Românii se sabotează singuri

Haideți să vă spun un secret pe care puțini români îl știu: Românilor nu le place de alți români!

Nu, nu sunt sarcastic și nici nu am descoperit apa caldă. Că oamenii sunt invidioși pe succesul altora, e o trăsătură umană. Că românilor le place să fie cârcotași e iarăși știut. Dar nu realizezi cât de mult disprețuiesc românii alți români până nu te muți în altă țară și vezi de la distanță, total neimplicat, cum se comportă românii cu alți români.

Vreau să vă dau doar câteva exemple recente:

Patriotism, dar doar pe banii statului

Ion Țiriac e o legendă a tenisului românesc. Nu e însă doar o legendă de pus în vitrină ca amicul și fostul său coleg Ilie Năstase ci și un om de afaceri de succes.

Și dl. Țiriac a făcut atât de mult succes încât a construit un patinoar privat în nordul Bucureștiului pentru români. Ba a ajuns și președintele Federației Române de Tenis. Mare patriot, mare român!

Dar dl. Țiriac e în același timp și un om care face afaceri cu statul: vrea să contruiască grădinițe private pe banii statului român, pentru că de ce nu!

Recent, tot omul de afaceri Țiriac a fost printre cei care au blocat construcția căii ferate care ar trebui să lege Aeroportul Henri Coandă de București (via Money.ro):

Proiectul construcției liniei de cale ferată care va uni Gara de Nord de Aeroportul Otopeni a fost întrerupt, au declarat pentru Money.ro surse judiciare. Curtea de Apel București a decis vineri, 11 octombrie, oprirea imediată a lucrărilor la acest proiect. Decizia este executorie, însă poate fi contestată la instanța superioară.

Ce îl deranjează pe Ion Țiriac? Păi iată ce zice (tot Money.ro):

Recent, Ion Țiriac, cel care a investit 3 milioane de euro în patinoarul de la Otopeni, a anunțat că va fi nevoit să demoleze construcția, pusă în funcțiune în 2016, pentru că este situată foarte aproape de noua cale ferată. ”Nu pot lăsa copiii cu trenul pe deasupra. Pe mine mă stupefiază infantilitatea organelor care sunt responsabile pentru așa ceva. Faptul că încă nu se știe proiectul. Dacă trenul trece printr-un butoi sau se fac doar două garduri fonice. Am fost la Minister, fără niciun rezultat. Dacă e așa și se face acest tren, tot acest proiect cade. Trebuia să fie o piscină olimpică, apoi sala Nadiei de gimnastică. Apoi un centru de tenis cu 30 de terenuri. Cu cămin de 40-50 de camere. Așa voiam. Acum patinoarul e închis. Nu pot da drumul în aceste condiții! Unde mergem? Nu știu!”,

Aparent nu poate lăsa copiii cu trenul pe deasupra. Ce înseamnă asta? Habar nu am. În Marea Britanie trece trenul la 5 metrii distanță de case, în debleu-uri special pregătite sau cu garduri fonice. În schimb dl. Țiriac știe sigur că acel tren ar fi o problemă. Ba mai mult, toate acele investiții pe care plănuia să le facă…evident că nu le va mai face din cauza trenului.

Ce anume e așa nasol la trenul acesta de nu poate să mai construiască piscina aia olimpică? Sau terenurile de tenis? Probabil dl. Țiriac se teme că va scădea valoarea terenului pentru că trece trenul pe acolo. Sau poate vrea despăgubiri pentru scăderea valorii terenului.

Ei bine, când mai ziceți că PSD e de vină că nu avem tren aeroport – București…mai citiți presa.

Vrem să se întoarcă românii în țară…dar nu pe voi

Mai țineți minte când se făcea mișto de oamenii plecați la muncă în Italia sau Spania? ”Căpșunari” dacă mergeau în Spania sau ”Spălători de funduri” ori ”La cules de portofele” în Italia.

Ei bine, în ultimii 2-3 ani piața muncii a cam rămas fără oameni așa că ar fi buni românii ăia de care se făcea mișto la greu înainte. Doar că atunci când ești politician crescut într-un anumit spirit e mai greu să accepți că ai nevoie de toată lumea. Gen băieții de la USR (via Mihai Vasile)

În cazul în care nu aveți chef să citiți ce e mai sus atunci faza e cam așa: postarea celor de la USR făcea referință la faptul că România are nevoie doar de absolvenții cu studii superioare care au emigrat pentru a ”reconstrui România”.

Știți ce e ciudat? Că băieții ăia deștepții cu doctoratele belea sunt în România, nu în afară. Și că economia României are la fel de multă nevoie de oameni cu studii superioare cum are nevoie de instalatori și electricieni. Dar vorba aia…atât s-a putut…

Marș la muncă

Și acum că tot a trecut moțiunea au reapărut articolele alea cu ”j” de milioane de români nu au lucrat niciodată, gen ăsta de la Digi24:

În România sunt 12.300.000 de oameni cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, adică persoane care ar putea, cel puțin teoretic, să muncească.

13% dintre ei, adică 1.680.000 nu au lucrat niciodată, arată datele Eurostat. Dintre cei care nu au avut vreodată un loc de muncă cei mai mulți, 900.000, au studii medii.

Știți ce e jenant aici? Că sunt oameni plătiți să producă știri de genul ăsta. De la un algoritm dubios m-aș aștepta să producă astfel de chestii, dar literalmente o persoană care respiră. vorbește și gândește s-a gândit să scrie chestie asta în condițiile în care:

  • România e o țară cunoscută pentru munca la negru
  • Din România s-a emigrat și se emigreză în continuare în draci
  • De ce aducem filipinezi dacă există 1,68 milioane de români care nu au muncit niciodată?

Nu trebuie să ai diplomă de facultate să știi chestia asta. Cu toate astea oamenii din presă nu fac legătură între emigrație și oameni care există doar pe hârtie. Hai să o mai zic odată:

NU EXISTĂ 1,68 MILIOANE DE ROMÂNI CARE NU AU LUCRAT NICIODATĂ ÎN ROMÂNIA!!!!!!!!! ĂIA SUNT OAMENI CARE AU LUCRAT LA NEGRU SAU EMIGRAT ȘI APAR DOAR PE HÂRTIE!!!!!

Dracu, probabil și eu figurez în continuare pe vreo listă ca om care ar putea să lucreze și nu o face.

Ce mă râcâie cel mai tare e că deștepții României vor folosi cifrele astea ca să ne explice ei cum trebuie să fie mai duri împotriva asistaților sociali, pentru că de aia nu se găsesc muncitori.

Români bravi ideologic contra români imaginari leneși!

De ce facem asta?

Toată lumea face chestia asta: americanii mai trag o revoltă zdravănă ocazional, francezii dau foc la mașini și ghilotinează nobilii și așa mai departe.

