitate a investiției (%): Am mai avut o rată de rentabilitate mai sus, dar atunci se referea la cât de mulți bani vor genera investițiile noastre înainte de a ieși la pensie. De data asta suntem întrebați cât va fi valoarea cu care vor crește investițiile noastre după ce ieșim la pensie. De ce sunt două valori? Pentru că e posibil să ne răzgândim și să investim în chestii riscante cât timp avem loc de muncă, dar apoi să optăm pentru chestii mai sigure, dar mai puțin profitabile după ce ieșim la pensie.

Eu am să pun în celula asta aceeași valoare ca în cealaltă celulă cu același nume, adică 2,55%. Folosesc valoarea asta și ca urmare a faptului că am pus 0% la celelalte creșteri și inflație. Dacă ați folosit altă valoare pentru inflație atunci adăugați valoarea inflației la rata de rentabilitate a investiției (adică inflație + 2,55%).

Pasul 3: Completăm rubrica ”Nesiguranță” (Opțional)

În a treia secțiune a excelului puteți să introduceți un element de incertitudine în calcule. Asta e o chestie mișto dacă îți plac graficele și statistica, dar care poate crea ceva confuzie altfel.

Nimic în lumea asta nu e sigur. Lumea zice să cumperi aur că aurul e sigur, dar poți să îți iei o mega țeapă cumpărând aur la prețuri prea mari. La fel, se zice că obligațiunile guvernamentale sunt investiții sigure, dar și țările mai dau faliment, sau, dacă nu dau faliment se salvează de la faliment prin inflație. Ce încerc să spun e că nimic în lumea asta nu e sigur. Fix de aceea majoritatea modelelor statistice complexe folosite de bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii șamd folosesc intervale de incertitudine.

Pe românește asta înseamnă să creezi 3 scenarii:

  • totul merge prost.
  • lucrurile merg așa și așa
  • totul merge foarte bine.

Dacă urmați sfaturile mele și folosiți valorile indicate mai sus obțineți scenariul așa și așa, adică rezonabil. Dacă veți completa valori în coloana a treia obțineți și scenariul prost și scenariul foarte bun.

Cifrele celor două scenarii sunt ascunse pentru că s-ar fi încărcat excelul prea tare și risca să creeze mai multă confuzie. Dacă vreți să vedeți toate cifrele click dreapta pe tab, apoi apăsați ”unhide”, selectați tabul ascuns și aveți acolo totul. Altfel, dacă vreți să vedeți scenariul prost și foarte bun îl puteți vedea în graficul de mai sus.

Exemplu:

Cam așa arată graficul dacă nu completați câmpul ”Incertitudine”. Cu albastru e soldul economiilor voastre înainte de pensie, cu verde / kaki soldul economiilor după ce ieșiți la pensie. Vedeți cum scade pe măsură ce trece timpul.

Dacă pun o valoare de 2% în câmpul ”Incertitudine randament investiție (%)” atunci arată așa:

Vedeți umbra aia cu albastru deschis? Acela e intervalul de incertitudine. Scenariul ”totul merge prost” e cel de sub linia albastră sau verde. Scenariul ”totul merge foarte bine” e cel de deasupra liniei albastre sau verde.

Ar trebui să completați secțiunea asta a excelului? Într-o primă fază eu aș zice să puneți 0% în toate celulele pentru că o să vă distragă atenția. După ce ați făcut mai multe simulări puteți să vă jucați cu valorile din secțiunea asta.

Cât ar trebui să fie aceste valori? Greu de spus. Problema cu intervalele astea de incertitudine e că aplicate pe o perioadă suficient de lungă devin atât de largi încât nu prea mai au sens. Pe românește, schimbări mici, dar pe o durată lungă de timp pot duce la modificări foarte mari. În exemplele de grafic de mai sus cu 2% incertitudine la randamentul investiției poți fie să termini toți banii la 84 de ani (totul merge prost) fie să ai vreo 650.000 de dolari în cont la acea vârstă.

Dacă aveți sub 50 de ani atunci vă recomand să lăsați 0% într-o primă fază peste tot. Dacă aveți peste 50 de ani puteți pune 1-2% în celula ”Incertitudine randament investiție (%)”. La celelalte probabil nu e nevoie, dar vă puteți juca cu valorile. De ce zic că e ok dacă aveți peste 50 de ani? Pentru că e mai puțin timp la dispoziție pentru ca acel interval să se lărgească. Una e să prezici ceva peste 10 – 20 de ani, alta e să prezici peste 40 de ani. Dacă ai peste 50 de ani acel interval de incertitudine e mai realist pentru că e mai aproape de pensie.

Înapoi la sumar

Cum citim rezultatele?

Ce obțin completând valorile de mai sus? În primul rând veți afla cum va arăta venitul vostru la pensie în baza sumelor economisite azi.

Pentru a exemplifica am completat mai jos informațiile având în minte sfaturile de mai sus și un salariu la nivelul salariului mediu pe economie în 2020. Am presupus că persoana cu datele de mai jos nu economisește pentru pensie și se va baza pe pensia de la stat și pensia Pilon II, cu o vârstă de pensionare de 69 de ani și un venit la pensie de 70% din cât câștigă azi:

Rezultatul calculului e sumarizat prin graficul următor:

Linia albastră arată banii economisiți până la pensie, linie verde arată cum sunt cheltuiți banii. Când linie verde atinge axa X (adică linia orizontală) atunci persoana noastră a rămas fără bani. Conform graficului de mai sus asta se petrece undeva pe la pe la 87 de ani, adică la 18 ani de la data la care a ieșit la pensie. Când zic că ar rămâne fără bani mă refer la faptul că nu ar mai avea bani cât să acopere un trai decent, adică 75% din venitul obișnuit din timpul muncii. Atenție, el nu ar rămâne complet fără bani pentru că ar primi însă în continuare pensia de la stat. Nu ar mai avea însă bani strânși de la Pilonul II deci nu ar mai avea acel ”trai decent” de care vorbim noi și care e 2,223 RON / lună în exemplul meu.

Dacă vreți să vedeți o detaliere a soldului pe ani puteți să vă duceți în partea de jos a excelului. Așa arată partea în care strângeți bani înainte de pensie:

”Venit dorit la pensie” și ”Pensie de stat” vor fi populate abia după vârsta de pensionare.

Apoi valorile la pensie:

Dispar valorile din coloana ”Salariu”, ”Câștig din investiții” și ”Economii anuale” pentru că am presupus că

Vremuri bune, vremuri rele

În graficele voastre ar trebui să vă uitați când atinge linia verde axa orizontală. Aceea e vârsta de la care nu mai puteți trăi comfortabil pentru că vi s-au terminat banii din Pilon II, Pilon III sau alte economii ori investiții.

În graficul de mai sus am estimat că persoana mea ar mai trăi 20 de ani de la data la care se pensionează, deci până pe la 89. Estimările noastre spun că de pe la vârsta de 87 de ani ar rămâne doar cu banii din pensia de stat, adică 1,419 RON / lună față de un venit decent estimat la 2,223 RON / lună. Cam nasol, pentru că asta înseamnă o scădere de 36% a veniturilor iar 2 ani trebuie să trăiască doar din pensia de stat.

Acum că aveți acea vârstă trebuie să o comparați cu cât credeți că veți trăi. Sună cinic, dar dacă ați completat în excel că veți trăi 20 de ani de la data retragerii, dar banii voștri pentru un trai decent se termină după 10 ani e cam nasol pentru că din punctul acela doar pensia de stat vă mai asigură un venit stabil. Altfel va trebui să începeți să vindeți din active.

Ar mai fi de remarcat o chestie importantă: în ciuda a ce se spune, pensia de stat în cazul de față reprezintă grosul venitului odată ieșit la pensie, chiar dacă persoana respectivă a cotizat la un fond privat timp de 36 de ani. Suma cotizată însă a fost mică și se pare că nu ar acoperi nici măcar 20 de ani de pensie. Iar această persoană are ca venit un salariul mediu pe economie. Majoritatea României nu câștigă însă atât! Așadar dacă 2,223 RON / lună pensie vi se pare puțin atunci ar trebui să vă gândiți că mare parte a românilor nu vor avea nici măcar atât.

Pe de altă parte însă statistic vorbind persoana din exemplul meu nu ar trebui să își facă prea multe griji pentru că dacă e bărbat va fi mort înainte să i se termine banii. Dacă e femeie va muri aproximativ când i se termină banii. Sună sinistru, nu? E sinistru, dar cam așa stau lucrurile dacă ne uităm la cifre.

Înapoi la sumar

Cum calculați cât ar trebui să economisiți în plus?

Ați văzut valorile? Sunt ok? Economisiți cât ar trebui să acoperiți 15 – 20 de ani de trai decent? Probabil că nu.

Ok, cum calculăm cât trebuie să economisiți ca să aveți totuși un trai comfortabil? Evident că puteți să modificați valorile de mână până ajungeți la rezultatul dorit. Dar avem un excel în fața noastră, deci nu trebuie să facem nimic de mână pentru că există o grămadă de funcții care pot face treaba asta pentru noi. Cea pe care o propun eu e destul de simplu de folosit și se numește ”Goal seek”. Goal seek e o funcție folosită des în lumea finanțelor pentru că e foarte folositoare la stabilirea bugetelor pentru că face fix treaba de care avem noi nevoie: caută valori care duc la îndeplinirea unei condiții (de regulă numerice). Noi o vom folosi pentru a căuta cât trebuie să economisim pentru a putea atinge acel venit la pensie de 75% (sau cât vreți voi).

Cum folosim Goak Seek? Aveți instrucțiunile în linkul de mai sus, dar vă ajut și eu:

Pasul 1: Ați văzut tabelul acela detaliat cu valori? Ei bine mergeți cu cursorul pe capul tabelului până la ultima coloană din dreaptă, adică ”Sold la final de an”. Ce vreți voi e ca valoarea ”soldului la final de an” din ultimul an de viață să fie egală cu venitul nostru decent. Adică vrem ca toată viață noastră estimată să aibă un venit decent.

Mergeți cu cursorul apoi pe ultima celulă din coloana ”Sold la final de an”:

Problema noastră e că valoarea din celula ”Venit dorit la pensie” (adică a treia numărând de la dreapta la stânga) e 26,678 RON / an în timp ce valoarea ”Pensie de stat” + ”Sold la final de an” e doar 20,677 RON / an (17,028 RON + 3649 RON). Practic, ne lipsesc 6,001 RON / an pentru un trai decent. Dacă persoana din exemplul nostru ar trăi mai mult situația ar fi și mai nasoală, pentru că în anul următor ar avea 0 RON economii și ar depinde doar de pensia de stat.

În exemplul meu trebuie să închid diferența aia de 6,001 RON. Voi trebuie să vedeți cât e diferența voastră.

Pasul 2: Am zis că Pensia de stat rămâne neschimbată pentru că nu e bine să vă faceți planuri crezând că politicienii de peste 30 – 40 de ani vor avea grijă de voi. Asta înseamnă că nu putem modifica valoarea din celula ”Pensie de Stat” ci doar valoarea din celula ”Sold la final de an”.

Pentru asta folosim Goal Seek: găsiți funcția Goal Seek în secțiunea ”Data” din excel. După ce ați dat click pe secțiunea Data în dreapta de tot sunt niște butoane pe care probabil nu le-ați folosit niciodată. Unul din ele se numește ”What if analysis” și are un ”?” în poză.

Dacă dați click pe ”What if analysis” excelul vă pune să alegeți între ”Scenario Manager”, ”Goal Seek” și ”Data table”. Click pe Goal Seek. Dacă aveți probleme în a găsi Goal seek dați un search pe google de genul ”goal seek in Office XX” și înlocuiți XX cu versiunea de Office pe care o folosiți.

După ce ați apăsat va apărea o căsuță în care să introduceți valori:

În ”Set cell” introduceți celula pe care vreți să o modificați. În cazul meu e I72 pentru că vreau să modific ”Soldul la final de an” pentru ultimul an din viață, care în exemplul meu e la I72. În funcție de datele introduse de voi acea valoare va fi tot din coloana I, dar mai sus sau mai jos, adică I78 poate sau I71 sau cine știe cât.

În ”To Value” trebuie să îi spunem la ce valoare vrem să fie acea celulă. Cum vă spuneam mai sus, vrem ca valoarea din celula ”Sold la final de an” + ”Pensie de stat” să fie egală cu valoarea din ”Venit dorit la pensie”. Altfel nu ne ajung banii la pensie. Prin urmare va trebui ca valoarea soldului la final de an să fie ”Venit dorit la pensie” – ”Pensie de stat”. În cazul meu e 9.650 RON.

Ultima căsuță care trebuie completată e ”By changing cell”. Aici trebuie să îi spunem excelului ce anume vrem să modificăm ca să ajungem la 9.650 RON în celula I72. Haideți să ne uităm un pic la datele noastră:

Ce trebuie să modificăm noi e valoarea economisită anual prin pensie Pilon II, Pilon III, investiții și economii. Toate astea am zis că sunt în celula ”Cât economisiți anual pentru pensie”. Așadar selectăm acea celulă și îi punem referința în Goal Seek:

După ce ați apăsat OK funcția Goal Seek a modificat valoarea din celula ”Cât economisiți anual pentru pensie” de la 2.500 RON la 2.604 RON:

Acel 2.604 RON e cât ar trebui să economisească anual persoana din exemplul meu pentru a putea avea acea viață decentă de ”75% din venituri” în cei 20 de ani estimați. Altfel spus trebuie să mai adauge un 104 RON / an în economii, ceea ce nu pare un efort foarte mare.

Cât e acea valoare în cazul vostru? Credeți că puteți economisi atât?

Ca o paranteză funcția Goal Seek vă permite să modificați orice celulă legată printr-o formulă de o altă celulă. Asta înseamnă că puteți folosi funcția asta pentru a vedea cât ar trebui să fie randamentul investițiilor voastră pentru a avea o pensie decentă, cât ar trebui să fie inflația, cu cât ar trebui să crească pensia de stat și multe altele.

Nu am făcut exemple și cu ele pentru că acestea nu pot fi controlate. Exceptând cazul în care sunteți guvernatorul BNR nu puteți controla rata inflației, la fel cum nu puteți controla cât de profitabile să fie investițiile în fondurile de pensii sau câtă dobândă dau băncile pentru depozite. Puteți să vă jucați de curiozitate cu acea funcție, dar nu vă ajută în a vă face planuri pentru bătrânețe.

