Țopăială fiscală cu modificarea Codului Fiscal de PNL

24 ianuarie, Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu (sursă):

“Codul Fiscal se va simplifica, dar nu vreau să facem improvizații”

28 ianuarie, același Ministru al Finanțelor Florin Cîțu (sursă):
“Nu se vor face modificări la Codul Fiscal în 2020. Este un mesaj şi pentru mediul de afaceri, am promis predicitibilitate”
Cum era aia cu ”țopăiala fiscală”? Sau se aplică doar când e vorba de PSD. Că despre răzgândelile PSD am scris și eu (gen aici, aici, aici sau aici – asta pentru postacii PNL care mă vor acuza că sunt PSD-ist) a scris și presa.

Dar pe asta nu o sesizează nimeni?




TVA-ul și mulsul caprei la munte

Sunt curios, oare mai e cineva prin Guvernul României căruia îi pasă de legi? Sau toată lumea e lăutar acum?

Iată o nouă propunere venită de la Guvernul Dăncilă (via Profit.ro):

În ceea ce privește TVA, se propune reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Între timp propunerea a fost publicată și pe siteul Ministerului Finanțelor cu aproximativ același limbaj vag care spune că se va aplica o cotă de 5% pentru:

„k) livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, bio, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia documentului de recunoaștere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepția livrării efectuate către consumatorul final.”

Ce probleme am cu afirmația de mai sus și de ce spun că oamenii ăștia sunt lăutari? Păi să le luăm pe rând:

Nu citește nimeni legislația europeană?

În primul rând, așa cum scriam într-un alt articol, România, ca membră a Uniunii Europene nu poate face ce o taie capul ci trebuie să respecte niște reguli. Acele reguli sunt menționate în Directive Europene. O astfel de Directivă pe partea de TVA (EC/112/2006) limitează tipul de bunuri asupra cărora se poate aplica o cotă redusă de TVA. Pentru unele e permisă o cotă redusă de TVA, pentru altele nu.

În momentul de față produsele alimentare sunt taxate cu o cotă de TVA de 9%. Directiva de TVA spune că se poate coborî cota de TVA până la 5% pentru ele. Aici nu e nici un fel de problemă. Ce vrea însă Guvernul Dăncilă e să scadă cota de la 9% la 5% pentru alimente de înaltă ”valoare calitativă”, ”produse montane”, ”produse bio” și ”produse tradiționale”.

Ce nu poate România să facă în schimb e să reducă acea cotă de TVA doar pentru produsele din lista de mai sus. De ce?

Pentru că acele produse nu sunt explicit pe lista UE de chestii cărora li se poată aplica o cotă redusă. Se poate reduce cota de TVA pentru toate produsele alimentare, nu doar pentru alimente de înaltă ”valoare calitativă”, ”produse montane”, ”produse bio” și ”produse tradiționale”.

Ba mai mult, desi suntem membri ai Uniunii Europene de vreo 12 ani și încă nu s-a prins lumea că nu poți să discriminezi între produse românești și produse străine. Dacă un produs alimentar întrunește standardele de calitate ale legislației românești atunci el poate fi vândut. Nu trebuie să te duci la Ministerul Agriculturii pentru autorizație. Altfel spus aplicarea cotei de TVA doar pentru produse alimentare autorizate de Ministerul Agriculturii ar discrimina între produsele românești și cele din, de exemplu, Germania.

Se poate duce o firmă din Danemarca, o țară fără munți, la Ministerul Agriculturii din România pentru a certifica o brânză ca fiind ”produs montan”? Nu poate. Dar brânza românească montană ar avea TVA 5% iar cea daneză 9%.  E absolut ridicol! La fel cum nu poți oblige danezul să își cumpere vaci la munte în România ca să poată vinde cu TVA de 5%.

Toată treaba asta miroase de la o poștă a propagandă și dacă va intra în vigoare sunt șanse mari să se declanșeze o procedură de infringement împotriva României pentru discriminare.