Dar e ceva special la românii care încearcă să pună bețe în roate altor români. Noi nu avem istoria, banii sau norocul francezilor sau americanilor. În loc să încercăm să ne punem rapid pe picioare până nu se trezesc iar rușii că ei sunt a 3a Romă sau mai știu eu ce alte vise umede geopolitice noi ne tăiem singuri craca de sub picioare.

Și da, știu povestea, fiecare are o scuză bună pentru ce face:

  • Țiriac poate vrea să își protejeze investițiile sau să mai negocieze ceva,
  • USR targetează doar publicul de care îi pasă,
  • Digi24 încearcă să vândă publicitate publicului de dreapta.

Toată lumea are tot timpul o scuză foarte bună pentru ceea ce fac. Și dacă ar fi vorba de români obișnuiți aș înțelege. Dar toți se bat cu pumnul în piept că ei sunt români adevărați și vor binele țării!

  • Țiriac salvează de unul singur tenisul deși se țigănește cu BNR pentru câteva terenuri de ani de zile și nu se contruiește nimic altceva
  • USR o arde cu ”Fericiți în România”, dar vrea doar românii cu studii superioare
  • Digi24 o dau cu imparțialitate și alte manele din astea.

Toată lumea are interesul public în gură până trebuie să facă efectiv ceva. Apoi încep să curgele scuzele…




Bilanțul a 2 ani de guvernare PSD – totul e roz, deși suntem în continuare săraci

Așa cum vă spuneam acum câteva zile PSD a început să ambaleze motoarele pentru europarlamentare și a lansat site unde se laudă cu chestiile mișto pe care le-au făcut. Siteul e unul electoral, asta e clar, dar ce e interesant e că se bazează foarte mult pe cifre.

Asta e o chestie importantă pentru că cifrele dau credibilitate. Și cum spuneam și în articolul anterior majoritatea celor care vor citi acest site nu se vor deranja să le și verifice:

  • cei care sunt anti-PSD vor spune că sunt false
  • cei care sunt pro-PSD nu se vor gândi să le conteste

Dar ca orice alt lucru din România întotdeauna treaba e mai complicată decât pare.

Sunt adevărate cifrele

Am luat aiurea niște chestii de pe site și am încercat să le verific:

Și treaba e așa:

  • PIB-ul poate fi verificat și e în linii mari corectă afirmația.
  • Veniturile colectate la buget au crescut într-adevăr cu 32% în termeni nominali. Adică în 2016 veniturile totale la buget erau de 223,9 miliarde RON. În 2018 erau 295,1 miliarde.
  • Datele privind puterea de cumpărare par să fie adevărate deși recunosc nu am reușit să fac calcule pentru 2018 fiindcă nu știu efectiv de unde să iau informațiile necesare (la momentul la care scriu asta ele ori nu există ori sunt eu incapabil să le găsesc).

Sunt de asemenea o grămadă de alte cifre pe site privind investițiile de zici că în România curge cu lapte și miere.

Care e șmecheria?

Păi șmecheria e că au fost alese doar acele date și informații care dau bine. Cele care explică de ce suntem în continuare printre cele mai sărace țări din Europa nu apar în raport. De exemplu nu scrie nicăieri:

  • Cât din creșterea PIB-ului se datorează PSD și măsurilor luate de ei. Nu scrie nicăieri cât de stabilă e creșterea asta. Nu scrie nicăieri cum s-a împărțit această creștere între regiunile bogate și cele sărace sau între cei bogați și cei săraci. Se va evapora oare această creștere ca o perdea de fum la prima recesiune, cum am pățit în 2009?
  • La creșterea veniturilor colectate nu spune nimeni că veniturile bugetare raportate la PIB sunt printre cele mai mici din Europa și se încăpățânează să rămână mici. Alte probleme cu veniturile e că acea creștere e nominală, o parte din ea fiind atribuibilă creșterii inflației. Cât a fost inflația în 2016 – 2018? Păi rapoartele asupra inflației ale BNR zic că s-a încăpățânat să stea la o valoare de peste 4% în 2017 și 2018. Adică multișor!
  • Când vine vorba de investiții lucrurile sunt și mai nasoale pentru că, deși sunt aruncate cifre frumoase cu cheltuieli prin PNDR, adevărul e mai trist.

Iată ce zice BNR în raportul privind inflația pentru februarie 2019 (cel mai recent disponibil) referitor la investițiile din România:

Vedeți liniile alea de merg în jos sau sunt deja sub zero? O fi de bine, nu o fi de bine? Voi ce ziceți?

Ce spun acele linii e că investițiile în România sunt sublime, dar dispar pe sub plapumă când le cauți. Iar asta se întâmplă din 2017, adică de când a preluat guvernul PSD – Dragnea puterea.

Altă chestie pe care nu o veți vedea:

Sentimentul economic și exporturile sunt în scădere în timp ce comenziile pentru industria prelucrătoare oscilează puternic. Iarăși, o fi de bine sau nu că exporturile scad și comenzile oscilează?

PSD centrează, PSD dă cu capul

Și cam așa e tot site-ul: sunt alese chestiile care arată bine, dar informațiile mai puțin sau deloc favorabile nu sunt pe nicăieri. Totul e într-o nuanță pozitivă…chiar și problemele. De exemplu:

În acest context, se impune ca element central reindustrializarea României, în cadrul căreia statul să acționeze ca un manager performant – producător și furnizor de servicii – și ca un investitor prudent în economie, respectând regulile și principiile economiei de piață și gestionând responsabil și inteligent resursele naturale, umane și financiare. Companiile aflate în situații financiare precare (insolvență, datorii, etc) precum CN Hunedoara, Oltchim SA sau CE Oltenia nu se vor inchide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privați, acolo unde este posibil. De asemenea, ELCEN va fi transferată în patrimoniul municipiului București, dacă municipalitatea va solicita acest lucru.

Cine a băgat CN Hunedoara, Oltchim și CE Oltenia în insolvență sau faliment? Cine a căpușat ani de zile firmele astea? Cine era la guvernare când s-au întâmplat toate astea?

Cine a condus Bucureștiul și a făcut lucrurile de așa natură încât ELCEN să fie falimentar?

Propriile lor erori sunt puse frumos în raport ca oportunități ceea ce mi se pare genial! Ei strică, tot ei propun soluțiile pentru a repara, ca și când ar veni să ne salveze.

Și cu strategia asta, îmi e teamă că vor câștiga alegerile (alături de sateliții lor ALDE și Pro România).




O investiție a statului care NU se va recupera în 100 de ani

Statul român nu e bun la a administra investițiile din propriul portofoliu. Și cum un proverb spune că ”statul nu e stat destul dacă nu e și fudul”, se mai și laudă că e un administrator prost. Cel mai recent exemplu care mi-a sărit în ochi e o parcare deschisă la capătul unei magistrale de metrou. Am făcut câteva calcule simple și investiția în parcarea asta nu se va recupera în 100 de ani dacă ne luăm după administratorii ei.