Înapoi la sumar

Ce puteți schimba în viața voastră?

Cred că asta e întrebarea cea mai importantă din tot articolul de fapt: dacă nu economisiți destul acum ce puteți face pentru a strânge mai mulți bani?

Așa cum vă ziceam și mai sus, nu sunt specialist în finanțe personale iar internetul e plin de oameni care vă spun cum să ajungeți milionari până la 45 de ani. Dar dacă aș fi în locul vostru m-aș întreba:

Știu pe ce cheltui banii?

Atunci când vă gândiți la pensie, trebuie să înțelegeți că aveți o ocazie rară: aceea de a schimba lucruri mici azi, dar care vor avea un efect uriaș peste 20 – 30 de ani. Asta se vede foarte bine în privința cheltuielilor, niște schimbări mici când aveți 30 de ani în privința cheltuielilor pot avea efecte nebănuite când ajungeți la 60 – 70 de ani. De aceea trebuie să vă întrebați: știu pe ce cheltui banii?

Dacă aveți cheltuieli mari, gen rată la bancă sau la mașină probabil că știți exact cât sunt astea, dar în afara lor aveți idee unde se duc banii voștri? De aceea e bine să încercați să țineți o evidență lunară a cheltuielilor. Nu trebuie să fie complicată și să vă uitați la fiecare bănuț, dar stabiliți măcar câteva categorii mari, de genul:

  • rate la bancă și / sau chirie
  • mâncare
  • haine și încălțăminte
  • utilități (gaz, curent, întreținere, internet etc)
  • transport – abonamente la autobuz, tren, metrou, banii de benzină
  • Relaxare – cablu TV, abonamente la servicii de muzică (Spotify), video (Netflix, HBO etc.), cărți etc.
  • Alte cheltuieli

Poate merită să vă aruncați o privire pe acolo și să vedeți dacă nu cumva e ceva care vă cam mănâncă din bani și nu prea vă aduce un beneficiu. Vă spuneam și mai sus, o cheltuială mică, dar frecventă poate duce la o sumă măricică. Dați 7 lei pe zi pe cafea când sunteți la muncă? 7 lei x 20 zile lucrătoare în lună x 12 luni = 1.680 RON / an. În 10 ani sunt 16.800 RON. În 30 de ani sunt 50.400 RON.

Doamne ferește, nu vă zic să trăiți ca niște pustnici și mie îmi place un cappucino în oraș, că nu prea pot să fac așa ceva acasă, dar e musai să fie cafeaua aia în fiecare zi cumpărată?

Dacă aveți Netflix și HBO, vă uitați la amândouă? Aveți abonament la sală? Vă duceți des? Aveți internet de 1GB. dar ați putea oare să trăiți și cu cel de 500MB?

Puteți face asta și pentru cheltuielile mai mari: e musai să vă schimbați telefonul în fiecare an sau chiar la doi ani? E neapărat nevoie să vă luați mașină mai mare sau să o schimbați neapărat anul ăsta? Trebuie neapărat excursie la all-inclusive, nu merge și un Air BnB?

Uneori îți trebuie mai mulți bani

Dacă citiți articolul ăsta și câștigați salariul minim pe economie sau pe aproape ar trebui probabil să vă gândiți mai de grabă cum să faceți mai mulți bani, nu neapărat de unde să tăiați.

Merită să vă gândiți dacă ar fi cazul să cereți o mărire de salariu sau poate să schimbați locul de muncă. Sau poate ar trebui să încercați să vă reprofilați pe meserie mai bună sau să vă mutați în altă localitate pentru un loc de muncă mai bun. Tăiatul cheltuielilor nu e întotdeauna soluția, uneori e nevoie de mai mulți bani.

Înapoi la sumar

Concluzii

E un articol lung și dacă ați ajuns până aici felicitări! Vă recomand să luați ce am scris mai sus cu un gram de sare: nimeni nu știe ce ne rezervă viitorul. Poate va exista, poate nu va mai exista pensie de stat. Poate fondurile de pensii vor da faliment sau vor fi naționalizate de stat sau poate vor oferi câștiguri foarte bune.

Pentru că nu știm ce ne rezervă viitorul nu putem să facem altceva decât să ne pregătim pentru ce e mai rău, dar să sperăm la ce e mai bine.

Dacă vi s-a părut util articolul dați și altora mai departe, poate ajută.




Cât de mari sunt câștigurile din pensia Pilon II pe 2020?

În ultimii ani au fost ceva discuții pe tema pensiei de stat și a pensiei din Pilonul II. Am scris în numeroase rânduri despre pensia de stat și cea din Pilonul II și unul din lucrurile pe care îl remarcam e cât de lipsite de onestitate sunt discuțiile pe tema asta de ambele părți ale baricadei. Remarcam atunci că fondurile de pensii nu explică foarte clar oamenilor unde se duc banii lor și întrețin cumva iluzia că din Pilonul II te poți retrage din activitate deși majoritatea banilor din pensiile Pilon II merg tot spre stat prin finanțarea datoriei guvernamentale.

Mai mult, periodic apar articole care susțin ideea că Pilonul II e baza unei pensii decente, gen ăsta:

Pilonul II de pensii private obligatorii, la care cotizează 7,6 milioane de români, a realizat în 2020 un câștig de 6,2%, de trei ori peste inflație, adică un profit net de 900 milioane de euro pentru participanți, arată datele prezentate luni de Asociația Administratorilor de Pensii Administrate Privat (APAPR). (sursă)

Puteți găsi articole similare în presă de 2-3 ori pe an când fondurile de pensii dau comunicate de presă.

6,2% câștig sună bine, nu? Da…doar că acela e câștigul fondului, nu și al celor care cotizează la el. Vedeți voi, din acei bani câștigați de fond se rețin și comisioanele de administrare. Dar dacă citiți articolul de mai sus nu găsiți absolut nimic despre cât au reprezentat comisioanele și care e câștigul mediu pentru cei care au cotizat.

Și știți de ce? Pentru că matematica din spatele comisioanelor ne arată o imagine cu mai puțin roz.

În primul rând haideți să spunem lucrurilor pe nume: toți cei care contribuie la Pilonul II datorează niște mulțumiri PSD, care a plafonat comisioanele fondurilor de pensii. În momentul acesta avem așadar 2 tipuri de comisioane:

  1. Comisionul de contribuție
  2. Comisionul de administrare

Haideți să le luăm pe rând:

Comisionul de contribuție 

Comisionul de contribuție e calculat ca procent din suma care pleacă din salariul vostru și merge la fondul de pensii. Acești bani sunt încasați de fondul de pensii și nu au nicio treabă cu câștigul sau pierderea înregistrată. Acest comision e plafonat la 0,5% din suma cu care contribuiți.

Pe românește dacă într-un an vi se rețin 1.000 de lei din salariu pentru a fi virați la fondul de pensii atunci 5 lei merg la fondul de pensii iar restul de 995 RON vor fi investiți. Nu contează dacă acei 995 RON vă generează profit sau pierdere, fondul de pensii se alege cu acei 5 lei.

Comisionul de administrare

Comisionul de administrare se calculează ca procent din suma totală strânsă până în acel punct de persoana care cotizează la fond. Dacă vă uitați pe lista de comisioane acest procent variază între 0,02% și 0,07% pe lună în funcție de performanța fondului respectiv. Iată ce aflăm de la ASF:

– 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflației;
– 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflației;
– 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflației;
– 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflației,
– 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflației;
– 0,07%/ lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflației

Ce e important de subliniat aici e că acel procent se aplică în fiecare lună asupra întregii sume strânse până în acel punct.

Un exemplu

Haideți să facem o mică simulare să vedem cum arată aceste comisioane în practică.

Să presupunem că Gigel cotizează cu 1.000 RON / an la un fond de pensii Pilon II. Gigel are deja strânși 9.000 RON în acel fond. Conform listei de comisioane de mai sus Gigel a plătit următoarele comisioane:

  • comision de contribuție 0.5%
  • comision de administrare între 0,02% și 0,07% pe lună. Conform articolului de mai sus câștigul pe 2020 a fost de 6,2%. Tot conform articolului acest câștig a fost de trei ori mai mare decât inflația din 2020 ceea ce ar sugera că rata inflației în 2020 a fost în jur de 2%. Asta e din păcate o minciună și cei care au publicat articolul nu s-au deranjat să verifice informația. Dacă vă uitați pe cifrele publicate de BNR se poate vedea cu ochiul liber că inflația a fost în permanență peste 2% pe parcursul anului. Inflația a coborât spre 2% în trimestrul 4 din 2020, dar media e 2,89%. Asta ar însemna în medie un procent de 0,05% / lună deși evident că ar trebui analizată situația de la lună la lună pentru a vedea procentul corect. Pentru a simplifica tot calculul am să iau procentul aferent comisionului de administrare și am să îl aplic asupra întregului an, adică 0,05% / lună x 12 luni = 0,6% / an.

Ce ne rezultă din acest calcul:

( + ) Bani virați către fond: 10.000 RON la final de an.

( – ) Comision de contribuție: 5 RON

( = ) Bani ce vor fi investiți: 9.995 RON

( + ) Câștig: 6,2% adică 619,69 RON

( = ) Ce avem în fond la final de an (valoare nominală): 10.551 RON

Care e câștigul real însă, după ce ajustăm cu inflația și comisioanele?

( + ) Câștig: 6,2% adică 619,69 RON

( – ) Comision de administrare: 0,6% / an din total sumă administrată: 63,69 RON

( – ) Inflația: 2,85% adică 300,7 RON

( = ) Câștig real: 255.3 RON (619,69 RON – 63,69 RON – 300,7 RON) la o sumă investită de 9.995 RON.

Asta înseamnă că după ce luăm în calcul comisioanele fondului și inflația câștigul real al fondului de pensii e de 2,55% / an. 

Concluzii

Cum arată 2,55% / an câștig real față de 6,2% / an câștigul menționat în articol? Nu foarte impresionant, nu? Și simt nevoia să repet treaba asta ca să fie clar pentru toată lumea: aceste comisioane sunt mici față de cele din anii trecuți. Comisioanele au fost reglementate prin mult huiduita Ordonanță 114 / 2018 dată de PSD.

Și să nu uităm că cifrele din articol sunt o medie, deci au fost fonduri cu randamente mai proaste. Să nu uităm de asemenea că toate calculele mele sunt optimiste și simplificate.

Câștigurile din fonduri de pensii nu sunt fabuloase. Așa cum am mai spus prin alte articole, nici nu pot să fie mari pentru că majoritatea banilor sunt folosiți pentru a cumpăra datorie a statului român. Fondurile de pensii trebuie să fie sigure nu super profitabile. Bine, ocazional mai bagă bani și în chestii super riscante care se dovedesc a fi fraudă, dar asta e altă poveste.

Una peste alta publicitatea pe care o vedem prin presă merge fix pe ideea inversă: uite domne ce de bani facem noi pentru români, super profitabil. Doar că nu e chiar așa dacă tragem linie.

Și apropo de asta, cu o creștere de 2,55% pe an credeți că se vor strânge bani suficienți pentru o pensie decentă când va veni vremea retragerii din activitate? Despre asta într-un articol viitor.




Despre programul de relansare economică al PNL

Una din primele mele postări de pe acest blog a fost despre Programul de Guvernare al proaspătului ales Guvern PSD de atunci (postarea e din decembrie 2016). Urma o a doua pe aceeași temă în ianuarie 2017. De atunci mi-am făcut un obicei din a vorbi despre aceste planuri de intenții, programe de guvernare sau policy paper-urile cum le spun unii. Așa că am mai scris despre intențiile celor de la USR pe partea de economie, ale PLUS și ale PNL.

Săptămâna trecută PNL s-a grăbit să anunțe programul lor de relansare economică, la multe săptămâni după ce mai toate marile economii ale Europei, dar și multe din cele din Estul Europei deja anunțaseră propriile programe.

Și cum trăim atât de aproape de spațiul ex-sovietic am să sumarizez acest articol printr-un banc stil Radio Erevan:

A publicat programul de relansare economică PNL?

A publicat, dar nu e program, e listă de intenții. Și nu e de relansare economică ci de guvernare pe următorii 10 ani. Și mai mult de jumătate e copiat de la PSD.

PNL nu știe să powerpoint

Cum scriam mai sus planul poate fi consultat la linkul ăsta. Mai jos însă am folosit prezentarea celor de la PNL pentru a sintetiza din idei.

Facem ca la tribunal: mai întâi ne uităm peste formă, apoi peste problemele de fond.

La capitolul formă Programul de Relansare al PNL pare făcut de un student de anul 1 care a lăsat pe seara de dinainte prezentarea. Și nu mă refer aici la faptul că au ales niște culori absolut oribile. Nici cu faptul că au folosit un template stock de la Powerpoint deși la câți bani încasează de la buget ca subvenții mă așteptam măcar la ceva care să arate decent.

Nu, trecem peste astfel de lucruri deși sunt deranjante. Dar vă rog să vă uitați pe pagina a 2a a programului:

Prima problemă: e un bloc mare de text și cam atât. Putea să pună totul într-un Word și arăta mai bine. Doi: sunt cel puțin patru dimensiuni de font diferite într-un singur slide. A treia chestie: bulletpointuri la ideile principale, apoi sub ele alte bulletpointuri identice cu primele. Deci ăia de la Microsoft s-au chinuit degeaba să bage structured bullet points în Powerpoint.

Alt slide:

Idee principală cu bullet point. Apoi sub ea un singur paragraf cu alt bullet point. De ce?

Plus o pată galbenă în mijlocul slide-ului. Zău, nu s-a uitat nimeni peste chestia asta? Sunt studenți de anul 1 la facultate sau în liceu care dau rușine oamenilor care au făcut prezentarea asta.

Acum comparați prezentarea asta cu prezentarea programului PSD din 2016:

Font mai mare, culorile partidului folosite pentru titluri, așezare în pagină mai bună.

Ideile principale sumarizate într-un slide aerisit.

Poate o să credeți că exagerez cu chestiile astea și nu sunt importante. Dar ca om care folosește powerpoint în munca de zi cu zi pot să vă spun că prezentarea powerpoint e o imagine destul de fidelă a persoanei care a creat acele slideuri.

