Follow up: fondurile de pensii și Guvernul PSD

O știre care a scăpat fără prea multe comentarii în avalanșa de non-subiecte din ultima vreme (via Profit.ro):

Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii acceptă ideea Guvernului de a contribui financiar la anumite proiecte, avansată în discuțiile de astăzi cu autoritățile ca o condiție pentru modificarea OU 114/2018, transmițând acum că „au reconfirmat interesul deja manifestat în ultimii ani” în diversificarea universului investițional, astfel încât fondurile de pensii private să fie implicate și mai mult în finanțarea economiei românești, ținând cont în primul rând de interesul participanților. Reprezentanții industriei s-au angajat să exploreze „opțiuni de lărgire a universului investițional”, inclusiv căutând cele mai bune practici europene și internaționale în materie, urmând să trimită aceste informații către autorități.

Scriam acum ceva vreme că am niște gânduri neortodoxe în legătură cu intențiile Guvernului PSD vis-a-vis de fondurile private de pensii:

Activele gestionate de fondurile de pensii care vor să se retragă din România ar putea fi preluate de FSDI. Adevărat FSDI s-ar supune unor cerințe de capital stringente, dar bani pentru experimente se găsesc întotdeauna.

Ei bine, ideea mea creață începe să se materializeze. Fondurile de pensii spun acum că sunt deschise să exploreze ”opțiuni de lărgire a universului investițional”. Ce înseamnă asta?

Păi în principiu fondurile de pensii nu au voie să investească în chestii riscante (conform legii care le reglementează funcționearea). Așa că bagă bani în:

  • datorie guvernamentală (în jur de 65% momentan)
  • depozite la bănci
  • investiții la bursă
  • investiții în alte active financiare

Fondurile de investiții nu pot investi în proiecte de infrastructură pentru că sunt fonduri de investiții. Dar altcineva poate face asta pentru ele. Cine? Păi FSDI al PSD-ului evident! Fondurile de pensii pot băga bani în FSDI iar FSDI va băga bani în proiecte.

Planul inițial legat de FSDI al PSD era ca acesta să primească bani de la companiile de stat (dividende). Problema e că Guvernul PSD a avut nevoie de acei bani pentru buget așa că nu a mai rămas nimic pentru FSDI.

Dar banii din fondurile de pensii erau acolo și arătau teribil de apetisant. Era doar o chestiune de timp până să se prindă cineva că pot fi folosiți pentru FSDI.

Faza e așa: eu m-am gândit că FSDI va prelua activele fondurilor de pensii și cred că asta e amenințarea fluturată de Guvern și planul de rezervă. Alternativa oferită fondurilor de pensii a sunat probabil ceva de genul: ori vă preluăm cu totul ori bagați bani unde zicem noi.

Rămâne de văzut dacă se va confirma sau nu ipoteza mea și fondurile de pensii vor băga bani în FSDI.




O idee creață despre Fondul Suveran de Investiții

Fondul Suveran de Investiții e una din ideile incluse în programul de guvernare al PSD:

Am mai vorbit despre el și în trecut când explicam:

Cum ar trebui să funcționeze lucrurile în cazul FSDI? Păi se iau niște bani de la buget, se bagă într-un fond de investiții și apoi ca prin magie avem mai mulți bani la bugetul de stat din taxe și impozite generate de respectivele investiții. Mecanismul e același precum cel de la fonduri europene iar limitările sunt similare, cu mențiunea că, banii din FSDI sunt mai ușor de furat pentru că nu mai vin cei de la Bruxelle în control.

Pe vremea aia (ianuarie 2017) aveam niște întrebări vis-a-vis de cum va funcționa fondul acesta în practică:

Fondul nostru ce va face? Va băga bani în investiții românești sau străine? Ne permitem să finanțăm companii private în condițiile în care infrastructura în românia e la pământ? Dacă fondul respectiv ar investi în infrastructură, cu ce ar fi el diferit față de o companie de stat sau un minister, în afara de alți oameni pe ștatul de plată și poate niște achiziții dubioase.

Întrebam chestiile de mai sus pentru că nu îmi era clar care era intenția Guvernului vis-a-vis de acest fond de investiții. Mai exact nu înțelegeam cum ar fi el diferit de orice alt fond de investiții. Până la urmă în România existau deja fonduri private (inclusiv cele de pensii) care făceau ce trebuia să facă și FSDI. Așa că nu înțelegeam atunci cum ar fi diferit FSDI de ele. Cred că am aflat răspunsul între timp.

Ce s-a mai întâmplat de atunci?

Inițial planul era ca FSDI să fie alimentat de la bugetul de stat. Mai exact banii plătiți de firmele de stat ca dividende statului român ar fi trebuit redirecționate în acest fond. Am avut dubii atunci legat de această modalitate de finanțare a FSDI. De ce? Pentru că mai toate bugetele au previziune ultra-optimiste pe venituri. Evident că ăsta a fost cazul și aici.

Dar planul a picat pentru că Guvernul a luat tot ce a putut de la companiile de stat și a folosit pentru a acoperi găuri în buget. Deci FSDI a rămas în aer o perioadă. Încă nu avem bugetul pe 2019, dar am dubii că banii de la companiile de stat for ajunge în FSDI.

În momentul acesta așadar FSDI nu are finanțare, dar a rămas ”agățat” în planul de guvernare al PSD. De ce?

Fondurile de pensii

În schimb a început să se întâmple altceva: fondurile de pensii Pilon II au început să fie atacate de Guvern. Și aici am fost oarecum descumpănit de motivația Guvernului: înțeleg că aveau nevoie de bani pentru a acoperi deficitul de la bugetul de pensii, dar declarațiile erau neobișnuit de agresive. Apoi a venit luna decembrie 2018 și faimoasa Ordonanță de Urgență cu ”taxa pe lăcomie” asupra sistemului bancar. O prevedere poate la fel de importantă însă a fost cea care cerea fondurilor de pensii să aibă capital social subscris până la 10% din sumele investite. Partea ciudată e că fondurile de pensii sunt deja reglementate la nivel european de o directivă, numită ”Solvency II” menită să se asigure că sunt solvabile. Problema în cazul României e așa:

  • OUG-ul PSD-ului nu vorbește despre cerințe de capital propriu ci de ”capital subscris și vărsat”. Diferența între cele două e că sumele constituite ca și ”capital subscris vărsat” nu prea pot fi folosite la altceva. ”Capitalul propriu” lasă ceva flexibilitate referitor la felul în care pot fi folosite acele sume. De exemplu reducerea capitalului subscris e un proces legal relativ dificil. Reducerea capitalului propriu e mai ușor de făcut, așa cum a demonstrat și Guvernul României când a obligat companiile de stat să lichideze cam orice exces de capital propriu.
  • Fondurile de pensii trebuie să depună sume uriașe de bani până la final de an, cu jumătate din tranșă depusă la jumătatea anului 2019.
  • Comisioanele au fost reduse
  • Suma care ajunge la fondurile de pensie Pilon II a fost diminuată

Concret se urmărește o înfometare a acestor fonduri și împingerea lor spre neprofitabilitate. Dar care e sensul? Ce pui în locul fondurilor dacă vor vrea să iasă de pe piață? Ele au deja banii investiți în datorie de stat, acțiuni la bursă, depozite la bănci și așa mai departe. O variantă ar fi ca un fond de pensii să preia activele. S-ar găsi însă un astfel de fond având în vedere limitările de mai sus pe partea de comisioane și cerințele de capital subscris?