Fiți atenți aici:

Parkingul de la Străuleşti va fi deschis în noiembrie, iar tariful va fi de un leu pe oră, a declarat, miercuri, Dumitru Sodolescu, directorul general al Metrorex, prezent la o conferinţă pe teme de profil, potrivit Agerpres.ro.

Vedeți ceva în neregulă aici? Păi prima întrebare ar fi de ce vorbește directorul general al Metrorex despre o parcare?

Pentru că e vorba despre o parcare deschisă la capătul unei linii de metrou. Prin urmare trebuie administrată de o societate care face transport cu metroul. Logic, nu? Păi se pricepe atât de bine încât a pus tarif de 1 leu pe oră și a menționat că:

“Nu vrem să facem venituri spectaculoase din exploatarea parcării, întrucât nu acesta este scopul nostru, ci să decongestionăm circulaţia. Avem în vedere şi un abonament, pentru că, dacă cineva lasă maşina 10 ore, e cam mult 200 de lei pe lună. De asemenea, ne gândim la implementarea unui sistem de reducere pentru cei care folosesc metroul, practic vor putea scana biletul pentru metrou şi vor putea obţine o reducere. Vom investi separat nişte bani în acest sens, dar nu costă mult”, a arătat Sodolescu.

Ok, sincer, de ce șeful Metrorex vrea decongestionarea circulației? E cumva primar al Capitalei? De ce nu decongestionează circulația la Piața Victoriei la orele de vârf de exemplu? Nu asta ar trebui să facă?

Cât a costat toată investiția? 160 milioane RON. Câte locuri de parcare are? 650 de locuri. Haideți să facem niște calcule acum:

Ipoteza 1 – Optimist

Grad de ocupare a parcării 100%, abonament 200 lei. Presupunem că toată lumea cumpără abonament. Ignorăm inflația ca să nu complicăm prea tare situația.

În cât timp se recuperează investiția?

650 locuri x 100% grad de ocupare x 200 RON / abonament / lună x 12 luni = 1,560,000 RON venituri generate în 1 an.

La o investiție totală de 160 de milioane RON, investiția se va recupera în 102 ani. Omul a zis că 200 RON e mult, deci recuperarea investiției va dura mai mult de atât!

Ipoteza 1a – Și mai optimist

Grad de ocupare a parcării 100%, abonament 200 lei. Presupunem că toată lumea cumpără abonament. Pe lângă asta presupunem că se mai generează bani în timpii morți (ex: după ora 6 parcarea nu se golește complet și mai vin clienți ocazional). Am să presupun că se generează un surplus de 25% venituri doar din asta deși ipoteza e foarte foarte optimistă.

Din nou, ignorăm inflația ca să nu complicăm prea tare situația.

650 locuri x 100% grad de ocupare x 200 RON / abonament / lună x 12 luni = 1,560,000 RON venituri generate în 1 an. Adăugăm la asta încă 25% venituri așa că vom avea:

125% x 1,560,000 RON = 1,950,000 RON. În cazul ăsta ar fi nevoie de 82 de ani pentru a recupera investiția. Sincer…ipoteza asta are șanse minime să se întâmple cât timp parcarea e administrată de o firmă de transport cu metroul, dar am zis să fiu generos.

Ipoteza 2 – Pesimist

Grad de ocupare a parcării 50%, abonament 200 lei. Presupunem că toată lumea cumpără abonament. Ignorăm inflația ca să nu complicăm prea tare situația.

În cât timp se recuperează investiția?

650 locuri x 50% grad de ocupare x 200 RON / abonament / lună x 12 luni = 780,000 RON venituri generate în 1 an.

La o investiție totală de 160 de milioane RON, investiția se va recupera în 205 ani. I-am zis pesimistă, dar am păstrat prețul abonamentului la 200 RON. Nu vreau să mai fac o ipoteză și mai pesimistă cu un preț mai mic, deși asta pare să fie varianta reală.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


Cât trebuie să fie prețul pentru ca investiția să aibă sens?

Conform normelor contabile în vigoare parcările se amortizează pe o durată cuprinsă între 32 și 48 de ani. Pe românește cam asta ar fi durata de viață a unei parcări. Haideți să luăm durata de viață maximă de 48 de ani pentru calcul.

160,000,000 RON / 48 ani = 3,333,333 RON / an. Deci e nevoie de venituri de minim 3,33 milioane RON / an pentru a ieși pe zero. Dacă împârțim la 650 locuri de parcare asta înseamnă că fiecare loc de parcare trebuie să genereze minim 5.128,2 RON pe an venituri pentru a ieși pe zero, adică 427 RON pe lună.

Deci, pentru a amortiza investiția asta (a ieși pe zero, nu a face profit!) fiecare loc de parcare trebuie să genereze un venit de minim 427 RON / lună. Iar Metrorex spune că 200 RON pe lună e prea mult!

Concluzii

Prețul propus de Metrorex e mult prea mic față de cât ar fi nevoie pentru ca investiția asta să aibă sens. Și atenție, în calculele de mai sus nu am avut în vedere cheltuielile administrative, reparații sau alte cheltuieli!

De ce se întâmplă asta? Pentru că Metrorex e o companie de transport cu metroul, nu are nici în clin, nici în mânecă cu serviciile de parcare. În plus s-au ales cu un activ fără nici un cost pentru că parcarea a fost construită din bani publici, nu din banii Metrorex. Deci Metrorex poate pune orice preț acolo pentru că nu trebuie să își recupere investiția.

De aceea nu e ok ca o companie de transport cu metroul să administreaza o parcare construită din bani publici.

Nu mă înțelegeți greșit, înțeleg că e nevoie de parcări și e o idee bună să le construim la capătul liniilor de metrou. Are sens și nu contest asta! Dar parcarea ori e prea scumpă ori prețul cerut e prea mic!

Iar 200 RON pe lună e foarte foarte puțin pentru a lăsa mașina acolo o zi întreagă!




Transelectrica amendată pentru că nu face investiții

Nu am putut să mă abțin din a râde sarcastic când am citit știrea asta pe Hotnews:

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a sanctionat Transelectrica, la sfarsitul anului trecut, pentru faptul ca in perioada 2014-2017 nu a realizat investitiile asumate chiar in planul de administrare, punand in pericol Sistemul Electroenergetic National, se arata intr-o nota de informare a actualului management al companiei. 

Ba mai mult, treaba e destul de groasă:

ANRE atrage atentia Transelectrica asupra faptului ca in urma neindeplinirii celor asumate in planul de administrare si de management a fost pus in pericol Sistemul Electroenergetic National.

Partea cea mai mișto e alta însă, Transelectrica a distribuit o căruță de bani în dividende în 2017. Mai întâi a distribuit 137,8 milioane RON la începutul lui 2017, după care a a mai distribuit încă 170 milioane RON la final de 2017. Asta înseamnă 307 milioane RON distribuiți ca dividende în 2017! Bani care au ieșit fizic din companie!

