Merită să investesc într-o pensie Pilon III? Ce alte modalități de economisire recomanzi? Întrebări de la cititori

Salut Daniel,

Sunt un cititor fidel al blogului tău și aș vrea să îți transmit că apreciez foarte mult modul tău echilibrat de a scrie și informațiile de mare valoare pe care le oferi.

Îți scriu în legătură cu o dilemă pe care o am și aș dori să te întreb dacă ai putea să mă ajuți. Problema este în felul următor: am ajuns la o vârsta la care să mă gândesc la pensie (nu că îmi doresc neapărat să ies la pensie, însă știi cum este viața), iar ca angajat în România, contribui deja la Pilonul I și Pilonul II. Îmi dau seama că pe ele nu te poți baza la bătrânețe, iar de aceea am început să ma interesez de ce aș putea să mai fac eu în plus pentru mine în viitor și uite așa am ajuns la Pilonul III.

Ideea este că nu prea am găsit informații despre Pilonul III care să nu fie de la bănci sau ASF. Întrebarea mea este foarte simplă: merită să investesc în Pilonul III sau mai bine caut alte alternative? Din ce am văzut, toate fondurile din Pilonul III au între 40-50% din portofoliu investit în titluri de stat și ținând cont de ce ai scris tu despre Pilonul II, nu știu cât de înțelept ar fi să mai investești suplimentar în aceste titluri, când asta deja se întâmplă la Pilonul II. Mai mult, am observat și o listă lungă de comisioane și sunt curios cât afectează și ele randamentul final.

Dacă este cazul să mă uit după alternative, cam ce ai recomanda, ținând cont că suntem în România și nu avem atât de multe instrumente de investiții disponibile cum au, de exemplu, englezii sau nemții?

Îți mulțumesc anticipat și îți doresc o zi frumoasă,

Răzvan


Salut Răzvan,

În primul rând mă bucur că te preocupă subiectul și că te gândești deja la planuri de economisire pentru așa ceva. Știu că poate suna ciudat, dar facem parte dintr-o generație care s-ar putea să aibă ceva probleme cu pensia și eventual să nu apuce să se bucure de ea. Așa că ar fi bine să ne apucăm de economisit încă de pe acum pentru că nu se știe niciodată ce ne va aduce viitorul.

În principiu am evitat să dau sfaturi financiare până acum din două motive:

  1. pentru că e internetul plin de oameni care îți explică treaba asta. Probabil ai auzit despre cum să te retragi la 40 de ani, cum să faci o gălăgie de bani din venituri pasive și alte chestii de genul. M-am gândit că lumea nu vrea probabil să audă aceleași platitudini repetate la nesfârșit.
  2. pentru că nu sunt specialist. Am terminat ASE-ul și lucrez în consultanță, dar nu am experiență în a consilia oamenii în legătură cu felul în care ar trebui să își gestioneze finanțele. Sunt oameni specializați pe așa ceva care sunt cu siguranță mai avizați decât mine să îți spună cum se fac lucrurile ca la carte. Astea sunt genul de chestii de care nu mă ating pentru că nu sunt consilier financiar și pentru că sunt sceptic în privința lor.

Așa că ia ce îți zic pe aici cu o doză de scepticism pentru că nici eu nu mă pricep la toate. Comentariile mele se bazează așadar pe experiențe personale.

Legat de întrebarea ta, pe scurt răspunsul ar fi următorul:

  • Fondurile de pensii private sunt ok pentru economisire pe termen lung, dar nu ar trebui să te bazezi doar pe ele. 
  • Niciodată nu e bine să ai toți banii economisiți într-un singur loc pentru că nici un instrument nu îți oferă protecție 100%.
  • Încearcă să îți diversifici economiile pentru a reduce riscul.
  • Și nu uita niciodată o vorbă a americanilor: ”cash is king!” E bine să ai lichidități pentru cazuri de urgență.

Răspunsul mai pe larg ar suna așa:

Pilonul III / Fonduri de investiții

Cum ești un cititor fidel probabil știi deja o parte din chestiile pe care urmează să le spun. Dar pentru cei care mă citesc de mai puțin timp, cred că merită să explic lucrurile un pic mai detaliat.

Ai cui sunt banii?

Pilonul III e un termen generic folosit pentru fonduri de pensii facultative. Asta înseamnă că înscrierea la astfel de fonduri e opțională, spre deosebire de fondurile de pensii private tip Pilon II, unde participarea e obligatorie în cele mai multe cazuri.