Ce se întâmplă dacă nimeni nu vrea să preia acel fond de pensie?

FSDI ca soluție

Ce urmează să spun e 100% o idee creață a mea și nu am auzit nici un fel de discuție în sensul acesta. Dar are atât de mult sens încât îmi vine greu să cred că nimeni din Guvern nu s-a gândit la asta.

Activele gestionate de fondurile de pensii care vor să se retragă din România ar putea fi preluate de FSDI. Adevărat FSDI s-ar supune unor cerințe de capital stringente, dar bani pentru experimente se găsesc întotdeauna.

Avantajul ar fi că activele fondului de pensii ar fi preluate contra unei sume relativ modeste. Mai mult, statul român (prin FSDI) ar putea spune că acționează în interesul cetățenilor pentru ca investițiile în Pilonul II să continue. Iar în felul acesta PSD s-ar alege cu un FSDI funcțional, deci programu de guvernare ar fi îndeplinit. Ba mai mult, ar avea bani de ”investiții” din cotizațiile Pilon II (ironic, nu?).

Ar fi FSDI capabil să investească banii eficient? Am serioase dubii că ar fi capabil să facă asta având în vedere istoricul PSD. Și dacă nu știți la ce mă refer, ei bine ”guvernanța corporativă” în companiile de stat e ceva ce PSD a încercat activ să elimine.

Sunt multe probleme cu ideea asta a mea, dar rezolva elegant finanțarea FSDI. De asemenea explică foarte bine strategia guvernului cu fondurile de pensii. Să sperăm că mă înșel și nu se va întâmpla chestia asta.




Economiile tale ar putea finanța PSD-ul

Via zoso și Digi24:

„Luaţi în calcul, există o sumă uriaşă – aţi văzut, aproape 35 de miliarde de bani ai populaţiei aflaţi în depozite bancare. Banii ăştia trebuie să circule în economia naţională”, spune Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF.

Mai întâi, care e povestea din spatele declarației?

PSD vrea să facă un fond de investiții uriaș cu care să finanțeze investiții. Pentru cei care citesc blogul de ceva timp subiectul e probabil cunoscut pentru că am mai scris despre el și părerea mea e următoarea: Fondul acesta va plimba bani dintr-un buzunar al statului în alt buzunar al statului, doar că vor fi scoși 100 de lei din buzunarul stâng, însă doar 50 vor ajunge în buzunarul drept.

Partea cu adevărat interesantă însă a fost întotdeauna de unde vor scoate acei bani cu care vor alimenta fondul, pentru că România nu are venituri din petrol precum Qatar sau Norvegia, două țări cu fonduri similare: Ei bine, conform proiectului de lege pentru înființarea fondului statul va grupa toate acțiunile pe care le are în companiile de stat sub administrarea acestui fond de investiții. Acele acțiuni singure nu pot fi folosite în nici un fel pentru că nu reprezintă cash, dar ele pot genera lichidități în două feluri:

  1. Prin vânzarea unei părți a acelor acțiuni la bursă – Spre exemplu Fondul poate decide să vândă 10% din cele 70% pe care îi deține în Transgaz pe bursă. Cu banii obținuți va putea face investiții
  2. Prin dividende – adică ori de câte ori o companie în care statul deține acțiuni are profit și distribuie dividende, acei bani vor ajunge în visteria fondului în loc să meargă la statul român.

Problema cu cele două surse de venituri e următoarea: cele două surse sunt de fapt doar una, pentru că statul român a muls cam tot ce a putut din dividende. Practic, în 2017 s-au distribuit dividende din profitul pe 2016, dar apoi a mai venit o rundă de distribuiri de dividende în toamnă asta pentru că statul român rămăsese fără bani de buzunar.

Așa cum am mai scris companiile de stat care ar trebui să facă parte din fond sunt în momentul de față decapitalizate și sunt nevoite să se împrumute pentru a face investiții. Ba mai mult, cel puțin în cazul Transgaz investițiile sunt ținute la minim pentru a avea profituri mari.

Așadar, cel puțin pentru 2018, companiile de stat vor avea probleme în a plăti dividende la nivelul anului 2018. Mai mult, sunt șanse mari ca dividende acelea să meargă la buget pentru că nici statul român nu stă prea bine la capitolul bani. Iar asta înseamnă că pentru a putea exista, fondul de investiții va trebui să fie alimentat din alte surse decât dividendele, cel mai probabil din vânzări de acțiuni la bursă.

Revenind la declarație

Acum că avem și contextul necesar haideți să revenim la declarație și să discutăm problemele ei:

  1. Pentru a putea scoate ceva bani de pe bursă e nevoie ca acele acțiuni să fie atractive, e nevoie ca acele companii să fie conduse profesionist astfel încât să genereze profit și să nu crape prea curând. Ori domnul Ursache, vice președinte al ASF, crede că românii cu depozite la bancă vor scoate banii aceia și vor cumpăra acțiuni în niște companii cu consilii de administrație populate de PSD.
  2. Sunt foarte puțini românii care joacă la bursă ”pe persoană fizică”. Știți cine cumpără în schimb acțiuni la bursă? Fondurile de pensii private! Adică fix alea pe care PSD ar cam vrea să le eviscereze pentru bani și cărora le-a tăiat din finanțare! Altfel spus, s-ar putea să nu existe un interes teribil de mare pentru acele acțiuni.
  3. Banii aceia de care zice vicepreședintele ASF nu stau degeaba ci sunt folosiți de bănci pentru a acorda credite. Acele credite finanțează economia reală și statul român deci circulă! Din păcate eroarea asta de gândire arată faptul că dânsul nu prea înțelege cum funcționează sistemul pe care îl supraveghează.