Spre deosebire de presa economică din România am semnalat treaba asta încă de atunci. Iată ce scriam în 2017 legat de distribuirea de dividende a companiilor de stat (nu doar Transelectrica, dar și Transgaz, Hidroelectrica și altele) și efectul asupra investițiile în infrastructură:

Transgaz e un exemplu bun pentru că după primele 6 luni ale anului 2017 realizase 3,05% din investițiile planificate. Șansele de a ajunge la un procent decent de investiții anul acesta sunt foarte reduse, în special după această nouă distribuire de dividende.

Ce să mai zic de Hidroelectrica, o companie de stat care a stat 5 ani în insolvență, un loc unde investițiile au fost la rândul lor neglijate din cauza problemelor financiare. Brusc, compania va trebui să distribuie și să plătească dividende de 655 milioane RON. Vor mai fi bani de investiții? Îmi vine greu să cred. S-a mai întâmplat ceva în materie de infrastructură în ultimii 5 ani la nivelul Hidroelectrica?

Ca să nu credeți că bat câmpii, sistemul de energie al României are nevoie disperată de unități de echilibrare, în special odată cu creșterea energiei regenerabile care, cu toate beneficiile ei, e teribil de imprevizibilă. Cel mai mare proiect de echilibrare se numește Tarnița – Lăpustești și, din câte se pare nimeni nu a mai făcut nimic pentru el din 2014 încoace. În schimb companiile de stat și statul român, care s-au angajat să realizeze acest proiect distribuie dividende uriașe, în loc să bage bani în infrastructură.

Rețineți cifrele de mai sus pentru Transgaz! Atunci când veți auzi că sunt probleme cu infrastructura de transport de gaz să vă gândiți la articolul de mai sus din 2017!

Conform Hotnews, Transelectrica realizase doar 30% din planul de investiții pe 2017! Și atenție mare aici:

 Obligatia stabilita in sarcina Transelectrica se referea exclusiv la executarea de lucrari de mentenanta, investitii, respectiv de dezvoltare / retehnologizare / reabilitare a retelei electrice de transport in conditiile Legii si ale reglementarilor in vigoare.

Adică acea obligație nu includea doar dezvoltarea de capacitate nouă de transport (adică rețele noi de stâlpi de înaltă tensiune sau stații noi de transformare) ci și mentenanță! Pe românește Transelectrica nu a băgat bani nici măcar în repararea și menținerea instalațiilor pe care le are deja!


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


Și dacă tot suntem la subiectul investiții, imediat după ce a distribuit dividendele, Transgaz, compania care se ocupă cu transportul de gaz, a trebuit să se împrumute pentru a putea finanța gazoductul BRUA! Din nou, am scris despre asta în 2017, dar aparent nimeni nu pare preocupat de subiectul acesta.

Concluzii

Companiile de stat sunt obligate să aibă un plan de investiții și trebuie să se țină de el! Transgaz realizase 3,05% din investițiile în plan pentru 2017 la mijlocul lui 2017! Trei virgulă zero cinci la sută! Dacă Dedeman, RCS-RDS, Emag sau orice altă companie privată nu investesc în businessul lor vor pierde clienți, venituri și cotă de piață.

Dacă Transelectrica nu investește în infrastructură milioane de români și afaceri rămân fără curent electric!

Dacă Transgaz  nu investește în infrastructură milioane de români vor îngheța de frig!

Sesizați diferența? Investițiile unor companii care sunt monopoluri de stat NU trebuie neglijate pentru că pot paraliza o țară întreagă. Cu toate astea PSD consideră companiile astea vaci de muls și storc și ultimul dividend din ele, punându-ne pe toți sub riscul de rămâne pe întuneric și în frig.




Transgaz trebuie să se împrumute după ce a distribuit dividende

Una scurtă: Transgaz s-a împrumutat 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru a putea începe construcția la proiectul BRUA, o magistrală de gaz ce va traversa România, Bulgaria, Ungaria și Austria. Sursa informației e un articol de pe Hotnews. Ceea ce nu vă zice articolul vă zic însă eu: Transgaz a distribuit dividende în 2017 în două tranșe:

  1. O primă tranșă de 545,48 milioane la începutul anului 2017, reprezentând dividende din profitul obținut în 2016.
  2. O a doua tranșă în septembrie 2017 în valoare de 171 milioane RON, din ce resturi de capital mai avea prin contabilitate.

Altfel spus, în 2017 Transgaz a plătit 716,5 milioane RON în dividende, adică 159 milioane de euro, de 3 ori mai mult decât a trebuit să se împrumute.

Altfel spus împrumutul de la BEI nu ar fi fost necesar dacă Transgaz nu ar fi distribuit dividende atât de mari anul acesta și ar fi păstrat măcar o parte din bani pentru investiții.

Vorbeam într-o altă postare despre decapitalizarea companiilor de stat ca urmare a distribuirii forțate a acelor dividende. Ei bine, iată confirmarea: Transgaz, o companie cu cifra de afaceri uriașă, are nevoie de 50 de milioane de euro pentru a putea demara un proiect.

Și dacă tot vorbim despre Transgaz, după primele 6 luni ale anului 2017 reușise să cheltuie 3,05% din bugetul de investiții alocat pentru 2017.

Așa arată o companie de stat în România anului 2017: nu face investiții, distribuie dividende de 38 milioane de euro după care se duce să se împrumute 50 de milioane pentru a face investiții.

Sursa fotografiei: Glen Dillon (Own work) [CC BY 3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/3.0)], via Wikimedia Commons


Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să știi când mai postez chestii noi, dar ești o persoană ocupată (știu cum e!), îți pot trimite un newsletter săptămânal, pe mail, cu ce articole am mai scris. Tot ce trebuie să faci e să introduci emailul în căsuța de mai jos. Dacă vrei să îți pot spune ”Bună Mihai/Mihaela” și nu ”Dragă utilizator” adaugă și un nume în căsuță, deși nu e obligatoriu.

Imediat după abonare vrei primi un mail de confirmare (dacă nu apare nimic vezi și în Spam).

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]




De ce avem atâtea investiții noi în paragină?

Digi24 face o trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă Gara de Nord din București, de la terminalele de chemat taxi-uri care nu mai funcționează, la sălile de așteptare dezolante și acoperișul care la orice ploaie mai serioasă cedează.

Partea cea mai interesantă însă e cea legată de cifre:

Alt exemplu: odată cu inaugurarea Pasajului Basarab și a stației intermodale s-a dat în folosință un trotuar rulant care să lege Gara de Nord de Basarab. Inaugurarea a fost făcută cu mare pompă, dar nu a trecut prea mult timp și trotuarul s-a stricat. Nimeni nu l-a reparat nici până în ziua de azi deși e stricat din 2015 iar costul investiției a fost de 3 milioane de euro.

Exemple precum cele două de mai sus sunt zeci în România deși poate nu sunt tot timpul evidente.