Cum funcționează fondurile? Ei bine, ele funcționează pe același principiu precum cele din Pilonul II: oamenii plătesc lunar o sumă de bani, pe care aceste fonduri o investesc în diverse chestii (de regulă cele enumerate mai sus).

Banii care merg spre Pilonul II provin din contribuțiile sociale reținute din salariu fiind calculate în funcție de acesta. Aceștia sunt bani asupra cărora asiguratul (adică tu) nu are nici un fel de control. De aceea tot spun că banii din Pilonul II nu aparțin indivizilor ci statului român. Banii aceia devin ai asiguratului în punctul în care îi poate retrage. Iar asta se poate face doar după o anumită vârstă.

Banii virați către fondurile de pensii de tip Pilon III sunt în schimb banii tăi asupra cărora ai control. Asta înseamnă că persoana care cotizează la un fond de pensii Pilon III poate decide cât să vireze lunar.

Fondurile astea de investiții se bazează pe principiul bulgărului de zăpadă: cu cât suma devine mai mare, cu atât câștigurile sunt mai mari. Asta înseamnă că nu te vei alege cu mare lucru în primii ani, dar după 20 de ani de strâns bani s-ar putea să ai niște sume consistente acolo.

Riscuri

Am vrut să stabilim clar ai cui sunt banii pentru a putea vorbi despre riscuri mai apoi. În fond statul zice: nu am încredere în tine că vei economisi așa că îți iau bani din salariu și nu te las să te atingi de ei până la o anumită vârstă. Așa că atunci când statul îți ia bani din salariu și te obligă să îi bagi într-un fond de investiții fără posibilitatea de a îi scoate de acolo, tot statul trebuie să se asigure că nu vei pierde acei bani.

În schimb, atunci când tu alegi să investești proprii tăi bani într-un fond de pensii privat, statul nu mai poate fi tras la răspundere pentru deciziile tale. Sunt banii tăi, tu decizi ce faci cu ei. Unii oameni aleg să îi spargă pe băutură și lăutari, alții să îi economisească.

Din punctul ăsta de vedere e destul de clar că banii care merg spre Pilonul II vor fi investiți în instrumente cu risc scăzut. De aceea o pondere mare se duce obligatoriu spre obligațiuni guvernamentale.

Banii care merg spre Pilonul III vor merge spre anumite instrumente în funcție de nivelul de risc ales de client. Adică îți poți alege cât de riscant vrei să fie fondul și investițiile din el. Evident că poți și să îți schimbi destinația banilor ulterior dacă nu îți convine alegerea inițială, în fond sunt sunt banii tăi.

Cu toate astea trebuie să înțelegi o chestie foarte importantă: Orice fond la care cotizezi are un risc atașat! Uneori acel risc e mai mare, alteori e mai mic, dar nici un fond și nici o investiție în general nu sunt 100% sigure!

În ce se duc banii băgați în Pilonul III?

Atât fondurile Pilon II cât și cele din Pilon III investesc banii în aproximativ aceleași lucruri:

  • Obligațiuni guvernamentale
  • Depozite la termen
  • Acțiuni la bursă
  • Alte chestii

Diferența dintre ele e dată însă de procentele din fiecare investiție pentru că unele investiții sunt mai sigure decât altele.

Fondurile care manageriază Pilonul II în România (și în general în UE) sunt obligate să cumpere obligațiuni românești. Obligațiunile sunt instrumente cu randament scăzut, dar foarte sigure (comparativ cu alte instrumente). Iată de exemplu situația pentru Pilonul II:

Cei care operează Pilonul III nu au astfel de restricții în schimb. Vor investi și ei cu siguranță în obligațiuni de stat, dar nu neapărat doar obligațiuni românești. Pot fi obligațiuni și din SUA, Argentina sau orice altă țară cu dobânzi atractive.

Un fond Pilon III cu risc scăzut s-ar putea să semene foarte tare cu unul Pilon II ca și alocare în ce se investesc banii, adică având obligațiunile guvernamentale și depozitele cu un procent foarte ridicat din total, dar cu o proporție mică spre acțiuni.

Un fond Pilon III cu risc ridicat în schimb va avea o pondere mult mai mare a banilor investiți în acțiuni ale unor firme listate la bursă și o pondere mai mică a obligațiunilor guvernamentale și a depozitelor.