Ce ne spune însă declarația asta? În primul rând că Guvernul nu se bazează foarte tare pe banii venind de la companiile de stat pentru a alimenta Fondul ci se va încerca vânzarea de acțiuni pe bursă (apropo de asta, impresia mea de amator într-ale bursei e că o vânzare masivă de acțiuni va duce la scăderi puternice a prețului acțiunilor pentru companiile deja listate).

În al doilea rând sunt șanse mai mari acum (cred eu) ca întreg proiectul cu Fondul să fie îngropat pentru că orientarea spre depozitele populației e de regulă ultima soluție pentru multe guverne. Cum ziceam și mai sus, populația ține banii la bancă pentru cazuri de urgență, nu pentru investiții având în vedere dobânda mizerabilă la depozite.

Așadar, având în vedere cele de mai sus, chiar sunt curios, voi ați cumpăra acțiuni ale acestor companii de stat de pe bursă?

 

P.S: Pentru cei care au curiozități legate de cine e domnul acesta care ocupă funcția de vice-președinte al Autorității de Supraveghere Financiară puteți găsi mai multe informații aici. Eu personal am să opresc la două chestii:

  1. a fost consilier al Președintelui Bancorex până la falimentul Băncii
  2. apare într-un dosar de corupție deschis de anchetatorii francezi în faimoasa ”Afacerea Costea”.

Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul, dar ești o persoană ocupată (știu cum e!), îți pot trimite un newsletter săptămânal pe mail cu ce articole am mai scris. Nu îți fă griji, te poți dezabona automat oricând vrei (un click și s-a rezolvat). Tot ce trebuie să faci e să introduci emailul în căsuța de mai jos și un nume (ca să pot spune ”Bună Mihai”, nu ”Dragă utilizator”) apoi verifică emailul pentru linkul de confirmare (dacă nu apare nimic vezi și în Spam).

Abonare Newsletter pe mail

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]

 




De unde vin banii pentru viitorul Fond de Investiții al PSD?

Au fost date publicității cifrele privind activitatea pe primele 6 luni a Transgaz.

În cazul în care nu știți, Transgaz e compania de stat care se ocupă de administrarea rețelei naționale de transport a gazului. Așa cum vă imaginați, asta e o chestie de importanță strategică pentru securitatea țării noastre pentru că războaiele nu se poartă doar cu rachete și tancuri ci și cu mâna pe robinetul de gaz.

Cât investește Transgaz în mentenanța și îmbunătățirea infrastructurii de gaz? Iată:

Față de valoarea totală a programului de modernizare și dezvoltare investiții de 505.321 mii lei, valoarea totală a realizărilor este de 15.430 mii lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 3,05%.

Altfel spus, Transgaz a realizat în prima jumătate de an 3,05% din investițiile pe care trebuia să le facă în 2017. Dar cheltuieli mici se traduc prin profituri mai mari pentru Transgaz, care are veniturile pe termen scurt și mediu decuplate de necesarul de investiții. Mai exact, ca urmare a lipsei aproape totale a investițiilor, în semestrul 1 al 2017, profitul brut din exploatare al Transgaz a crescut cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Bun, vă întrebați, ce treabă are chestia asta cu Fondul de Investiții al PSD?

Păi conform declarațiilor de până acum referitoare la viitorul fond de investiții pe care PSD vrea să îl creeze, Transgaz va vira profitul obținut către Fondul Suveran de Investiții. Care e scopul fondului? Să faciliteze…investițiile.

Așadar Transgaz nu vrea sau nu poate să cheltuie banii de investiții pe care îi are, așa că banii nefolosiți vor fi virați către un fond de investiții care are drept unic scop să facă investițiile pe care Transgaz nu a vrut sau nu a putut să le facă de la bun început. Sună ca și când ne-am învârti în jurul cozii? Fix asta e!

Dar știți ce? Profituri mari la Transgaz înseamnă niște bonusuri mari acordate conducerii Transgaz. Apoi acele bonusuri mai pot fi luate odată de cei din conducerea Fondului Suveran de Investiții, pentru că au realizat investițiile pe care ar fi trebuit să le facă Transgaz. 

Îmi e teamă că viitorul Fond de Investiții al PSD va fi alimentat din bani luați de la investițiile pe care companiile de stat trebuiau oricum să le facă. Vom ajunge practic să ne mutăm sărăcia dintr-un buzunar în altul, dar să mai pierdem ceva mărunțiș în timp ce facem asta.




5 lucruri despre vizita FMI în România

A fost și FMI în vizită zilele trecute în România și a tras niște concluzii. Cele clasice le știți:

  • trebuie continuată lupta anti-corupție
  • trebuie alocați bani pentru proiecte de infrastructură, nu pentru creșteri salariale
  • posibil ca România să rateze ținta de deficit de 3%.

Nu insist pe marginea lor pentru că toată lumea a vorbit despre ele. Ce mi-a atras atenția mie însă au fost câteva chestii interesante în concluziile lor care au zburat sub radar:

  1. E nevoie de reforme pe piața muncii – Și nu mă refer la alte tăieri de taxe ci la a aduce mai multe persoane pe piața muncii. Avem o rată a șomajului extrem de scăzută, dar unul din cele mai scăzute grade de ocupare din Uniunea Europeană (66%), față de o medie de 70% la nivel de UE. Nu numai cantitatea e însă problema, ci și calitatea: România are nevoie de forță de muncă cu anumite calificări, nu de gigei care să dea cu lopata. Lipsa forței de muncă calificate va conduce la oportunități de investiții ratate, la creșterea costului cu forța de muncă și la o potențială supra-încălzire a economiei.
  2. Există un risc real de creștere a costurile la care România se împrumută – Și asta din două motive mari și late:
    1. Măsurile economice luate de guvern ar putea să fie percepute ca periculoase – Nu insist pe subiectul acesta.
    2. Mediul economic extern ar putea să lucreze în defavoare – aici e o chestie mai interesantă pentru că de data asta riscul nu vine de la vreo catastrofă economică ci de la faptul că UE ar putea avea probleme iar SUA a început un proces de creștere a ratei dobânzii de politică monetară. Cum ne impactează pe noi? Simplu, creșterea ratei dobânzii de politică monetară din SUA va ridica și rata dobânzii la depozite și rata dobânzii la certificate de trezorerie. Asta înseamnă că în timp depozitele și certificatele de trezorerie americane vor deveni mai atractive pentru investitori. O parte din banii care intrau în economiile emergente, cum este România, vor lua drumul SUA. Costurile la care România se va împrumuta în 2017 și 2018 vor crește cu siguranță.
  3. Companiile de stat sunt o gaură neagră – Aici lucrurile sunt un pic mai dificile. Sloganul cu ”Noi nu ne vindem țara!” e aruncat frecvent în față de politicieni naționaliști pentru a justifica faptul că avem în continuare companii mari deținute de stat. Și da, FMI a propus de multe ori privatizarea lor. Dar ce e interesant aici e motivația FMI: creșterea eficienței acestor companii. Altfel spus, ce îi râcâie pe ei nu e că aceste companii sunt conduse de stat ci faptul că sunt conduse groaznic și sincer…le cam dau dreptate. La TAROM 40% dintre angajați sunt rude. În același timp, TAROM e singura companie aeriană care retrage curse și e pe pierdere. Hidroelectrica a pierdut aproape 1 miliard de euro prin contractele bilaterale încheiate cu ”băieții deștepți”.  FMI recomandă o îmbunătățire a eficienței acestor companii, chestie care se poate traduce mai ușor prin: ”Nu mai furați atât de rău de acolo!”. Unul din motivele pentru care de ani de zile nu se investește în infrastructura feroviară e acela că respectiva infrastructură e deținută de CFR, iar CFR nu are bani pentru că e căpușată din toate direcțiile. Aceeași problemă la Transelectrica, companie de stat ce deține liniile de înaltă tensiune ce transportă curent electric, stațiile de transformare etc. S-a încercat cu management privat și nu a mers, așa că FMI recomandă să privatizăm. Iar asta pare a fi într-adevăr singura soluție realistă de a stopa găurile din buget provocate de aceste companii.
  4. Fond de investiții – Guvernul vrea mega-fond de investiții ca alte state dezvoltate, FMI zice: ”Ok, faceți fond, dar cu reguli de transparență din acele state dezvoltate”. Dar dacă ar face asta nu s-ar mai putea fura nimic. Cum adică guvernanță corporativă? Cum adică selecția proiectelor de investiții în funcție de randament? Ha ha!
  5. Dacă aveți credite, puneți bani deoparte de acum – În primul rând motivul pentru care creditele sunt ieftine acum e rata dobânzii de politică monetară extrem de scăzută: 1,75% (minim istoric pentru România de fapt). Eu cred însă că în următorii doi ani vom asista treptat la o creștere a ratei dobânzii de politică monetară și implicit a ROBOR-ului (rata la care băncile se împrumută între ele). Și cum ROBOR la 3 luni e folosit pentru a calcula rata dobânzii pentru majoritatea creditelor ipotecare, vom vedea și o creștere a ratei lunare a creditului. De ce cred că ROBOR se va duce în sus? Motivele ar fi astea:
    1. revenirii inflației la un nivel de pest 2%
    2. creșterii presiunii de pe piața muncii cauzate de lipsa acută de personal calificat
    3. creșterii ratei dobânzii de politică monetară în SUA (vezi mai sus).


Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]





De unde vin banii pentru maririle promise de PSD

PSD a câștigat alegerile și oamenii au început să se panicheze pe seama felului în care vor fi finanțate promisiunile din campanie.  Și pentru că deja am scris despre partea de cheltuieli a programului lor economic m-am gândit că ar fi păcat să nu explic și de unde vor veni banii pentru a finanța acele cheltuieli. Evident slideurile sunt luate din programul de guvernare al PSD.

Din punctul meu de vedere lucrurile arată cam în felul următor:

  1. PSD spune că banii la buget vor veni din investiții și fonduri europene care generează creștere economică și încasări mai mari la buget prin ”efectul de multiplicare”. Vă voi arată mai jos de ce ipoteza asta pare puțin probabilă.
  2. Declarațiile din decembrie, imediat după câștigarea alegerilor și început de ianuarie arată că, în realitate, sursele de finanțare sunt mult mai ”realiste” și implică în fapt creșterea impozitelor și taxelor.

Haideți să presupunem totuși că se vor ține de cuvânt și vor aplica ce scria în programul de guvernare.

1. De unde spune PSD că vor veni banii

PSD spune că veniturile necesare pentru acoperirea cheltuielilor vor veni din venituri din taxe și impozite rezultate din programe de investiții care vor genera efecte de multiplicare și implicit vor crește încasările la bugetul de stat.

Avem așadar două condiții pentru ca veniturile la bugetul de stat să crească:

  1. Să vină investițiile promise
  2. Efectul de multiplicare să se producă

Vom vedea mai jos care sunt punctele slabe ale celor două condiții.

1.1. Investițiile din programul PSD

Conform programului de guvernare al PSD, vom avea parte de investiții consistente pe parcursul celor 4 ani de guvernare. Investițiile sunt grupate în următoarele categorii:

1.1.1. Fonduri europene

Cu fondurile europene eu am o problemă pentru că ele sunt mirajul cu care suntem ademeneți de mulți ani de fiecare guvern aflat la putere, dar care se dovedește a fi un eșec major de fiecare dată. Mai mult, se întamplă în ultima vreme să fim nevoiți să dăm bani înapoi din fondurile europene contractate ca urmare a descoperirii unor nereguli sau a depășirii termenelor de finalizare agreate (a se vedea fondurile europene returnate în cazul pasajului de la Piața Sudului din București despre care nu prea scrie nimeni nimic).

Nu îmi e clar cum vor intra mai mulți bani la buget din moment ce nu toate fondurile europene generează investiții. Sunt fonduri europene destinate reconversiei profesionale, unde discutăm despre firme care primesc bani pentru a învăța oamenii diverse meserii. Genul acesta de bani nu generează investiții și nici taxe la buget prea multe. Mai mult, acest sector este notoriu pentru neregulile descoperite. Și încă o chestie faină, se întâmplă frecvent ca astfel de cursuri de recalificare să fie prestate de ONG-uri, care nu prea plătesc taxe. Vă invit să citiți o investigație a celor de la RISE Project pe tema fraudării fondurilor, pe care o consider tipică.

Mulți bani din fonduri europene merg pe subvenții în agricultură (excluse de PSD din calcule), dar și spre proiecte pentru a ajuta agricultorii în general. Problema este că agricultura este un alt sector notoriu pentru fraude cu bani europeni și fraude cu rambursările de TVA. În plus, nici aici nu se pune problema de mai mulți bani la buget pentru că sectorul este notoriu și pentru frauda pe partea de TVA.

Ar mai fi marile proiecte de infrastructură care pot fi finanțate prin fonduri europene: autostrăzi, pasaje rutieri, amenajări de diferite feluri. Problema aici e că toate chestiile astea sunt făcute pentru statul român. Altfel spus, statul român vrea un pasaj de 100 milioane de euro. Licitația pentru construcția pasajului este câștigată de o companie privată care construiește pasajul și dă statului român o factură de 100 de milioane + TVA 20%. Statul român plătește 120 de milioane de euro companiei iar compania plătește apoi inapoi statului 20 de milioane de euro. Au crescut veniturile la bugetul de stat? Da! cu 20 de milioane de euro, dar știi ce? au crescut și cheltuielile tot cu 20 de milioane.