Cum definim produsele alea?

O altă problemă a mea e cum se vor definit acele produse. Ce înseamnă “produse montane”? Daca mulg capră în varf de munte atunci laptele e “produs montan” cu 5%, dar dacă o mulg câțiva km mai la sud, la baza muntelui, atunci același lapte va fi cu 9%?

Dacă acea capră e hrănită la vale și mulsă la munte, e produs montan? Unde începe și unde se termină muntele? Dealurile mai înalte se pun?

Întrebări similar și pentru produse bio: ce sunt alea, cum sunt definite, cine verifică dacă un produs e bio? Altfel, cine își permite produse bio certificate? Cei bogați sau cei săraci?

Dacă doar cei bogați își permit atunci de ce le mai scădem taxele? Dacă dau 15 lei în plus pe kg de brânză doar pentru că e bio, credeți că le va păsa că scade cota de TVA de la 9% la 5%? Cei săraci oricum nu își vor permite brânză bio!

Nu e prima oară

Nu, nu e prima oară când Guvernul dă cu bâta în baltă. Au mai zis că vor reduce cota de TVA pentru cărți la 0%. Am zis atunci că nu se poate…ghice ce: nu s-a putut!

E tristețe mare ce se întâmplă pe la Guvern zilele astea.




CEC își face reclamă pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice

Cât de tare ar trebui să le pese cetățenilor obișnuiți de respectarea legilor în țara asta când nici măcar instituțiilor publice nu pare să le pese?

Studiu de caz pentru cine e interesat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, care ne anunță într-un comunicat de presă că, printre avantajele de a aplica sistemul split TVA se află și faptul că CEC oferă conturi cu zero comision la diverse chestii.

Comunicatul de presă în sine pare a fi o glumă pentru că, aparent, Ministerul Finanțelor consideră că a pune la dispoziție conturi de trezorerie cu comision zero pentru split TVA e un avantaj. Și ca să nu se termine comunicatul prea brusc, aflăm apoi că CEC Bank are deja pregătit un cont pentru gestionarea split TVA.

De fapt, dacă ne uităm cu atenție la întreg comunicatul vom observa că scrie mai mult despre oferta CEC decât despre ”avantajele” aplicării sistemului split TVA, ceea ce mă face să mă întreb dacă nu cumva scopul comunicatului a fost mai de grabă să prezinte oferta CEC.

Altfel spus, nu e suficient că statul român introduce un sistem care va deveni o povară pentru IMM-uri, dar mai încearcă și să facă bani de pe treaba asta.

E normal însă ca Ministerul Finanțelor Publice, o instituție a statului, să facă reclamă unei bănci?

Haideți să vedem ce zice Legea Concurenței:

(1) Constituie concurenţă neloială, în sensul prezentei legi, practicile comerciale ale întreprinderii care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei – credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

Judecând metodic prevederea de mai sus:

  • Face MFP o recomandare în textul de mai sus? Eu aș zice că da, pentru că textul e într-un comunicat de presă despre beneficii și pentru că ni se spune că respectivul cont are beneficii (nu caracteristici, cum ar fi sunat o formulare neutră).
  • Constituie uzanță cinstită ca o instituție publică să recomande serviciile unei bănci? Din punctul meu de vedere nu, pentru că MFP nu are în atribuțiile sale să facă astfel de recomandări.
  • Este respectat principiu general al bunei credințe? Eu aș spune că nu, pentru că bună credință ar fi însemnat ca MFP să prezinte o listă cu ofertele mai multor bănci, nu să recomande una dintre ele.
  • Produce sau poate produce recomandarea MFP pagube altor participanți la piață (bănci adică)? Cu siguranță DA, pentru că vorbim de un minister care recomandă serviciile unui actor de pe piață. Mie mi se pare că sunt șanse mari ca anunțul acesta să convingă firme să își deschidă cont la CEC.