Cât de profitabile sunt fondurile de pensii Pilon III

Am scris la un moment despre randamentul pensiei de stat și cel al fondurilor Pilon II. Spuneam atunci că Pilonul II e făcut pentru a oferi siguranță.

Cum stau fondurile Pilon III? Păi iată ce zice ASF:

Acum e important de precizat următoarea chestie: cifrele de mai sus nu sunt ajustate cu inflația.

Altfel spus, un randament anual de 5%, dar cu o inflație tot de 5% înseamnă 0% câștig. Ori de câte ori vorbești cu un broker sau ți se aruncă în față niște cifre trebuie să compari acele creșteri cu rata inflației, pe care o găsești pe site-ul BNR:

T1 2019 T2 2019 T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T4 2020 T1 2021 T2 2021 T3 2021
Ţinta 2,5 2,5
Efectiv/ Prognoză**(%) 4,0 3,8 3,5 3,8 2,8 2,7 2,8 3,1 3,0 3,2
taxe constante* (%) 3,6 3,5 3,1 3,4 2,7 2,5 2,6 2,8 2,8 2,8
Interval de incertitudine (%) ±0,5 ±0,9 ±1,2 ±1,6 ±1,7 ±1,8 ±1,8

* Exclude impactul de runda I al modificărilor operate la nivelul cotei TVA, al accizelor și al unor taxe nefiscale
** sfârşit de perioadă
Sursa: INS, calcule BNR

A se observa că BNR oferă și estimări pentru următorii 2 ani, deci îți poți face și niște estimări pentru viitor.

Ochiometric, am putea spune că rata medie a inflației în 2019 a fost pe undeva pe la 4%. La un randament mediu de 5%, înseamnă o creștere reală de 1%. Ceea ce nu e nemaipomenit sincer. Și încă nu am luat în calcul comisioanele.

Comisioanele

Din păcate calculele nu se opresc aici, pentru că trebuie să ai în vedere și comisioanele de administrare a fondurilor. ASF oferă o listă care centralizează comisioanele fondurilor de pensii.

Pentru Pilon II, comisioanele sunt plafonate și cam toate fondurile de investiții au aceleași comisioane (informație valabilă în luna Noiembrie 2019):

  • 1% din suma virată – Comisionul suportat din Contribuții
  • Nu mai mult de 0,07% / lună din activul fondului – Comisionul de administrare

Pentru Pilonul III, structura de comisioane e mult mai complicată și din păcate nu o pot reda pe blog, dar o poți consulta pe site-ul ASF. Situația valabilă în luna Noiembrie 2019 de exemplu, are un tabel care se întinde pe 6 pagini unde e luată în calcul o gamă foarte largă de comisioane. Nu doar că nu sunt ușor de urmărit, dar multe din ele nici nu sunt ușor de înțeles sincer.

Una peste alta, concluzia ar fi că, din păcate, comisioanele aferente fondurilor Pilon III sunt, în medie, ceva mai mari decât cele aferente Pilon II. A se observa că o parte din ele își vor diminua comisioanele în 2020. Chiar și așa, comisioanele pentru Pilonul III sunt cel puțin duble față de Pilonul II.

Ca o paranteză, ghici cui trebuie să îi mulțumești pentru comisioanele reduse ale fondurilor de pensii Pilon II? Lui Liviu Dragnea, Eugen Teodorovici și Darius Vâlcov, cei care au dat faimosul OUG 114 prin care au fost diminuate comisioanele încasate de administratorii Pilon II.

Și te-ai gândi totuși că, teoretic, dacă sunt comisioane mai mari la fondurile de pensii Pilon III, ar trebui și câștigul să fie mai mare pentru a justifica diferența asta, nu?

Iată cum arată randamentul fondurilor de pensii Pilon II:

Iată cum arată randamentul pentru Pilon III:

Așadar, comisioanele sunt ceva mai mari la Pilon III față de Pilon II, dar cu randamente similare.

Merită, așadar, să bagi bani într-un fond de pensii Pilon III?

Întrebarea ta e foarte bună cu atât mai mult cu cât e legată de faptul că atât Pilonul II cât și Pilonul III se bazează într-o anumită măsură (mai mare sau mai mică) pe obligațiuni guvernamentale.

