Firmele românești din IT au cele mai mari probleme la recrutare din UE

Nu o zic eu, o zice Eurostat într-un comunicat recent:

România e în cap de listă, fiind țara cu cele mai mari dificultăți în recrutare a IT-iștilor se pare. Conform Eurostat însă doar 3% dintre firmele IT românești au încercat să recruteze:

Among the EU Member States, enterprises in Romania found it most difficult to recruit ICT specialists. Although only 3% of Romanian enterprises recruited or tried to recruit ICT specialists during 2018, 90% of them found it hard to fill these vacancies.

Procentul de 3% este foarte mic având în vedere cât de multe firme de IT recrutează. Nu îmi e foarte clar cum au ajuns la acel 3%. Scormonind prin metodologia Eurostat pentru interviuri am găsit însă o posibilă explicație: partea de recrutare în IT e opțională în chestionar, deci sunt șanse mari să fi trecut peste ea intervievații. În afară de asta interviul în sine (găsiți totul în manualul pe 2019 – metodologie & întrebările) are doar 2 întrebări simple:

Problema e reală, însă acel 3% (și probabil și acel 90%) sunt o anomalie, procentele fiind probabil diferite.

O idee controversată

Problema scutirii de impozit a IT-iștilor e cunoscută în mediul consultanților fiscali de ani buni de zile. Eu scriam despre chestia în februarie 2018, înainte să fie adusă în discuție de Ludovic Orban, și aminteam că nu sunt dovezi care să indice că această scutire a ajutat sectorul IT din România.

Am explicat de ce argumentele aduse în favoarea scutirii nu au sens economic și, dacă ne-am lua după ele atunci nu ar mai plăti nimeni impozit.

Ei bine, având în vedere faptul că e foarte dificil pentru firmele din IT să recruteze uite o idee controversată:

Cum ar fi dacă am elimina scutirea pentru programatori și cei aprox. 200 milioane EUR care vor ajunge la buget din aplicarea impozitului să se ducă spre programe de reconversie profesională (pentru a oferi posibilitatea mai multor oameni să învețe programare) sau spre extinderea numărului de locuri din universități pe filiera IT?

Ăla io, ăla io?! Vedeți voi, asta înseamnă politică de stimulare a activității economice: investiții în educație și recalificare profesională. Dar e mai simplu să dai scutirea. Te întreabă apoi careva din IT de sănătate îi zici: ”aaa, păi dacă vrei asta sau alaltă, atunci trebuie să îți tai scutirea”. I-ai închis gura și l-ai trimis la plimbare, iar tu te poți întoarce la jocurile de putere care sunt mult mai interesante decât guvernatul țării.




Cât ar încasa bugetul de stat dacă s-ar elimina scutirea pentru programatori din IT?

A revenit în discuție scutirea de impozit pentru programatori (sau IT-iști, cum vreți voi) zilele astea. Și de data asta, ca urmare a unei declarații a lui Ludovic Orban care a fost întrebat dacă mai vrea să renunțe la ea (via Startup Cafe):

Tratamentul fiscal egal al cetățenilor și al firmelor reprezintă un obiectiiv al guvernării noastre

Acum, pentru cititorii mai noi ai blogului, un articol de pe blogul meu despre scutirea de impozit pe venit acordată IT-iștilor a fost luat cu totul de vreun consilier al lui Ludovic Orban și băgat la înaintare în discursul public.

Ideea de renunțare la această scutire e mai veche, în articolul meu fiind vorba despre o declarație a lui Tăriceanu. Motivele pentru care ar trebui să se renunțe la scutire sunt însă preluate de la mine, la vremea respectivă articolul meu de pe blog fiind în primele 3 rezultate de pe Google după căutări de genul ”scutire IT”, ”scutire impozit programatori” și alte variații similare. Dar nu e o problemă, mă bucur că ideile astea au ajuns în spațiul public.

Recent văd că Gabriel Biriș a ieșit și el la rampă cu o declarație similară. Gabriel Biriș a fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor în perioada guvernului tehnocrat, dar nu a zis nimic de genul ăsta atunci.

Argumentele industriei IT

Declarațiile anterioare ale lui Ludovic Orban au stârnit o furtună mediatică și am explicat atunci de ce șeful PNL (atunci) și Prim Ministru (acum), are dreptate. Dacă vreți să citiți argumentele vă recomand să vă uitați peste articolul meu inițial, dar și peste continuarea publicată după. Am explicat atunci de ce argumentele celor din IT nu prea țin.

Problema deficitului de personal

Dar dacă acele contra-argumente nu erau suficiente acum avem alte chestii aruncate în media (via Startup Cafe):

Patronii firmelor din IT atrag atenţia că o asemenea decizie ar putea aduce dezechilibre mari în industrie, domeniul fiind serios afectat de problema deficitului de personal.

Deci cu scutire nu se găsesc oameni. Fără scutire…ce se întâmplă? Vor dispărea și mai mulți oameni? Unde se duc? Se apucă de finanțe bănci? Consultanță fiscală? Se fac avocați?

Vreți să îmi spuneți că eliminarea acelei scutiri îi va face să emigreze? Ca imigrant de 3 ani pot să vă spun că un om care câștigă în România 2.000 – 3.000 de euro și nu a emigrat până acum nu o va face dacă trebuie să plătească câteva sute de lei în plus la impozit.

Creșterea costurilor

Iată încă un motiv (via Startup Cafe):

Cam 80% din costurile unei firme sunt costuri cu forţa de muncă. Iar dacă acest cost ar creşte cu 10%, impactul în preţurile finale ale produselor şi serviciilor acestor firme va fi foarte mare.

Păi eliminarea scutirii nu va crește costurile cu 10%. Acel 10% impozit pe venit s-ar aplica asupra unei baze de impozitare din care au fost scoase contribuțiile sociale datorate.

Spre exemplu:

  • un salariu net de 10.000 RON al unui programator care beneficiază de scutire înseamnă un cost total de 15.731 RON.
  • un salariu net de 10.000 RON al aceluiași programator dacă s-ar elimina scutirea ar însemna un cost total de 17.095 RON.

Faceți calculul și vă dă 8,6% creștere a costului total al angajatorului. Încercați diverse simulări de salarii cu un calculator online.

Da, e nasol să îți crească orice fel de costuri, dar haideți să privim altfel lucrurile: costurile astea le are orice business normal. Faptul că acest cost nu există în IT e o anomalie. Practic sectorul IT a fost subvenționat ani de zile, iar eliminarea subvenției e de fapt revenirea la normal.

Impact major?

Altă chestie (via Startup Cafe):

În cazul în care se ia o astfel de decizie cu siguranţă că va fi un impact major şi s-ar putea produce un dezechilibru – susţine Gabriela Mechea, director executiv ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).

Impactul ăla major e de 8,6% la nivel de salariat beneficiar. Dar nu toată firma beneficiază de scutire, deci a spune că vor crește toate costurile salariale ale firmei cu 10% sau chiar cu 8,6% e ridicol.

Nu ar aduce bani prea mulți la buget

O altă chestie pe care văd că oamenii din IT încearcă să o facă e să spună că eliminarea scutirii nu ar aduce prea mulți bani la buget.

Logica e următoarea: pentru o sumă derizorie de X milioane de euro, vrei să strici frumusețe de industrie IT? Gen argumentul ăsta (via Startup Cafe):

„La începtutul anului 2016 beneficiau de scutirea impozitului (de 16% la momentul respectiv, n.red.) 33.800 angajaţi şi circa 3.000 firme, nu toate firmele din IT au beneficiat de aceste scutiri. Un calcul la cursul actual am ajunge la un impact bugetar de 5,5 milioane euro. Să presupunem ca de atunci numărul beneficiarilor s-a dublat. Cred că am avea un impact de maximum 10 milioane de euro la bugetul de stat.

Şi atunci, Guvernul ar trebui să se întrebe dacă merită riscul să destabilizezi acestă industrie care merge bine, dar este fragilă, în condiţiile în care în afară de acestă scutire nu a făcut nimic pentru industria IT.

Privim IT-ul ca o industrie pe creştere, care merge bine. Să ne uitam în jur, ce industrie merge la fel de bine? Nu prea mai ai”, a mai adăugat Gabriela Mechea.

Ei bine, știți cât de mare e piața IT din România? Cică vreo 6 miliarde EUR. Cât reprezintă 10 milioane din 6 miliarde? Păi 0,16%! 

Cum mama măsii să se destabilizeze piața de IT de la o creștere de 0,16% a costurilor raportat la venituri totale de 6 miliarde? E ridicol să faci atâta lobby pentru 0,16%, nu? Evident că nu! Doar că…suma încasată de stat nu ar fi doar 10 milioane de euro.

Cât ar încasa statul dacă s-ar elimina scutirea?

Cum să faci atât de mult scandal dacă impactul e de 10 milioane de euro? Ei bine, vă zic eu că nu e, impactul e mult mai mare. Din păcate nu știm exact cât, dar se pot face niște calcule grosiere. Avem nevoie de:

Cu aceste două informații putem calcula impactul mediu al acestei măsuri:

  • La un salariu mediu brut de 12.029 RON avem un salariu net de 7.819 RON. Angajatul plătește 0 RON impozit pe venit.
  • Dacă s-ar elimina scutirea, iar angajatorul NU ar crește salariul brut atunci salariul net ar scădea la 7.037 RON. Angajatul ar plăti în acest caz 782 RON impozit pe venit pe lună. Dacă luăm de bun numărul de angajați în IT atunci bugetul de stat ar încasa suplimentar 78,2 milioane RON adică 16,3 milioane EUR pe lună. Anual asta s-ar traduce în 938 milioane RON adică 195 milioane de EUR.
  • Dacă s-ar elimina scutirea, iar angajatorul ar crește salariul brut astfel încât salariul net să nu scadă atunci angajatul ar plăti 869 RON impozit pe venit pe lună. Presupunând că toți angajatorii din IT acceptă să suporte creșterea atunci bugetul de stat ar încasa 86,9 milioane RON / lună adică 18,1 milioane EUR / lună. Într-un an de zile bugetul de stat ar încasa 1,042 milioane RON adică 217,25 milioane EUR.

Haideți să recapitulăm: din calculele mele grosiere rezultă încasări anuale între 195 și 217 milioane de euro pe an din taxa asta.

Acum încercați să vă imaginați ce se poate face cu banii ăștia cum au făcut oamenii ăștia aici:

  • câte ambulanțe s-ar putea cumpăra cu banii ăștia?
  • câte școli ar scăpa de WC-ul din curte de banii ăștia?
  • câte calculatoare în școli se pot cumpăra de banii ăștia?

Concluzii

Mi se pare periculoasă cantitatea de dezinformare din spațiul public pe tema asta. Comparați declarația de mai sus care zice că s-ar încasa doar 10 milioane de euro cu cifrele reale, undeva în jur de 200 de milioane de euro pe an.

Vi se pare o sumă mică? Vi se pare normal ca un amărât care lucrează cu ziua pe minimul pe economie să plătească impozit pe venit, dar un programator nu? Ca să nu spun că mai toată lumea a cerut scutiri pe sistem: ”Dacă le dai IT-iștilor, dă și mie”

Scutirea asta trebuie să dispară!