Rețeta e însă aceeași și cuprinde întotdeauna următoarele etape:

  1. Se investește în infrastructură la prețuri care, de regulă, depășesc media pieței,
  2. Se alocă sume simbolice sau deloc pentru mentenanță și reparații
  3. Investiția respectivă se degradează rapid din cauza lipsei reparațiilor / mentenanței
  4. Infrastructura respectivă nu mai pot fi folosite deși teoretic ar mai trebui să aibă ani buni din durata de viață.
  5. Se organizează licitație pentru lucrări masive de renovare / reabilitare sau infrastructură nouă pentru că cea veche nu mai poate fi utilizată.

Explicațiile pentru degrarea investițiilor sunt rare sau lipsesc complet, fiecare parte responsabilă aruncând vina pe altcineva, aici fiind una dintre ocaziile în care se poate auzi expresia intrată deja în folclorul politc românesc: ”greaua moștenire” a primarului de dinainte sau a guvernării anterioare.

Unele motive care duc la această indiferență vis-a-vis de întreținerea investițiilor sunt ușor de intuit și apar de regulă atunci când astfel e cazuri sunt aduse în discuție. Altele însă sunt ceva mai subtile și, după mine, produc efecte mai puternice decât primele. Mă refer mai exact la următoarele explicații:

1) Explicația evidentă și ușor de intuit e că nu se alocă bani pentru reparații sau mentenanță pentru că autoritățile sunt incompetente și/sau incapabile să gestioneze bunurile publice. Asta înseamnă că oamenii care administrează lucrări de infrastructură publice nu i-au în calcul și faptul că acele lucrări au nevoie de reparații și mentenanță periodic sau dacă țin cont de asta alocă prea puțini bani.

Explicația asta ține mai mult însă pentru administrațiile locale mici care se trezesc sau au moștenit infrastructură pe teritoriul lor, pe care nu au cum să administreze. Astfel de cazuri erau mai frecvente în anii 90 și 2000 când orașe mici din provincie s-au trezit că nu au bani să mențină sau să repare clădiri aflate în patrimoniul public.

Lucrurile s-au mai schimbat odată cu numeroasele retrocedări, privatizări și alocări de fonduri europene.

2) O a doua posibilă explicație, ceva mai greu de intuit, e că  autoritățile preferă investițiile făcute prin fonduri europene. Fiecare guvernare vorbește despre fondurile europene ca de o mină de aur și încearcă să tragă cât mai mulți bani europeni. În principiu ăsta e un lucru ok pentru că UE decontează între 80% și 90% din cheltuielile eligibile, ceea ce înseamnă că poți de 5 până la 10 ori mai multe investiții cu aceeași bani.

Problema e că fondurile europene sunt destinate investițiilor sau lucrărilor majore de modernizare ori recondiționare. Din fonduri europene nu se pot acoperi însă cheltuieli curente ale autorităților, iar reparațiile și mentenanța reprezintă cheltuieli curente. Asta înseamnă că autoritățile ar trebui să scoată din propriul buzunar acei bani cu mentenanța / reparațiile.

Altfel spus, un agent economic rațional, dacă are de ales între mentenanță / reparații pe banii săi sau o investiție nouă acoperită în proporție de 80%-90% din banii altcuiva, va alege întotdeauna varianta a doua.

Explicația asta e valabilă însă pentru administrațiile locale ale orașelor mari, nu și pentru orășele sau comune care cheltuie banii de investiții pe 1 an în 2 luni pe salarii.

Așadar fondurile europene pot, în anumite cazuri, să reprezinte un contra-stimulent pentru administrații care vor fi mai interesate să înceapă un proiect nou pe banii altora decât să întrețină infrastructură publică pe banii lor.

3) O a treia posibilă explicație ține de faptul că profitul dintr-o lucrare de infrastructură nouă e de regulă mai mare decât profitul obținut din lucrări de mentenanță / reparații.

Practic, autoritățile nu repară și nu fac lucrări de mentenanță sau le subdimensionează tocmai în ideea ca bunul să se degradeze și să necesită lucrări capitale de renovare sau o investiție de la zero. Contractele sunt apoi atribuite unor firme prietene care câștigă apoi bani din niște contracte care nu ar fi trebuit să existe niciodată dacă bunul public ar fi fost întreținut corespunzător.

În cazul în care vă întrebați de ce nu ar putea să aloce contracte de reparații / mentenanță firmelor prietene, răspunsul e simplu: o fac, dar profitul din astfel de contracte nu se compară cu cei dintr-o investiție nouă.

De asta avem atât de multe lucrări de infrastructură începute și totuși atât de puține care sunt efectiv funcționale.

4) Responsabilitatea pentru lucrări de proastă calitate se pierde mai ușor când bunul se degradează mai repede.

Ce va face oare un primar care știe că o lucrare de infrastructură a fost atribuită cu cântec iar rezultatul e un drum sau o clădire de calitate îndoielnică:

  • va băga o grămadă de bani în acel bun public pentru a-l repara ori de câte ori se strică, arătând practic prin costurile de reparație mari cât de prost a fost executată lucrarea? sau
  • va spune că nu are bani de reparații, va lăsa bunul să se degradeze singur câțiva ani și apoi va spune că are nevoie de bani pentru modernizare / renovare, nu reparații (modernizare suna mai bine decât reparații). Evident modernizarea / renovarea poate fi făcută cu firma care a făcut inițial lucrarea, că doar ei au experiența relevantă în domeniu.

Și ca orice alt lucru în viața asta, nu veți găsi situații în care doar una dintre explicațiile de mai sus se aplică ci combinații între ele.

Și în loc de concluzie vă las cu următorul exemplu:

Un primar neglijează ani de zile anumite bunuri publice (drumuri, clădiri) din incompetență sau pentru că vrea să dea salarii și bonusuri mari (explicația nr. 1). Apoi își dă seama că trebuie să facă totuși ceva că vin alegerile și nu are nimic pe lista. Așadar decide să facă o lucrare din fonduri europene (explicația nr. 2) cu o firmă prietenă (explicația nr. 3). Apoi pentru că lucrările sunt proaste, decide să nu investească deloc în reparații, știind că în felul acesta își poate acoperi mai ușor urmele (explicația nr. 4). În plus, dacă lasă lucrarea să se degradeze singură, poate să se ocupe de ea din nou la următoarele alegeri, iar modernizarea va fi eligibilă pentru finanțare din fonduri europene.

Sună cunoscut?




PSD-ul si taxele

Pentru că sunt de fel fan inrait de BDSM economic (am să scriu într-o zi un Fifty Shades of Grey pentru economiști), am decis să îmi satisfac poftele în cel mai dubios fel posibil: citind programul de guvernare al partidului cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile.

Inițial am vrut sa scriu un rezumat al întregului program, dar pentru ca paginile se tot adunau, am decis să iau pe rând subiectele interesante, așa că astăzi, despre taxe.