Mie slide-urile PNL îmi inspiră nepăsare și arată ca și când au fost trântite niște idei la grămadă într-un powerpoint și cam atât. Slideurile PNL nu sunt muncite, sunt pur și simplu o înșiruire de text și cam atât.

Bun, acum să trecem și la substanță, adică la conținutul acelor slideurile:

Încă o schimbare de paradigmă

Când eram la master la ASE aveam un profesor care folosea des cuvântul ”paradigmă”. Era un om care folosea multe cuvinte complicate pentru a spune lucruri simple. E o chestie des întâlnită în mediul universitar unde mulți profesori au impresia că inteligența e direct proporțională cu numărul mediu de caractere din cuvintele folosite de o persoană.

Așa că atunci când văd ”paradigmă” pe undeva imediat gândul mi se duce la faptul că voi auzi sau citi cuvinte multe și pretențioase prin care cineva încearcă să spună lucruri banale. Și din păcate cam ăsta e cazul și aici.

PNL vrea schimbarea paradigmei de dezvoltare pentru că vechea paradigmă nu mai e bună. Ce vrea PNL e o dezvoltare economică  bazată pe investiții în infrastructură, digitalizare, economie durabilă șamd. Puteți citi singuri mai jos.

Știți care e problema cu ”paradigma” asta? Că e fix ce spun toate guvernele de dreapta că vor face de prin 1996 încoace. Toate Guvernele de la CDR încoace au avut obiectivele de mai sus, fără excepție.

Și sunt aceleași promisiuni:

  • Avem eterna autostradă Pitești Sibiu pe listă, autostrada Transilvania, Autostrada Unirii (Transilvania – Moldova)
  • Reabilitarea a mii de km de cale ferată, trenuri metropolitate și altele asemenea
  • Magistrale noi de metrou, metrou la Cluj
  • Modernizarea Portului Constanța, lucrări de reamenajare a infrastructurii de transport fluvial
  • Investiții în infrastructura energetică, construirea încă unui reactor nuclear, centrale pe gaz etc.
  • Investiții în sistemul de sănătate și spitale regionale
  • irigații, sisteme de gaze în mediul rural și multe multe altele

Nu cred că au ratat nimic în materie de promisiuni de investiții. Sunt multe miliarde aruncate pe acolo fără să se spună clar cât costă, de unde vin banii, cine se ocupă, când se apucă și termină munca și celelalte chestii complet inutile când vine vorba de programe de investiții.

Schimbarea de paradigmă e așadar aia pe care o vedem din 1996 încoace.

Sincer nu vreau să insist pe promisiunile astea pentru că le-am tot văzut. Dacă politicienii români făceau măcar un sfert din ce promiteau veneau italienii la noi să lucreze, nu mergeam noi la ei.

Prindem Europa din urmă?

Dar e o chestie interesantă pe slide-ul acela: Guvernul vrea să aducă PIB / cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPP) la 87% din media UE27 până în 2025. Adică în 4-5 ani în funcție de cum vreți să numărați.

PIB-ul / capita la paritatea puterii de cumpărare era în 2019 la 69% din media UE. În 4-5 ani PNL spune că va crește cu 18%.

Atenție însă, acea medie se mișcă, nu e statică. Țările europene cresc și ele. Așadar pentru a ajunge la 87% din media UE, PIB/capita PPP ar trebui să crească cu 18% mai mult decât media în 4-5 ani. Dacă PIB / capita (PPP) în România crește cu 4% și PIB / capita (PPP) mediu în UE crește tot cu 4% atunci diferența dintre România și media UE rămâne neschimbată.

Deci trebuie să creștem cu 18% mai mult în 4-5 ani decât media UE ca să atingem obiectivul PNL.

Se poate face asta?

Cred că putem concluziona că ultimii 4-5 ani (scoate 2020 din discuție) au fost buni sau foarte buni pentru România. Cum a evoluat PIB / capita (PPP) în perioada asta față de media UE? Păi, conform Eurostat în 2015 PIB/capita PPP al României reprezenta 57% din media UE. În 2019 ajunsese la 69% adică o creștere de 12%. Deci în 5 ani cu condiții economice foarte bune creșterea a fost de 12%. Dar PNL crede că va recupera 18% din distanță față de medie în următorii 4-5 ani deși în 2020 va fi sigur scădere economică (-1,9% după estimările PNL).

Cumva însă PNL crede că în intervalul 2021 – 2025 lucrurile vor merge atât de bine încât vom recupera 18% din distanță.

Apoi mai e o problemă, acel PIB / capita (PPP) a crescut și ca urmare a faptului că populația României a scăzut prin emigrație. Și nu în ultimul rând să nu uităm de middle income trap, o chestie despre care se va vorbi mult în anii următori.

Sper să nu am dreptate, dar nu prea văd cum ar putea România să ajungă la 87% din media UE în următorii 5 ani.

Bani pentru IMM-uri

PNL tot insistă cu IMM Invest deși impactul său e într-un caz fericit marginal, În fine, vor fi bani pentru IMM Invest deși nu e clar care sunt beneficiile la nivel de economie având în vedere numărul mic de beneficiari și faptul că sunt impuse restricții destul de puține în materie de ce firme pot accesa acești bani. A încercat și PSD un program similar (Startup Nation) și nici până în ziua de azi nu am aflat dacă a ajutat la ceva. Știm însă că o parte din firmele care luaseră credite prin acel program au ajuns să fie vândute pe Olx.ro.

Nu mă înțelegeți greșit, mi se pare o idee bună să oferi garanții pentru IMM-uri, dar mi se pare complet aberant felul în care guvernele (PSD și PNL) au aruncat cu bani în acea direcție fără să încerce măcar să vadă dacă programele astea funcționează.

Pot în schimb să spun că ce mi se pare ok în programul PNL e faptul că promit să ofere garanții pentru IMM-urile care vor să ia echipamente în leasing. Ăsta e genul de program care mi se pare mai util pentru toată lumea. Firmele românești nu au tehnologie de producție la nivelul celor din Vest (sau din Asia de Sud Est) așa că astfel de programe chiar sunt de ajutor.

Dar evident că trebuiau să facă o treabă românească și cu chestia asta: pentru IMM Invest plafonul de garantare e de 15 miliarde RON. Pentru echipamente în leasing pentru IMM-uri sunt disponibile însă doar 1,5 miliarde, adică de 10 ori mai puțin.

Alte facilități pentru firme

Revine ideea garantării creditului privat, o idee a PNL despre care am zis și eu că s-ar putea dovedi utilă, doar că nu așa cum o propunea PNL. Ceea ce propunea PNL era să acopere acel sector de piață care oricum era deservit de o piață de asigurări. Adică practic ar garanta creditul comercial pentru firme care au deja suficiente resurse încât să apeleze la cineva care să garanteze așa ceva.

Ori în România marea majoritatea a firmelor nu fac așa ceva. Iar blocajele financiare din economie acolo au loc, nu la firmele mari. În formula vehiculată în presă, propunerea asta pare fix genul de beneficiu acordat firmelor mari, cel mai probabil multinaționale care oricum au bani, dar mai primesc alții de la Guvern pentru că…de ce nu?

Același comentariu pentru propunerea PNL de a acorda facilități pentru cei care își dau creanțele neîncasate către firme care se ocupă de recuperarea de creanțe: o măsură de principiu bună, dar care va fi probabil acordată tot celor care deja își permit asta.

Astfel de măsuri măresc decalajul dintre IMM-uri (de regulă românești) și firmele mari (de regulă străine), nu îl scad.

Încă un Fond de Investiții

PNL vrea să își facă fond național de investiții:

PSD a vrut și el fond de investiții național.

Actualul Ministru al Finanțelor Publice de la PNL a zis că PSD vrea să fure bani de la buget prin acel fond (sursă):

Astazi despre copilul de suflet al lui Liviu Dragnea. Nascut si crescut pentru a fura. Este vorba de Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii. Descris in programul PSD ca adevaratul minister al Economiei, de aici vine cresterea PIB-ului, revigorarea industriei, locuri de munca, infrastructura, etc, in opinia PSD. O mega vrajeala.

PSD iar da o petarda pentru ca orbiti de fum sa nu vedem cum mai palmeaza niste bani. In urma analizei a reiesit un raport pe care il voi depune la comisia de buget finante”

Acum ce să vedeți: acel fond e de fapt bun! Păi și al PSD de ce era rău? Nu e același fond? De fapt, nu știți, nu e același lucru, e de fapt foarte diferit de cel al PSD pentru că din fondul PNL nu se va fura. Fondul PNL nu e ”adevaratul minister al Economiei” cum zicea domnul de la PNL de mai sus, e altceva. Doar că arată ca fondul PSD și pare să vrea să facă același lucru ca fondul PSD-ului. Dar cu siguranță sunt complet diferite cele două fonduri. Adică haideți să fim serioși, ce fel de partid politic ar arunca cu rahat într-o idee a altui partid pentru ca și ei să facă fix același lucru după?

Cât despre părerea mea despre acest fond: a rămas neschimbată față de 2017 când vorbeam despre fondul PSD-ului și 2019 când am reluat ideea în contextul fondului similar de stat din Norvegia.

Dar știți ce e urât la propunerea asta a PNL? Faptul că oamenii vor să facă fix chestia de care îmi era mie teamă că o va face PSD: vor băga bani din Pilonul II în fondul ăsta.

S-a făcut atât de mult tam tam pe faptul că PSD vrea să naționalizeze acel pensiile și că banii ăia nu trebuie să ajungă la stat pentru că vor fi gestionați prost sau furați. Ce propune PNL? Să ajungă acei bani în fondul statului. Dar din nou, acum e fondul PNL, deci nu mai e problemă.

Încă o bancă de stat

PNL vrea o nouă bancă de stat, pe lângă CEC și Eximbank:

Evident că și banca asta va finanța investiții strategice, la fel ca și fondul de mai sus. Doar că iată ce zicea actualul Ministru al Finanțelor Publice acum ceva timp (sursă):

 (…) Dragnea si Valcov au hotarat sa-si faca si ei banca. Normal ca nu banii lor. Cu banii nostri. Sper ca nu ati uitat ca Valcov a fost director la Banca Populara de tip Caritas din Olt. El crede ca de acolo are experienta.: )

Acum pot va spun cu certitudine ca cei doi au hotarat sa transforme EXIM Bank in banca de dezvoltare a PSD. Marsavia este ca ce nu au putut sa faca in martie vor face acum. Vor obliga toate companiile de stat sa-si mute conturile la aceasta banca!!! (nu au nicio frica de Curtea de Conturi)

Noua generatie de baieti destepti isi face banca, iar cu ajutorul FSDI (Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii, n.red.) isi pune in aplicare proiectele personale, nu pe cele de interes national. Nu mai conteaza ca EXIM Bank a fost creata sa sprijine exporturile romanesti”, sustine Florin Citu.

Adică nu știu cum să vă zic, dar vedeți ceva similarități între ce zicea domnul de la PNL în 2017 și ce propune PNL acum? Nu știu cum mama naibii se potrivesc atât de bine chestiile astea.

La fel ca în cazul fondului, ideea e de principiu bună, dar nu am văzut nimic la actualul Guvern PNL care să mă facă să cred că o astfel de bancă ar fi administrată bine. Până acum au populat Fondul de Garantare, o instituție cheie în sistemul financiar cu oameni numiți politic și a ieșit de un scandal cu unul din cei numiți acolo.

Unde sunt oamenii?

Programul ăsta e în mare parte pentru firme. Măsurile de protecție socială sunt puține, slab detaliate și pe alocuri par făcute fie la mișto fie fără să înțeleagă realitatea.

Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile pentru 1,18 milioane de oameni. Apropo de persoane vulnerabile ce se mai aude de măștile alea gratuite pentru cei care nu își permit să le cumpere? Au ajuns la beneficiari? Ori s-au speriat băieții că au cam ieșit la iveală niște măgării făcute la aprovizionarea cu măști? Și apropo de măgării, se pare că măștile comandate de stat sunt mai proaste decât alea vândute pe piața neagră.

Dar da, sigur vor da pachete alimentare persoanelor vulnerabile.

Trecem mai departe:

Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă.

Sincer nu știu de unde să încep cu asta:

  • De ce vouchere și nu bani? Le e teamă că se duc bătrânii de peste 75 de ani să bea acei bani? Îi vor da pe țigări? Jesus!
  • Cine va primi acele vouchere? Banii sunt buni peste tot, dar voucherele trebuie acceptate de restaurant / cantină sau cine servește acea masă caldă. Câți vor vrea să accepte vouchere?
  • Ce faci cu voucherele alea la țară? Serios, cu banii te mai duci la magazin, dar cine acceptă vouchere și oferă mese calde la țară? Ce procent din populația în vârstă locuiește la țară? Chiar și în orașele mici s-ar putea să nu fie nimeni care să accepte voucherele astea. Voucherele alea vor fi inutile în 3/4 din localitățile din țara asta, dacă nu mai mult. Nu s-a gândit nimeni la chestia asta?
  • Pe ce perioadă sunt alocați cei 100 de milioane de euro? Pe an? Dacă sunt pe an asta înseamnă că fiecare bătrân ar primi echivalentul a 400 de euro pe an, adică 5,5 RON / zi. Cât costă o masă caldă la cea mai ieftină cantină posibilă? Nu caviar, dar o ciorbă și o bucată de carne cu cartofi. Costă 5,5 RON / zi? Unde dracu mănânci cu banii ăștia în România? Până și prețurile subvenționate de la cantina Parlamentului sunt mai mari. Sau poate e pe sistem ”o masă caldă la 3 zile”?

Vouchere pentru elevi

Aici e un pic de râsu-plânsu. Programul zice așa:

Voucherele sunt pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat. 

Ori vedeți voi, nu ai cum să ai venituri sub venitul minim garantat. De ce? Pentru că ”venitul minim garantat” (VMG) e un termen care descrie ajutorul social primit de oamenii cu venituri sub un anumit prag. Nu poți să ai venituri sub VMG ci sub pragurile acelea.

E ca și cum ai spune: vom da șomerilor bani dacă au venituri sub nivelul ajutorului de șomaj. Are sens?