USR și tăierea taxelor pe salarii

Îmi tot promit că nu mai scriu despre Dan Barna și USR, dar e revoltător felul în care înțeleg ei să facă politică. Pe de o parte acuză PSD și PNL de ipocrizie, populism și așa mai departe. Dar pe de altă parte vin în campanie cu niște chestii care miros de la o poștă a populism sau minciună.

Spre exemplu iată ce promite candidatul la prezidențiale Dan Barna (de pe Facebook):

Ce e în neregulă cu promisiunea asta? Mai multe lucruri:

”Nu poți întreține o familie cu 2.000 lei pe lună”

Corect, nu poți întreține o familie cu 2.000 lei pe lună. Tocmai de aceea USR a făcut scandal când a crescut salariul minim pe economie, nu? Iată ce zice Claudiu Năsui spre exemplu despre creșterea salariului minim (via Hotnews):

​Creșterea salariului minim din pix este o măsură disperată de a crește încasările statului susține Claudiu Năsui, deputat USR, membru în Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților, într-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, cu fiecare leu cu care crește salariul minim, statul câștigă 45 de bani din cauza impozitării ridicate a muncii.
Articolul e de pe 24 octombrie iar citatul e dintr-o postare de pe Facebook a sa. Deci Dan Barna zice pe o parte că nu poți trăi cu 2.000 lei pe lună, colegul său de partid Năsui zice că nu trebuie să crească salariul pe partea cealaltă.
Ca o notă separată, se pare că dl. Năsui a preluat argumentul meu că Guvernul folosește salariul minim pe economie mai mult pentru a crește veniturile la buget.

Totuși oamenii ăștia nu înțeleg că jumătate din România trăiește pe minimul pe economie? Oare chiar nu înțeleg că salariile mici îi fac pe tinerii români să emigreze? Nu taxele sunt de vină, salariile! O scutire de impozit dintr-un salariu mic e o sumă nesemnificativ de mică pentru un om care câștigă minimul pe economie. Scutirile de taxe pentru cei săraci nu îi ajută! Un salariu mai mare în schimb da!

Zero taxe pe primii 2.080 lei

Cred că oamenii lui Barna înțeleg că nu are nici un fel de șansă de a câștiga, dar încearcă totuși să prindă turul 2. Mă întreb însă de ce nimeni de pe acolo nu gândește lucrurile pe termen mediu și lung. Astfel de declarații sunt teribil de periculoase, în special dacă, la un moment dat, USR ajunge la guvernare.

De ce spun asta?

Pentru că tot repet de ceva vreme: aproape jumătate din forța de muncă a României lucrează pe minimul pe economie!

Știți ce înseamnă zero taxe pe primii 2.080 lei? Înseamnă că jumătate din salariații României nu vor mai plăti nici un fel de taxe! Dacă ajung la putere ce vor face cu promisiunea asta? Nu își dau seama că se va întoarce împotriva lor?

Programul economic al USR vorbea inițial despre scutirea de la plata impozitului pe venit, Barna în schimb vorbește despre ZERO taxe.

Ori zero taxe implică scutire de la plata:

  • contribuției la pensie (CAS) – cu jumătate din contribuabili scutiți, sistemul ar intra în colaps. De unde bani de pensie pentru milioane de români dacă jumătate din forța de muncă nu cotizează? Ca să nu spun că pilonul II ar dispărea și el.
  • contribuției la sănătate (CASS) – cu jumătate din contribuabili scutiți sistemul de sănătate va intra și el în colaps. Apropo, cei care nu plătesc CASS nu beneficiază de asigurare de sănătate.
  • contribuția de șomaj – vor beneficia oamenii care sunt scutiți de șomaj? Regula zice: nu plătești șomaj, nu beneficiezi de șomaj.

Colaps sau bluff?

Așadar:

  • Dan Barna și USR chiar susțin scutirea tuturor taxelor sau e bluff?
  • Oare vor să spună doar scutirea de la impozitul pe venit, ca în programul lor economic?
  • Dacă vor scutirea de la plata tuturor impozitelor, chiar vor intrarea în colaps a sistemului de pensii și de sănătate?

Sincer, cred că vor doar introducerea scutirii de la impozit pe venit, dar sună mult mai sexy să spui ”Zero taxe” decât ”scutim de la plata impozitului pe venit, dar nu de la contribuții sociale”. Pe lângă asta nu știu câți din oamenii din USR înțeleg terminologia din taxe (sau le pasă).

Cu toate astea mesajul e destul de clar ”zero taxe” înseamnă că nu plătești nimic!

Pensii speciale?

O chestie foarte interesantă pe care cei de la USR par că nu o înțeleg e că scutirea de la contribuția de pensie (CAS) ar însemna că persoanele în cauză nu cotizează la pensie. Altfel spus, cât timp primești scutirea, nu se consideră că ai stagiu de cotizare la pensia de stat.

Ce va face USR? Va lăsa milioane de români care lucrează pe minimul pe economie fără pensie? Alternativa ar fi să se considere că au cotizat, deși nu plătesc. Presupunând că reușesc să scoată bani de unde pentru a acoperi cotizațiile lipsă a milioane de români, ei nu realizează ce fac?

Atunci când pensia primită nu e legată de stagiul de cotizare, se numește că ai ”pensie specială”. Păi mama măsii, fix asta zicea Barna că vrea să elimine?!

Impozitare progresivă

Barna mai zice de asemenea că:

”Este o măsură care funcționează deja în mai multe state europene și trebuie să se întâmple și la noi.” 

Da man, măsura asta poartă și un nume: ”impozitare progresivă”! Iar eu sunt un susținător al ei. Și da, ai dreptate, chiar funcționează! Putem să o băgăm și noi acum?

Dar știți cine mai susține impozitarea progresivă? Eugen Teodorovici de la PSD! Vai vai vai, domnul Barna și dl. Teodorovici vor același lucru! Nu îmi vine să cred!

Și apropo de susținători ai impozitării progresive, Claudiu Năsui tot aduce în discuție scutirile acordate de Marea Britanie (via Economica.net):

În Anglia nu-ţi ia statul nimic dacă ai sub 12.000 de lire pe an. Nu impozitează sărăcia. Acelaşi lucru trebuie să facem şi noi.

În primul rând afirmația asta e falsă! Statul nu îți ia impozit pe venit. Aia e singura scutire primită. Îți ia în schimb contribuții sociale pentru pensie, sănătate, șomaj și așa mai departe.

A doua chestie pe care nu o spune Claudiu Năsui e că Marea Britanie are un sistem de impozitare progresivă prin care veniturile sunt impozitate (impozit pe venit) cu:

  • 0% între 0 – 12.500 lire (nu 12.000 cum spune el în interviu).
  • 20% între 12.501 – 50.000 lire
  • 40% între 50.001 – 150.000 lire
  • 45% venit de la 150.001 lire în sus.

Banii pierduți din scutirea primilor 12.500 lire sunt recuperați din impozitarea cu 20%, 40% sau 45% a celorlalte venituri.

Cine va acoperi acel 0% în România având în vedere că România are 10% cotă unică de impozitare?

De ce nu sunt de acord cu tăierile de taxe?

Din mai multe motive, unele practice altele principiale.

La nivel de principiu eu cred că toată lumea ar trebui să plătească taxe iar scutirile ar trebui să fie niște excepții extreme pentru adulți (invalizi de război, persoane cu handicap etc.). Taxele sunt prețul plătit pentru civilizație iar lumea trebuie să înțeleagă chestia asta. Cei care plătesc taxe sunt mai atenți cu felul în care acele taxe sunt cheltuite și stimulează implicarea cetățenilor în viața publică.

De ce? Pentru că au ”skin in the game” cum zic americanii sau ”și-au pus pielea la bătaie” cum am zice noi. E vorba de bani care ți se iau din salariu. Te vei oftica dacă se cheltuie aiurea.

Primești scutire însă? Nu sunt banii tăi! Oricum ție nu îți ia nimic. Când parlamentul X și-a angajat nepoatele la cabinet și a spart bani pe poșete scumpe pentru ele tu nu ai pierdut nimic.

Din punct de vedere civic e mai bine ca toată lumea să plătească ceva.

Apoi la nivel practic:

  • Cât de mult îi ajută o scutire pe cei săraci? Dacă ai un impozit de 10% și îl aplici la un venit de 1.000 lei atunci impozitul e 100 lei. Scutind persoana în cauză de impozit îi bagi în buzunar 100 de lei. Va trăi mai bine un om sărac dacă are 100 de lei în plus? Tot sărac va fi! 100 de lei pe lună nu te fac bogat. Cu 100 de lei nu îți cumperi apartament sau mașină. Dar cu acei bani poți finanța servicii publice de calitate, care sunt mult mai eficiente în a ajuta oamenii săraci decât scutirile de taxe. Vorbesc aici de servicii medicale pe care altfel nu și le vor permite, educație pentru copii, formare profesională și recalificare pentru adulți și așa mai departe.
  • Erodarea bazei de impozitare distruge un impozit. Cu cât restrângi aplicarea unei taxe cu atât taxa respectivă devine mai puțin eficientă. Puținul venit de la mulți se adună în sume mari. Odată ce acel puțin dispare ceilalți trebuie să suporte diferența. Presiunea de a plăti mai multe taxe va fi contracarată apoi de solicitarea și a altor categorii de a nu plăti acel impozit. De ce doar cei cu minimul pe economie să fie scutiți? De ce nu și medicii? De ce nu și profesorii? Și uite așa impozitul se distruge un impozit. Iar banii aceia vor trebui să vină din altă parte, adică din alt impozit.

În momentul acesta România are prea multe excepții de la impozitare. Iar USR vrea să le extindă, ceea ce va pune presiune pe alți contribuabili și alte tipuri de taxe.

Cum câștigă Iohannis alegerile?

Stând pe margine cu o pungă de popcorn și suc îmi imaginez:

Încep să am fani

P.S: Nu știu cum se întâmplă, dar încep să îmi văd ideile preluate în din ce în ce mai multe locuri. E adevărat, nu îmi rostește nimeni numele. Și sunt conștient că nu sunt singura persoană care gândește poate în felul acesta. Dar după ce anumite articole devin virale și îmi iau o gălăgie de înjurături încep să îmi văd argumentele preluate la milimetru. Culmea că sunt fix oamenii ai căror fani mă înjură de regulă.

Ce să zic, mă bucur că un blog de nișă de la o persoană necunoscută publicului larg are ceva influență în cercurile înalte ale politicii românești.




Ce trebuie să știi despre eliminarea scutirii de impozit pentru IT-iști

Știu, poate ești IT-ist și citești asta. Știu, ai să rămâi dezamăgit și ai să te simți atacat la nivel personal. Nu e nimic personal, crede-mă, e doar economie.

Am mai făcut exercițiul ăsta în Februarie 2018 când am scris că scutirea din IT nu a ajutat piața de IT din România. Spuneam asta pentru că atunci când comparam România cu celelalte țări din regiune, rezulta că noi stăm mai prost deși eram singurii cu scutire.

Reiau subiectul acum pentru că Ludovic Orban a zis aproape mot-a-mot ce am zis și eu, anume că scutirea din IT nu își are locul și distorsionează economia via Hotnews:

„Mie nu mi se pare normal ca IT-iștii să fie scutiți de plata impozitului pe venit. IT-iștii câștigă cel mai bine în România. A fost o perioadă în care să stimulezi, ca oamenii să se ducă spre zona de IT, acuma nu mi se pare normal, vă spun sincer. De ce? Păi un angajat dintr-o forjă sau un șofer de TIR care muncesc în condiții extrem de grele trebuie să plătească impozit pe venit și altul care încasează venituri semnificative, venituri dintr-o muncă mai mult intelectuală, mentală fără discuție, de ce să nu plătească impozit? Neutralitatea fiscală e un principiu fundamental. Orice venit trebuie impozitat”, a spus Orban.

