Cum îți dai seama că un program guvernamental dă chix

E o avalanșă de știri pozitive venind de la Guvernul PNL care anunță într-o veselie ajutoare pentru firme la cote istorice (sursă):

În același timp o altă știre a trecut pe sub radarul multora (sursă):

Firmele mici și mijlocii din România, care vor dori granturi pentru investiții, de câte 50.000-200.000 de euro, din cadrul ajutoarelor de stat în valoare totală de aproape 1 miliard de euro pentru redresarea din criza COVID-19, ar urma să semneze contractele de finanțare chiar și cu 6 luni mai târziu decât era preconizat inițial. Autoritățile române vor cere Comisiei Europene prelungirea schemei de ajutor de stat de la 31 decembrie 2020 până pe 30 iunie 2021.

Știrea e frazată ca și când ar fi o veste bună. Doar că…nu prea e așa.

Vedeți voi cele două chestii de mai sus provin din program diferite:

  • Primul, IMM Invest e un program al Guvernului Român prin care firme mici și mijlocii merg la bancă și primesc credite garantate de stat. Acele credite au o dobândă însă și trebuie rambursate. Acolo e marele succes cu care se laudă ministrul Cîțu. Realitatea l-a tot contrazis, dar asta e altă poveste.
  • Al doilea e un program al Uniunii Europene prin care această oferă granturi IMM-urilor. Atenție la nuanță: aceste granturi sunt bani fără dobândă care nu trebuie dați înapoi de către firme.

Întrebare: care din cele două programe e mai bun pentru o firmă în vremurile astea grele? Cel în care trebuie să dea banii înapoi + dobândă sau cel în care nu trebuie să dea nimic înapoi? Cred că răspunsul e clar. De ce insistă atunci dl. ministru al finanțelor cu programul cu dobânzi?

Acum urmează întrebarea din titlu: dacă un program care dă bani gratis se prelungește dincolo de data inițial stabilită, se spune că acel program a fost un succes? Eu aș zice că nu.

Dacă programul nr. 2 avea data limită 31 decembrie și a trebuit prelungit înseamnă că firmele nu au putut accesa acei bani în totalitate până la finalul anului, nu?

Haideți să recapitulăm:

  • Ministrul Finanțelor laudă un program de ajutor pentru firme care presupune niște costuri pentru ele, dar e foarte tăcut când vine vorba de programul cu bani moca.
  • O grămadă de bani moca, fonduri nerambursabile, stau nefolosiți și se ajunge la extinderea datei până la care se poate aplica pentru ei.

Credeți că firmele nu vor să aplice pentru programul 2 sau nu pot din diverse motive să ajungă la acei bani? Și totuși reclama se face la celălalt program, cel care trece prin bănci.

În altă ordine de idei, iată niște știri care nu au absolut nicio legătură cu restul articolului:

Sistemul bancar are un profit net de 2,8 mld. lei pe S1/2020, mai mare decât în S1/2019. Profiturile cumulate ale celor trei bănci de pe podium – Banca Transilvania, BCR şi BRD -, de 1,5 mld. lei, reprezintă 54% din câştigul întregului sistem bancar (sursă)

BCR, profit de jumătate de miliard de lei în primul semestru. Creștere de un sfert pe creditarea ipotecară, dar scădere pe consum (sursă)

600 mil. lei intră vineri în conturile investitorilor Băncii Transilvania. (sursă)




Ce zice Curtea de Conturi despre succesul programului IMM Invest

Vream doar să vă reamintesc la ce nivel se face politica în România și de faptul că nu mă iau aiurea de oameni pe aici. Am scris despre IMM Invest că se dovedește a fi un eșec. Dar poate credeați că sunt eu răutăcios așa că iată ce zice Curtea de Conturi (vedeți pagina 52 din raport):

La finalizarea stării de urgență (13.05.2020), din numărul total de 54.498 de IMM-uri care au solicitat finanțări în cadrul Programului IMM Invest România, un număr de 11 solicitări au fost aprobate de către bănci, pentru care FNGCIMM a încheiat 3 contracte de garantare, aferente solicitării a 2 IMM-uri.