Sincer, eu cred că da, merită totuși să cotizezi la un fond de pensii privat. Iar motivele nu țin neapărat de randamente. Am stabilit deja că randamentul în primii ani de cotizare e prost. Motivele sunt altele:

Motiv 1: Uite fondul, nu e fondul

În primul rând îți recomand să cotizezi la un fond privat Pilon III din motive politice. România se va confrunta în următorii 20 de ani cu niște probleme masive de finanțare a cheltuielilor cu pensiile. Există un risc real ca Pilonul II să fie naționalizat și folosit pentru a plăti pensiile de la momentul respectiv, indiferent de partidul politic aflat la guvernare atunci.

Dacă asta se va întâmpla, vei rămâne doar cu pensia de stat și atât. Care va fi determinată de condițiile macroeconomice și sociale din momentul în care te vei pensiona. Pilonul III îți va oferi un plan de rezervă în cazul în care Pilonul II dispare.

Motiv 2: Disciplină financiară

Disciplina financiară e destul de dificilă. Când ești Gigi Becali poate nu e o problemă, dar altfel e dificil să te ții de economisit. Sunt șanse mai mari să economisești însă dacă ești obligat să plătești în fiecare lună o sumă către fondul de pensii pentru că vei privi acei bani ca pe o cheltuială pe care trebuie să o faci, nu ca pe economii. Doar că acea cheltuială se va transforma într-un venit peste niște ani. Sume mici, plătite lunar, pot duce la acumulare unei mici averi pe termen lung.

Motiv 3: Mai multă flexibilitate

Un al treilea motiv pentru care ai putea să faci investești într-un fond Pilon III e faptul că astfel de fonduri nu investesc neapărat doar în obligațiuni românești. Poți solicita mai multe informații, dar de regulă e un amestec relativ de obligațiuni din mai multe țări, spre deosebire de Pilonul II unde mare parte din datorie e românească. Apoi faptul că banii se duc și în acțiuni și alte instrumente îți oferă posibilitatea să decizi tu ce fel de riscuri vrei să îți asumi.

Ai practic mai multă flexibilitate în decizia ta.

Motivul nr. 4: Sunt banii tăi

Banii din Pilonul III sunt ai tăi iar statul român nu îi poate naționaliza (mă rog, statul poate orice, dar e puțin probabil). Vei putea retrage banii abia după 60 de ani și dacă ai minim 90 de contribuții lunare (vezi toate condițiile aici). Dar când vine vorba de siguranță, ai cel puțin șanse foarte mari să rămâi cu banii ăștia, nu să stai cu grijă că guvernul X se va înfrupta din ei.

Motivul nr. 5: Poți beneficia de o deducere de impozit

Sistemul fiscal românesc nu oferă foarte multe deduceri angajaților. Dar între puținele deduceri disponibile se află și una referitoare la sumele plătite către Pilonul III. Deducerea nu e mare din păcate și se aplică din păcate doar în limita a 400 de euro contribuție pe an. La un impozit pe venit de 10%, asta înseamnă că primești înapoi echivalentul a 40 de euro pe an.

Dacă și angajatorul tău vrea să contribuie către pensia ta Pilon III o poate face în limita a 400 de euro pe an fără să plătească taxe. Nu sunt sume uriașe, dar orice bănuț contează.

Singura problemă din punctul meu de vedere e legată de faptul că majoritatea angajatorilor nu oferă așa ceva. Ba mai rău, dacă te duci la doamnele de la HR / payroll cu polița de asigurare și le spui că ai dreptul la deducere pentru maxim 400 de euro / an s-ar putea să se uite la tine ca la OZN-uri. Caz în care ar cam trebui să te duci cu extrasul din Codul Fiscal după tine, altfel nu te vor crede.

Ca să îți spun sincer, nici mie nu îmi plac fondurile astea, dar mi se pare că sunt cea mai echilibrată formă de economisire / investiții pe termen lung. 

Cu siguranță însă, nu trebuie să te bazezi doar pe banii din Pilonul III. Îți recomand să fii paranoic cu banii tăi și să te asiguri că economisești în moduri cât mai diverse.

Alte modalități de a economisi

Dacă decizi să bagi bani într-un fond de pensii privat nu înseamnă că ți-ai asigurat bătrânețile. Din păcate s-ar putea ca pensia de stat + Pilon II + Pilon III să nu fie suficient. Oricât de mult ți-ai imagina că sună bine să ai niște zeci de mii de euro adunați pe acolo, dacă trăiești 20 de ani după ce ai ieșit la pensie s-ar putea să ai nevoie de ceva mai mulți bani.