De ce scriu din nou?

Pentru că a trecut aproape un 1 an și jumătate de la articolul anterior și m-am săturat să văd aceleași discuții la nesfârșit pe tema asta.

Așa că m-am gândit să fac un FAQ (Frequently Asked Questions) sau nu Mith Busters pe subiectul ăsta:

Cât pierd IT-iștii prin eliminarea impozitului?

Văd că se tot aruncă în discuție eliminarea scutirii ca și când ar fi un fel de apocalipsă economică. Haideți să vedem concret cât ar pierde la salariu un IT-ist prin eliminarea scutirii:

Plecăm de la ipoteza unui salariu net de 10.000 RON pentru un angajat fără persoane în întreținere.

  • Un salariu net de 10.000 RON în IT corespunde unui venit brut de 15.400 RON.
  • Dacă dispare scutirea de impozit pentru programatori iar angajatorul nu vrea să compenseze pierderea, atunci salariul persoanei respective va scădea la 9.000 RON
  • Pentru a menține salariul la nivelul de 10.000 RON angajatorul din sectorul IT ar trebui să crească salariul brut cu 1.700 RON până la nivelul de 17.100 RON / lună.

Angajatorul ar trebui să crească salariile cu aproximativ 11% pentru ca salariul să rămână la același nivel.

Puteți face calculul ăsta pentru orice salariu cu un calculator online de salarii. Eu l-am folosit pe acesta. Ca să vedeți diferența între cu scutire vs. fără scutire căutați în dreapta ”Programator / salariat cu handicap?” și bifați da / nu.

În lipsa scutirii vor dispărea joburile

Asta e una dintre chestiile aruncate în spațiul public ca argument împotriva eliminării scutirii. Niciuna dintre țările din regiunea noastră NU au scutire de impozit. Așa că întrebarea mea: unde se vor duce acele joburi?

Se vor duce în țări în care impozitarea e mai mare? Păi atunci de ce au mai plecat din România? De ce te-ai duce în Ungaria sau în Slovacia dacă acolo sunt impozitele mai mari? Ca să nu spun că și țările astea au aceeași problemă ca România: cererea de forță de muncă e mult peste ofertă și angajatorii nu prea găsesc programatori.

Dispare scutirea, emigrează IT-iști

Aici logică e următoarea: în lipsa scutirii IT-iștii se vor muta în alte țări. Aici întrebarea mea e din nou: unde se vor duce acei programatori?

Haideți să vedem: În Marea Britanie impozitul pe venit la nivelul la care sunt salariile programatorilor e de 40%! În România ar fi 10% dacă ar fi eliminată scutirea! Deci programatorii români ar emigra în UK de exemplu, fugind de un impozit de 10% ca să plătească un impozit de 40% – 45%?

Are sens?

Dar apoi vin celelalte argumente: da, dar în UK ar fi plătiți mai bine în România. Dacă aveți curiozități puteți să vă uitați pe Glassdoor ce salarii sunt în Londra de exemplu. Apoi încercați să calculați cu câți bani rămâne în mână un programator în UK.

Haideți să vă ajut eu cu Londra la partea de costuri (via Numbeo):

Consumer Prices in Bucharest are 51.70% lower than in London
Consumer Prices Including Rent in Bucharest are 64.72% lower than in London
Rent Prices in Bucharest are 81.27% lower than in London
Restaurant Prices in Bucharest are 53.11% lower than in London
Groceries Prices in Bucharest are 46.63% lower than in London
Local Purchasing Power in Bucharest is 30.47% lower than in London

Atenție în special la chirii: ”rent prices in Bucharest are 81.27% lower than in London”.

Iar comentariile astea sunt valabile pentru toate marile orașe din Vestul Europei, nu doar Londra.

S-ar muta IT-iștii români la Bratislava? sau la Sofia? În Varșovia? Budapesta? Clar, imediat după ce învață slovacă, poloneză sau maghiară și trăiesc în acele orașe departe de familie și prieteni.

Nu s-ar mai investi în IT-ul românesc fără scutirea asta

De ce? Zice lumea că România ar fi prea scumpă pentru a investi. Prea scumpă în comparație cu cine? Cu zona Europa Centrală și de Est?

Haideți să vedem cum stau lucrurile la nivel de taxare a muncii în zona asta:

Imaginea provine dintr-un studiu al Comisiei Europene. Ia aruncați o privire pe cifrele alea referitoare la impozitarea salarială în țările alea:

  • O singură țară are nivelul de impozitare mai mic: Bulgaria
  • Toate celelalte țări din zona Europe Centrală și de Est au nivelul de impozitare mai mare

Repetați după mine: chiar și cu impozitarea aia nivelul de taxare din România e mai mic decât în restul zonei! Ca să nu spun că datele alea sunt din 2016 (cele mai recente disponibile), iar între timp impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%.

Și alții au scutiri, de ce să le taie pe cele din IT?

În momentul de față sunt mai multe scutiri de la impozitul pe venit (art. 60 din Codul Fiscal), între care:

  • salariile din sectorul construcțiilor
  • veniturile persoanelor cu handicap
  • salariile celor care lucrează în cercetare-dezvoltare

Singura scutire din acea listă de care nu aș scăpa e cea pentru persoane cu handicap. Și asta pentru că statul român și angajatorii români sunt total nepăsători când vine vorba de persoane cu handicap.

Celelalte două scutiri ar trebui și ele eliminate pentru că nu rezolvă problemele din sectorul de construcții sau cercetare-dezvoltare.

Nici una din aceste scutiri nu ar trebui să existe. Putem găsi argumente pentru cea pentru persoane cu handicap. Nu putem găsi argumente economice sănătoase pentru celalalte. 

Faptul că există alte scutiri în alte domenii nu fac din scutirea pentru programatori o scutire bună. Sunt toate la fel de proaste și produc distorsiuni în economie (din nou, minus cea pentru persoane cu handicap).

Scutirea asta lasă bani în economia privată și e mai bine decât la stat

Păi stai…în cazul ăsta de ce nu eliminăm complet impozitul pe venit? Orice ban în plus la privat nu ajunge la stat și merge în economie în consum sau în economii.

De ce să lăsăm pe cei din IT cu mai mulți bani și nu pe cei din medicină? Sau pe cei din inginerie? De ce un sector trebuie să consume mai mult, dar alții trebuie să plătească bani la stat?

IT-istul consumă mai mult sau mai bine? Și dacă o face ce relevanță are asta pentru ceilalți oameni din economie? Cel care lucrează pe minimul pe economie ar trebui să se bucure că o persoană care lucrează în IT și-a mai cumpărat încă o excursie în Vietnam luna asta? Sau și-a schimbat și anul ăsta smartphone-ul? De ce? Cum ajută pe altcineva consumul ăsta?

Oamenii cu venituri mici consumă o proporție mai mare din venituri raportat la cei cu venituri mari. De ce?

Un om cu un salariu de 1.260 RON net (Cât e minimul acum) va consuma tot salariul pe mâncare, chirie și alte cheltuieli. Nu va rămâne cu mare lucru pentru a pune deoparte pentru zile negre.

Un om cu un salariu de 10.000 RON va cheltui va economisi o parte din acei bani.

Acum haideți să ne gândim un pic ce s-ar întâmpla dacă și unul și celălalt ar primi o scutire de 10% de impozit. Teoria economică zice că:

  • Persoana cu minimul pe economie va folosi tot venitul pentru consum.
  • Persoana cu venit mare va folosi doar o mică parte din acea creștere pentru consum, restul va fi economisit.

Chestia asta se numește Marginal Propensity to Consume în economie și se învață la micro-economie în anul 1 la ASE.

Dar oamenii din țara asta nu știu sau nu vor să știe chestia asta! Dacă vreți să stimulați consumul în economie, teoria economică spune că eficient e să tai taxele celor cu venituri mici, pentru că vor merge în mare parte în consum. Nu se taie taxele celor bogați pentru a stimula consumul!

Zău că argumentul ăsta nu are nici un sens oricum ai pune problema!

Concluzii

Nu există motiv economic pentru ca scutirea din programare (sau din construcții sau din cercetare-dezvoltare) să existe!

E doar o risipă de bani publici, bani care ar putea merge spre școli, spitale și ce vă mai place vouă!




Scutiri și reduceri de taxe: soluția românilor pentru orice problemă economică

Tăiatul taxelor pare să fie visul umed al oricărui politician în țara asta:

  • Nu merge economia? Hai să le tăiem taxele!
  • Nu merge sectorul construcțiilor? Hai să tăiem taxele!
  • Vrem să avem mai mulți IT-iști! Hai să tăiem taxele!
  • Evaziunea e prea mare? Hai să tăiem taxele!

Principala politică economică a ultimelor 5 ani a fost în permanență aceeași: tăierea de taxe! Și din păcate, după ce m-am uitat peste lista de intenții a PNL și USR (urmează) se pare că lucrurile nu se vor schimba.

Ca economist chestia asta mă frustrează pentru că tăierea taxelor, în momentul de față, nu e nimic mai mult decât o soluție temporară la o problemă cronică. Dacă vreți e ca și cum ai pune un lighean sub țeava spartă de sub chiuvetă ca să nu se mai scurgă apa pe jos. Vrei nu vrei tot trebuie reparată țeava, nu faci altceva decât să amâni inevitabilul.

Și ca să nu credeți că bat câmpii haideți să vă dau câteva exemple concrete de lighean și țeavă spartă ca să înțelegeți:

Scutirea pentru IT-iști

Prin 2004 a fost introdusă o scutire de impozit pe venit pentru programatori. Până în ziua de azi nimeni nu știe dacă scutirea asta a avut un efect pozitiv sau nu.

Ce știm e că dacă ne uităm câți IT-iști sunt la 100 de angajați și comparăm apoi cu țările din zona Centrală și Est Europeană suntem în coada clasamentului:

Am explicat mai multe despre problema asta într-un articol dedicat subiectului, dar am să reiau concluzia aici: Țările cu mai mulți IT-iști în clasamentul de mai sus nu au scutiri de taxe. Ceea ce mie îmi spune că acea scutire este în momentul de față inutilă. Poate a fost cândva utilă, cert e că acum nu funcționează.

Scutirea e ligheanul care a dat de mult peste. Țeava care trebuie reparată e sistemul educațional care nu produce suficiență oameni având în vedere cererea pieței.

Problema aici e că schimbările necesare în educație ar deranja prea multă lume. Și de ce să fie deranjați dacă pot face bani fără efort?

TVA redus la alimente

Guvernul Ponta a scăzut cota de TVA la alimente de la 24% la 9%. A dus această scădere a TVA-ului la o scădere a prețului la alimente?

Nu știm! De ce nu știm? Pentru că nimeni de la Ministerul Finanțelor sau de la PSD nu s-a deranjat să facă o analiză pentru a vedea ce impact a avut această măsură! NIMENI!