Știi care ar fi impactul pozitiv aici? Faptul că am construit infrastructură, dar infrastructura aia nu înseamnă venituri pe termen scurt ci pe termen lung, dacă e făcută cu cap. E posibil ca acea companie care a construit pasajul să plătească din banii respectivi contribuții sociale și impozit pe profit ca urmare a contractului câștigat, doar că, de cele mai multe ori, discutăm despre companii deținute de tot felul de indivizi dubioși care sunt etern pe pierdere (impozit pe profit).

Una peste alta nu cred că fondurile europene pot reprezenta o sursă directă de taxe și impozite. Fondurile europene pot genera creștere economică dacă sunt folosite corect, dar asta pe termen mediu și lung. Iar efectul lor e destul de greu de măsurat.

1.1.2. Fondul Suveran de Investiții

O găselniță interesantă este Fondul Suveran de Investiții.Inspirația pentru fondul acesta vine din Norvegia, țară care a învățat din experiențele nefericite ale altora și care și-a dat seama că dacă se bazează pe banii din petrol, s-ar putea trezi într-o bună zi falimentară și cu niște cheltuieli mult prea extravagante. Așa că banii din redevențele petroliere au ajuns într-un fond care investește banii peste tot prin lume și care, în 2011, era cel mai mare fond de investiții din lume. Sună bine, nu e așa? Și atunci care ar fi problema? Păi problema e că am mai avut un fond de genul acesta acum câțiva ani.

Mă refer la faimosul fond înființat din banii primiți de statul român pentru vânzarea BCR, către Erste. Suma nu era deloc mică, 2,2 miliarde de euro la vremea respectivă iar banii trebuiau folosiți pentru investiții în infrastructură. Știți ce s-a întâmplat cu ei? I-a folosit guvernul Tăriceanu pentru a acoperi cheltuielile extravagante ale statului român cu măriri de salarii în sectorul public și angajarea unui număr uriaș de bugetari, deși legea interzicea lucrul acesta. Am voie să fiu sceptic cu privire la noul fond de investiții în condițiile în care Tăriceanu e iarași la guvernare alături de PSD-ul care l-a ajutat și în perioada aceea să guverneze țara? Eu cred că da.

Cum ar trebui să funcționeze lucrurile în cazul FSDI? Păi se iau niște bani de la buget, se bagă într-un fond de investiții și apoi ca prin magie avem mai mulți bani la bugetul de stat din taxe și impozite generate de respectivele investiții. Mecanismul e același precum cel de la fonduri europene iar limitările sunt similare, cu mențiunea că, banii din FSDI sunt mai ușor de furat pentru că nu mai vin cei de la Bruxelle în control.

Sunt curios însă în ce ar putea investi statul român prin fondul de investiții în contextul în care același stat român lasă localități întregi în paragină sau uită că sunt areale geografice cu șomaj cronic. Ce încerc să spun e că banii care intră în acest fond vor fi tot banii statului, bani care trebuiau să ajungă în mod normal la buget, dar care acum vor merge într-un fond, al cărui management va fi numit politic.

Ca să nu mai spun că fondul norvegian investește pe bursă o mare parte din bani. Fondul nostru ce va face? Va băga bani în investiții românești sau străine? Ne permitem să finanțăm companii private în condițiile în care infrastructura în românia e la pământ? Dacă fondul respectiv ar investi în infrastructură, cu ce ar fi el diferit față de o companie de stat sau un minister, în afara de alți oameni pe ștatul de plată și poate niște achiziții dubioase.

1.1.3. Investiții private

Ultima categorie care ne rămâne e legată de investițiile private. Investițiile private au fost motorul de creștere al României în ultimii 20 de ani, dar în același timp, ele nu au ce căuta într-un program electoral. Investitorii, fie ei străini, fie privați, au nevoie în primul rând de un mediu de afaceri predictibil. Ori toate guvernele de până acum, în frunte cu Guvernul Ponta, au ales să ia unele măsuri care pot fi catalogate oricum numai pro-business nu. Cu titlu de exemplu să ne amintim de stabilirea nivelului accizei la un curs de schimb ales de Guvern atunci când, pentru prima oara dupa mulți ani, cursul de schimb al BNR nu era în creștere, diminuarea puternică a investițiilor în infrastructură. În astfel de condiții, măsuri precum diminuarea taxelor pe salarii nu ajută foarte mult investitorii mari.

Una peste alta, PSD mizează pe investiții private pe care, nu știu sincer dacă are capacitatea de a le stimula având în vedere istoricul lor pe tema asta.

Oricum, PSD a început bine guvernarea, a luat prima măsură pro-business: va elimina plafonarea CAS, chestie care va crește substanțial costurile companiilor cu forța de muncă bine pregătită și cu salarii mari. Vor spune că au luat alte măsuri pentru mediul de afaceri, cum ar fi scăderea impozitului pe micro-întreprinderi. Dar așa cum am scris și aici, 1% sau 2% e irelevant ca impozit. Micile afaceri au alte probleme (cum ar fi lipsa surselor de finanțare), nu impozitul acesta.

Oamenii aceștia încă nu au înțeles că e nevoie de mai mult decât taxe reduse pentru a atrage un investitor.

Haideți să presupunem totuși că toate investițiile de mai sus vor fi făcute pe bune și nu vor deveni găuri negre. Cum se vor vedea investițiile în creșterea veniturilor la bugetul de stat? Răspunsul PSD este: prin efecte de multiplicare.

1.2. Efectul de multiplicare

Ei ca să înțelegeți efectul de multiplicare, trebuie să înțelegeți în primul rând cum funcționează macro-economia în România. La noi, macroeconomia e o știință ocultă, similara cu ghicitul in stele sau horoscopul: Oamenii nu prea stiu exact ce fac acolo, dar daca o nimeresc (din noroc sau prostie) ajung consilieri sau miniști. Iar efectul de multiplicare e ceva invocat de toată lumea, dar pe care puțini oameni îl înțeleg exact. 

Problema mea e că pe partea de venituri, programul PSD mizează foarte mult pe magia efectului de multiplicare.

Vreau să fac clar un lucru, efectul de multiplicare există, este cât se poate de real. Doar că simplul fapt că îl invoci nu înseamnă și că apare. 