PSD și în general partidele politice nu înțeleg cum funcționează taxele

Și nu e o chestie pe care am văzut-o doar la PSD, în general partidele din România fie nu înțeleg cum funcționează sistemul fiscal din țara asta fie știu, dar ignoră și manipulează intenționat prin programe sau afirmații. Ca să fiu sincer, ambele perspective sunt la fel de rele deci hai mai bine să nu ne gândim la asta și să vedem ce intenții are PSD după câștigarea alegerilor.

Păi în primul rând PSD vrea să cheltuie o grămadă de bani pe care nu îi are mărind pensiile, salariile bugetarilor, investind în infrastructură etc. Voi reveni asupra subiectului într-o postare viitoare. PSD spune însă că va atrage o grămadă de investiții private în România, la care se adaugă investițiile din fonduri europene și cele ale statului. Și toate aceste investiții, spun ei, vor aduce bani la buget prin impozite și taxe.

Spre exemplu, investițiile provenind din fondurile guvernamentale, fonduri europene și investiții private vor aduce la bugetul de stat, prin taxe și impozite, venituri suplimentare de 12,8 miliarde RON în 2017 dacă este să ne luăm după programul economic al PSD. Și toate astea conform unei estimări că aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții ajung la buget ca taxe.

Taxe din investitii

Doar că lucrurile nu stau chiar așa. Haideți să ne imaginăm că vine investitorul român sau străin și construiește o fabrică. Cumpără materiale de construcții sau angajează companii de construcții, aduce echipamente în România etc. Toate astea înseamnă că investitorul respectiv va primi facturi cu TVA (exceptând cazul în care aduce bunurile din UE). E adevărat că investitorul plăteşte acel TVA către stat, dar, și aici e un mare dar, investitorul poate să recupereze acei bani de la buget. Mai mult, orice investitor care construiește o fabrică în România pentru a livra apoi bunuri către alte țări va avea în permanență TVA de recuperat de la stat dat fiind că toate livrările lui în afara României sunt scutite de TVA, în timp ce achizițiile făcute de la furnizori din România sunt cu TVA. Acei bani plătiți de investitor către stat sunt venit temporar la buget, pentru că mare parte din ei se recuperează ulterior. Să mai spunem că PSD vrea scăderea TVA la 18%?

O altă sursă de venit la buget, mai credibilă aș zice eu este dată de salarii. Da, doar că mulți investitori vin în România pentru a plăti salarii mici angajaților, gen minimul pe economie. Aici e simplu, programul PSD vorbește despre creșterea valorii salariului minim pe economie. Ok, perfect atunci, pare că am rezolvat problema, doar că PSD vrea și scăderea sau chiar eliminarea în anumite situații a principalelor taxe salariale: impozit pe venit, contribuția la fondul de pensii și contribuția la fondul de sănătate (vezi mai jos). Nu îmi e clar dacă au ținut cont de propriile scăderi de taxe când au estimat acel 30% venituri din taxe.

Stoparea externalizării profiturilor

Corectii economice PSD

Dar cum rămâne cu profitul din investițiile acelea? Ni se vorbește de investiții private anuale de 10 – 12 miliarde RON (slideul 10), dar la slide-ul 28 (mai sus) ni se spune că ”Se va stopa externalizarea profiturilor de către firmele multinaționale” prin implementarea graduală a Directivei CE1164/2016.

Așa cum ziceam și mai sus, fie discutăm despre o profundă neînțelegere a felului în care funcționează taxele fie oamenii vor să manipuleze. Nu se stopează nimic. Ce face directiva respectivă este să introducă niște reguli clare privind impozitarea profiturilor în toată Uniunea Europeană pentru a evita inginerii financiare de tipul celor făcute de Starbucks sau Apple.

Multinaționalele vor scoate profitul în continuare din România pentru că așa e normal să se întâmple (șoc și groază). Gândește-te, ce multinațională ar mai vrea să investească în România dacă nu ar putea să ducă profitul la sediul principal și să îl folosească acolo? Cum ar fi ca o companie românească să investească în Germania și apoi nemții să spună: ”Boss, ai avut profit de 10 milioane de euro, dar nu te lăsăm să ieși cu el țară pentru că așa vrea mușchiul nostru”. Ori fix asta încearcă să spună PSD, că vor bloca ieșirea profitului din România cu o directivă care spune doar cum se impozitează acel profit, fără să interzică nimic legat de mutarea lui în afara României.

Calculul accizelor

Altă minune care m-a dat pe spate a fost calcularea accizelor la cursul real și nu la cursul de 4,73 RON / EUR cum se face în prezent. O măsură bună, de acord, doar că…măsura a fost introdusă de guvernul Ponta când dădea din colț în colț după bani. Iar chestia asta e posibil să diminueze veniturile la buget. Nu spun că nu ar trebui făcută, dimpotrivă, prevederea e aberantă, dar mi se pare dubios să o pui în programul tău ca promisiune în condițiile în care tot tu ai instituit măsura.

Veniturile fiscale

Consiliul Fiscal zice că în 2017 vom avea cel mai scăzut nivel al veniturilor fiscale calculat ca procent din PIB din ultimii 20 de ani.

Venituri bugetare

Iar acele proiecții sunt construite fără a ține cont de scăderile de taxe ale PSD.

Taxarea resurselor naturale

Mai avem încă o chestie discutabilă, introducerea unui mecanism de taxare a profiturilor în sectorul resurselor naturale. Este vorba despre vechea discuție privind redevențele aplicate companiilor ce extrag resursele naturale deținute de stat. De ce e discutabilă măsura? Pentru că este greu de urmărit și calculat profitul operațional așa cum ar vrea PSD-ul și acum și cum a vrut și în trecut (vezi aici). Ce e deranjat aici e propunerea asta făcea parte și din programul politic al USL în 2011. Adică acum 5 ani de zile? Cine a fost la guvernare din 2012 până în 2015? De ce nu a fost introdusă atunci măsura asta?

Redevente program USL

Majorarea plafonului de TVA

Ultima corecție vizată de program vorbește despre majorarea plafonului de înregistrare în scopuri de TVA. O astfel de măsură necesită acordul Comisiei Europene și, dacă va fi obținut, nu va avea un impact major asupra micilor companii. Măsura este însă bună pentru că ar degreva ANAF de administrarea unui număr mare de contribuabili cu sume relativ mici, dar pentru creșterea economică nu ar însemna mai nimic.

PSD e partid de dreapta

Au mai spus-o și alții o repet și eu, în România ultimilor ani PSD e partid de dreapta din perspectiva taxării. Oamenii își propun să diminueze taxele în asemenea măsură încât am ajunge la un nivel similar cu paradisurile fiscale din UE (Luxemburg, Malta, Cipru):

Nivel TVA UE conform PSD

 

Costuri salariale UE PSD

Cheltuielile însă nu vor fi cu siguranță la nivelul celor de acolo. Haideți să vedem concret unde vrea PSD să taie din taxe.