Avem ceva informații indirecte în privința asta de la BNR:

Ce arată graficul de mai sus e că diminuarea TVA la alimente a dus la o scădere temporară a ratei de creștere a prețurilor. Altfel spus, nu știm sigur dacă au scăzut prețurile la alimente. Știm că a scăzut viteza de creștere a prețurilor. Cu cât însă? Cota a scăzut de la 24% la 9%. Inflația s-a diminuat cu 2%-3%. Unde s-a restul diferenței?

Păi în buzunarul vânzătorilor evident! Nu în buzunarul consumatorilor.

Ce e și mai interesant e că de la 1 ianuarie 2016 a scăzut cota standard de TVA de la 24% la 20%. Și cu toate astea inflația e o ia în sus în continuare, nu se mai duce în jos. Deci o scădere cu 15% a TVA se traduce prin 2-3% scădere a inflației. O scădere cu 4% a cotei nu s-a văzut deloc însă în buzunarul românilor.

S-a văzut însă în bugetul statului, ale cărui venituri s-au diminuat cu niște miliarde de lei.

Au ajutat la ceva cele două diminuări ale TVA-ului? Datele BNR spun că doar pentru câteva luni. Scăderi de prețuri pentru câteva luni merită pierderile de miliarde de lei?

Dacă ligheanul e clar că e reducerea TVA la alimente, care ar fi țeava sparta? Păi țeava spartă e sistemul de producție și distribuție agricolă. Multe produse agricole merg la export direct pentru că nu există capacitate de stocare pe perioadă mai lungă. La câteva luni după ce se încheie sezonul pentru anumite legume și fructe România importă astfel de produse.

E mult mult mai simplu să reduci TVA-ul la alimente decât să repari sistemul de producție și distribuție a produselor agricole.

TVA redus pentru a doua casă

Recent Guvernul Dăncilă a diminuat cota de TVA aplicabilă pentru achiziția unui al doilea apartament nou de la 19% la 5%. Ba mai mult a fost eliminată restricția privind terenul aferent celei de-a doua locuințe.

Care a fost logica acestei măsuri? Cota de 5% e acordată ca ”politică socială” conform Codului Fiscal. Ce fel de politică socială e aia în care dai o cotă de TVA mai mică celui care are deja o locuință și vrea să își mai cumpere una?

Aici nu e nici o țeavă spartă, nu e nici o problemă. Nu se poate argumenta că există o nevoie la nivel de economie ca oamenii să achiziționeze o a doua locuință nouă. Pur și simplu e o facilitate fiscală oferită vânzătorilor de locuințe noi și atât. Nu există o componentă socială.

TVA redus pentru HORECA

România are cotă de TVA redusă la mâncare, la servicii de restaurant la cazare, la transportul turistic. La dracu, avem cotă redusă de TVA și la bere! Și toate astea pentru ce? A crescut numărul de turiști ca urmare a acestor scăderi?

Păi în Vama Veche și 2 Mai, anul trecut, în plin sezon turistic erau declarați (oficial) 106 turiști / zi. În tot sezonul turistic (aprilie – august) au fost declarați 16.000 de oameni. ÎN TOT ANUL TURISTIC 2018!

Nimănui nu îi pasă de cota de TVA dacă oricum nu declară nimic!

Altă chestie interesantă, chiar și atunci când toate veniturile sunt la vedere, astfel de reduceri de TVA nu ajută economia pe termen scurt și atât! Și nu o spun eu o spun irlandezii, care și ei au redus TVA-ul la o gamă largă de servicii turistice. Spre deosebire de români însă, irlandezii au făcut și studii pe tema asta ca să vadă ce efect a avut reducerea cotei de TVA.

Concluziile unui raport din 2018 pe tema diminuării cotei de TVA în sectorul turistic sună cam așa:

  • impact pozitiv asupra numărului de locuri de muncă în primul an, dar efect zero pe termen lung.
  • de cota redusă de 9% aplicată asupra serviciilor turistice au beneficiat mai mult familiile înstărite decât cele sărace. Taxa a devenit regresivă (efect net mai bun pentru cei cu venituri mai mari).
  • reducerea cotei de TVA în sectorul turistic a dus la o pierdere de venituri de circa 2,6 miliarde euro.
  • trecerea înapoi la o cotă standard nu ar avea un impact negativ major asupra economiei.

Studiul a fost publicat anul trecut, dar cu toate astea guvernul PSD a ținut morțiș să îi dea înainte cu reducerile deși există dovezi că ele nu funcționează și nu fac altceva decât să bage bani în buzunarul mediului de afaceri.

Țeava spartă: sectorul HORECA e plin de evazioniști. Ligheanul: scutirile și reducerile de taxe. Soluția: controale la nivelul operatorilor HORECA și scoaterea de pe piață (temporară sau permanentă) a celor care fac evaziune. Dar soluția e considerabil mai dificilă decât ligheanul.

Scutire de impozit în domeniul construcțiilor

Am tratat subiectul într-un articol separat în care spuneam că:

  • Scutirile oferite o să dea o gaură consistență în buget (2,2 miliarde RON în 2019)
  • Sectorul de construcții a fost afectat în 2018 de investițiile în scădere ale Guvernului și de fonduri mai mici alocate prin programul ”Prima Casă”.
  • Total întâmplător în 2019 primesc ample scutiri de la impozite salariale.
  • Același sector al construcțiilor e unul din cei mai mari importatori de forță de muncă ieftină din Asia.

Țeava spartă: evaziunea fiscală din domeniu. Ligheanul: scutirile și reducerile de taxe. Soluția: La fel ca și în cazul HORECA controale la nivelul operatorilor din sectorul construcțiilor și scoaterea de pe piață (temporară sau permanentă) a celor care fac evaziune. Corelat cu asta se pot crește investițiile în infrastructură. Dar din nou, e mult mai ușor să tai taxele decât să îți pui tot sectorul în cap.

Concluzii

Istoric vorbind scutirile și reducerile de taxe au fost soluții de avarie pentru probleme reale din economie. În loc să reparăm acele probleme însă am petecit în speranța că atunci când țeava va ceda complet noi ne vom fi mutat din apartament (de la guvernare adică) și va fi răspunderea altcuiva.

Și din păcate nici cei care poate vor lua locul PSD (adică PNL și USR) nu par a fi dispuși să repare țeava. Și ei, la fel ca și PSD, vor să înlocuiască ligheanul și cam atât.




Se justifică scutirea de impozite din domeniul construcțiilor?

Scutirea de impozit din domeniul construcțiilor e una din cele mai lipsite de sens măsuri fiscale din ultimii ani. De ce? Pentru că nimic din informațiile publice pe care le avem nu indică faptul că ea ar fi necesară sau utilă.

Nu am apucat să scriu despre ea la momentul la care a apărut, dar am început acum o serie de articole despre facilități fiscale acordate de Guvern. Mi-am dat seama că despre scutirea de impozit din domeniul construcțiilor e suficient de mult de scris încât se justifică un articol separat. Vor urma și altele:

La ce se referă scutirea de impozit în domeniul construcțiilor

Ultima chestie despre care vreau să vorbesc e acordarea de scutiri de impozit pentru sectorul construcțiilor. Practic angajații din acest sector de activitate nu plătesc:

  • impozit pe venit (10%),
  • cota de contribuții de pensie (CAS) se reduce și ea cu 3.75%
  • contribuția de asigurare de sănătate e scutită în totalitate.
  • cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă de 2,25% dispare și ea

Toate aceste scutiri și reduceri se aplică pentru salarii cuprinse între 3.000 RON și 30.000 RON pe lună.

Scutirile de impozit sunt substanțiale așa cum se poate observa. Acum întrebarea mea e: DE CE? De ce era nevoie de scutiri atât de generoase pentru acest sector de activitate?

Impactul bugetar al scutirilor

Impactul bugetar al acestor măsuri e unul considerabil. Conform Ministerului Finanțelor Publice toate aceste scutiri vor da o gaură de 2,2 miliarde RON din care:

  • 1,3816 miliarde RON scădere a veniturilor din contribuții de asigurări sociale. Scăderea asta e ceva mai problematică pentru că afectează bugetul de pensii, aflat oricum în deficit și bugetul de sănătate.
  • 0,8254 miliarde RON scădere a veniturilor din impozitul pe salarii

Câte grădinițe sau spitale se pot construi cu 2,2 miliarde RON? Câți oameni ar putea fi scoși din sărăcie cu banii aceștia? La câți km de autostradă renunțăm pentru ca angajații din construcții să aibă salarii mai mari?

Motivele oferite de Guvern

Iată ce spune OUG 114/2018, adică documentul prin care prevederile de mai sus au intrat în vigoare:

întrucât la data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani, prin acordul încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții se declară sectorul construcțiilor sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019, apreciind că sectorul construcțiilor reprezintă unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare, ținând cont că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private și având în vedere că în ultimii ani sectorul construcțiilor s-a confruntat cu dificultăți legate de asigurarea cu forță de muncă specializată și de o concurență neloială, pentru a pune în aplicare cu prevederile Acordului încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții pentru sectorul construcții se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiate pe domenii de activitate, în condițiile salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru, ținând cont că neadoptarea în regim de urgență afectează angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul încheiat cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții și va perpetua dificultățile legate de asigurarea cu forță de muncă specializată în domeniul construcțiilor

Ați înțeles motivul pentru care era nevoie de scutiri? Dacă răspunsul este: ”nu prea, am înțeles doar că e strategic și asta pentru că ai pus tu în bold” atunci stați liniștiți. Asta e explicația Guvernului: sectorul construcțiilor e unul strategic așa că îi dăm toată grămada asta de scutiri!

Motivele oferite de Federația Patronatelor Societăților din Construcții

Iată ce spune un reprezentant al Federația Patronatelor Societăților din Construcții, adică cei care au parteneriatul ăsta strategic cu Guvernul când au fost întrebați de ce era nevoie de scutiri (via Hotnews):

„Avem două probleme grave. Prima este criza de forță de muncă și cealaltă – e gravă pentru noi, dar e gravă pentru toată economia – este evaziunea aceasta fiscală exprimată în termeni populari „munca la gri”, a precizat Iftime.

De asemenea:

„O firmă de construcții își câștigă contractele participând la licitații publice. Se întâmplă asta și-n lucrările cu statul și în zona privată. Dacă prețul la materiale sunt cam aceleași în piață, nu pot să mă duc eu cu prețul la ciment de 3 lei și altcineva cu 4,5 lei, se cunoaște prețul real, unde se poate acționa în sensul reducerii prețului ofertei: la manoperă”, a explicat directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții. 

Ea spune că ofertanții intrau cu salariul minim pe economie ca să poată să câștige licitația, în condițiile în care criteriul de atribuire a unei lucrări este dominant ca fiind prețul cel mai scăzut.

„Dacă eu, de bună intenție, aș fi vrut să-mi plătesc muncitorii mult mai bine, intram în competiție cu dumneavoastră care plăteați salariul minim pe economie, pierdeam licitația garantat”, a spus Iftime.

Deci care sunt motivele? Păi aparent:

  1. Lipsa de forță de muncă din sectorul de construcții
  2. Evaziunea fiscală și munca la gri care îi fac pe evazioniști mai competitivi.

Din cauza celor două motive de mai sus era nevoie ca Guvernul să scutească tot sectorul de o sumedenie de taxe și impozite.

Sunt suficient de bune cele două motive?

Răspunsul e simplu: NU! De ce? Pentru că, să îmi fie cu iertare, dar cele două probleme de mai sus sunt specifice întregii economii, nu doar sectorului de construcții!