Iată și paragraful din lege care menționează explicit faptul că situații precum cea de mai sus sunt interzise:

(2) Sunt interzise practicile de concurenţă neloială, după cum urmează:

[…]
c) orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

Singurii care pot face plângere la Consiliul Concurenței în cazul de față sunt băncile, pentru că Legea Concurenței spune:

(1) Din oficiu sau la sesizarea persoanelor fizice sau juridice care au un interes legitim, Consiliul Concurenţei constată şi, după caz, sancţionează concurenţa neloială, în limita competenţelor prevăzute de prezenta lege.

Va face însă Consiliul Concurenței ceva în sensul ăsta? Foarte probabil nu, pentru că mai e o problemă cu legea asta:

Se aplică doar în cazul în care o companie acționează într-un mod care se califică drept practică neloială față de altă companie sau companii (de aceea am subliniat ”practicile comerciale ale întreprinderii”). Din punctul meu de vedere asta înseamnă că legea nu acoperă situații în care o instituție publică discriminează între companii. Nu cred că s-a gândit cineva că o astfel de situație ar fi posibilă, dar uite că s-a întâmplat.

Așadar bine ați venit în România anului 2017, țara membră a Uniunii Europene în care Ministerul Finanțelor dă comunicate de presă pentru a promova serviciile unei anumite bănci.

 




Impozitul pe gospodărie intră încet, dar sigur în neființă

Guvernul Grindeanu sau PSD (nu îmi e foarte clar cine conduce țara) a dat cu capul de tavan și a realizat că nu are de unde scoate 35,000 de consultanți fiscali. Ce surpriză, nu e ca și când toată lumea ar fi zis asta.

Așa că Ministrul finanțelor, Viorel Ștefan a ieșit zilele astea și a declarat că:

Implementarea noului impozit pe venitul global se va desfasura in doua sau trei etape, prima etapa urmand sa inceapa de la 1 ianuarie 2018, in conditiile in care rolul consultantilor fiscali ar putea fi luat de un sistem informatic

Despre sistemul informatic, ministrul zice că ar exista resursele informatice și astăzi, dar s-ar afla prin diverse locuri.

Ceea ce ar fi trebuit sa faca acesti consultantii fiscali, se poate rezolva folosind resursele informatice care se regasesc astazi in diverse institutii ale statului, in administratia centrala sau locala, daca suntem in stare sa le integram intr-o aplicatie informatica. Daca reusim, vom avea tot ceea ce ar fi trebuit sa contina declaratiile fiscale (…). Cred ca este o solutie mai ieftina, mai buna, mai moderna

Hai să o mai zic odată, ANAF nu are infrastructura informatică necesară pentru a face față la depunerea de declarații de către 8-9 milioane de gospodării. Abia face față acum, când are doar companiile pe cap. Sistemul informatic al ANAF ar fi trebuit modernizat acum multă vreme prin niște granturi ale Băncii Mondiale, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Cu ocazia asta poate își aduce aminte cineva și scoate propunerea de la naftalină.

Totuși, chiar și cu sistemul infomatic minune, globalizarea efectivă a veniturilor (adică partea aia cu adunatul veniturilor) va începe aparent abia din 2019 însă…atenție aici!… fara a se elimina retinerea la sursa a celor de natura salariala. 

Ce înseamnă asta? Înseamnă că angajații nu vor primii toți banii de la angajator, urmând ca ei să își plătească singura impozitul, ci tot angajatorii vor face asta. Din nou, am atras atenția că a te baza pe oameni să își plătească singuri impozitele e sinucidere fiscală.

Aștept în continuare ca subiectul impozitul pe gospodărie să fie abandonat și să nu își mai aducă aminte nimeni de el decât în următoarea campanie electorală.

În concluzie Ministerul:

  • renunță la ideea de a folosi 35,000 de consultanți
  • renunță la ideea de a lăsa plata impozitelor în sarcina salariaților
  • amână aplicarea impozitului cel puțin până în 2019

Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]