Impozit pe venit

PSD propune următoarele:

  • Impozit pe venit 0% pentru orice persoane cu venitul sub 2.000 RON, indiferent că vorbim despre salariați sau venituri din activități independente (artiști, jurnaliști, avocați); Măsura poate fi considerată socială, având în vedere că, în ciuda numărului mare de plătitori de impozit pe venit din această categorie, sumele încasate nu sunt semnificative.
  • Impozit pe venit 0% pentru medici și IT-iști indiferent de venit. Aici în schimb nu mai e nimic social și măsura nu are logică nici economic, nici social. Dacă un medic are venituri de 10.000 RON pe lună (sunt, crede-mă), de ce să nu plătească impozit iar eu să plătesc? Avem nevoie de medici, de acord, dar dacă are un salariu rezonabil, mă îndoiesc că impozitarea cu 16% va fi o problemă. Valabil și pentru IT-iști.
  • Impozit pe venit 10% pentru veniturile ce depășesc 2.000 RON pe lună  (salarii) sau 24.000 RON pe an (venituri independente). Nici aici nu văd logica.  Cei mai avantajați de măsură vor fi cei cu salarii foarte mari, în timp ce clasa de mijloc va suporta disproporționat costul acestei relaxări.

Contribuția la fondul de pensii (CAS)

PSD propune o contribuție de 0% la fondul de pensii pentru venituri din drepturi de autor sau cei care funcționează ca PFA, avocați, experți contabili, cu mențiunea că acești își vor plăti singuri contribuțiile către fonduri de pensii private. Dacă acest lucru e deja valabil la avocați, celelalte categorii nu vor plăti, cel mai probabil nimic către nimeni. Altfel spus, ne vom trezi cu o gaură la buget și peste niște ani cu oameni care vor avea nevoie de asistență socială pentru că pensia lor va fi infimă sau deloc iar de pus deoparte pentru bătrânețe nici vorbă.

Mai mult, până în 2018 PSD dorește și o nouă scădere a contribuției la fondul de pensii, de la 26,3% la 25%,  deși Consiliul Fiscal are niște proiecții îngrozitoare pe tema asta care mă fac să mă gândesc fie că nu voi vedea niciodată pensie de la stat fie că voi rămâne fără contribuția la fondul de pensie privat, pe modelul Ungariei.

Deficit fondul de pensii

Atenție, proiecțiile de mai sus, aparținând Consiliului Fiscal, nu țin cont de măsurile PSD de diminuare a contribuției la fondul de pensii.

Contribuția la fondul de sănătate (CASS)

Oamenii de la PSD vor o scădere a contribuției la fondul de sănătate pentru toți salariații, de la 10,7% la 10%. Mai mult, se dorește ca pensionarii să nu mai plătească nimic către fondul de sănătate.

Tot 0% contribuție la sănătate se propune pentru cei care au venituri din drepturi de autor (artiști, jurnaliști etc.) PFA-uri, avocați, experți contabili, cei care obțin venituri din chirii, arendă, venituri din agricultură și alte activități independente.

Din punctul meu de vedere, oamenii distrug complet conceptul de solidaritate socială cu măsuri de exceptare de la plata contribuției de sănătate a anumitor categorii care nu pot fi încadrate drept cazuri sociale.

cass-zero-venituri-independente

De ce un avocat sau un om care închiriază 7 apartamente ar trebui exceptat de la plata contribuției de sănătate, dar un salariat normal nu? Vor întreba cei de la 112 dacă victima atacului de cord este avocat sau are 7 case în chirie și în funcție de asta vor hotărî dacă trimit sau nu ambulanța? Dacă ambulanța vine pentru o astfel de persoană înseamnă că omul care câștigă un pic peste minimul pe economie și care nu e scutit de contribuția asta va suporta costurile unei persoane care câștigă considerabil mai mult decât el. Unde e echitatea socială aici?

Lăsând la o parte echitatea, toate aceste exceptări de la plata contribuției înseamnă mai puțini bani la sănătate, mai puține fonduri pentru spitale, medicamente și așa mai departe. Sunt irelevante scutirile de impozit pentru medici dacă ei vor lucra în aceleași spitale infecte în care lucrează acum.

Venituri din transferul dreptului de proprietate

Dacă m-ar chema Geani și aș fi samsar antreprenor, aș vota PSD. Oamenii propun așa:

  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea locuințelor cu o valoare mai mică de 100.000 euro.
  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea terenurilor agricole (46 RON / ha), dar menționează introducerea unui impozit de 100 RON / ha de teren nelucrat).
  • Eliminarea impozitului la vânzarea autoturismelor (sub 1.600 cmc), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă etc.

Nu se face nici un fel de mențiune referitoare la plafonarea numărului de tranzacții (ex: vând 3 mașini într-un an, plătesc impozit mai mare pentru numărul 2 și 3 decât pentru prima).

După cum ziceam, dacă până acum obțineai venituri din vânzarea de autoturisme aduse din Germania (din alea de nu bocăne, nu troncăne) și plăteai (ca fraeru zic eu) impozit, votează PSD și ai șanse mari să nu mai plătești impozit la vânzarea mașinii.

O măsură bună mi se pare cea de a introduce o taxă mai mare pe terenul nelucrat, dar având în vedere că 90% din locuitorii Teleormanului ar trebui să plătească această taxă, am dubii că va fi vreodată introdusă ori aplicată de PSD.

Alte taxe și impozite

PSD propune un impozit de 1% pentru micro-întreprinderile având între 1-9 angajați, în condițiile în care impozitul este în prezent 1% pentru micro-întreprinderile cu 1 angajat și 2% pentru cele având între 2 și 9 angajați. Dar dacă cineva va avea curiozitatea să îi întrebe pe antreprenorii care e problema lor cea mai mare, cu siguranță nu veți auzi de impozitul de 2% în top 5-ul lor. Dacă aveți astfel de curiozități, vedeți aici, aici sau aici.

Părerea mea?

La fel ca și programul răposatului USL cred că multe dintre prevederile de mai sus nu vor fi implementate, pentru că ar însemna o gaură prea mare în buget. Se va da vina pe greaua moștenire tehnocrată, se vor arunca vorbe despre delapidări și cum nu mai sunt bani la buget acum că au ajuns ei la putere bla bla bla. Se vor aplica în schimb acele măsuri cu impact bugetar redus și care dau bine la TV (diminuarea impozitului pentru micro, 0% impozit pe venit pentru medici, plafonul la TVA).

Mai sunt și alte chestii interesante în programul lor, sper să am timp să revin asupra lor, în special pe partea de venituri și generare de investiții.




Va fi sau nu recesiune in 2017?

Agitatie mare în mica lume a economiștilor zilele astea ca urmare a unor declarații venite de la BNR vis-a-vis de posibilitatea ca România să intre în recesiune în 2017.