Am scris de mai multe ori despre venitul minim garantat, așa că dacă vreți să aflați mai multe puteți citi primul articol de mine pe tema asta prin 2017 când Tăriceanu l-ar fi vrut eliminat.

Așadar persoana care a scris propunerea asta nici măcar nu știe că VMG e un ajutor social, nu e un venit sau un prag de venit propriu zis.

Revenind la propunere, e o chestie des întâlnită pe la dreapta libertariană: hai să dăm vouchere ca să știm sigur că nu vor fi cheltuiți pe altceva. Ok, fain, vouchere, dar revin la întrebările de mai sus:

  • Cine le acceptă?
  • Ce te faci dacă ești elev la țară și magazinul din comună nu acceptă vouchere?
  • Cei 30 de milioane de euro sunt pe an? Asta înseamnă 375 RON / copil / an. Cumperi cu 375 RON rechizite, haine și încălțăminte pentru 1 an de zile?
  • La ce ajută voucherele astea? Care le e scopul? Credeți că abandonul școlar e unul din cele mai ridicate din UE pentru că acei copii nu au bani de rechizite sau pentru că merg la muncă de la vârste fragede ca să nu moară de foame? Vor merge la școală dacă tot nu au ce mânca, dar au rechizite?

Alte cheltuieli sociale?

Nope! Asta a fost tot! Nu mai avem cheltuieli sociale. Totalul e un fabulos 355 milioane de euro. În schimb știți ce e important în România? Sălile de sport și bazinele olimpice:

Deci Guvernul PNL vrea să dea mai mulți bani pentru 12 complexuri sportive decât pentru săracii României.

Cine plătește chestiile astea?

Am înțeles, o grămadă de bani cheltuiți pe investiții, dar de unde vin banii aia? În fond un program economic ar trebui să aibă cheltuieli și surse de finanțare a acelor cheltuieli, nu?

Ei bine, prezentarea guvernului nu prea are surse de finanțare concrete. Și acolo unde sunt menționate surse de finanțare ele sunt problematice:

Fonduri europene

Se face referire spre exemplu la finanțate din fonduri europene (de exemplu prin Programul Operațional Regional). Problema cu ele e veche de când am aderat: Fondurile europene în mare parte sunt decontări, nu granturi. Asta înseamnă că trebuie să cheltui mai întâi banii, apoi te duci cu facturile la UE și UE îți dă banii în baza lor. Problema aici e faptul că trebuie să ai acei bani de undeva ca să îi poți cheltui!

Ca să înțelegeți diferența:

Să zicem că mă întâlnesc cu Bill Gates într-un bar. Îi spun omului că sunt pasionat de astronomie și mi-ar plăcea să am un telescop din ăla super șmecher, dar care costă câteva mii bune de euro. Cum ar fi mai bine pentru mine, :

  • să îmi spună Bill Gates că îmi dă el banii înapoi pe telescop dacă îl cumpăr sau
  • să îmi dea banii necesari pentru a cumpăra telescopul pe loc?

Evident că varianta a doua e mai bună, dar dacă iau acei bani și fac altceva cu ei? Pentru Gates ar fi mai bine să cheltui eu și el să deconteze, pentru că așa are certitudinea că nu folosesc acei bani pe băutură și lăutari. Pentru mine în schimb ar fi mai bine să îmi dea banii pentru că s-ar putea să nu am acele câteva mii de euro, sau dacă îi am să nu îmi vină să îi cheltui pe telescop.

Așa stau lucrurile și cu UE: ne dau bani deja cheltuiți. Dar România s-ar putea să nu aibă acei bani de cheltuit. Guvernele de dreapta sunt cunoscute pentru austeritate, nu pentru investiții așa că sunt șanse mari să nu vedem acești bani cheltuiți. Mai mult, va exista presiune în anii următori pentru scăderea deficitului public. Credeți că va rezista PNL tentației de a tăia cheltuielile și taxele?

Și să nu credeți că e o chestie specifică PNL. Dacă vă uitați și prin programul de guvernare PSD din 2016 o să observați cum și ei avea ”fonduri europene” ca sursă de finanțare.

Am scris încă din 2016 că acei bani din fonduri europene nu vor veni în sume atât de mari. Și știți ce? Nu au venit.

Ca să nu spun că nici primarii și ministerele nu se îngrămădesc la fonduri europene:

Cu fondurile europene eu am o problemă pentru că ele sunt mirajul cu care suntem ademeneți de mulți ani de fiecare guvern aflat la putere, dar care se dovedește a fi un eșec major de fiecare dată. Mai mult, se întamplă în ultima vreme să fim nevoiți să dăm bani înapoi din fondurile europene contractate ca urmare a descoperirii unor nereguli sau a depășirii termenelor de finalizare agreate (a se vedea fondurile europene returnate în cazul pasajului de la Piața Sudului din București despre care nu prea scrie nimeni nimic).

Ceilalți banii de la Comisia Europeană

Se pare că o altă mare parte din finanțarea acestor investiții se bazează pe planul de relansare economică promis de Comisia Europeană. Singura problemă cu planul ăsta e că a fost agreat la nivel de principiu. Altfel spus în momentul de față acei bani nu există și se duc negocieri la nivel de UE pentru alocarea sumelor.

Nu îmi e clar cum poți lansa un plan de redresare economică cu bani care nu există. Dar se pare că… se poate.

Alte surse de finanțare?

Păi lipsea cealaltă fată Morgana finanțării proiectelor publice: banii din evaziune fiscală. Din nou, toate guvernele din 1996 încoace au zis că reduc evaziunea fiscală și cresc veniturile bugetare fără să crească taxele. Nici PNL 2020 nu putea face excepție:

Mai mult decât atât, România înregistrează cea mai mică valoare a veniturilor bugetare exprimată ca pondere în PIB din UE (32% în PIB, față de Bulgaria, 38%, Cehia și Ungaria 42% și Polonia 44%) și totodată cheltuieli permanente similare cu statele din regiune. Este astfel evident că se impune creșterea colectării veniturilor bugetare și direcționarea spre investiții publice. Astfel, utilizând noi surse bugetare și valorificând absorbția integrală de fonduri nerambursabile se pot remedia decalajele de capital uman, inovare și dezvoltare care ne separă de media europeană într-o manieră accelerată și durabilă.

Evident că nu știm concret cum va crește colectarea venturilor bugetare guvernul PNL. Iată ce zic oamenii:

Măsurile de politică fiscală pe termen mediu și lung vizează:
i) eliminarea din sistemul fiscal a distorsiunilor și a lacunelor ce oferă contribuabililor posibilitatea de minimizare a poverii fiscale, subminând astfel corectitudinea și echitatea;
ii) simplificarea regulilor pentru a facilita conformarea și administrarea;
iii) eficientizarea modului în care sistemul asigură o distribuire corectă a poverii fiscale.

Ce acțiuni concrete ați reținut de aici? Mie mi se pare că au reușit să spună în cuvinte multe că va fi bine ca să nu fie rău.

La cât de multe chestii au fost aruncate în programul ăsta, finanțarea lor sună a ceva de genul ăsta:

Cultura

Așa cum remarcau și alți oameni (Iulia Popovici, Ionuț Vulpescu ) pe partea de cultură cam bate vântul. Se renovează niște monumente, dar cam aia e. Deci cultură e atunci când ajungi în cartea de istorie și cam atât.

Concluzii

Planul PNL e un amestec de măsuri din cam toate programele de dreapta din 96 încoace și măsuri ale PSD din programul din 2016. E bizar cum fix lucrurile criticate de PNL acum 1-2 ani brusc au aterizat în programul lor.

Iarăși ne sunt promiși mii de km de autostradă, irigații și multe alte chestii utile. În schimb măsuri sociale ridicole și lipsite de aplicabilitate.

Finanțarea acestor măsuri e făcută pe sistemul clasic al programelor fără șanse de reușită:

  • fonduri europene – deși nu zice nimeni că trebuie să cheltui banii ăia, abia apoi îi primești înapoi.
  • granturi europene – doar că banii ăștia nu există încă.
  • mai multe taxe colectate prin diminuarea evaziunii fiscale, o fata Morgana a finanțelor publice.



Despre scandalul NN Pensii – Wirecard cu banii din Pilonul II

Ce scandal mă întrebați? Păi ăla în care NN Pensii a băgat niște bani de pensii într-o companie care nu știe unde a pus 1,9 miliarde de euro.

Ce s-a întâmplat cu Wirecard?

Wirecard e o companie germană din sectorul Fintech, o chestie foarte la modă și care atrăgea multe investiții anterior pandemiei.

Wirecard oferea servicii de procesare a plăților și emitere de carduri virtuale și fizice. Procesarea plăților e chestia aia care se întâmplă când plătiți o factură online cu cardul. Cineva trebuie să facă partea de arhitectură de servicii care să preia datele de pe card, să le verifice, apoi să spună emitentului cardului să dea drumul banilor iar firmei a cărei factură e plătită de la cine primește banii.

Compania a crescut destul de mult în ultima vreme, la fel ca tot sectorul Fintech de altfel.

Ei bine, prin Ianuarie 2019 Financial Times scria despre cum autoritățile germane anchetau Wirecard pentru o posibilă fraudă. Frauda, explica Financial Times într-un alt articol, era concepută în jurul unor entități din Asia (în special Singapore și Dubai) ale Wirecard.

Tot de la Financial Times aflăm că acuzații de fraudă fuseseră aduse și în trecut:

It is not the first time the group’s accounting practices have been called into question. Accusations of suspect accounting were levelled in 2008, 2015 and 2016. Each time Wirecard has alleged market manipulation, sparking investigations by the German market regulator, BaFin.

În mai 2018, o firmă privată de investigații găsise numeroase nereguli și indicii de fraudă la subsidiara din Singapore. Și ca să fim sinceri, Financial Times scrisese despre tot felul de ajustări ciudate în contabilitatea Wirecard de prin 2015. Puteți urmări firul poveștii pe scurt aici.

Pe parcursul anului 2019 au fost mai multe schimbări de situație ciudate în povestea asta. Spre exemplu, autoritățile Germane au decis brusc să interzică ”shortsellingul” acțiunilor Wirecard, adică pariuri împotriva deprecierii acțiunilor. Apoi autoritatea germană de supraveghere a piețelor financiare (BaFin) a decis să acționeze în instanță jurnaliștii și oamenii care au scris despre neregulile Wirecard.

Acum, cei dintre voi care știu măcar tangențial cum funcționează lumea asta probabil vă întrebați: Wirecard nu avea auditor?

Avea, unul mare chiar, Ernst & Young. Doar că iată ce zicea un tip de la Wirecard Germania despre unul din testele importante făcute de auditor (sursă):

So long as profits claimed for the customer relationship were large enough, “no fuc**ing impairment test is necessary!”, he said.

Așadar, un auditor care s-a lăsat intimidat de client a dat ok-ul pe situații financiare dubioase. Autoritățile de supraveghere au zis că dacă auditorul e ok cu asta, atunci și ei sunt ok. Iar investitorii văzând că autoritatea de supraveghere e ok cu asta au zis și ei că sigur lucrurile sunt ok. Practic mai toată lumea pe lanț se baza pe celălalt că își face treaba fără să mai facă propriile verificări.

Ce s-a ales de Wirecard? Acuzațiile de fraudă s-au dovedit reale: din firmă lipseau 1,9 miliarde de euro. După aflarea veștii, acțiunile de pe bursă ale firmei au scăzut puternic și firma a intrat în insolvență. Șeful Wirecard a fost la rândul lui arestat imediat ce și-a dat demisia.

De ce au făcut asta? Oamenii și-au exagerat veniturile pentru a putea să atragă mai multe fonduri de la investitorii, între care Softbank, unul din cei mai mari investitori în startup-uri de tehnologie din lume.

Ce treabă are Wirecard cu NN Pensii?

Ei bine, la finalul lui 2019 NN Pensii avea 130 de milioane de lei investiți în acțiuni Wirecard. Banii investiți erau din pensiile Pilon II ale românilor. Ziarul Financiar zice că investiția asta ar fi fost cea mai mare în afara României a fondului de pensii.

Bun, am dat multe informații și linkuri mai sus. Dacă ați dat click pe ele poate ați observat că niciunul nu e din 2020. Cel mai vechi articol despre problemele Wirecard este chiar din 2015. În ianuarie 2019, Wirecard era anchetat de autoritățile germane și cele din Singapore. Repet, ianuarie 2019, nu ianuarie 2020.

Cu toate astea, NN Pensii a considerat că e o idee bună să bage banii de pensii ai românilor într-o firmă în care scandalurile de fraudă s-au ținut practic scai continuu de prin 2018 până în iunie 2020 când a intrat în insolvență. Repet, chestia asta nu a apărut de nicăieri, e doar un șir lung de evenimente al căror punct culminant e căderea firmei.

Ce zice NN Pensii?

Ce ne-am aștepta în astfel de situații, că ei nu au făcut nimic greșit (sursă):

Acțiunile Wirecard nu se mai aflau în portofoliul fondului de pensii Pilon II NN la începutul lunii mai, astfel că evoluția recentă a prețului acestei acțiuni nu a afectat sumele din conturile participanților, precizează NN Pensii, ca reacție la informații eronate apărute în anumite publicații pe această temă.

Asta înseamnă că undeva între decembrie 2019 și mai 2020, NN Pensii a vândut acțiunile Wirecard. Haideți să vedem cum a evoluat prețul acțiunilor din decembrie 2019 până în prezent (sursă):

Între decembrie 2019 și mai 2020 diferența de preț e măricică:

  • 140.9 euro / acțiuni a fost maximul atins în intervalul ăsta.
  • Valoarea minimă a fost 72.2 euro/acțiune.

De asemenea, dacă ei nu aveau probleme în a deține acțiuni la momentul decembrie 2019 când deja exista o anchetă în desfășurare, e greu de crezut că le-au vândut în alt moment decât cel în care acțiunile au scăzut substanțial, adică în aprilie 2020. Nu știu cu cât a cumpărat NN Pensii acțiunile, dar îmi vine greu să cred că nu a ieșit în pierdere la vânzarea lor dacă ne uităm la evoluția cotațiilor.