Așa că ar fi bine ca, pe lângă banii alocați pensiei Pilon III să încerci să economiști și de capul tău ceva mai mult. Lista de jos nu e sub nici o formă finală și poți face bani din aproape orice.

Cash

Cum ziceam mai sus: ”Cash is King!”. Vei avea nevoie întotdeauna de RON pentru situații de urgență. Ar fi bine să economisești în RON (depozite la termen sau cont de economii), chiar dacă dobânda e mică. Nu știi când tu sau cineva drag se îmbolnăvește sau are vreo problemă și vei avea nevoie urgentă de o sumă măricică. Vei avea nevoie de cash rapid și va trebui să fie în RON.

Odată ce ți-ai făcut o rezervă decentă în RON (cât înseamnă asta depinde de tine – pentru mine asta înseamnă cam 10.000 RON) ai putea începe să economisești în alte monede. Eu aș recomanda în EUR și USD, monede ușor de convertit în RON în caz de urgență.

Pentru alte monede va trebui să ai grijă pentru că va fi mai greu să faci transferul spre RON iar costurile de conversie s-ar putea să fie mari. Spre exemplu, mi-a fost foarte greu să găsesc o agenție bancară în București de la care să cumpăr mai mult de 500 de lire sterline. Majoritatea mi-au spus că trebuie să anunț din timp ca să aducă banii. Cum ar fi fost dacă aveam nevoie urgent să schimb o sumă mai mare?

Un sfat aici: Mugur Isărescu, mulți oamenii de pe la BNR și unii economiști mai deștepți nu țin toți banii într-un singur depozit, pentru a evita situația de a fi nevoit să lichidezi un depozit uriaș și să pierzi dobânda dacă ai nevoie de o sumă mică.

Scriam acum ceva vreme următoarea chestie:

Dacă ai 100.000 RON și îi pui ca depozit, dar nu ești sigur dacă vei avea nevoie de ei, de ce să nu îi împarți în 10 conturi de 10.000 RON? Dacă ai nevoie de 50.000 RON, cum e mai bine:

  1. Să lichidezi tot contul de 100.000 RON înainte de termen și să primești ZERO dobândă? sau

  2. Să lichidezi 5 conturi de 10.000 RON și să primești zero dobândă, dar să lași neatinse celelalte 5 conturi și să iei dobândă pentru ele?

Apoi ar mai fi și problema cu garantarea depozitelor populației: în România depozitele fiind garantate până în 100.000 euro.

Metale prețioase

Știi cum mulți oameni cred că e de neam prost să ai lanțuri de aur și ghiuluri? Ei bine, oamenii care au din astea nu și le cumpără doar pentru a stârni invidia dușmanilor, în ciuda a ce auzi prin melodiile rap și manele. De fapt, pentru ei bijuteriile sunt o modalitate eficientă de a economisi bani.

De multe ori genul ăsta de oameni nu sunt bancabili sau banii nu sunt din surse 100% legale, așa că a pune acei bani în bancă nu prea e o opțiune. Așa că lanțurile și ghiulurile sunt modalități eficiente de a pune bani deoparte. În plus aurul, argintul și platina au avantajul de a fi ușor convertibile în cash (tot ce îți trebuie e un amanet).

Dezavantajul aici e că metalele prețioase sunt folosite și de diverse industrii (platina de industria auto, aurul de industria electronică și așa mai departe) așadar prețul lor poate oscila uneori semnificativ. În afară de asta, de regulă o criză economică duce la creșterea prețului la aur, în timp ce în perioadele ”bune” prețul scade.

Poți să dai un search pe google și vei vedea că sunt câteva bănci de la care poți cumpăra aur sub formă de lingouri sau monede.

Așadar, metalele prețioase sunt, cu siguranță o modalitate bună de a diversifica economiile tale și nu ar trebui să te simți prost dacă investești în așa ceva.

Monede virtuale

Am mai scris ocazional despre cryptomenede. Blockchain-ul are ceva chestii bune ca tehnologie, dar monedele de tip bitcoin sunt mult prea volatile și impredictibile pentru a putea fi folosite ca modalitate de economisire.