Mai întâi Daniel Daianu (sursa Economica.net):

“Schimbarea politicii fiscale şi perspectiva creşterii dobânzilor de către Rezerva Federală Americană ar putea strânge lichidităţile din pieţele emergente probabil şi din România şi ar putea declanşa o recesiune economică în perioada imediat următoare”, spune Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie al BNR.

De vreo 2-3 ani se tot vehiculează că FED-ul (BNR-ul americanilor) va crește rata dobânzii de politică monetară abrupt. Până acum însă nu s-a întamplat acest lucru dat fiind că economia lor, deși e în stare mai bună, nu arată încă suficient de puternică pentru a face față unei creștere substanțiale a ratei dobânzii de politică monetară. De regulă o creștere a dobânzilor în SUA înseamnă că foarte mulți investitori vor dori să cumpere certificate de trezorerie americane (datoria statului american) considerând că este o investiție sigură și brusc, mai profitabilă.

Dar, foarte important, asta nu înseamnă neaparat recesiune. Înseamnă doar că statul roman se va împrumuta la dobânzi mai mari, dat fiind că investitorii vor avea o dobândă atractivă la datoria SUA.

Dacă România, ca țară, arată imaginea unei economii stabile, atunci o astfel de temere este nefundamentată. Capitalul a plecat din Romania în 2009 nu pentru că a crescut SUA dobânzile ci pentru că noi am dat impresia unei țări bananiere care ar putea intra în faliment, lucru care s-ar fi întamplat de altfel în lipsa împrumutului de la FMI.

Deci, da, e posibil ca FED-ul să crească rata dobânzii; da ne va afecta chestia asta, dar nu, doar chestia asta nu ne va arunca în recesiune. Haideti să vedem ce alte motive mai vede dl. Daianu:

Principalele riscuri economice în condiţii de recesiune sunt legate de saltul din ultimii doi ani al deficitului bugetar şi legea salarizării care vor pune în continuare presiuni. “Dacă am avea venituri fiscale nu la media Uniunii Europene, ci măcar de 31% – 32% cât este media ţărilor emergente din UE, şi nu 27% din PIB cât sunt veniturile fiscale la noi acum, dacă sistemul redevenţelor ar fi bine pus la punct, dacă jaful de la exploatarea resurselor naturale ar fi puse la punct, ar fi mai uşor să facem faţă unei recesiuni”, precizează Dăianu. De aceea, un control al deficitelor, bugetar şi de cont curent, devine important şi poate contribui la încetinirea creşterii economice care până la urmă se poate dovedi de bun augur: mai avem nevoie şi de investiţii nu doar de consum care să contribuie la creşterea economică.

Ce nu îmi e mie clar e de ce Daniel Dăianu, de la BNR, vorbește despre orice altceva în afară de politică monetară, adică atribuția nr. 1 a BNR? Și dacă tot veni vorba de atribuții, BNR se apropie de o performanță unică între băncile centrale din Europa: 11/12 rateuri ale singurului obiectiv asumat prin lege: țintirea inflației.

Daniel Dăianu nu vede ca potențială problemă pentru economia României faptul că ne confruntăm cu semne clare de deflație (inflatie negativa) de ceva timp și că deflația are consecințe negative asupra economiei. Nici nu vorbește despre faptul că BNR-ul are instrumentele necesare pentru a menține rata inflației la un nivel asumat. Nu, problema BNR e “jaful de la exploatarea resurselor”, nu faptul că în lipsa măsurilor de stimulare a consumului este posibil ca România să fi intrat oricum în recesiune.

El semnalează niște probleme de care știe toată lumea, dar uită că BNR are alta misiune și BNR, prin deciziile sale de politică monetare influențează economia și o poate scoate sau băga în recesiune.

Haideți să vedem ce spune și Lucian Croitoru, tot de la BNR despre treaba asta (boldul e al meu):

Dacă gap-ul PIB s-a închis acum aproape trei ani și de atunci a devenit tot mai stimulativ, înseamnă că suntem în plin boom. Aceasta mai înseamnă și că politica monetară este mai relaxată decât intenționează să fie, iar politica fiscală relaxată a generat un impuls fiscal, ceteris paribusi>, mai stimulativ la adresa economiei decât ar fi fost implicat de valoarea alternativă (negativă) a gap-ului PIB. În sfârșit, aceasta ar mai putea înseamnă și că suntem mai aproproape decât am putea crede, fie de o ajustare care să aducă producția spre potențial, fie de o recesiune, dacă ajustările nu se fac la timp.

Sursa este blogul BNR-ului, dar atenție, articolul este lung și destul de tehnic. Ce spune omul de fapt e că, e posibil, ca economia României să fie supraîncălzită, ceea ce conduce la o creștere nesustenabilă și posibile probleme în viitor.

Ce nu imi e mie clar aici e de ce BNR, dacă observă că politica monetara e prea relaxată, nu face nimic pentru a o corecta. Și cum se împacă deflația cu politica monetară relaxată? Cumva faptul că scăderea ratei dobânzii de politică monetară nu se vede în inflație are legătură cu euroizarea economiei ori cu blocarea canalelor de transmisie a politicii monetare (creditarea spre exemplu)? Și dacă acestea sunt cauzele, cine e de vine? Cumva tot BNR prin politicile sale?

Haideți să vedem ce zice și Consiliul Fiscal pe tema asta, într-un raport privind riscurile cu care se va confrunta România în perioada urmatoare (sursa aici):

venituri-bugetare

Păi se pare că anul viitor e posibil să avem cele mai mici venituri bugetare (calculate ca procent din PIB) din ultimii 20 de ani. De ce? Păi în principiu pentru că economia noastră a crescut destul de mult pe consum iar guvernele României din ultimi ani (Guvernul Ponta și Guvernul Cioloș) au diminuat principala taxă pe consum (TVA) cu 5%, de la 24% (în 2015) la 19% (în 2017) iar contribuțiile sociale ale angajatorului cu alte 5%. Și surpriză, după diminuarea contribuțiilor sociale a crescut deficitul bugetului de pensii:

deficit-pensii

Haideți să vedem ce alte probleme mai are România în 2017:

investitii-publice

Și la capitolul investiții publice situația se prezintă dezastruos, România fiind sub media regiunii și sub Polonia, țara pe care, în momentul de față o considerăm etalon de comparație. De ce stăm atât de prost? Pe scurt, pentru că 2016 e an electoral, iar banii din investiții au mers în scăderea taxelor, în fonduri pentru baroni locali și altele asemenea.

Părerea mea?

Nu cred că România va intra în recesiune în 2017, exceptând cazul în care se petrec turbulențe serioase pe piețele internaționale (spre exemplu să pornească o recesiune economică în China). Când spun asta mă bazez pe faptul că, deși poziția bugetară a României se deteriorează în mod vizibil, nu anul 2017 va marca o scădere ci probabil 2018. Un factor foarte important va fi cine câștigă alegerile și de unde va decide acel partid ori coaliție că trebuie scoși banii necesari.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]