De altfel și Autoritatea de Supraveghere Financiară recunoaște că NN Pensii a început să vândă când au apărut problemele, adică în partea graficului din Aprilie unde scade valoarea (sursă):

Administratorul a lichidat investiţia în actiunile Wirecard AG de îndată ce au apărut informaţii contradictorii cu privire la situaţia financiară a societăţii.

Deci sunt șanse foarte mari ca NN Pensii să fi avut o pierdere măricică de pe urma acestei investiții ratate. Cu toate astea NN Pensii ne asigură că ei știu ce fac (sursă):

Principiile noastre de investiții sunt aliniate cu profilul de risc specific fondurilor de pensii, iar pentru plasamentele în acțiuni urmărim inclusiv diversificarea geografică și sectorială, care asigură distribuția riscului la nivelul portofoliului. Ca parte a administrării active a portofoliului, NN Pensii monitorizează constant evoluția piețelor financiare și a companiilor în care fondul deține acțiuni, evaluând fiecare companie pe baza unui set complex de indicatori financiari și non-financiari.

Așa cum vă spuneam mai sus, toată lumea, inclusiv NN Pensii s-a bazat pe faptul că altcineva face verificări, fără să se mai uite și ei peste cum arată lucrurile. Nu știu ce set complex de indicatori folosește NN Pensii, dar eu m-am uitat peste investigația de la Financial Times și m-am luat cu mâinile de păr. Și asta în condițiile în care eu am cunoștiințe medii de contabilitate-finanțe.

Atenție, nu vorbim despre o investiție oarecare din multe altele, ci de cea mai mare expunere a NN Pensii în afara României. M-aș fi așteptat la mai multă vigilență din partea lor, mai ales că de aia iau comisionul acela, pentru a face astfel de analize.

Ce zice ASF de problema asta?

Pentru cei care nu știu, ASF e Autoritatea de Supraveghere Financiară. Așa cum îi spune și numele, ASF are obligația de a supraveghea instituții financiare non-bancare, cum ar fi, de exemplu fondurile de pensii. Ce zice ASF despre investiția NN Pensii în Wirecard? Păi zice o chestie foarte amuzantă în primul rând:

Cu privire la situaţia societăţii Wirecard AG, amintim faptul că în mass media au apărut ştiri cu privire la o fraudă de proportii, care nu a putut fi anticipată şi nici prevenită, cum s-a mai întamplat şi în cazul societăţilor Parmalat şi Enron. 

Deci aveți mai sus linkuri din 2015, adică de acum 5 ani, legate de Wirecard. În ianuarie, februarie și octombrie 2019 Financial Times a publicat dovezi ample legate de Wirecard (toate linkurile sus). Și ASF vine și spune că ”nu a putut fi anticipată și nici prevenită”.

Dar stați, că ASF spune că de fapt ce publică presa e irelevant:

Conform informaţiilor din presa internaţională, BaFin a făcut plângere în justiţie împotriva unor ziarişti de la Financial Times care au publicat informaţii cu privire la posibile neregularităţi în activitatea societăţii, ceea ce a reprezentat un semnal de infirmare a informaţiilor apărute în presă.

BaFin e autoritatea financiară de supraveghere din Germania. Și da, într-adevăr, au dat în judecată jurnaliști și oameni care au venit cu dovezi în scandalul Wirecard. Dar dacă ați citit mai sus, ați observat că investigații au avut loc și în Singapore de către autoritățile de acolo și ele au descoperit nereguli.

Iar faptul că o autoritate de supraveghere dă în judecată jurnaliști, pentru ASF asta reprezintă ”un semnal de infirmare a informațiilor apărute în presă”. Adică voi nu ați ridica măcar o sprânceană la știrea asta? Nu vi se pare în neregulă că autoritatea aia face fix invers de ce ar trebui să facă și dă în judecată pe cei care vin cu dovezi? Vorbim totuși de Financial Times, nu de tabloide.

Ei bine ASF a zis: dacă BaFin dă în judecată înseamnă că nu e nimic adevărat. Au ignorat probabil faptul că și KPMG a fost chemat să facă un audit extern. Vă dați seama că un audit extern făcut de un al doilea auditor nu e ceva complet normal, nu? Ei bine, aparent e ok, nu avea cum să fie anticipată sau prevenită chestia asta. Exceptând dacă ați fi citit cel mai influent ziar din lume pe partea de economie și finanțe. Altfel, da, complet imposibil de anticipat.

Despre ASF vă mai spun doar că e momentan în haos, neavând un șef cu greutate politică.

Știți ce e aiurea aici?

Mult prea multe lucruri:

  • Că NN Pensii nu citește presa economică din afară sau o ignoră cu desăvârșire. Oamenii iau comisioane pentru a face fix treaba asta: a citi presa, a verifica indici financiari și a decide care e cea mai bună investiție pentru banii de pensii ai românilor.
  • Că ăștia sunt bani de pensii, nu bani de investiții riscante. Înțeleg să bagi bani de pensii în investiții ceva mai riscante, dar zău că pe lângă astea pluteau acuzații de fraudă de ani buni de zile. Riscant nu înseamnă ”fraudă”, înseamnă s-ar putea să dea faliment, dar din motive economice, nu pentru că cineva a făcut 1,9 miliarde de euro să dispară.
  • Că ASF nu vrea să tragă de urechi NN Pensii pentru problema asta și spune că frauda ”nu a putut fi anticipată şi nici prevenită”. Măcar așa de ochii lumii să spună și ei ceva de genul: NN Pensii nu a făcut nimic ilegal, dar ar fi bine să fie mai atenți data viitoare. Dar nu, nici măcar atât, dimpotrivă, totul s-a întâmplat din senin și nu putea fi evitat conform ASF.
  • Că toată povestea asta pare să fi trecut pe lângă ASF, care se face că plouă. Oameni buni, Wirecard avea filială și în România. Care filială e supravegheată cel puțin teoretic de ASF. Aștept cu interes să văd dacă frauda asta implică și filiala din România, având în vedere că apare și ea prin corespondența publicată de Financial Times.

Discuția despre pensii private și pensii de stat

Mai țineți minte când PSD și Dragnea vreau să mute banii din Pilonul II în Pilonul I? S-a clamat atunci că din Pilonul I nu o să vedem nimic, dar Pilonul II e baza!

Am scris încă de pe atunci că discuțiile nu sunt sincere pentru că niciuna din părți nu prezintă avantajele și dezavantajele celor două sisteme. Zilele astea am aflat că fondurile de pensii pot să investească acești bani destul de prost uneori. Și că acele investiții proaste pot duce la pierderi. Ceea ce e normal, nimic pe lumea asta nu e lipsit de risc, dar unele riscuri pot fi evitate. Pierderile cauzate de Wirecard de exemplu puteau fi evitate dacă oamenii își făceau treaba pentru care erau plătiți.

Și apropo, să nu se creadă că am ceva cu NN Pensii, sunt șanse ca și alți administratori de pensii să fi băgat bani prin te miri ce unicorni și apoi să nu mai fi scos nimic înapoi.




Merită să investesc într-o pensie Pilon III? Ce alte modalități de economisire recomanzi? Întrebări de la cititori

Salut Daniel,

Sunt un cititor fidel al blogului tău și aș vrea să îți transmit că apreciez foarte mult modul tău echilibrat de a scrie și informațiile de mare valoare pe care le oferi.

Îți scriu în legătură cu o dilemă pe care o am și aș dori să te întreb dacă ai putea să mă ajuți. Problema este în felul următor: am ajuns la o vârsta la care să mă gândesc la pensie (nu că îmi doresc neapărat să ies la pensie, însă știi cum este viața), iar ca angajat în România, contribui deja la Pilonul I și Pilonul II. Îmi dau seama că pe ele nu te poți baza la bătrânețe, iar de aceea am început să ma interesez de ce aș putea să mai fac eu în plus pentru mine în viitor și uite așa am ajuns la Pilonul III.

Ideea este că nu prea am găsit informații despre Pilonul III care să nu fie de la bănci sau ASF. Întrebarea mea este foarte simplă: merită să investesc în Pilonul III sau mai bine caut alte alternative? Din ce am văzut, toate fondurile din Pilonul III au între 40-50% din portofoliu investit în titluri de stat și ținând cont de ce ai scris tu despre Pilonul II, nu știu cât de înțelept ar fi să mai investești suplimentar în aceste titluri, când asta deja se întâmplă la Pilonul II. Mai mult, am observat și o listă lungă de comisioane și sunt curios cât afectează și ele randamentul final.

Dacă este cazul să mă uit după alternative, cam ce ai recomanda, ținând cont că suntem în România și nu avem atât de multe instrumente de investiții disponibile cum au, de exemplu, englezii sau nemții?

Îți mulțumesc anticipat și îți doresc o zi frumoasă,

Răzvan


Salut Răzvan,

În primul rând mă bucur că te preocupă subiectul și că te gândești deja la planuri de economisire pentru așa ceva. Știu că poate suna ciudat, dar facem parte dintr-o generație care s-ar putea să aibă ceva probleme cu pensia și eventual să nu apuce să se bucure de ea. Așa că ar fi bine să ne apucăm de economisit încă de pe acum pentru că nu se știe niciodată ce ne va aduce viitorul.

În principiu am evitat să dau sfaturi financiare până acum din două motive:

  1. pentru că e internetul plin de oameni care îți explică treaba asta. Probabil ai auzit despre cum să te retragi la 40 de ani, cum să faci o gălăgie de bani din venituri pasive și alte chestii de genul. M-am gândit că lumea nu vrea probabil să audă aceleași platitudini repetate la nesfârșit.
  2. pentru că nu sunt specialist. Am terminat ASE-ul și lucrez în consultanță, dar nu am experiență în a consilia oamenii în legătură cu felul în care ar trebui să își gestioneze finanțele. Sunt oameni specializați pe așa ceva care sunt cu siguranță mai avizați decât mine să îți spună cum se fac lucrurile ca la carte. Astea sunt genul de chestii de care nu mă ating pentru că nu sunt consilier financiar și pentru că sunt sceptic în privința lor.

Așa că ia ce îți zic pe aici cu o doză de scepticism pentru că nici eu nu mă pricep la toate. Comentariile mele se bazează așadar pe experiențe personale.

Legat de întrebarea ta, pe scurt răspunsul ar fi următorul:

  • Fondurile de pensii private sunt ok pentru economisire pe termen lung, dar nu ar trebui să te bazezi doar pe ele. 
  • Niciodată nu e bine să ai toți banii economisiți într-un singur loc pentru că nici un instrument nu îți oferă protecție 100%.
  • Încearcă să îți diversifici economiile pentru a reduce riscul.
  • Și nu uita niciodată o vorbă a americanilor: ”cash is king!” E bine să ai lichidități pentru cazuri de urgență.

Răspunsul mai pe larg ar suna așa:

Pilonul III / Fonduri de investiții

Cum ești un cititor fidel probabil știi deja o parte din chestiile pe care urmează să le spun. Dar pentru cei care mă citesc de mai puțin timp, cred că merită să explic lucrurile un pic mai detaliat.

Ai cui sunt banii?

Pilonul III e un termen generic folosit pentru fonduri de pensii facultative. Asta înseamnă că înscrierea la astfel de fonduri e opțională, spre deosebire de fondurile de pensii private tip Pilon II, unde participarea e obligatorie în cele mai multe cazuri.

Cum funcționează fondurile? Ei bine, ele funcționează pe același principiu precum cele din Pilonul II: oamenii plătesc lunar o sumă de bani, pe care aceste fonduri o investesc în diverse chestii (de regulă cele enumerate mai sus).

Banii care merg spre Pilonul II provin din contribuțiile sociale reținute din salariu fiind calculate în funcție de acesta. Aceștia sunt bani asupra cărora asiguratul (adică tu) nu are nici un fel de control. De aceea tot spun că banii din Pilonul II nu aparțin indivizilor ci statului român. Banii aceia devin ai asiguratului în punctul în care îi poate retrage. Iar asta se poate face doar după o anumită vârstă.

Banii virați către fondurile de pensii de tip Pilon III sunt în schimb banii tăi asupra cărora ai control. Asta înseamnă că persoana care cotizează la un fond de pensii Pilon III poate decide cât să vireze lunar.

Fondurile astea de investiții se bazează pe principiul bulgărului de zăpadă: cu cât suma devine mai mare, cu atât câștigurile sunt mai mari. Asta înseamnă că nu te vei alege cu mare lucru în primii ani, dar după 20 de ani de strâns bani s-ar putea să ai niște sume consistente acolo.

Riscuri

Am vrut să stabilim clar ai cui sunt banii pentru a putea vorbi despre riscuri mai apoi. În fond statul zice: nu am încredere în tine că vei economisi așa că îți iau bani din salariu și nu te las să te atingi de ei până la o anumită vârstă. Așa că atunci când statul îți ia bani din salariu și te obligă să îi bagi într-un fond de investiții fără posibilitatea de a îi scoate de acolo, tot statul trebuie să se asigure că nu vei pierde acei bani.

În schimb, atunci când tu alegi să investești proprii tăi bani într-un fond de pensii privat, statul nu mai poate fi tras la răspundere pentru deciziile tale. Sunt banii tăi, tu decizi ce faci cu ei. Unii oameni aleg să îi spargă pe băutură și lăutari, alții să îi economisească.

Din punctul ăsta de vedere e destul de clar că banii care merg spre Pilonul II vor fi investiți în instrumente cu risc scăzut. De aceea o pondere mare se duce obligatoriu spre obligațiuni guvernamentale.

Banii care merg spre Pilonul III vor merge spre anumite instrumente în funcție de nivelul de risc ales de client. Adică îți poți alege cât de riscant vrei să fie fondul și investițiile din el. Evident că poți și să îți schimbi destinația banilor ulterior dacă nu îți convine alegerea inițială, în fond sunt sunt banii tăi.

Cu toate astea trebuie să înțelegi o chestie foarte importantă: Orice fond la care cotizezi are un risc atașat! Uneori acel risc e mai mare, alteori e mai mic, dar nici un fond și nici o investiție în general nu sunt 100% sigure!

În ce se duc banii băgați în Pilonul III?

Atât fondurile Pilon II cât și cele din Pilon III investesc banii în aproximativ aceleași lucruri:

  • Obligațiuni guvernamentale
  • Depozite la termen
  • Acțiuni la bursă
  • Alte chestii

Diferența dintre ele e dată însă de procentele din fiecare investiție pentru că unele investiții sunt mai sigure decât altele.