Haideți sa presupunem ca vine iarăși o criză, investițiile și consumul scad foarte puternic, nimeni nu mai cumpără, nimeni nu mai vrea să investească. De data asta însă guvernul nu e luat pe nepregătite (știu că îți vine să râzi la gândul ăsta, dar e încearcă să mă urmărești). Așa că, pentru a stimula economia decide să investească în anumite sectoare care pot genera efecte de multiplicare. Spre exemplu decide să investească 100 milioane de euro în construcția unor apartamente pentru tineri. Banii vor merge la antreprenori privați care vor construi locuințele. Cele 100 de milioane de euro înseamnă muncitori care primesc salarii, înseamnă materiale de construcții, instalații sanitare și electrice vândute și multe alte bunuri și servicii din sectoare conexe celui de construcții care se pun în mișcare.

La finalizarea lucrărilor, statul vinde apartamentele la cost, fără să vrea sa facă profit de pe urma lor. Dar lucrurile nu se opresc aici, tinerii vor plăti apartamentele probabil prin credite, luate de la bănci. Apoi vor merge să își cumpere mobilă, electrocasnice, asigurări și multe alte lucruri pe care, în lipsa unei case noi nu le-ar fi achiziționat niciodată. 

100 de milioane de euro dați de stat generează efecte în economie prin investiții și consum considerabil mai mari în economie. Gândiți-vă numai la faptul că 100 de milioane au fost încasați de constructori și furnizorii lor. Apoi mai adăugați valoarea electrocasnicelor, a mobilei și tuturor celorlalte lucruri și servicii cumpărate de noi proprietari.

Problema în practică e că multiplicatorul acesta este foarte greu de măsurat având în vedere că:

  • nu avem cum să aflăm cu exactitate ce bunuri și servicii au cumpărat tinerii care au achiziționat apartamentele sau cât au costat.

  • Nu știm exact când vor fi achiziționate aceste bunuri și servicii. Îți poți mobila toată casa înainte să te muți sau poți dormi pe o saltea timp de 3 luni.

Multiplicatorul se poate estima, dar nu măsura cu exactitate. Și PSD știe asta și prin urmare își bazează mare parte din cifrele din programul economic. PSD estimează o creștere a veniturilor la buget de 6% din PIB ca urmare a aplicării programului său electoral, din care 5,4% poartă eticheta ”prin efecte de multiplicare”.

În lipsa unui efect de multiplicare puternic, programul PSD și cam toate creșterile lor se năruie ca un castel de nisip. Iar eu nu cred că acest efect de multiplicare va exista pentru că investițiile publice sunt la pământ încă de pe vremea guvernului Ponta.

Bazat pe experiențele trecutului și prezentului în materie de guvernare PSD mi se pare mai probabil scenariul următor:

Pasul 1: Guvernul investește mulți bani în diferite proiecte de infrastructură, inclusiv în proiecte total inutile cum ar fi, spre exemplu, o gară aflată într-o localitate prin care nu mai trece trenul de 2 ani, spunând că efectul de multiplicare va genera creștere economică, locuri de muncă și pateu pe masa fiecărui român.

Pasul 2: Începe construcția în cazul proiectului respectiv cu termen de finalizare total nerealist (2 ani de exemplu), cu finanțare din fonduri europene. A se lua ca exemple: Pasajul de la Piața Sudului sau centrul orașului Râmnicu Vâlcea.

Pasul 3: Se depășește bugetul și durata agreată inițial. Se pierde finanțarea europeană și sumele trebuie alocate din bugetul local. Constructorul nu vrea sa mai lucreze până nu își primește banii. Proiectul se blochează de mai multe și avansează doar când primăria / guvernul sau ministerul de resort își aduce aminte și alocă bani.

Pasul 4: Pentru ca nu avem destulă creștere economică, locuri de muncă și pateu guvernul decide sa repete Pasul 1. Antena 3 dă vina pe Băsescu / tehnocrați / Soroș / mafia reptiliană.

2. Ce s-a întâmplat de când PSD e la putere

Drept dovadă, Dragnea îl ruga pe Cioloș în decembrie 2016 să nu scadă cota de TVA la 19% (deși scăderea era inclusă din vremea premierului Ponta) și să nu elimine taxa pe construcții speciale (taxa de stâlp).

Apoi, imediat ce noul Parlament s-a format a și început să dezbată o modificare a legislației fiscale prin care se elimina plata contribuției de sănătate pentru toți pensionarii nu doar pentru cei cu venituri reduse. O zi mai târziu noul prim ministru declară că vrea să elimine măsura de plafonare la nivelul a 5 salarii a contribuției de pensie, chestie care, spune el, i-ar aduce 1,4 miliarde RON la buget.

Tot el spunea că mărirea salariului minim pe economie de la 1.250 RON la 1.400 RON va mai aduce încă 1 miliard RON la buget și înca 0.5 miliarde RON din eliminarea plafonului de 5 salarii pentru CASS.

3. Concluzii

Din punctul meu de vedere, acesta e un mesaj foarte clar venit din partea PSD că:

  1. Nu vor respecta ceea ce au spus în programul politic pe partea de venituri și vor urma căi mai ortodoxe de echilibrare a bugetului (spre exemplu eliminarea plafonului la CAS, CASS).
  2. Nu au crezut niciodată ce scria în acel program referitor la venituri și nu le pasă pentru că au câștigat alegerile iar oamenii se vor uita la cheltuieli, nu și sursa de finanțare.

Cred însă că vor încerca să constituie un fond de investiții pentru că ar însemna niște posturi bine plătite și niște bani care ies din orbita bugetului public, fiind mai ușor de furat.

La fel cum cred că vor da vina pe tehnocrați că nu sunt bani la buget, mergând în special pe diminuarea veniturilor din TVA, o bombă cu ceas lăsată cadou de guvernul Ponta românilor la plecare. Dar despre asta, într-o altă postare.

Dacă te interesează subiectul poți citi și ce am scris despre partea de cheltuieli și taxe a programului economic al PSD aici.




PSD-ul si taxele

Pentru că sunt de fel fan inrait de BDSM economic (am să scriu într-o zi un Fifty Shades of Grey pentru economiști), am decis să îmi satisfac poftele în cel mai dubios fel posibil: citind programul de guvernare al partidului cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile.

Inițial am vrut sa scriu un rezumat al întregului program, dar pentru ca paginile se tot adunau, am decis să iau pe rând subiectele interesante, așa că astăzi, despre taxe.

PSD și în general partidele politice nu înțeleg cum funcționează taxele

Și nu e o chestie pe care am văzut-o doar la PSD, în general partidele din România fie nu înțeleg cum funcționează sistemul fiscal din țara asta fie știu, dar ignoră și manipulează intenționat prin programe sau afirmații. Ca să fiu sincer, ambele perspective sunt la fel de rele deci hai mai bine să nu ne gândim la asta și să vedem ce intenții are PSD după câștigarea alegerilor.