Deci la 13 mai 2020 se aprobaseră 11 cereri de finanțare din care doar 3 ajunseseră la stadiul de contract semnat. Îmi e și frică să calculez cât înseamnă 11 din 54.498 sau, mai rău, 3 din 54.498 așa că vă las vouă plăcerea asta. Se poate numi asta un succes?

Haideți să vedem și alte date:

Din totalul de 64.282 de IMM-uri care au cereri/solicitări înregistrate la FNGCIMM la 25.06.2020 au fost aprobate de bănci un număr de 5.488 de cereri, reprezentând un procent de 8,5%.

La aceeași dată, din numărul de cereri aprobate de bănci FNGCIMM a emis 1.451 contracte de garantare, reprezentând un procent de 26,4% din cererile aprobate de bancă, pentru un număr de 1.418 de IMM-uri.

Până la 25.06.2020 au fost emise contracte de garantare în valoare de 588.379 mii lei, reprezentând un procent de 3,9% din plafonul de 15 miliarde lei.

8,5% din cereri aprobate la 25 iunie 2020. Din acel 8,5% doar circa un sfert (26,4%) ajunseseră să aibă contract semnat, adică 2,25% din totalul cererilor depuse. Plafonul de garantare fusese utilizat doar în proporție de 3,9%.

Acum haideți să comparăm aceste cifre cu declarațiile premierului  Ludovic Orban (sursă):

Am pornit deja programe economice, cum este programul IMM Invest. Am atins plafonul de 6 miliarde, peste 7.000 de firme beneficiare și deja am atins un plafon de 6 miliarde.

Declarația e din 21 iunie. Orban vorbea de 7.000 de firme beneficiare, dar în realitate doar 1.451 aveau contract semnat. Orban zicea că programul ar fi atins plafonul de 6 miliarde RON, dar contractele emise erau de 588 milioane RON.

Pe 29 iunie, adică nu departe de data din raportul Curții de Conturi ministrul finanțelor, Florin Cîțu vine și zice următoarele (sursă):

Succesul IMM Invest INCONTESTABIL! Până acum: 8.368 de firme!!! 7.2 miliarde lei credite acordate!!!

25 iunie pica într-o joi, declarația lui Cîțu e de pe 29, adică luni. Între cele două date calendaristice avem un weekend în care nici băncile nici FNGCIMM nu au lucrat. Credeți că au sărit cifrele de la 1.451 contracte semnate (și credite date) la 8.368 în 1-2 zile lucrătoare? Sau că a sărit plafonul de la 588 milioane RON la 7,2 miliarde?

Succes pe linie, dar mai mult în declarații decât pe teren.




Programul IMM Invest e un eșec major al Guvernului

Programul IMM Invest a fost descris ca un program uriaș pentru IMM-urile din România la momentul la care a fost lansat (sursă):

”De astăzi începem în etapa a doua de repornire a economiei. Se adresează tuturor companiilor din România. Câteva elemente despre program. Programul anti-criză începe de vineri, la ora 10.00.

Plafonul de garantare este de 15 miliarde de lei. Avem un potențial de multiplicare de minim 75 de miliarde în economie. Vor fi susținute minim 600 de mii de locuri de muncă.

Nu există comisioane. Sunt susținute de Guvernul României. Este cel mai important program din ultimii 30 de ani de zile.Suma de până acum era de maxim 200 de mii de euro. Comisia Europeană permite să acordăm 800 de mii de euro pentru fiecare companie.”, a spus Florin Cîțu.

Ca o paranteză, vedeți chestia aia cu ”potențialul de multiplicare”? Ăla e un concept specific școlii keynesiene de economie, aia pe care libertarieni precum Florin Cîțu o iau în derâdere. Ce mișto e când ajungi ministru și uiți de principii.