Fondurile care manageriază Pilonul II în România (și în general în UE) sunt obligate să cumpere obligațiuni românești. Obligațiunile sunt instrumente cu randament scăzut, dar foarte sigure (comparativ cu alte instrumente). Iată de exemplu situația pentru Pilonul II:

Cei care operează Pilonul III nu au astfel de restricții în schimb. Vor investi și ei cu siguranță în obligațiuni de stat, dar nu neapărat doar obligațiuni românești. Pot fi obligațiuni și din SUA, Argentina sau orice altă țară cu dobânzi atractive.

Un fond Pilon III cu risc scăzut s-ar putea să semene foarte tare cu unul Pilon II ca și alocare în ce se investesc banii, adică având obligațiunile guvernamentale și depozitele cu un procent foarte ridicat din total, dar cu o proporție mică spre acțiuni.

Un fond Pilon III cu risc ridicat în schimb va avea o pondere mult mai mare a banilor investiți în acțiuni ale unor firme listate la bursă și o pondere mai mică a obligațiunilor guvernamentale și a depozitelor.

Cât de profitabile sunt fondurile de pensii Pilon III

Am scris la un moment despre randamentul pensiei de stat și cel al fondurilor Pilon II. Spuneam atunci că Pilonul II e făcut pentru a oferi siguranță.

Cum stau fondurile Pilon III? Păi iată ce zice ASF:

Acum e important de precizat următoarea chestie: cifrele de mai sus nu sunt ajustate cu inflația.

Altfel spus, un randament anual de 5%, dar cu o inflație tot de 5% înseamnă 0% câștig. Ori de câte ori vorbești cu un broker sau ți se aruncă în față niște cifre trebuie să compari acele creșteri cu rata inflației, pe care o găsești pe site-ul BNR:

T1 2019 T2 2019 T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T4 2020 T1 2021 T2 2021 T3 2021
Ţinta 2,5 2,5
Efectiv/ Prognoză**(%) 4,0 3,8 3,5 3,8 2,8 2,7 2,8 3,1 3,0 3,2
taxe constante* (%) 3,6 3,5 3,1 3,4 2,7 2,5 2,6 2,8 2,8 2,8
Interval de incertitudine (%) ±0,5 ±0,9 ±1,2 ±1,6 ±1,7 ±1,8 ±1,8

* Exclude impactul de runda I al modificărilor operate la nivelul cotei TVA, al accizelor și al unor taxe nefiscale
** sfârşit de perioadă
Sursa: INS, calcule BNR

A se observa că BNR oferă și estimări pentru următorii 2 ani, deci îți poți face și niște estimări pentru viitor.

Ochiometric, am putea spune că rata medie a inflației în 2019 a fost pe undeva pe la 4%. La un randament mediu de 5%, înseamnă o creștere reală de 1%. Ceea ce nu e nemaipomenit sincer. Și încă nu am luat în calcul comisioanele.

Comisioanele

Din păcate calculele nu se opresc aici, pentru că trebuie să ai în vedere și comisioanele de administrare a fondurilor. ASF oferă o listă care centralizează comisioanele fondurilor de pensii.

Pentru Pilon II, comisioanele sunt plafonate și cam toate fondurile de investiții au aceleași comisioane (informație valabilă în luna Noiembrie 2019):

  • 1% din suma virată – Comisionul suportat din Contribuții
  • Nu mai mult de 0,07% / lună din activul fondului – Comisionul de administrare

Pentru Pilonul III, structura de comisioane e mult mai complicată și din păcate nu o pot reda pe blog, dar o poți consulta pe site-ul ASF. Situația valabilă în luna Noiembrie 2019 de exemplu, are un tabel care se întinde pe 6 pagini unde e luată în calcul o gamă foarte largă de comisioane. Nu doar că nu sunt ușor de urmărit, dar multe din ele nici nu sunt ușor de înțeles sincer.

Una peste alta, concluzia ar fi că, din păcate, comisioanele aferente fondurilor Pilon III sunt, în medie, ceva mai mari decât cele aferente Pilon II. A se observa că o parte din ele își vor diminua comisioanele în 2020. Chiar și așa, comisioanele pentru Pilonul III sunt cel puțin duble față de Pilonul II.

Ca o paranteză, ghici cui trebuie să îi mulțumești pentru comisioanele reduse ale fondurilor de pensii Pilon II? Lui Liviu Dragnea, Eugen Teodorovici și Darius Vâlcov, cei care au dat faimosul OUG 114 prin care au fost diminuate comisioanele încasate de administratorii Pilon II.

Și te-ai gândi totuși că, teoretic, dacă sunt comisioane mai mari la fondurile de pensii Pilon III, ar trebui și câștigul să fie mai mare pentru a justifica diferența asta, nu?

Iată cum arată randamentul fondurilor de pensii Pilon II:

Iată cum arată randamentul pentru Pilon III:

Așadar, comisioanele sunt ceva mai mari la Pilon III față de Pilon II, dar cu randamente similare.

Merită, așadar, să bagi bani într-un fond de pensii Pilon III?

Întrebarea ta e foarte bună cu atât mai mult cu cât e legată de faptul că atât Pilonul II cât și Pilonul III se bazează într-o anumită măsură (mai mare sau mai mică) pe obligațiuni guvernamentale.

Sincer, eu cred că da, merită totuși să cotizezi la un fond de pensii privat. Iar motivele nu țin neapărat de randamente. Am stabilit deja că randamentul în primii ani de cotizare e prost. Motivele sunt altele:

Motiv 1: Uite fondul, nu e fondul

În primul rând îți recomand să cotizezi la un fond privat Pilon III din motive politice. România se va confrunta în următorii 20 de ani cu niște probleme masive de finanțare a cheltuielilor cu pensiile. Există un risc real ca Pilonul II să fie naționalizat și folosit pentru a plăti pensiile de la momentul respectiv, indiferent de partidul politic aflat la guvernare atunci.

Dacă asta se va întâmpla, vei rămâne doar cu pensia de stat și atât. Care va fi determinată de condițiile macroeconomice și sociale din momentul în care te vei pensiona. Pilonul III îți va oferi un plan de rezervă în cazul în care Pilonul II dispare.

Motiv 2: Disciplină financiară

Disciplina financiară e destul de dificilă. Când ești Gigi Becali poate nu e o problemă, dar altfel e dificil să te ții de economisit. Sunt șanse mai mari să economisești însă dacă ești obligat să plătești în fiecare lună o sumă către fondul de pensii pentru că vei privi acei bani ca pe o cheltuială pe care trebuie să o faci, nu ca pe economii. Doar că acea cheltuială se va transforma într-un venit peste niște ani. Sume mici, plătite lunar, pot duce la acumulare unei mici averi pe termen lung.

Motiv 3: Mai multă flexibilitate

Un al treilea motiv pentru care ai putea să faci investești într-un fond Pilon III e faptul că astfel de fonduri nu investesc neapărat doar în obligațiuni românești. Poți solicita mai multe informații, dar de regulă e un amestec relativ de obligațiuni din mai multe țări, spre deosebire de Pilonul II unde mare parte din datorie e românească. Apoi faptul că banii se duc și în acțiuni și alte instrumente îți oferă posibilitatea să decizi tu ce fel de riscuri vrei să îți asumi.

Ai practic mai multă flexibilitate în decizia ta.

Motivul nr. 4: Sunt banii tăi

Banii din Pilonul III sunt ai tăi iar statul român nu îi poate naționaliza (mă rog, statul poate orice, dar e puțin probabil). Vei putea retrage banii abia după 60 de ani și dacă ai minim 90 de contribuții lunare (vezi toate condițiile aici). Dar când vine vorba de siguranță, ai cel puțin șanse foarte mari să rămâi cu banii ăștia, nu să stai cu grijă că guvernul X se va înfrupta din ei.

Motivul nr. 5: Poți beneficia de o deducere de impozit

Sistemul fiscal românesc nu oferă foarte multe deduceri angajaților. Dar între puținele deduceri disponibile se află și una referitoare la sumele plătite către Pilonul III. Deducerea nu e mare din păcate și se aplică din păcate doar în limita a 400 de euro contribuție pe an. La un impozit pe venit de 10%, asta înseamnă că primești înapoi echivalentul a 40 de euro pe an.

Dacă și angajatorul tău vrea să contribuie către pensia ta Pilon III o poate face în limita a 400 de euro pe an fără să plătească taxe. Nu sunt sume uriașe, dar orice bănuț contează.

Singura problemă din punctul meu de vedere e legată de faptul că majoritatea angajatorilor nu oferă așa ceva. Ba mai rău, dacă te duci la doamnele de la HR / payroll cu polița de asigurare și le spui că ai dreptul la deducere pentru maxim 400 de euro / an s-ar putea să se uite la tine ca la OZN-uri. Caz în care ar cam trebui să te duci cu extrasul din Codul Fiscal după tine, altfel nu te vor crede.

Ca să îți spun sincer, nici mie nu îmi plac fondurile astea, dar mi se pare că sunt cea mai echilibrată formă de economisire / investiții pe termen lung. 

Cu siguranță însă, nu trebuie să te bazezi doar pe banii din Pilonul III. Îți recomand să fii paranoic cu banii tăi și să te asiguri că economisești în moduri cât mai diverse.

Alte modalități de a economisi

Dacă decizi să bagi bani într-un fond de pensii privat nu înseamnă că ți-ai asigurat bătrânețile. Din păcate s-ar putea ca pensia de stat + Pilon II + Pilon III să nu fie suficient. Oricât de mult ți-ai imagina că sună bine să ai niște zeci de mii de euro adunați pe acolo, dacă trăiești 20 de ani după ce ai ieșit la pensie s-ar putea să ai nevoie de ceva mai mulți bani.

Așa că ar fi bine ca, pe lângă banii alocați pensiei Pilon III să încerci să economiști și de capul tău ceva mai mult. Lista de jos nu e sub nici o formă finală și poți face bani din aproape orice.

Cash

Cum ziceam mai sus: ”Cash is King!”. Vei avea nevoie întotdeauna de RON pentru situații de urgență. Ar fi bine să economisești în RON (depozite la termen sau cont de economii), chiar dacă dobânda e mică. Nu știi când tu sau cineva drag se îmbolnăvește sau are vreo problemă și vei avea nevoie urgentă de o sumă măricică. Vei avea nevoie de cash rapid și va trebui să fie în RON.

Odată ce ți-ai făcut o rezervă decentă în RON (cât înseamnă asta depinde de tine – pentru mine asta înseamnă cam 10.000 RON) ai putea începe să economisești în alte monede. Eu aș recomanda în EUR și USD, monede ușor de convertit în RON în caz de urgență.

Pentru alte monede va trebui să ai grijă pentru că va fi mai greu să faci transferul spre RON iar costurile de conversie s-ar putea să fie mari. Spre exemplu, mi-a fost foarte greu să găsesc o agenție bancară în București de la care să cumpăr mai mult de 500 de lire sterline. Majoritatea mi-au spus că trebuie să anunț din timp ca să aducă banii. Cum ar fi fost dacă aveam nevoie urgent să schimb o sumă mai mare?

Un sfat aici: Mugur Isărescu, mulți oamenii de pe la BNR și unii economiști mai deștepți nu țin toți banii într-un singur depozit, pentru a evita situația de a fi nevoit să lichidezi un depozit uriaș și să pierzi dobânda dacă ai nevoie de o sumă mică.

Scriam acum ceva vreme următoarea chestie:

Dacă ai 100.000 RON și îi pui ca depozit, dar nu ești sigur dacă vei avea nevoie de ei, de ce să nu îi împarți în 10 conturi de 10.000 RON? Dacă ai nevoie de 50.000 RON, cum e mai bine:

  1. Să lichidezi tot contul de 100.000 RON înainte de termen și să primești ZERO dobândă? sau

  2. Să lichidezi 5 conturi de 10.000 RON și să primești zero dobândă, dar să lași neatinse celelalte 5 conturi și să iei dobândă pentru ele?

Apoi ar mai fi și problema cu garantarea depozitelor populației: în România depozitele fiind garantate până în 100.000 euro.

Metale prețioase

Știi cum mulți oameni cred că e de neam prost să ai lanțuri de aur și ghiuluri? Ei bine, oamenii care au din astea nu și le cumpără doar pentru a stârni invidia dușmanilor, în ciuda a ce auzi prin melodiile rap și manele. De fapt, pentru ei bijuteriile sunt o modalitate eficientă de a economisi bani.

De multe ori genul ăsta de oameni nu sunt bancabili sau banii nu sunt din surse 100% legale, așa că a pune acei bani în bancă nu prea e o opțiune. Așa că lanțurile și ghiulurile sunt modalități eficiente de a pune bani deoparte. În plus aurul, argintul și platina au avantajul de a fi ușor convertibile în cash (tot ce îți trebuie e un amanet).

Dezavantajul aici e că metalele prețioase sunt folosite și de diverse industrii (platina de industria auto, aurul de industria electronică și așa mai departe) așadar prețul lor poate oscila uneori semnificativ. În afară de asta, de regulă o criză economică duce la creșterea prețului la aur, în timp ce în perioadele ”bune” prețul scade.

Poți să dai un search pe google și vei vedea că sunt câteva bănci de la care poți cumpăra aur sub formă de lingouri sau monede.

Așadar, metalele prețioase sunt, cu siguranță o modalitate bună de a diversifica economiile tale și nu ar trebui să te simți prost dacă investești în așa ceva.

Monede virtuale

Am mai scris ocazional despre cryptomenede. Blockchain-ul are ceva chestii bune ca tehnologie, dar monedele de tip bitcoin sunt mult prea volatile și impredictibile pentru a putea fi folosite ca modalitate de economisire.

Dacă înțelegi cum funcționează piața crypto, îți poți încerca mâna, dar monedele virtuale nu mi se par o investiție bună, altfel decât pentru investiții pe termen scurt (și acolo doar dacă te pricepi).

Bursă

Sunt mulți oameni care văd bursa ca o modalitate eficientă de a economisi și de a face bani.

Personal nu recomand însă investițiile directe la bursă dacă nu lucrezi în domeniu și nu urmărești piața zilnic.