Păi în primul rând PSD vrea să cheltuie o grămadă de bani pe care nu îi are mărind pensiile, salariile bugetarilor, investind în infrastructură etc. Voi reveni asupra subiectului într-o postare viitoare. PSD spune însă că va atrage o grămadă de investiții private în România, la care se adaugă investițiile din fonduri europene și cele ale statului. Și toate aceste investiții, spun ei, vor aduce bani la buget prin impozite și taxe.

Spre exemplu, investițiile provenind din fondurile guvernamentale, fonduri europene și investiții private vor aduce la bugetul de stat, prin taxe și impozite, venituri suplimentare de 12,8 miliarde RON în 2017 dacă este să ne luăm după programul economic al PSD. Și toate astea conform unei estimări că aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții ajung la buget ca taxe.

Taxe din investitii

Doar că lucrurile nu stau chiar așa. Haideți să ne imaginăm că vine investitorul român sau străin și construiește o fabrică. Cumpără materiale de construcții sau angajează companii de construcții, aduce echipamente în România etc. Toate astea înseamnă că investitorul respectiv va primi facturi cu TVA (exceptând cazul în care aduce bunurile din UE). E adevărat că investitorul plăteşte acel TVA către stat, dar, și aici e un mare dar, investitorul poate să recupereze acei bani de la buget. Mai mult, orice investitor care construiește o fabrică în România pentru a livra apoi bunuri către alte țări va avea în permanență TVA de recuperat de la stat dat fiind că toate livrările lui în afara României sunt scutite de TVA, în timp ce achizițiile făcute de la furnizori din România sunt cu TVA. Acei bani plătiți de investitor către stat sunt venit temporar la buget, pentru că mare parte din ei se recuperează ulterior. Să mai spunem că PSD vrea scăderea TVA la 18%?

O altă sursă de venit la buget, mai credibilă aș zice eu este dată de salarii. Da, doar că mulți investitori vin în România pentru a plăti salarii mici angajaților, gen minimul pe economie. Aici e simplu, programul PSD vorbește despre creșterea valorii salariului minim pe economie. Ok, perfect atunci, pare că am rezolvat problema, doar că PSD vrea și scăderea sau chiar eliminarea în anumite situații a principalelor taxe salariale: impozit pe venit, contribuția la fondul de pensii și contribuția la fondul de sănătate (vezi mai jos). Nu îmi e clar dacă au ținut cont de propriile scăderi de taxe când au estimat acel 30% venituri din taxe.

Stoparea externalizării profiturilor

Corectii economice PSD

Dar cum rămâne cu profitul din investițiile acelea? Ni se vorbește de investiții private anuale de 10 – 12 miliarde RON (slideul 10), dar la slide-ul 28 (mai sus) ni se spune că ”Se va stopa externalizarea profiturilor de către firmele multinaționale” prin implementarea graduală a Directivei CE1164/2016.

Așa cum ziceam și mai sus, fie discutăm despre o profundă neînțelegere a felului în care funcționează taxele fie oamenii vor să manipuleze. Nu se stopează nimic. Ce face directiva respectivă este să introducă niște reguli clare privind impozitarea profiturilor în toată Uniunea Europeană pentru a evita inginerii financiare de tipul celor făcute de Starbucks sau Apple.

Multinaționalele vor scoate profitul în continuare din România pentru că așa e normal să se întâmple (șoc și groază). Gândește-te, ce multinațională ar mai vrea să investească în România dacă nu ar putea să ducă profitul la sediul principal și să îl folosească acolo? Cum ar fi ca o companie românească să investească în Germania și apoi nemții să spună: ”Boss, ai avut profit de 10 milioane de euro, dar nu te lăsăm să ieși cu el țară pentru că așa vrea mușchiul nostru”. Ori fix asta încearcă să spună PSD, că vor bloca ieșirea profitului din România cu o directivă care spune doar cum se impozitează acel profit, fără să interzică nimic legat de mutarea lui în afara României.

Calculul accizelor

Altă minune care m-a dat pe spate a fost calcularea accizelor la cursul real și nu la cursul de 4,73 RON / EUR cum se face în prezent. O măsură bună, de acord, doar că…măsura a fost introdusă de guvernul Ponta când dădea din colț în colț după bani. Iar chestia asta e posibil să diminueze veniturile la buget. Nu spun că nu ar trebui făcută, dimpotrivă, prevederea e aberantă, dar mi se pare dubios să o pui în programul tău ca promisiune în condițiile în care tot tu ai instituit măsura.

Veniturile fiscale

Consiliul Fiscal zice că în 2017 vom avea cel mai scăzut nivel al veniturilor fiscale calculat ca procent din PIB din ultimii 20 de ani.

Venituri bugetare

Iar acele proiecții sunt construite fără a ține cont de scăderile de taxe ale PSD.

Taxarea resurselor naturale

Mai avem încă o chestie discutabilă, introducerea unui mecanism de taxare a profiturilor în sectorul resurselor naturale. Este vorba despre vechea discuție privind redevențele aplicate companiilor ce extrag resursele naturale deținute de stat. De ce e discutabilă măsura? Pentru că este greu de urmărit și calculat profitul operațional așa cum ar vrea PSD-ul și acum și cum a vrut și în trecut (vezi aici). Ce e deranjat aici e propunerea asta făcea parte și din programul politic al USL în 2011. Adică acum 5 ani de zile? Cine a fost la guvernare din 2012 până în 2015? De ce nu a fost introdusă atunci măsura asta?

Redevente program USL

Majorarea plafonului de TVA

Ultima corecție vizată de program vorbește despre majorarea plafonului de înregistrare în scopuri de TVA. O astfel de măsură necesită acordul Comisiei Europene și, dacă va fi obținut, nu va avea un impact major asupra micilor companii. Măsura este însă bună pentru că ar degreva ANAF de administrarea unui număr mare de contribuabili cu sume relativ mici, dar pentru creșterea economică nu ar însemna mai nimic.

PSD e partid de dreapta

Au mai spus-o și alții o repet și eu, în România ultimilor ani PSD e partid de dreapta din perspectiva taxării. Oamenii își propun să diminueze taxele în asemenea măsură încât am ajunge la un nivel similar cu paradisurile fiscale din UE (Luxemburg, Malta, Cipru):

Nivel TVA UE conform PSD

 

Costuri salariale UE PSD

Cheltuielile însă nu vor fi cu siguranță la nivelul celor de acolo. Haideți să vedem concret unde vrea PSD să taie din taxe.