Site-ul IMM Invest

Revenind la IMM Invest, a fost un program atât de important pentru România încât site-ul pe care trebuiau depuse cererile a fost făcut atât de prost încât a picat imediat ce a fost dat drumul. Și știți cum e cu PNL, orice nu merge e vina PSD, inclusiv cu site-ul picat. Nu știu dacă ați prins declarația asta a lui Florin Cîțu, ministru al finanțelor (sursă):

“Probabil aceleaşi personaje care aruncă cu noroi în tot ceea ce face guvernul au atacat site-ul IMM INVEST. Nici eu şi nici românii oneşti care au acum nevoie de aceste resurse nu ne aşteptam la o asemenea ticăloşie.

Nicio problemă. Continuăm. Mergem înainte. Aflăm cine este în spatele acestui atac şi îi voi prezenta public. De un lucru vă asigur pe toţi. Pe perioada cât site-ul nu funcţionează, nu se înregistreaza nimeni în acest program.

Nu permit nicio şmecherie.”, a scris Florin Cîţu pe Facebook. 

Nu e ca și când statul român e incapabil să construiască site-uri decente. Nu e ca și când ar fi prima oară când asta se întâmplă nu? PSD e de vină, nu băieții ăia care au făcut un site nescalabil.

Mai fac o paranteză aici că situația e de râsu-plânsu. Acum vreo 2 săptămâni a apărut în presă un articol foarte interesant la care chiar dl. Cîțu a dat share (sursă):

Ministerul Finanțelor implementează în prezent proiectul pentru conectarea online la ANAF a caselor de marcat la un cost mult redus față de proiectul inițial, pregătit anul trecut și despre care Profit.ro a scris la momentul respectiv. Dacă proiectul inițial urma să coste 91,5 milioane de lei, acum trei IT-iști voluntari de la Asociația pentru Tehnologii Avansate – ATA, un ONG, au dezvoltat, lucrând două luni în timpul liber, aplicația software pe care ATA a donat-o Finanțelor

Așadar pentru un alt proiect al Ministerului Finanțelor, 3 IT-iști voluntari, în timpul liber, au creat o aplicație software. Acum vă întreb și pe voi, credeți că există vreo legătură între faptul că Ministerul Finanțelor face proiecte IT cu 3 voluntari care lucrează în timpul liber și faptul că un site al Ministerului Finanțelor a picat aproape imediat ce a fost lansat? Sau e mai credibil că PSD are o armată de hackeri care au atacat serverele MF ca să îl facă de râs pe ministrul Cîțu? Am să revin la faza asta cu IT-iștii voluntari într-o postare separată că e mai nasoală decât pare.

Cum s-a rezolvat problema cu site-ul? Simplu: a fost dat celor de la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Și ca să vezi minune, acum avem un site care nu pică. Ba chiar cei de la STS au zis într-un comunicat următoarele:

Arhitectura informatică a portalului a fost reproiectată, optimizată, securizată și consolidată astfel încât să permită funcționarea în condiții de accesare simultană a unui număr ridicat de utilizatori.

Deci nu erau hackerii PSD ci doar un site făcut pe genunchi.

S-a rezolvat, nu se poate

În perioada când site-ul nu mergea dl. Cîțu a mai ieșit cu o declarație despre program (sursă):

În această seară am modificat puţin normele, pentru că am mai primit de la Comisia Europeană încă o relaxare: clienţii pot să cumuleze creditul pentru investiţii cu linia de credit pentru capital de lucru şi pot avea acces la mai mulţi bani, să le cumuleze pe cele două. IMM Invest este un program făcut pentru minimum 40.000 de IMM-uri. În România, astăzi, sunt bancabile în jur de 12, 13, maxim 15.000 de IMM-uri. Deci, ne-am luat o marjă faţă de numărul de IMM-uri bancabile mare.

Deci ”cel mai important program din ultimii 30 de ani” se adresează unui număr de maxim 40,000 de firme din care doar vreo 15,000 maxim sunt bancabile (asta apropo de articolul meu anterior despre capitalul negativ al firmelor românești).