Întrebați firmele de IT dacă pot recruta angajați și vă vor spune fix același lucru.

Întrebați firmele de panificație și vă vor spune fix același lucru: nu se găsesc angajați și evaziunea e prea mare. Întrebați băncile cât de ușor găsesc angajați și vă vor spune că nu sunt pe nicăieri.

Întrebați producătorii de  vin din România și vă vor spune că nu găsesc nici zilieri nici ingineri agronomi iar evaziunea din domeniul băuturilor alcoolice îi omoară.

De ce e sectorul construcțiilor mai important decât alte sectoare? Nu știm! Nimic nu indică faptul că ar fi mai important decât alte sectoare. Dar cumva trebuie să credem Guvernul și pe constructori pe cuvânt.

Cât de bine merg lucrurile în construcții

Aparent lucrurile nu merg prea ok în domeniul construcțiilor. Conform News.ro întregul sector a înregistrat o scădere de 4,1%, care mai adaugă și că:

În decembrie 2018, faţă de decembrie 2017, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută, a scăzut pe total cu 6,5%, scădere reflectată la lucrările de construcţii noi (-12,7%) şi la lucrările de reparaţii capitale (-6,2%). Creştere s-a înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+12,3%).

Și dacă tot facem muncă de detectivi, haideți să punem scăderea asta în context. Cum se  face sectorul construcțiilor scade deși economia României crește? Iată ce informație interesantă ne oferă Consiliul Fiscal într-un raport despre bugetul propus pe anul 2019:

Așadar investițiile Guvernului român în economie în 2018 trebuiau să fie de 4,1% din PIB conform bugetului pe anul 2018, dar execuția bugetară efectivă indică doar 3,6% din PIB. Ca o paranteză diferența pare să provină dintr-o subperformare a proiectelor de investiții din fonduri europene.

Avem așadar două evenimente ce au avut loc în 2018, an cu creștere economică:

  1. Guvernul nu a cheltuit cât a promis pe investiții, majoritatea presupunând cheltuieli de construcții.
  2. Sectorul de construcții a scăzut.

Să existe oare vreo legătură între cele două? Vă las pe voi să ghiciți.

Altă chestie importantă legată de sectorul de construcții e că în 2018 au fost alocate fonduri pentru programul Prima Casă mai mici cu 20% față de cele pentru 2017. Licitațiile publice și construcțiile rezidențiale au fost principalele motoare de creștere ale sectorului de  construcții din ultimii ani.

Aparent în 2018 ambele au avut alocați mai puțini bani de la buget. În 2019 Guvernul oferă o grămadă de scutiri acestui sector de activitate. Mama ei de coincidență, ce bine se leagă lucrurile astea! Deci toți băieții deștepți obișnuiți cu bani de la buget nu au mai primit bani suficienți, dar primesc scutiri!

Cine importă forță de muncă din afară

Prin august 2018 au apărut o serie de articole despre importul de forță de muncă (via Capital):

Numărul muncitorilor străini în România a atins un nou maxim, respectiv de 17.000 de persoane, potrivit ultimelor date ale Ministerului Muncii. În primele șapte luni ale anului au intrat în țara noastră peste 4.300 de angajați din Sri Lanka, Nepal, China, Turcia sau Vietnam. Angajatorii susțin că sunt de încredere și muncitori, dar deloc ieftini.

Deci în 2018 am avut record de import de forță de muncă. De curiozitate, ce sectoare de activitate au importat cei mai mulți muncitori non-UE? Tot din articolul de mai sus:

Aceştia se angajează în restaurante, hoteluri, construcţii navale, vânzare de îmbrăcăminte şi încălţăminte, construcţii rezidenţiale.

Hopa! Deci sectorul de construcții rezidențiale e printre cei mai mari importatori de forță de muncă din afara UE. Tendința asta probabil va continua în 2019.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că, pe de o parte firmele din construcții spun că au nevoie de scutiri pentru că nu găsesc muncitori. Pe de altă parte aceleași firme aduc forță de muncă ieftină din Asia. Acea forță de muncă ieftină se va bucura de scutirile de taxe de mai sus.

Deci oameni din restul economiei vor plăti impozite care trebuie să acopere gaura de la buget cauzată de sectorul de construcții. Sectorul de construcții în schimb va folosi acele scutiri pentru a angaja muncitori ieftini din Asia. Nu am o problemă cu aducerea de imigranți pentru a lucra în construcții, dar nu înțeleg de ce trebuie să dăm firmelor de construcții scutiri de impozite dacă nu vor genera mai multe locuri de muncă pentru români. Am mai scris că România nu e pregătită pentru a importa un număr mare de imigranți, o astfel de măsură fiind o bombă socială cu ceas.

Cine beneficiază așadar de aceste scutiri până la urmă? Scopul scutirilor e de a băga bani în buzunarul constructorilor? Care e logica economică aici?

Concluzii

Concluziile mele ar fi următoarele:

  • Scutirile oferite o să dea o gaură consistență în buget (2,2 miliarde RON în 2019)
  • Sectorul de construcții a fost afectat în 2018 de investițiile în scădere ale Guvernului și de fonduri mai mici alocate prin programul ”Prima Casă”.
  • Total întâmplător în 2019 primesc ample scutiri de la impozite salariale.
  • Același sector al construcțiilor e unul din cei mai mari importatori de forță de muncă ieftină din Asia.



Câteva chestii interesante din bugetul pe 2019

Sigur ați auzit, dar pe 31 ianuarie, a fost publicat proiectul de buget de stat. Dacă sunteți masochiști și biciurile, cătușele sau alte jucării de genul nu vă mai satisfac, vă recomand cu căldură să citiți propunea de lege a bugetului de stat și anexele însoțitoare.

Am să fac câteva comentarii acum pe baza a ce am citit din Legea propriu-zisă, fără a mă uita (încă) pe partea cu cifre:

CEC Bank primește bani

Bugetul a venit la pachet cu o surpriză plăcută pentru companiile de stat:

Art.30. – În bugetul Ministerului Finanțelor Publice, la capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, la titlul 72 „Active financiare” este cuprinsă și suma de 940.000 mii lei, reprezentând contribuția Statului Român la majorarea capitalului social al CEC BANK – S.A., care se va utiliza după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat.

Pe românește statul bagă 940 milioane RON în capitalul CEC Bank. Adică dă acești bani băncii pentru ca banca să facă ceva cu ei. Ce anume? Să dea credite probabil. Cui? Vă las pe voi să vă dați seama singuri. Între timp haideți să vedem cum stă CEC Bank din punct de vedere financiar:

Datele sunt din 2017 (2018 apare abia prin mai 2019) și din câte se pare CEC are un capital social de 1,37 miliarde RON. În 2017 a înregistrat un profit de 205 milioane RON și avea alte rezerve de 302 milioane RON. De ce era nevoie de mai mult capital social atunci?

O avea legătură cu taxa pe lăcomie care, aparent, va duce la o diminuare zdravănă, dacă nu chiar o eliminare completă a profiturilor pentru multe bănci?

Și apropo de asta: cum se vor vedea lucrurile de la Bruxelles:

  • Guvernul României introduce o taxă pentru toate băncile, care afectează masiv profitabilitatea sistemului bancar
  • România dă bani celei mai mari bănci deținute de stat.

Și apropo de Consiliul Concurenței, poate ar trebui să se întrebe cineva pe acolo dacă nu cumva CEC Bank face concurență neloială celorlalte bănci. Ah, nu Consiliul Concurenței are treabă cu ROBOR, deși a mai analizat odată problema asta.

Alte companii de stat primesc bani

Recapitalizări (adică bani băgați în companii) vedem și la Metrorex și la CFR Călători:

Art.36. – (1) Cu suma de 180.000 mii lei, prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, articolul 72.01 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale”, se majorează contribuția statului la capitalul social al Societății Comerciale de Transport cu Metroul București „Metrorex” – S.A.

(3) Cu suma de 150.000 mii lei, prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, articolul 72.01 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale”, se majorează contribuția statului la capitalul social al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A.

Dacă aveți curiozitatea să vă uitați pe situația financiară a Metrorex (iunie 2108) o să vă luați cu mâinile de păr: pierderi de 212 milioane RON! Managementul eficient, nu glumă…

La CFR Călători din păcate nu am fost în stare să găsesc situații financiare, dar nu știu de ce am o bănuială că nici lor nu le merge bine.

Așadar, care e faza cu recapitalizările astea? De ce sunt necesare dacă totul merge așa bine?

Buget local vs. Buget central

Aici avem o discuție foarte interesantă pentru că legea bugetului propusă de PSD+ALDE oferă mai puțini bani primăriilor din teritoriu. Chestia asta se întâmplă pentru că primăriile sunt finanțate parțial prin acordarea unui procent din banii colectați din taxe și impozite din acea localitate (TVA și impozit pe venit).

De ce sunt acești bani din impozite importanți? Pentru că oferă independență față de politicile Guvernului central. Banii care vin de la bugetul central (prin diferite fonduri, ca transferuri de echilibrare sau din PNDL) vin întotdeauna cu condiții:

  • Ești fan cine e la putere? Atunci ai șanse mari să primești banii. Acum e Dragnea, dar numele e irelevant.
  • Nu ești fan cine e la putere, chiar dacă ești membru al partidului de guvernare (PSD acum), s-ar putea să nu primești deloc bani sau poate doar o parte din ce ai nevoie.

Impozitul pe venit

Anul trecut Guvernul a diminuat cota de impozit de la 16% la 10% pentru impozitul pe venit. Impozitul pe venit era una din acele surse. Astfel, chiar dacă nu s-a modificat procentul, s-a diminuat suma colectată.

Anul acesta, înainte de a apărea bugetul deja se iscase un scandal referitor la acești bani (via Hotnews):

Primarii marilor orașe acuză Ministerul de Finanțe și Guvernul că în 2019 se dorește alocarea a doar 45-50% din impozitul pe venit către primării, față de 60% cât ar fi necesar după scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% în 2018, pentru reechilibrarea bugetelor. 

Într-un final s-a ajuns la un compromis iar acum legea alocă:

a) 15% la bugetul local al județului;

b) 60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;

c) 5% pentru constituirea unui fond la dispoziția consiliului județean, gestionat printr-un cont distinct deschis pe seama acestuia, fond care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor din județ, prin hotărârea autorităților deliberative, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcționare și/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală precum și pentru cheltuielile de funcționare pe care unitățile administrativ-teritoriale din județ, în mod justificat, nu le pot finanța.

d) 20% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor;

Primăriile primesc deci 60% și promisiunea unui fond de 5% care va fi administrat însă de consiliul județean.

PNDL

Condițiile puse de Centru primăriilor locale se văd cel mai bine când vine vorba despre banii din PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală). PNDL e un fel de fond guvernamental din care se dau bani primăriilor pentru investiții locale. E însă notoriu faptul că PNDL e unul din instrumentele folosit de Guvern pentru a controla primăriile din teritoriu. Iar folosirea banilor din PNDL e oricum, numai transparentă nu.

Ce credeți că se întâmplă cu PNDL în bugetul 2019? Ați ghicit: primește și mai mulți bani!