Impozit pe venit

PSD propune următoarele:

  • Impozit pe venit 0% pentru orice persoane cu venitul sub 2.000 RON, indiferent că vorbim despre salariați sau venituri din activități independente (artiști, jurnaliști, avocați); Măsura poate fi considerată socială, având în vedere că, în ciuda numărului mare de plătitori de impozit pe venit din această categorie, sumele încasate nu sunt semnificative.
  • Impozit pe venit 0% pentru medici și IT-iști indiferent de venit. Aici în schimb nu mai e nimic social și măsura nu are logică nici economic, nici social. Dacă un medic are venituri de 10.000 RON pe lună (sunt, crede-mă), de ce să nu plătească impozit iar eu să plătesc? Avem nevoie de medici, de acord, dar dacă are un salariu rezonabil, mă îndoiesc că impozitarea cu 16% va fi o problemă. Valabil și pentru IT-iști.
  • Impozit pe venit 10% pentru veniturile ce depășesc 2.000 RON pe lună  (salarii) sau 24.000 RON pe an (venituri independente). Nici aici nu văd logica.  Cei mai avantajați de măsură vor fi cei cu salarii foarte mari, în timp ce clasa de mijloc va suporta disproporționat costul acestei relaxări.

Contribuția la fondul de pensii (CAS)

PSD propune o contribuție de 0% la fondul de pensii pentru venituri din drepturi de autor sau cei care funcționează ca PFA, avocați, experți contabili, cu mențiunea că acești își vor plăti singuri contribuțiile către fonduri de pensii private. Dacă acest lucru e deja valabil la avocați, celelalte categorii nu vor plăti, cel mai probabil nimic către nimeni. Altfel spus, ne vom trezi cu o gaură la buget și peste niște ani cu oameni care vor avea nevoie de asistență socială pentru că pensia lor va fi infimă sau deloc iar de pus deoparte pentru bătrânețe nici vorbă.

Mai mult, până în 2018 PSD dorește și o nouă scădere a contribuției la fondul de pensii, de la 26,3% la 25%,  deși Consiliul Fiscal are niște proiecții îngrozitoare pe tema asta care mă fac să mă gândesc fie că nu voi vedea niciodată pensie de la stat fie că voi rămâne fără contribuția la fondul de pensie privat, pe modelul Ungariei.

Deficit fondul de pensii

Atenție, proiecțiile de mai sus, aparținând Consiliului Fiscal, nu țin cont de măsurile PSD de diminuare a contribuției la fondul de pensii.

Contribuția la fondul de sănătate (CASS)

Oamenii de la PSD vor o scădere a contribuției la fondul de sănătate pentru toți salariații, de la 10,7% la 10%. Mai mult, se dorește ca pensionarii să nu mai plătească nimic către fondul de sănătate.

Tot 0% contribuție la sănătate se propune pentru cei care au venituri din drepturi de autor (artiști, jurnaliști etc.) PFA-uri, avocați, experți contabili, cei care obțin venituri din chirii, arendă, venituri din agricultură și alte activități independente.

Din punctul meu de vedere, oamenii distrug complet conceptul de solidaritate socială cu măsuri de exceptare de la plata contribuției de sănătate a anumitor categorii care nu pot fi încadrate drept cazuri sociale.

cass-zero-venituri-independente

De ce un avocat sau un om care închiriază 7 apartamente ar trebui exceptat de la plata contribuției de sănătate, dar un salariat normal nu? Vor întreba cei de la 112 dacă victima atacului de cord este avocat sau are 7 case în chirie și în funcție de asta vor hotărî dacă trimit sau nu ambulanța? Dacă ambulanța vine pentru o astfel de persoană înseamnă că omul care câștigă un pic peste minimul pe economie și care nu e scutit de contribuția asta va suporta costurile unei persoane care câștigă considerabil mai mult decât el. Unde e echitatea socială aici?

Lăsând la o parte echitatea, toate aceste exceptări de la plata contribuției înseamnă mai puțini bani la sănătate, mai puține fonduri pentru spitale, medicamente și așa mai departe. Sunt irelevante scutirile de impozit pentru medici dacă ei vor lucra în aceleași spitale infecte în care lucrează acum.

Venituri din transferul dreptului de proprietate

Dacă m-ar chema Geani și aș fi samsar antreprenor, aș vota PSD. Oamenii propun așa:

  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea locuințelor cu o valoare mai mică de 100.000 euro.
  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea terenurilor agricole (46 RON / ha), dar menționează introducerea unui impozit de 100 RON / ha de teren nelucrat).
  • Eliminarea impozitului la vânzarea autoturismelor (sub 1.600 cmc), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă etc.

Nu se face nici un fel de mențiune referitoare la plafonarea numărului de tranzacții (ex: vând 3 mașini într-un an, plătesc impozit mai mare pentru numărul 2 și 3 decât pentru prima).

După cum ziceam, dacă până acum obțineai venituri din vânzarea de autoturisme aduse din Germania (din alea de nu bocăne, nu troncăne) și plăteai (ca fraeru zic eu) impozit, votează PSD și ai șanse mari să nu mai plătești impozit la vânzarea mașinii.

O măsură bună mi se pare cea de a introduce o taxă mai mare pe terenul nelucrat, dar având în vedere că 90% din locuitorii Teleormanului ar trebui să plătească această taxă, am dubii că va fi vreodată introdusă ori aplicată de PSD.

Alte taxe și impozite

PSD propune un impozit de 1% pentru micro-întreprinderile având între 1-9 angajați, în condițiile în care impozitul este în prezent 1% pentru micro-întreprinderile cu 1 angajat și 2% pentru cele având între 2 și 9 angajați. Dar dacă cineva va avea curiozitatea să îi întrebe pe antreprenorii care e problema lor cea mai mare, cu siguranță nu veți auzi de impozitul de 2% în top 5-ul lor. Dacă aveți astfel de curiozități, vedeți aici, aici sau aici.

Părerea mea?

La fel ca și programul răposatului USL cred că multe dintre prevederile de mai sus nu vor fi implementate, pentru că ar însemna o gaură prea mare în buget. Se va da vina pe greaua moștenire tehnocrată, se vor arunca vorbe despre delapidări și cum nu mai sunt bani la buget acum că au ajuns ei la putere bla bla bla. Se vor aplica în schimb acele măsuri cu impact bugetar redus și care dau bine la TV (diminuarea impozitului pentru micro, 0% impozit pe venit pentru medici, plafonul la TVA).

Mai sunt și alte chestii interesante în programul lor, sper să am timp să revin asupra lor, în special pe partea de venituri și generare de investiții.