Fără mișto, dar imediat ce site-ul a fost relansat ministrul finanțelor a postat următoarea chestie:

Reptilienii, PSD-iștii și așa mai departe!

Dar, odată lansat site-ul ar fi trebuit ca totul să meargă strună, nu? Cel puțin la nivel de declarații așa părea (sursă):

Astăzi, 77.881 de cereri au fost analizate dintr-un total de 86.458 de solicitări. Spuneaţi că nicio companie nu poate să aibă acces la acest site. 86.458 de IMM deja au solicitat şi 77.000 au fost analizate. 41.331 de cereri au fost transmise către bănci deja şi în 7 zile de când a început acest site să funcţioneze deja avem companii care au luat bani. 

Tot în aceași perioadă aflam de la dl. Cîțu că:

La o singura banca erau DEJA 1000 de cereri aprobate! Doar la o banca. TOATE băncile din sistem participa la acest program.

Programul IMM Invest este un succes și funcționează perfect.

Doar că în realitate lucrurile erau diferite. Aproximativ La data la care ministrul finanțelor declara cele de mai sus situația din teren arăta așa (sursă):

Un număr de 12 firme au fost acceptate de bănci la creditare, iar 312 firme solicitante au fost respinse de bănci, în mai bine de două săptămâni de la lansarea programului guvernamental IMM Invest România, a informat, joi, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentruu IMM (FNGCIMM), într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Așadar 12 firme cu credite aprobate. Nu 1,200, nu 120 ci 12. Cea mai recentă actualizare privind numărul de credite aprobate (24 mai) e următoarea (sursă):

La aproximativ două luni de la demararea programului IMM Invest, doar 0,85% din cererile de creditare au fost aprobate de bănci şi transmise către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

0,85% dintre cereri au fost aprobate! Nici măcar 1%!

Programul IMM Invest a funcționat atât de ”perfect” încât Guvernul va da o Ordonanță de Urgență în perioada următoare (sursă):

“Am avut o întâlnire istorică şi în premieră cu cei 22 de CEO ai băncilor din România care lucrează cu IMM Invest. Am avut problemele cu care s-au întâlnit cei care au apelat la IMM Invest pe de o parte, pe de altă parte am avut şi problemele pe care le-a întâmpinat sistemul financiar bancar, de exemplu: cererea pe care sistemul financiar bancar a trebuit să o satisfacă într-o lună de zile era ceva ce aveau de satisfăcut în nouă luni de zile. Deci a fost un volum de muncă foarte mare şi în acea parte. Din acea discuţie au apărut câteva lucruri pe care trebuie să le corectăm pentru ca acest program să funcţioneze şi mai rapid. Le vom corecta mâine, printr-o ordonanţă de urgenţă care modifică ordonanţa de urgenţă a IMM Invest. Vom face acest lucru mâine în şedinţa de Guvern. Şi lucrurile se vor mişca şi mai rapid”, a declarat Cîţu

Deci definiția unui program perfect e acela ce implică o amânare de 2 săptămâni cauzată de un site picat, o rată de aprobare de 0,85%, un OUG dat rapid să rezolve probleme care nu există oficial.

Concluzii

IMM Invest e un eșec, nu pentru că o zic eu, ci pentru că asta spun cifrele și acțiunile guvernului și a ministrului finanțelor.  Și cu ocazia asta PNL a demonstrat că nu a reușit să învețe nimic din eșecul PSD. În cazul în care nu știți și PSD a avut un program cu un ”succes” similar cu IMM Invest, pe nume Startup Nation. Programul PSD a avut un atât de mare succes încât o parte din IMM-urile care primiseră bani de la guvern se vindeau pe OLX. Nu glumesc, efectiv puteai cumpăra firmă cu credit guvernamental aprobat pe OLX.ro.

Nu știu cum alții sunt, dar eu am început să am alergie la astfel de programe.