Altfel spus și mai multe resurse care merg în oala controlată de Liviu Dragnea de la centru! Ba se mege până acolo încât se mută bani din Fondul de rezervă al Guvernului în PNDL și se pot muta bani de la o destinația la alta, deși treaba asta nu era inițial permisă de lege. Care lege? Păi legea responsabilității fiscal bugetare! Nu glumesc, avem excepții de la Legea responsabilității fiscal bugetare pentru PNDL!

Art.29. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se pot aloca Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin hotărâre a Guvernului, sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019 pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, inclusiv etapa a II-a.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 12 lit. e) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și ale art. 47 alin. (4), (9) și (10) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2019, se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice să efectueze virări de credite bugetare și de angajament, între capitole bugetare și între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, în vederea finanțării Programului Național de Dezvoltare Locală, inclusiv etapa a II-a.

Repet: Cine e cu noi primește bani, cine nu, să se descurce!

Cheltuieli noi

Ultima chestie legată de bugetul local: pe lângă faptul că finanțarea e mai redusă, primăriile s-au trezit că trebuie să finanțeze o serie de cheltuieli care în trecut erau acoperite de la bugetul de stat. Iată:

Art.5. – (1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art.4 lit. a), sunt destinate:

(8) În anul 2019, prin derogare […] finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap de la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se finanțează exclusiv din veniturile proprii ale acestora și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, după caz iar finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor se asigură exclusiv din veniturile proprii ale acestora și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, după caz.

Partea cu bold e cea relevantă: primăriile și județele trebuie să se descurce singure cu cheltuielile pentru persoane cu handicap, inclusiv salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap și indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap.

Pentru orașele mari asta nu va fi neapărat o problemă mare, dar pentru orașele mici și comune e posibil să devină o problemă semnificativă. Prin august 2018 multe primării din orașele mici și comune rămăseseră fără bani pentru orice altceva în afară de salarii. 

Și în cazul în care credeți că așa ceva nu se poate întâmpla…s-a întâmplat și anul trecut!

Să mai vină cineva să spună că PSD e partid de stânga! Halal partid de stânga care lovește în oamenii cu handicap!

Alte ciudățenii din Legea Bugetului 2019

Sunt multe chestii dubioase în legea bugetului pe 2019. Mai las câteva chestii aici, poate mai sunt curioși:

Mentenanță feroviară

Bani pentru mentenanța rețelei feroviare merg cu prioritate la acoperirea unor datorii la bugetul de stat:

Art.35. – În bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 2019, suma prevăzută la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”, alineatul 51.01.55 „Întreținerea infrastructurii feroviare publice” se utilizează cu prioritate pentru:

a) plata obligațiilor către bugetul general consolidat;

b) asigurarea cheltuielilor stabilite de lege, aferente activității de întreținere și funcționare a infrastructurii feroviare publice prestate de administratorul infrastructurii feroviare, precum și a cheltuielilor stabilite prin contracte de prestări servicii, inclusiv cu sucursalele/filialele acestuia.

Nu știu dacă vă aduceți aminte, dar în august 2018 un tren a deraiat după ce podul peste care trecea s-a prăbușit.

Repet: Podul a căzut cu totul! Nu au fost morți pentru că era un tren de marfă! Altfel am fi asistat la o catastrofă! Iar acum ne jucăm de-a ”uite banii, nu sunt banii!” Și partea cea mai mișto e că poți lua sumele acelea și să te mândrești cu ele că ai făcut și ai dres.

Încă o companie de stat

Vom avea o nouă companie de stat, numită “Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea –SA”.

Art.33. – În bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Vânătoare”, titlul 72 „Active financiare“, alineatul 72.01.01 „Participarea la capitalul social al societăților comerciale”, este prevăzută suma de 100 mii lei, care se utilizează în anul 2019 pentru punerea în aplicare a prevederilor art.3 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr.933/2018 privind înființarea Societății Naționale “Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea –SA”.

Conform HG-ului de înfințare:

(1) Scopul Societății este acela de a realiza un mecanism comercial funcțional care să conducă la valorificarea superioară a resurselor și producției agricole naționale.

Și uite așa nu am înțeles nimic din ce ar trebui să facă…ceva legat de vânzarea produselor agricole. Nu îmi e clar de ce era nevoie de o astfel de societate când există foarte multe societăți private care fac fix același lucru. Iarăși sunt curios dacă, de exemplu, Consiliul Concurenței ar avea o problemă cu faptul că statul se bagă peste comercianți. Probabil că nu are…

Securitatea finanțată și din bugetul educației

Mă rog, nu toată, doar acadamenia securității va primi bani de la Ministerul Educației:

Art.38. – În anul 2019, prin derogare de la art. 23 alin. (2) din Legea nr. 56/2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale, cu modificările și completările ulterioare, sumele alocate de la bugetul de stat Academiei de Științe ale Securității Naționale sunt cuprinse în anexa nr. 3/25 a Ministerului Educației Naționale, la capitolul 53.01 „Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare”, titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”.

De ce? O fi de bine, o fi de rău?

Comisia Naționala de Prognoză

Pe la Comisia Națională de Prognoză e cineva cu influență deosebită la nivel de PSD probabil, altfel nu îmi explic cum de ajunge instituția să facă niște care nu au nici o legătură cu rolul ei:
  • primește control asupra unor programe de dezvoltare.
  • Ajunge să facă partea de analiză de risc pentru ANAF.

Chestia cu ANAF-ul am să o discut separat, dar treaba cu programele de dezvoltare e în legea bugetului:

Art.25 – (1) Pentru programele guvernamentale aprobate în anul 2019 în condiţiile legii se autorizează Secretariatul General al Guvernului, la propunerea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, să introducă în buget, în cursul întregului an, în anexele nr. 3/13/02 și 3/13/27, programe noi în valoare totală de 33.368.000 mii lei credite de angajament şi credite bugetare, din care în anul 2019 credite de angajament în limita sumei de 9.495.000 mii lei.

În 2019 Comisia Națională de Prognoză primește dreptul de a propune programe guvernamentale în valoare de aproape 9,5 miliarde RON!

Ce treabă are CNP cu propunerea de programe guvernamentale? Păi…fix niciuna, așa cum se poate observa prin simpla citire a atribuțiilor sale:

Concluzii

Vreți câteva păreri înainte de a ne uita efectiv pe cifre? Aș zice așa:

  • Reparații la găurile date în ultimii 2 ani (capitalul social mărit la CEC, Metrorex și CFR)
  • Bugetul folosit ca armă politică (tăieri de fonduri și creșteri de cheltuieli la nivel local)
  • Ciudățenii – și folosesc cuvântul acesta pentru că vreau să cred că nu sunt făcute cu dedicație.




Revoluția fiscală crește dependența primăriilor de PSD

Cred că ați observat și voi cât de multă agitație e în prezent pe seama trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat corelat cu diminuarea impozitului pe venit la 10%. Tema e una cât se poate de serioasă și e normal să ocupe spațiu în media însă mai au loc câteva chestii interesante în spate, care nu se bucură de atât de multă atenție:

  • diminuarea sumelor care merg la bugetul administrațiilor locale și
  • o trecere a puterii din teritoriu către centru.

Haideți să le luăm pe rând:

Despre autonomia primăriilor

În România proaspăt ieșită din comunism toate veniturile unui oraș erau stabilite la centru. În timp, odată cu tranziția spre un sistem de administrație ceva mai modern s-a considerat că autoritățile locale (haideți să le zicem primării) trebuie să aibă o autonomie mai mare în a decide ce cheltuieli trebuie să întreprindă spre binele comunității locale.

Altfel spus, primarul orașului Cluj știe mai bine pe ce să dea banii decât un funcționar din Ministerul Finanțelor Publice din București. Ca să poată finanța acele cheltuieli, legislația a fost modificată astfel încât:

  1. primăriile să poată stabili și colecta taxe locale, cele mai des întâlnite fiind impozitul pe locuință, impozitul pe teren și impozitul pe autovehicule.
  2. o parte din banii încasați din taxele și impozite pe teritoriul lor dar care mergeau la bugetul central urmau să fie transferați înapoi. Aici e vorba despre bani încasați din impozit pe venit (salariați, PFA-uri, etc), impozit pe profit (companii) și TVA (companii în general).
  3. primăriile să primească în continuare bani de la bugetul central pentru a acoperi celelalte cheltuieli.

Altfel spus, o primărie tipică din România are ca venituri:

  1. bani din taxe locale (impozit pe apartament, teren, mașină etc).
  2. un procent din banii încasați pe teritoriul său din impozit pe venit, impozit pe profit și TVA
  3. subvenții de la bugetul central
  4. alte venituri.

Dacă ești primar atunci știi sigur că te poți baza pe banii de la nr. 1 și 2. Banii de la nr. 3 vin în funcție de cine e la putere.

Spre exemplu, dacă ești primar PNL și partidul tău e în opoziție, atunci îți dorești ca 1 și 2 să reprezintă cât mai mult din veniturile tale pentru că poți fi sigură că veniturile de la nr. 3 vor fi mici.

Dacă ești primar PSD și partidul tău e la putere atunci poți fi sigur că banii de la nr. 3 vor veni spre tine în proporție mai mare.

Ce se va schimba?

Ei bine, dacă impozitul pe venit scade de la 16% la 10% sunt șanse mari ca banii care vor ajunge la primării din impozit pe venit să fie mai puțini. Ori banii din impozit pe venit erau bani din categoria nr. 2 adică bani pe care un primar se putea baza indiferent cine e la putere. Cum va afecta asta primăriile? Eu aș zice cam așa:

Primarii care NU fac parte din coaliția PSD-ALDE se vor trezi cu mai puțini bani la buget, bani care probabil fie nu vor fi înlocuiți prin transferuri de la bugetul central fie vor veni, dar în sume insuficiente pentru a compensa pierderea.

E greu de estimat cât de mare va fi pierderea pentru că, spre exemplu, un oraș mare precum Cluj va avea venituri relativ mari din impozit pe venit având în vedere populația și faptul că sunt multe joburi bine plătite în oraș. O comună oarecare din județul Olt nu va fi afectată foarte tare pentru că nr. de salariați va fi oricum unul foarte mic.

Văzusem pe net o estimare a pierderilor, dar sincer nu știu dacă e corectă pentru că nu prea am date pentru a putea verifica:


Conform cifrelor de mai sus pierderea la nivelul tuturor primăriilor ar fi de 678 milioane de euro, adică în medie 9,4% din venituri.

În majoritatea cazurilor probabil primele cheltuieli tăiate vor fi cele cu investițiile, chestie care nu are cum să ajute economia pe termen lung. Pe de altă parte însă poate în felul acesta se mai oprește din risipa banului public la nivel local (a zis cineva nu mai construiți biserici?).

Mai sus ziceam că dacă ești de la PSD atunci sunt șanse mai mari să primești bani de la buget. Iar asta e adevărat, doar că…

Țeapa cu salariile bugetarilor

Cred că ați văzut știrile cu acele primării de prin țară care au rămas fără bani pentru că și-au dat salarii mult peste ceea ce aveau în buget. Fix pe logica de mai sus s-au bazat și ei când au mărit salariile: ai noștrii sunt la putere, ne vor da bani, deci putem mări salariile. Doar că surpriză! Guvernul nu vrea să transfere bani! Șoc și groază!

Ok, care e faza? E Guvernul PSD și Liviu Dragnea atât de strâns la buzunar? Nici vorbă, dar explicațiile sunt mult mai interesante de atât!