Tot ce urcă în valoare poate să și coboare și s-ar putea să te arzi grav dacă tranzacționezi cu ideea de a face un ban rapid. De multe ori chiar și traderii sunt luați prin surprindere când apar evenimente din afara pieței, cum a fost de exemplu când Bursa București s-a dus în cap din cauza OUG 114.

Asta fiind spus, au început să apară aplicații de genul Robin Hood care să elimine brokerii din schemă pentru investiții și să îți permită să tranzacționezi de capul tău pe sume mici. Dar repet, eu nu aș recomanda să te bagi în așa ceva decât dacă înțelegi piața.

Ai șanse mai mari să te îmbogățești băgând niște bilete la pariuri decât să investind pe bursă dacă nu faci asta la modul profesionist sau ai un broker bun.

Fonduri de investiții

Care e diferența între un fond de pensii privat (Pilon III) și un fond de investiții? Fondurile de pensii Pilon III sunt construite în ideea de a transfera lunar o sumă de bani care se acumulează în timp. În principiu poți face fix același lucru cu un fond de investiții.

Dar băncile oferă și posibilitatea de a folosi fonduri de investiții pentru a face bani mai rapid. Nu trebuie să cotizezi neapărat sume mici lunar. Poți investi 10.000 RON, plătiți odată, pe o perioadă de 5 ani dacă vrei.

Fondurile de pensii sunt o categorie de fonduri de investiții care se bazează pe acumularea incrementală de capital de investiție în timp. Dar nu te oprește nimeni să nu încerci și fonduri de investiții clasice.

Atenție însă: aceste fonduri au de regulă riscuri mai mari și există șansa de a scoate mai puțini bani din ele decât ai băgat. Dar s-ar putea să scoți și randamente mai bune decât dacă ai fi băgat banii în bancă.

În materie de comisioane, de regulă ele sunt mai mici pentru fondurile de investiții (în procente) față de fondurile de pensii.

Și pentru că tot am dat un search pe net, am dat și peste un exemplu bun de transparență în materie de informații la BCR – Erste. Nu e recomandare de investiție (nu știu dacă e ok sau nu fondul ăsta), dar ai acolo în formă grafică aproximativ toate informațiile de care ai avea nevoie pentru a lua o decizie.

Poți vedea de exemplu cum în 2018 fondul a avut un randament negativă deși în anii anteriori a fost pe plus.

În fine, dacă ai niște sume mai măricele de care te poți lipsi câțiva ani de zile și un pic de apetit de risc, poți încerca un fond de investiții. Nu îți pot recomanda un fond anume, dar cam toate băncile mari par să ofere așa ceva.

Obligațiuni guvernamentale

Obligațiunile guvernamentale se vând în general investitorilor instituționali, adică bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii și așa mai departe. Cine vrea să cumpere obligațiuni guvernamentale trebuie, în general, să apeleze la brokeri. Indirect ajungi să cumperi obligațiuni guvernamentale prin intermendiul fondurilor de pensii sau a fondurilor de investiții.

Guvernul României are însă uneori și programe de vânzare a obligațiunilor către populație. Un exemplu e programul ”Tezaur”, care oferă o dobândă mai mare decât cea oferită de bănci pentru depozite. Actualul ministru al finanțelor, Florin Cîțu a prelungit posibilitatea de a cumpăra obligațiuni prin programul Tezaur deși a criticat programul pe unde a avut ocazia.

Sincer, în momentul de față, obligațiunile guvernamentale nu mi se par o idee rea având în vedere dobânzile oferite (până spre 5% pentru termene mai lungi de răscumpărare).

Dar, așa cum remarcai și tu, aici apare însă problema expunerii prea mari pe un singur instrument: dacă Pilonul II merge în mare parte spre obligațiuni și ai și Pilon III tot bazat pe așa ceva, are sens să mai cumperi obligațiuni separat? Și da, ai dreptate, nu e foarte prudent să bagi foarte mulți bani doar în datorie guvernamentală.

Dar pe de altă parte, 5% dobândă la lei e ceva ce nu găsești prin alte părți în România și mi se pare tentant.

Imobiliare

Imobiliarele sunt o modalitate clasică de economisire. De fapt, majoritatea averii unui român obișnuit vine din apartamentul comunist sau casa părintească pe care o deține.

Problema e că investițiile în imobiliare sunt scumpe și riscante: o investiție proastă într-un apartament poate să îți dea o gaură de zeci de mii de euro. Cei care s-au împrumutat în Franci elvețieni au aflat asta pe pielea lor. La fel cei care au cumpărat apartamente în 2008.

Pe de altă parte o astfel de investiție se poate dovedi foarte profitabilă pe termen lung. Nu sunt agent imobiliar, dar dacă aș avea bani de băgat în imobiliare, probabil aș cumpăra apartamente de 1 – 2 camere în orașe universitare (București, Iași, Cluj etc.). Astfel de apartamente se închiriază ușor și, fiind în orașe universitare, există o cerere constantă pentru ele. Apartamentele mai mari sunt mai greu de închiriat în schimb.

Tot la capitolul ăsta, un apartament cumpărat cu banii jos poate fi vechi. Un apartament luat prin credit imobiliar ar cam trebui să fie nou (sau să aibă câțiva ani) pentru că, la vârsta apartamentului va trebui să adaugi durata creditului.

Ori dacă apartamentul are deja 40 de ani vechime, încă 30 de ani de credit îl vor duce la 70 de ani. Dacă încerci astăzi să vinzi un apartament vechi de 70 de ani vei constata că băncile nu prea vor să dea cumpărătorului credit. Iar asta îți va limita plaja de clienți doar la oameni care pot plăti cu banii jos. În plus, va trebui să lași considerabil la preț pentru că numărul lor e mic.

Chestii de colecționat

Investiții mai puțin obișnuite, dar cu potențial ridicat sunt obiectele de colecționat. Poate fi vorba de:

  • numismatică,
  • timbre,
  • cărți poștale
  • bibliofilie,
  • tablouri,
  • alte opere de artă.

Logica aici ar fi următoarea: anumite tipuri de obiecte de colecționat își păstrează valoarea chiar pe perioade foarte mari de timp. Carol al II-lea ar României a avut una din cele mai valoroase colecții de timbre din lume. Aproape un secol mai târziu lumea încă mai colecționează timbre.

Un tablou de Grigorescu era valoros și acum 100 de ani, e valoros și acum.

Sunt anumite obiecte care devin colecționabile și își păstrează valoarea de-a lungul a mai mulți ani (uneori zeci sau chiar sute). Dar și aici sunt câteva chestii de spus referitor la ce anume poți colecționa și să îți recuperezi banii.

În primul rând acele obiecte trebuie colecționate de un număr suficient de mare de oameni încât să găsești cumpărători pentru ele. Nu îți recomand să colecționezi capace de bere de exemplu. Deși unele dintre ele pot fi chiar faine, sunt șanse mici de a putea vinde o colecție de capace de bere ușor.

Nu același lucru se întâmplă însă cu timberele, monedele sau cărțile poștale care sunt ușor de vândut pentru că există o piață suficient de mare pentru ele încât să găsești cumpărători relativ rapid.

O altă chestie pe care trebuie să o ai în vedere ține de felul în care piețele de obiecte de colecție funcționează:

  • în vremuri bune (boom economic) se poate ajunge la prețuri destul de exuberante pentru ele.
  • în vremuri rele (recesiune economică) prețurile scad puternic pentru că astea sunt printre primele cheltuieli la care renunță oamenii.

Cheia aici ar fi să cumperi în perioade de recesiune și să vinzi în perioade de boom economic. Sau să cumperi în perioade de scădere economică și să păstrezi obiectele pentru o perioadă mai lungă de timp.

O problemă a obiectelor de colecție e modalitatea de stabilire a prețurilor. Pentru timbre, monede sau cărți poștale există siteuri specializate de licitații de unde poți obține prețuri. Dar dacă vrei să investești în tablouri de exemplu e considerabil mai dificil să îți dai seama când o operă de artă e supra evaluată sau sub evaluată.

Un Grigorescu se va vinde bine oricând, dar chiar și acolo s-ar putea să ai estimări care au marje de eroare d e câteva mii de euro. De exemplu s-ar putea să auzi că tabloul X e estimat la o valoare între 10.000 EUR și 15,000 EUR.

Nu în ultimul rând piața de tablouri nu e la fel de mare precum cea de numismatică, cărți poștale sau timbre, motiv pentru care îți va fi mult mai greu să vinzi ceva. Altfel spus, poți scoate la vânzare un tablou azi și să îl poți vinde peste 6 luni sau 1 an (uneori chiar mai mult).

Astfel de investiții îți pot aduce foarte mulți bani, dar pot reprezenta și o foarte mare țeapă.

Eu unul nu am bani de tablouri celebre deși am cumpărat 2 tablouri de la o artistă foarte promițătoare. Am făcut asta pentru că îmi plăceau și vream să le pun în casă, nu ca investiție.

Dacă te pasionează numismatica, timbrele sau cărțile poștale ai putea să îți încerci norocul pe acolo. Dar să ai în vedere chestiile de mai sus.

Concluzii

În primul rând, nimic nu e 100% sigur:
  • dacă ai bani cash: inflația îți va mânca din valoarea lor
  • dacă ai bani în depozite la termen: dobânda în prezent e sub rata inflației în multe situații, la care se adaugă și comisionul băncii și impozitul aplicat de stat.
  • dacă investești în imobiliare s-ar putea ca piața să se ducă în jos.
  • dacă investești în metale prețioase: aurul oscilează foarte mult în preț. Platina e folosită în industria auto și prețul depinde de cererea de acolo.

Cea mai simplă strategie de a te proteja de risc e diversificarea economiilor astfel încât dacă una pică, economiile tale să nu fie lovite din plin.

Toate variantele de mai sus îți oferă posibilitatea de a face niște bani pe termen lung, dar cu condiția să te documentezi înainte și să nu te bagi prea tare într-o singură chestie.

De aceea sfatul meu ar fi următorul: combină toate variantele de mai sus, anume:

  • Caută un broker pentru un fond de pensii Pilon III sau fond de investiții și discută cu el. Alocă o parte din bani economisiți acolo. Eu plătesc în fiecare lună câteva sute de lei către un astfel de fond.
  • O altă parte din bani pune-i într-un cont de economii sau depozit la termen, chiar dacă randamentul e mic. Banii ăștia îi poți ține în RON sau alte valute (EUR și USD sunt cele mai ușor de schimbat).
  • În același timp, cumpără și aur, argint sau alte metale prețioase ușor de schimbat. Băncile mari oferă aur de vânzare sau poți cumpăra bijuterii.
Și nu în ultimul rând: fii paranoic, sunt banii tăi și tu ești singurul responsabil dacă îi pierzi.

Later edit 1: inițial menționasem că poți retrage banii din Pilonul III oricând. M-am înșelat, banii nu pot fi retrași până la vârsta de 60 de ani. Articolul a fost actualizat. Mulțumesc Leti pentru observație.
Later edit 2: am adăugat faptul că poți beneficia de o deducere la calculul impozitului în limita a 400 de euro / an (Motivul nr. 5). Mulțumesc Adrian pentru comentariu și sugestie.



Ce e cu toate declarațiile dubioase din ultima vreme

Vâlcov la TVR (via Adevărul):

“După o asemenea istorie haideţi să fim realişti! A depăşit pe Papa, a depăşit pe cine mai vreţi dumneavoastră. Trebuie totuşi, la un moment dat, să ne recunoaştem limitele şi să lăsăm şi pe alţii mai tineri să ducă mai departe”,

Cine l-a votat pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la BNR? Oare și reprezentanții Guvernului în consiliul BNR?

La același interviu (via Profit):

”Până la sfâșitul acestui an, Guvernul și-a propus ca ratele la creditele românilor să coboare la jumătate, atât la băncile comerciale, cât și prin programele pe care noi le avem demarate.”

Sigur, pentru că băncile dau credite din mărinimie și vor accepta înjumătățirea ratelor.

Altă chestie (via Adevărul):

Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, spune că fondurile de pensii private nu sunt investitori şi au randament la jumătate faţă de titlurile de stat. Totodatăm Vâlcov afirmă că banii deponenţilor s-au devalorizat. 

Oare Darius Vâlcov știe că 65% din banii din Pilonul II sunt investiți de fondurile de pensii în datorie guvernamentală? Știe, stați liniștiți!

Eugen Teodorovici, nu se lasă nici el mai prejos (via Digi24):

Ordonanţa 114 este actul nomativ cel mai curajos şi îndrăzneţ de după Revoluţie, având în vedere complexitatea domeniilor pe care le reglementează.”

Având în vedere haosul creat deși se aplică doar parțial, ”curajos” nu e cuvântul pe care l-aș folosi eu.

Apoi vine și Dragnea, care după ce a rezolvat deficiența de vitamina D din România se uită acum la rezerva de aur (via Hotnews):

”Liviu Dragnea și Șerban Nicolae au depus miercuri la Senat un proiect de lege care obligă Banca Națională a României să păstreze în țară 95% din rezervele de aur pe care le deține.”

Pentru că toate celelalte țări care își țin rezerva de aur în afara granițelor sunt conduse de tâmpiți și doar noi știm mai bine.

Care e treaba cu toate declarațiile astea?

Așa cum ați observat nici nu m-am deranjat să comentez prea mult acele declarații. De ce? Pentru că nu merită comentate! Pentru că nu au substanță și sunt aruncate în media pentru a genera zgomot și cam atât.

PSD tocmai a pierdut masiv din imagine prin votul de încredere dat de UE Codruței Kovesi. E irelevant dacă LCK se poate atinge de la Bruxelles de PSD sau nu. Ce contează e că în ciuda eforturilor PSD LCK are șanse de a fi numită în fruntea Parchetului European. Iar publicul PSD e teribil de naționalist și nu va ierta PSD-ului faptul că nu a susținut un român.

Așa că PSD trebuie să:

  1. Creeze cât mai mult zgomot acum ca să acopere eșecul de la Bruxelles (toate declarațiile belicoase ale lui Vâlcov și Teodorovici).
  2. Să momească publicul anti-PSD cu promisiuni care să îi țină departe de proteste (gen reducerea ratelor la jumătate).
  3. Recupereze ceva din imaginea șifonată în rândul naționaliștilor din publicul său țintă. De aici declarația cu aurul.