Noroc sau geniu politic?

Atunci când ești primar peste un oraș mare, ai și un cuvânt de spus în partid. Oraș mare înseamnă contracte multe, înseamnă cotizații mari la partid. Altfel spus un oraș prosper cu venituri proprii mari va crea un primar care va avea o voce puternică în partid. Această lege care a permis primăriilor mai multă independență față de bugetul central a creat baronii locali. Iar Liviu Dragnea are o relație dificilă cu ei: pe de o parte are nevoie de susținerea lor în partid, dar pe de altă parte nu le poate permite să devină atât de puternici încât să îl dea jos de la cârma partidului.

Măsura asta vine numai bine pentru cei de la centrul PSD în războiul cu oamenii din teritoriu. Oricum erau dependenți în mai mică sau mai mare măsură de banii de la buget. Acum iată că acea dependență va crește. Așa puterea baronilor locali PSD mai scade puțin iar puterea discreționară a centrului crește. Credeți că bat câmpii cu chestia asta? Iată ce zice chiar Liviu Dragnea despre dezastrul din teritoriu, acolo unde multe primării mici nu au bani de salarii:

Orice primărie este autonomă. Are libertatea, prin hotărârile consiliului local, să aprobe atât ștatul de funcții, organigrama, cât și bugetul. Ei hotărăsc câți bani alocă pentru salarii și câți bani alocă pentru dezvoltare. Au aceasta autonomie, pe care au cerut-o”.

Ar mai fi un detaliu demn de menționat: Guvernul și-a asumat un deficit bugetar sub 3% și sunt convins că vor face tot ce le stă în putere să îl atingă. Așadar există și un motiv oficial bun pentru a nu plăti prea mulți bani către primării: Guvernul și-a asumat o țintă și trebuie să se țină de ea.

Nu știu dacă treaba asta a fost planificată de la bun început sau dacă doar a profit de circumstanțe, cert e că a ieșit teribil de bine pentru Liviu Dragnea. Sunt convins că vor fi alocați bani de la buget pentru salarii, dar nu înainte de a lăsa primăriile să sufere doar pentru a le arăta cine e șeful.

Asta înseamnă că în afară de salarii plătite, sunt șanse mari ca acele primării să nu mai vadă nici un ban în plus.

Concluzii

  • Diminuarea impozitului pe venit va lăsa primăriile fără o parte din venituri ceea ce le va crește gradul de dependență față de centru.
  • Centrul nu pare foarte dispus să transfere sume mari de bani având în vedere că și-a asumat o țintă de 3% deficit.
  • Centru PSD își mărește puterea față de baronii locali prin mișcarea asta.
  • Vor avea de suferit investițiile probabil, dar e o ocazie bună pentru primării să renunțe la o parte din cheltuielile inutile (a zis cineva biserici?).

Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul, dar ești o persoană ocupată (știu cum e!), îți pot trimite un newsletter săptămânal pe mail cu ce articole am mai scris. Nu îți fă griji, te poți dezabona automat oricând vrei (un click și s-a rezolvat). Tot ce trebuie să faci e să introduci emailul în căsuța de mai jos și un nume (ca să pot spune ”Bună Mihai”, nu ”Dragă utilizator”) apoi verifică emailul pentru linkul de confirmare (dacă nu apare nimic vezi și în Spam).

Abonare Newsletter pe mail

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]

 

 




12 miliarde RON impactul impozitului pe gospodărie

Pe scurt lucrurile stau cam așa:

  • Din puținele declarațiile din presă și câteva cifre aruncate aiurea rezultă un impact bugetar de 12 miliarde RON (44% din veniturile din 2016).
  • ANAF nu poate să se ocupe de chestia asta deci se vor ocupa consultanții. Doar că nu avem 35.000 de consultanți în România.
  • Vom avea deduceri.

Varianta mai lungă ar fi următoarea și se bazează pe declarațiile făcute la Sinteza zilei

Impactul bugetar e uriaș

Impozitul va fi de 0% pentru venituri sub 2.000 RON sau 10% dacă depășesc valoarea asta și se va aplica asupra veniturilor gospodăriei. Gospodăria nu e definită, dar probabil va fi orientată în jurul familiei tradiționale, aia constituită din soț și soție. Două persoane care sunt impozitate în prezent cu 16% vor fi impozitate la comun cu 10%.

Două persoane care câștigă minimul pe economie (1.450 RON), în prezent, plătesc impozit pe venit de 292 RON (146 RON x 2 persoane). Nu e clar cum se va calcula noul impozit, dar dacă nu se va schimba nimic în legislație, se va impozita cu 10% diferența între 2.900 RON și 2.000 RON. Ar rezulta un impozit de 72 RON. Statul pierde 220 RON.

Asta va duce la o scădere drastică a veniturilor la buget pentru că 40% dintre salariații români (2,4 milioane de salariați) câștigau minimul pe economie în 2015. Hai să presupunem că toți cei 2,4 milioane sunt căsătoriți. Asta înseamnă 220 RON x 1,2 milioane gospodării. Într-un an bugetul ar pierde 3,2 miliarde RON doar de la gospodăriile care câștigă salariul minim.

Salariul mediu brut era în decembrie 2016 de 3.257 RON. În prezent două persoane care câștigă salarium mediu pe economie plătesc 870 RON impozit pe profit (435 RON x 2 persoane). După noul sistem acea gospodărie ar plăti 377 RON impozit, rezultând o pierdere pentru bugetul de stat de 493 RON pe gospodărie. Sunt 5,45 milioane de salariați, din care 2,4 milioane câștigă minimul pe economie. Rămân 3 milioane de salariați, adică aproximativ 1,5 milioane de gospodării. 493 RON x 1,5 milioane înseamnă 8,8 miliarde RON într-un an.

Adăugând cele 3,2 miliarde de mai sus obținem un total de 12 miliarde RON pierduți de buget prin aplicarea noului impozit. În 2016 încasările la bugetul de stat din impozit pe venit au fost de 27,7 miliar RON. Ar rezulta o diminuare a încasărilor cu 44% și asta fără să țin cont de deduceri.

Atenție însă, calculele mele se bazează pe ipoteza că impozitul pe gospodărie se va calcula la fel ca impozitul pe venit. Și pentru că nu am acces la cifre exacte am folosit doar salariul minim și salariul mediu în calculele mele.

Vom avea deduceri pe bază de bon fiscal

Pe scurt se va acorda deducere pentru copii: 1.600 RON / an / copil pentru familii cu venituri sub 5.000 RON, 1.200 RON / copil / an pentru familii cu venituri între 5.000 RON și 8.000 RON și nimic pentru cei peste 8.000 RON (chiaburii dracu).

Aici nu zic nimic de rău, pentru că mi se pare ok. Și nu am nimic împotriva deducerii pe bază de bon fiscal, e perfect rezonabil pentru că va încuraja pe oricine să ceară bonuri.

ANAF nu are capacitatea de a administra acest impozit

Spun chestia asta ori de câte ori apare câte o discuție despre taxe noi: ANAF nu mai face față unor alte impozite și taxe noi. Nu au angajați suficienți, nu au servere suficiente, dar toate guvernele vor bani mai mulți. PSD știe chestia asta așa că a venit cu propunerea ca impozitul să fie administrat de consultanți fiscali. S-a vehiculat numărul de 35.000 de consultanți fiscali necesari. Doar că…nu sunt 35.000 de consultanți fiscali în România. În momentul de față Camera Consultanților Fiscali numără exact 4.121 membrii activi. Nu se știe de unde vor veni restul de 31.000 de oameni, poate de la Fisc, deși asta ar paraliza activitatea ANAF de tot. Aaa…și apropo, mulți dintre acei consultanți fiscali nu vor avea chef să lucreze pentru statul român care de multe ori uită să plătească.

Cea mai mare aberație e însă asta:

Acest consultant fiscal va plati si impozitele in numele acelei gospodarii, asa ca se vor reduce costurile

Consultantul fiscal nu va plăti niciodată impozitele. Nimeni nu vrea să fie făcut răspunzător pentru plata altora. De ce și-ar asuma un consultant o plată pentru o familie pe care nu o cunoaște. Dacă familia nu are bani să plătească atunci ce se întâmplă? Plătește consultantul și rămâne să își recupereze datoria de la contribuabil? NIMENI nu va accepta să facă asta. Oamenii care au propus chestia asta nu au nici cea mai vagă idee cum funcționează taxele!

La final niște sfaturi:

  1. Feteleor, dacă sunteți singure și cu carieră, căutați pe unul sărac, dar cu deducere mare.
  2. Băieți, dragobetele sărută fetele…care diminuează impozitul de plată. Abia acum înțeleg de ce toți ăia din telenovele își luau cameriste sărace de nevastă.
  3. Faceți copii / adoptați copii / cumpărați copii dacă vreți deduceri mari. Acum înțeleg de ce Angelina adopta câte un plod după fiecare film.

Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]





PSD-ul si taxele

Pentru că sunt de fel fan inrait de BDSM economic (am să scriu într-o zi un Fifty Shades of Grey pentru economiști), am decis să îmi satisfac poftele în cel mai dubios fel posibil: citind programul de guvernare al partidului cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile.

Inițial am vrut sa scriu un rezumat al întregului program, dar pentru ca paginile se tot adunau, am decis să iau pe rând subiectele interesante, așa că astăzi, despre taxe.

PSD și în general partidele politice nu înțeleg cum funcționează taxele

Și nu e o chestie pe care am văzut-o doar la PSD, în general partidele din România fie nu înțeleg cum funcționează sistemul fiscal din țara asta fie știu, dar ignoră și manipulează intenționat prin programe sau afirmații. Ca să fiu sincer, ambele perspective sunt la fel de rele deci hai mai bine să nu ne gândim la asta și să vedem ce intenții are PSD după câștigarea alegerilor.

Păi în primul rând PSD vrea să cheltuie o grămadă de bani pe care nu îi are mărind pensiile, salariile bugetarilor, investind în infrastructură etc. Voi reveni asupra subiectului într-o postare viitoare. PSD spune însă că va atrage o grămadă de investiții private în România, la care se adaugă investițiile din fonduri europene și cele ale statului. Și toate aceste investiții, spun ei, vor aduce bani la buget prin impozite și taxe.

Spre exemplu, investițiile provenind din fondurile guvernamentale, fonduri europene și investiții private vor aduce la bugetul de stat, prin taxe și impozite, venituri suplimentare de 12,8 miliarde RON în 2017 dacă este să ne luăm după programul economic al PSD. Și toate astea conform unei estimări că aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții ajung la buget ca taxe.

Taxe din investitii

Doar că lucrurile nu stau chiar așa. Haideți să ne imaginăm că vine investitorul român sau străin și construiește o fabrică. Cumpără materiale de construcții sau angajează companii de construcții, aduce echipamente în România etc. Toate astea înseamnă că investitorul respectiv va primi facturi cu TVA (exceptând cazul în care aduce bunurile din UE). E adevărat că investitorul plăteşte acel TVA către stat, dar, și aici e un mare dar, investitorul poate să recupereze acei bani de la buget. Mai mult, orice investitor care construiește o fabrică în România pentru a livra apoi bunuri către alte țări va avea în permanență TVA de recuperat de la stat dat fiind că toate livrările lui în afara României sunt scutite de TVA, în timp ce achizițiile făcute de la furnizori din România sunt cu TVA. Acei bani plătiți de investitor către stat sunt venit temporar la buget, pentru că mare parte din ei se recuperează ulterior. Să mai spunem că PSD vrea scăderea TVA la 18%?

O altă sursă de venit la buget, mai credibilă aș zice eu este dată de salarii. Da, doar că mulți investitori vin în România pentru a plăti salarii mici angajaților, gen minimul pe economie. Aici e simplu, programul PSD vorbește despre creșterea valorii salariului minim pe economie. Ok, perfect atunci, pare că am rezolvat problema, doar că PSD vrea și scăderea sau chiar eliminarea în anumite situații a principalelor taxe salariale: impozit pe venit, contribuția la fondul de pensii și contribuția la fondul de sănătate (vezi mai jos). Nu îmi e clar dacă au ținut cont de propriile scăderi de taxe când au estimat acel 30% venituri din taxe.

Stoparea externalizării profiturilor

Corectii economice PSD

Dar cum rămâne cu profitul din investițiile acelea? Ni se vorbește de investiții private anuale de 10 – 12 miliarde RON (slideul 10), dar la slide-ul 28 (mai sus) ni se spune că ”Se va stopa externalizarea profiturilor de către firmele multinaționale” prin implementarea graduală a Directivei CE1164/2016.

Așa cum ziceam și mai sus, fie discutăm despre o profundă neînțelegere a felului în care funcționează taxele fie oamenii vor să manipuleze. Nu se stopează nimic. Ce face directiva respectivă este să introducă niște reguli clare privind impozitarea profiturilor în toată Uniunea Europeană pentru a evita inginerii financiare de tipul celor făcute de Starbucks sau Apple.

Multinaționalele vor scoate profitul în continuare din România pentru că așa e normal să se întâmple (șoc și groază). Gândește-te, ce multinațională ar mai vrea să investească în România dacă nu ar putea să ducă profitul la sediul principal și să îl folosească acolo? Cum ar fi ca o companie românească să investească în Germania și apoi nemții să spună: ”Boss, ai avut profit de 10 milioane de euro, dar nu te lăsăm să ieși cu el țară pentru că așa vrea mușchiul nostru”. Ori fix asta încearcă să spună PSD, că vor bloca ieșirea profitului din România cu o directivă care spune doar cum se impozitează acel profit, fără să interzică nimic legat de mutarea lui în afara României.

Calculul accizelor

Altă minune care m-a dat pe spate a fost calcularea accizelor la cursul real și nu la cursul de 4,73 RON / EUR cum se face în prezent. O măsură bună, de acord, doar că…măsura a fost introdusă de guvernul Ponta când dădea din colț în colț după bani. Iar chestia asta e posibil să diminueze veniturile la buget. Nu spun că nu ar trebui făcută, dimpotrivă, prevederea e aberantă, dar mi se pare dubios să o pui în programul tău ca promisiune în condițiile în care tot tu ai instituit măsura.

Veniturile fiscale

Consiliul Fiscal zice că în 2017 vom avea cel mai scăzut nivel al veniturilor fiscale calculat ca procent din PIB din ultimii 20 de ani.

Venituri bugetare

Iar acele proiecții sunt construite fără a ține cont de scăderile de taxe ale PSD.

Taxarea resurselor naturale

Mai avem încă o chestie discutabilă, introducerea unui mecanism de taxare a profiturilor în sectorul resurselor naturale. Este vorba despre vechea discuție privind redevențele aplicate companiilor ce extrag resursele naturale deținute de stat. De ce e discutabilă măsura? Pentru că este greu de urmărit și calculat profitul operațional așa cum ar vrea PSD-ul și acum și cum a vrut și în trecut (vezi aici). Ce e deranjat aici e propunerea asta făcea parte și din programul politic al USL în 2011. Adică acum 5 ani de zile? Cine a fost la guvernare din 2012 până în 2015? De ce nu a fost introdusă atunci măsura asta?

Redevente program USL

Majorarea plafonului de TVA

Ultima corecție vizată de program vorbește despre majorarea plafonului de înregistrare în scopuri de TVA. O astfel de măsură necesită acordul Comisiei Europene și, dacă va fi obținut, nu va avea un impact major asupra micilor companii. Măsura este însă bună pentru că ar degreva ANAF de administrarea unui număr mare de contribuabili cu sume relativ mici, dar pentru creșterea economică nu ar însemna mai nimic.

PSD e partid de dreapta

Au mai spus-o și alții o repet și eu, în România ultimilor ani PSD e partid de dreapta din perspectiva taxării. Oamenii își propun să diminueze taxele în asemenea măsură încât am ajunge la un nivel similar cu paradisurile fiscale din UE (Luxemburg, Malta, Cipru):

Nivel TVA UE conform PSD

 

Costuri salariale UE PSD

Cheltuielile însă nu vor fi cu siguranță la nivelul celor de acolo. Haideți să vedem concret unde vrea PSD să taie din taxe.

Impozit pe venit

PSD propune următoarele:

  • Impozit pe venit 0% pentru orice persoane cu venitul sub 2.000 RON, indiferent că vorbim despre salariați sau venituri din activități independente (artiști, jurnaliști, avocați); Măsura poate fi considerată socială, având în vedere că, în ciuda numărului mare de plătitori de impozit pe venit din această categorie, sumele încasate nu sunt semnificative.
  • Impozit pe venit 0% pentru medici și IT-iști indiferent de venit. Aici în schimb nu mai e nimic social și măsura nu are logică nici economic, nici social. Dacă un medic are venituri de 10.000 RON pe lună (sunt, crede-mă), de ce să nu plătească impozit iar eu să plătesc? Avem nevoie de medici, de acord, dar dacă are un salariu rezonabil, mă îndoiesc că impozitarea cu 16% va fi o problemă. Valabil și pentru IT-iști.
  • Impozit pe venit 10% pentru veniturile ce depășesc 2.000 RON pe lună  (salarii) sau 24.000 RON pe an (venituri independente). Nici aici nu văd logica.  Cei mai avantajați de măsură vor fi cei cu salarii foarte mari, în timp ce clasa de mijloc va suporta disproporționat costul acestei relaxări.

Contribuția la fondul de pensii (CAS)

PSD propune o contribuție de 0% la fondul de pensii pentru venituri din drepturi de autor sau cei care funcționează ca PFA, avocați, experți contabili, cu mențiunea că acești își vor plăti singuri contribuțiile către fonduri de pensii private. Dacă acest lucru e deja valabil la avocați, celelalte categorii nu vor plăti, cel mai probabil nimic către nimeni. Altfel spus, ne vom trezi cu o gaură la buget și peste niște ani cu oameni care vor avea nevoie de asistență socială pentru că pensia lor va fi infimă sau deloc iar de pus deoparte pentru bătrânețe nici vorbă.

Mai mult, până în 2018 PSD dorește și o nouă scădere a contribuției la fondul de pensii, de la 26,3% la 25%,  deși Consiliul Fiscal are niște proiecții îngrozitoare pe tema asta care mă fac să mă gândesc fie că nu voi vedea niciodată pensie de la stat fie că voi rămâne fără contribuția la fondul de pensie privat, pe modelul Ungariei.

Deficit fondul de pensii

Atenție, proiecțiile de mai sus, aparținând Consiliului Fiscal, nu țin cont de măsurile PSD de diminuare a contribuției la fondul de pensii.

Contribuția la fondul de sănătate (CASS)

Oamenii de la PSD vor o scădere a contribuției la fondul de sănătate pentru toți salariații, de la 10,7% la 10%. Mai mult, se dorește ca pensionarii să nu mai plătească nimic către fondul de sănătate.

Tot 0% contribuție la sănătate se propune pentru cei care au venituri din drepturi de autor (artiști, jurnaliști etc.) PFA-uri, avocați, experți contabili, cei care obțin venituri din chirii, arendă, venituri din agricultură și alte activități independente.

Din punctul meu de vedere, oamenii distrug complet conceptul de solidaritate socială cu măsuri de exceptare de la plata contribuției de sănătate a anumitor categorii care nu pot fi încadrate drept cazuri sociale.

cass-zero-venituri-independente

De ce un avocat sau un om care închiriază 7 apartamente ar trebui exceptat de la plata contribuției de sănătate, dar un salariat normal nu? Vor întreba cei de la 112 dacă victima atacului de cord este avocat sau are 7 case în chirie și în funcție de asta vor hotărî dacă trimit sau nu ambulanța? Dacă ambulanța vine pentru o astfel de persoană înseamnă că omul care câștigă un pic peste minimul pe economie și care nu e scutit de contribuția asta va suporta costurile unei persoane care câștigă considerabil mai mult decât el. Unde e echitatea socială aici?

Lăsând la o parte echitatea, toate aceste exceptări de la plata contribuției înseamnă mai puțini bani la sănătate, mai puține fonduri pentru spitale, medicamente și așa mai departe. Sunt irelevante scutirile de impozit pentru medici dacă ei vor lucra în aceleași spitale infecte în care lucrează acum.

Venituri din transferul dreptului de proprietate

Dacă m-ar chema Geani și aș fi samsar antreprenor, aș vota PSD. Oamenii propun așa:

  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea locuințelor cu o valoare mai mică de 100.000 euro.
  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea terenurilor agricole (46 RON / ha), dar menționează introducerea unui impozit de 100 RON / ha de teren nelucrat).
  • Eliminarea impozitului la vânzarea autoturismelor (sub 1.600 cmc), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă etc.

Nu se face nici un fel de mențiune referitoare la plafonarea numărului de tranzacții (ex: vând 3 mașini într-un an, plătesc impozit mai mare pentru numărul 2 și 3 decât pentru prima).

După cum ziceam, dacă până acum obțineai venituri din vânzarea de autoturisme aduse din Germania (din alea de nu bocăne, nu troncăne) și plăteai (ca fraeru zic eu) impozit, votează PSD și ai șanse mari să nu mai plătești impozit la vânzarea mașinii.

O măsură bună mi se pare cea de a introduce o taxă mai mare pe terenul nelucrat, dar având în vedere că 90% din locuitorii Teleormanului ar trebui să plătească această taxă, am dubii că va fi vreodată introdusă ori aplicată de PSD.

Alte taxe și impozite

PSD propune un impozit de 1% pentru micro-întreprinderile având între 1-9 angajați, în condițiile în care impozitul este în prezent 1% pentru micro-întreprinderile cu 1 angajat și 2% pentru cele având între 2 și 9 angajați. Dar dacă cineva va avea curiozitatea să îi întrebe pe antreprenorii care e problema lor cea mai mare, cu siguranță nu veți auzi de impozitul de 2% în top 5-ul lor. Dacă aveți astfel de curiozități, vedeți aici, aici sau aici.

Părerea mea?

La fel ca și programul răposatului USL cred că multe dintre prevederile de mai sus nu vor fi implementate, pentru că ar însemna o gaură prea mare în buget. Se va da vina pe greaua moștenire tehnocrată, se vor arunca vorbe despre delapidări și cum nu mai sunt bani la buget acum că au ajuns ei la putere bla bla bla. Se vor aplica în schimb acele măsuri cu impact bugetar redus și care dau bine la TV (diminuarea impozitului pentru micro, 0% impozit pe venit pentru medici, plafonul la TVA).

Mai sunt și alte chestii interesante în programul lor, sper să am timp să revin asupra lor, în special pe partea de venituri și generare de investiții.