Toate declarațiile astea nu merită comentate pe larg ci trebuie trecute direct la rubrica ”Umor” a ziarelor. Cu toate astea li se acordă spații ample și generează discuții aprinse.

Dacă Dragnea, Vâlcov sau Teodorovici ar fi fotbaliști ar juca probabil la Real Madrid sau Barcelona la cât de buni sunt la trimis adversarii după fentă.




O idee creață despre Fondul Suveran de Investiții

Fondul Suveran de Investiții e una din ideile incluse în programul de guvernare al PSD:

Am mai vorbit despre el și în trecut când explicam:

Cum ar trebui să funcționeze lucrurile în cazul FSDI? Păi se iau niște bani de la buget, se bagă într-un fond de investiții și apoi ca prin magie avem mai mulți bani la bugetul de stat din taxe și impozite generate de respectivele investiții. Mecanismul e același precum cel de la fonduri europene iar limitările sunt similare, cu mențiunea că, banii din FSDI sunt mai ușor de furat pentru că nu mai vin cei de la Bruxelle în control.

Pe vremea aia (ianuarie 2017) aveam niște întrebări vis-a-vis de cum va funcționa fondul acesta în practică:

Fondul nostru ce va face? Va băga bani în investiții românești sau străine? Ne permitem să finanțăm companii private în condițiile în care infrastructura în românia e la pământ? Dacă fondul respectiv ar investi în infrastructură, cu ce ar fi el diferit față de o companie de stat sau un minister, în afara de alți oameni pe ștatul de plată și poate niște achiziții dubioase.

Întrebam chestiile de mai sus pentru că nu îmi era clar care era intenția Guvernului vis-a-vis de acest fond de investiții. Mai exact nu înțelegeam cum ar fi el diferit de orice alt fond de investiții. Până la urmă în România existau deja fonduri private (inclusiv cele de pensii) care făceau ce trebuia să facă și FSDI. Așa că nu înțelegeam atunci cum ar fi diferit FSDI de ele. Cred că am aflat răspunsul între timp.

Ce s-a mai întâmplat de atunci?

Inițial planul era ca FSDI să fie alimentat de la bugetul de stat. Mai exact banii plătiți de firmele de stat ca dividende statului român ar fi trebuit redirecționate în acest fond. Am avut dubii atunci legat de această modalitate de finanțare a FSDI. De ce? Pentru că mai toate bugetele au previziune ultra-optimiste pe venituri. Evident că ăsta a fost cazul și aici.

Dar planul a picat pentru că Guvernul a luat tot ce a putut de la companiile de stat și a folosit pentru a acoperi găuri în buget. Deci FSDI a rămas în aer o perioadă. Încă nu avem bugetul pe 2019, dar am dubii că banii de la companiile de stat for ajunge în FSDI.

În momentul acesta așadar FSDI nu are finanțare, dar a rămas ”agățat” în planul de guvernare al PSD. De ce?

Fondurile de pensii

În schimb a început să se întâmple altceva: fondurile de pensii Pilon II au început să fie atacate de Guvern. Și aici am fost oarecum descumpănit de motivația Guvernului: înțeleg că aveau nevoie de bani pentru a acoperi deficitul de la bugetul de pensii, dar declarațiile erau neobișnuit de agresive. Apoi a venit luna decembrie 2018 și faimoasa Ordonanță de Urgență cu ”taxa pe lăcomie” asupra sistemului bancar. O prevedere poate la fel de importantă însă a fost cea care cerea fondurilor de pensii să aibă capital social subscris până la 10% din sumele investite. Partea ciudată e că fondurile de pensii sunt deja reglementate la nivel european de o directivă, numită ”Solvency II” menită să se asigure că sunt solvabile. Problema în cazul României e așa:

  • OUG-ul PSD-ului nu vorbește despre cerințe de capital propriu ci de ”capital subscris și vărsat”. Diferența între cele două e că sumele constituite ca și ”capital subscris vărsat” nu prea pot fi folosite la altceva. ”Capitalul propriu” lasă ceva flexibilitate referitor la felul în care pot fi folosite acele sume. De exemplu reducerea capitalului subscris e un proces legal relativ dificil. Reducerea capitalului propriu e mai ușor de făcut, așa cum a demonstrat și Guvernul României când a obligat companiile de stat să lichideze cam orice exces de capital propriu.
  • Fondurile de pensii trebuie să depună sume uriașe de bani până la final de an, cu jumătate din tranșă depusă la jumătatea anului 2019.
  • Comisioanele au fost reduse
  • Suma care ajunge la fondurile de pensie Pilon II a fost diminuată

Concret se urmărește o înfometare a acestor fonduri și împingerea lor spre neprofitabilitate. Dar care e sensul? Ce pui în locul fondurilor dacă vor vrea să iasă de pe piață? Ele au deja banii investiți în datorie de stat, acțiuni la bursă, depozite la bănci și așa mai departe. O variantă ar fi ca un fond de pensii să preia activele. S-ar găsi însă un astfel de fond având în vedere limitările de mai sus pe partea de comisioane și cerințele de capital subscris?

Ce se întâmplă dacă nimeni nu vrea să preia acel fond de pensie?

FSDI ca soluție

Ce urmează să spun e 100% o idee creață a mea și nu am auzit nici un fel de discuție în sensul acesta. Dar are atât de mult sens încât îmi vine greu să cred că nimeni din Guvern nu s-a gândit la asta.

Activele gestionate de fondurile de pensii care vor să se retragă din România ar putea fi preluate de FSDI. Adevărat FSDI s-ar supune unor cerințe de capital stringente, dar bani pentru experimente se găsesc întotdeauna.

Avantajul ar fi că activele fondului de pensii ar fi preluate contra unei sume relativ modeste. Mai mult, statul român (prin FSDI) ar putea spune că acționează în interesul cetățenilor pentru ca investițiile în Pilonul II să continue. Iar în felul acesta PSD s-ar alege cu un FSDI funcțional, deci programu de guvernare ar fi îndeplinit. Ba mai mult, ar avea bani de ”investiții” din cotizațiile Pilon II (ironic, nu?).

Ar fi FSDI capabil să investească banii eficient? Am serioase dubii că ar fi capabil să facă asta având în vedere istoricul PSD. Și dacă nu știți la ce mă refer, ei bine ”guvernanța corporativă” în companiile de stat e ceva ce PSD a încercat activ să elimine.

Sunt multe probleme cu ideea asta a mea, dar rezolva elegant finanțarea FSDI. De asemenea explică foarte bine strategia guvernului cu fondurile de pensii. Să sperăm că mă înșel și nu se va întâmpla chestia asta.




Relația PSD cu sistemul financiar și taxa pe lăcomie

PSD nu are o relație prea bună cu băncile, fondurile de pensii și sistemul financiar românesc în general. Pe de o parte PSD folosește băncile ca sac de box în dorința de a obține ceva voturi. E de înțeles, cine nu urăște banca la care are credit?

Pe de altă parte băncile din România sunt cele mai profitabile din Europa.  Fondurile de pensii la rândul lor au niște miliarde de euro investite. Deci loc de ciupit ceva din acel profit ar fi, cred ei.

Și cam pe asta cred că s-a bazat strategia PSD din ultimii 2 – 3 ani.

E loc de ciupit din profitul băncilor?

Așa cum am explicat în trecut unul din motivele pentru care băncile românești au profituri atât de mari e riscul de țară ridicat. Practic: risc mare cere profit mare.

Pe românește, dacă Guvernul începe să se comporte haotic, va trebui să se împrumute la dobânzi mai mari.

Acum să fim serioși, voi ați împrumuta 1.000 RON unui om despre care se aude în târg că își cam bea mințile? Dar dacă ar lăsa garanție un inel de aur în valoare de 1.500 RON? Cam așa fac și băncile astea, ele sunt dispuse să împrumute, dar costul împrumutului crește pe măsură ce te percep ca fiind mai riscant.

Sunt băncile sac de box?

Anul trecut În 2017 fostul Prim Ministru Tudose spunea că Terente avea chestii de învățat de la bănci în materie de furat. Ca o paranteză nu știu de ce s-a dus atât de departe în trecut când avea exemple recente în partid ca termen de comparație.

Domnul Tudose plusa atunci și spunea:

”Am refuzat să-mi pun leafa pe card ca să-i dau băncii câte doi bani de câte ori folosesc cardul. Nu vreau să-i dau. Consider că nu-i merită”

Nu a ieșit nimeni din bănci să vorbească urât PSD-ul, au fost doar declarații politicoase referitoare la riscuri. Apoi a venit ”taxa pe lăcomie” și iarăși nu a ieșit nimeni să înjure PSD.

Fondurile de pensii au fost ceva mai agresive, dar tipa de la NN care a decis să dea mailul acela s-a ales cu o suspendare de la ASF. Între timp instanța a decis că suspendarea ei e cam ilegală, dar fondurile de pensii s-au cam potolit și ele.

România se împrumută mai scump

Tăcerea nu înseamnă lașitate însă. Dar un partid ca PSD nu înțelege asta și cum fiecare acțiune are o consecință inevitabilul s-a produs. Care e inevitabilul?

Avertizam încă din decembrie 2017 că astfel de acțiuni îndreptate împotriva băncilor riscă să le antagonizeze. Iată ce s-a întâmplat în ultimele zile (via Money):

La licitatia de titluri de stat suplimentara, organizata marti, bancile nu au participat. MFP intentiona sa imprumute, prin aceasta licitatie, 60 de milioane de lei, la o dobanda de 4,41% pe an. La licitatia principala, organizata cu o zi in urma, suma solicitata de Minister a fost de 400 de milioane de lei (pe o perioada de cinci ani si jumatate), bancile au oferit mai putin (328 de milioane de lei), dar statul a acceptat doar 249 de milioane de lei, din cauza dobanzilor prea ridicate cerute de banci pentru imprumuturile acordate.

Ce au făcut băncile cu banii?

In schimb, bancile au preferat sa depuna sume mult mai mari in depozite la Banca Nationala a Romaniei, desi acestea sunt constituite pe termen scurt, iar dobanda este aproape la jumatate (2,5% pe an). BNR a atras luni, printr-o operatiune “depo”, aproape 13 miliarde de lei de la banci, pe o saptamana, la dobanda de politica monetara de 2,5% pe an.

De ce se întâmplă asta? Simplu: cu cât băncile împrumută mai mult statul, cu atât crește ”taxa pe lăcomie”. Prin urmare vor să transfere costul taxei către stat oferind împrumuturi la dobânzi mai mari. Avertizam că treaba asta se va întâmpla de când au apărut discuțiile referitoare la ”taxa pe lăcomie”. Și îmi păstrez predicția:

  • împrumuturile pe termen lung se vor scumpi pentru Guvern,
  • dar cele pe termen scurt s-ar putea să devină atractive pentru bănci, mai ales dacă restul economiei încetinește.

Cum rămâne cu fondurile de pensii?

Fondurile de pensii sunt printre cei mai mari cumpărători de datorie publică (sunt obligați să o cumpere). Dar știți ce se întâmplă când reduci suma care ajunge în aceste fonduri? Reduci și suma care e disponibilă pentru a cumpăra titluri de stat.

Altfel spus prin reducerea contribuției la fondurile de pensii private, statul român reduce cererea de datorie publică, implicit fiind mai greu să găsească cumpărători la prețuri mici.

Ce nu înțelege PSD

Sistemul financiar nu e Traian Băsescu! Sistemul financiar caută profit, nu putere. Sistemul financiar nu dă doi bani (pun intended) pe cât de tare urli. PSD se comportă cu sistemul financiar așa cum s-ar purta cu un adversar politic, unul slab, care nu ripostează. Ei nu înțeleg însă că tentativele lor de a intra cu bocancii în acest sistem nu le aduc respect ci costuri în plus.

În lumea asta e simplu: dacă pot face bani din relația cu tine o fac, dacă nu, nu. Relația de tip ”prădător – pradă” specifică politicii PSD-istă nu e aplicabilă în relația cu sistemul financiar, căruia nu îi pasă ce culoare politică ai. Îi pasă în schimb cât de riscant e să îți dea bani pentru profitul lor.

Eu cred că PSD trăiește într-o bulă politică și nu a înțeles că nu toată lumea are motivații politice. Pe lângă asta cred că din eșaloanele superioare ale PSD lipsesc oamenii care să înțeleagă cum funcționează sistemul financiar. Iar cei care conduc PSD nu știu să se poarte cu băncile altfel decât o fac în prezent.

În fond, atunci când singura ta unealtă e un ciocan, totul arată ca un cui!




Cum ne-a făcut Guvernul PSD pe toți mai săraci – un exemplu

Sunt mulți oameni care se țin departe de politică pentru că spun că oricum nu îi afectează. Cine a trecut prin criză ca adult știe că asta e o mare minciună și își amintește cum ne povesteau politicienii de atunci că la noi nu vine criza.

Ei bine cei mai tineri nu au astfel de aduceri aminte, dar haideți să vă dau un exemplu concret:

Un pic de context: cotizez la un fond de investiții privat. De ce? Pentru că nu am încredere în pensia oferită de statul român și pentru că Pilonul II ar putea să dispară.

Nu am să intru în detalii tehnice, dar vedeți randamentul fondului în ultima lună? E -5,12%, cu minus în față! Ce s-a întâmplat oare în ultima lună de a dus randamentul unui fond românesc în cap? Să fie oare de vină căderea masivă a Bursei de Valori București după declarațiile lui Eugen Teodorovici și OUG-ul vieții?

Vedeți voi, râdem de prostiile Vioricăi și facem mișto de dinții lui Liviu, ba mai aruncăm și câte o glumă despre tablourile îngropate în cimitir de Darius. Dar ei ne bagă mâna direct în buzunar, iau ce găsesc pe acolo și apoi încep să râdă în timp ce sorb cocktailuri în Brazilia, Costa Rica sau Madagascar.

Și înainte să vă gândiți că voi nu băgați bani în fonduri de investiții vă recomand să vă uitați pe randamentul investiției voastre din Pilonul II din ultima lună. Pentru că și fondurile de pensii au bani băgați în acțiuni la Bursa de Valori București. Asta înseamnă că scăderea de mai sus apare și în fondul meu de pensii Pilon II și al vostru.

Deci și voi sunteți mai săraci acum decât erați la început de decembrie 2018. Știți cui să mulțumiți, da?