Dacă înțelegi cum funcționează piața crypto, îți poți încerca mâna, dar monedele virtuale nu mi se par o investiție bună, altfel decât pentru investiții pe termen scurt (și acolo doar dacă te pricepi).

Bursă

Sunt mulți oameni care văd bursa ca o modalitate eficientă de a economisi și de a face bani.

Personal nu recomand însă investițiile directe la bursă dacă nu lucrezi în domeniu și nu urmărești piața zilnic.

Tot ce urcă în valoare poate să și coboare și s-ar putea să te arzi grav dacă tranzacționezi cu ideea de a face un ban rapid. De multe ori chiar și traderii sunt luați prin surprindere când apar evenimente din afara pieței, cum a fost de exemplu când Bursa București s-a dus în cap din cauza OUG 114.

Asta fiind spus, au început să apară aplicații de genul Robin Hood care să elimine brokerii din schemă pentru investiții și să îți permită să tranzacționezi de capul tău pe sume mici. Dar repet, eu nu aș recomanda să te bagi în așa ceva decât dacă înțelegi piața.

Ai șanse mai mari să te îmbogățești băgând niște bilete la pariuri decât să investind pe bursă dacă nu faci asta la modul profesionist sau ai un broker bun.

Fonduri de investiții

Care e diferența între un fond de pensii privat (Pilon III) și un fond de investiții? Fondurile de pensii Pilon III sunt construite în ideea de a transfera lunar o sumă de bani care se acumulează în timp. În principiu poți face fix același lucru cu un fond de investiții.

Dar băncile oferă și posibilitatea de a folosi fonduri de investiții pentru a face bani mai rapid. Nu trebuie să cotizezi neapărat sume mici lunar. Poți investi 10.000 RON, plătiți odată, pe o perioadă de 5 ani dacă vrei.

Fondurile de pensii sunt o categorie de fonduri de investiții care se bazează pe acumularea incrementală de capital de investiție în timp. Dar nu te oprește nimeni să nu încerci și fonduri de investiții clasice.

Atenție însă: aceste fonduri au de regulă riscuri mai mari și există șansa de a scoate mai puțini bani din ele decât ai băgat. Dar s-ar putea să scoți și randamente mai bune decât dacă ai fi băgat banii în bancă.

În materie de comisioane, de regulă ele sunt mai mici pentru fondurile de investiții (în procente) față de fondurile de pensii.

Și pentru că tot am dat un search pe net, am dat și peste un exemplu bun de transparență în materie de informații la BCR – Erste. Nu e recomandare de investiție (nu știu dacă e ok sau nu fondul ăsta), dar ai acolo în formă grafică aproximativ toate informațiile de care ai avea nevoie pentru a lua o decizie.

Poți vedea de exemplu cum în 2018 fondul a avut un randament negativă deși în anii anteriori a fost pe plus.

În fine, dacă ai niște sume mai măricele de care te poți lipsi câțiva ani de zile și un pic de apetit de risc, poți încerca un fond de investiții. Nu îți pot recomanda un fond anume, dar cam toate băncile mari par să ofere așa ceva.

Obligațiuni guvernamentale

Obligațiunile guvernamentale se vând în general investitorilor instituționali, adică bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii și așa mai departe. Cine vrea să cumpere obligațiuni guvernamentale trebuie, în general, să apeleze la brokeri. Indirect ajungi să cumperi obligațiuni guvernamentale prin intermendiul fondurilor de pensii sau a fondurilor de investiții.

Guvernul României are însă uneori și programe de vânzare a obligațiunilor către populație. Un exemplu e programul ”Tezaur”, care oferă o dobândă mai mare decât cea oferită de bănci pentru depozite. Actualul ministru al finanțelor, Florin Cîțu a prelungit posibilitatea de a cumpăra obligațiuni prin programul Tezaur deși a criticat programul pe unde a avut ocazia.

Sincer, în momentul de față, obligațiunile guvernamentale nu mi se par o idee rea având în vedere dobânzile oferite (până spre 5% pentru termene mai lungi de răscumpărare).

Dar, așa cum remarcai și tu, aici apare însă problema expunerii prea mari pe un singur instrument: dacă Pilonul II merge în mare parte spre obligațiuni și ai și Pilon III tot bazat pe așa ceva, are sens să mai cumperi obligațiuni separat? Și da, ai dreptate, nu e foarte prudent să bagi foarte mulți bani doar în datorie guvernamentală.

Dar pe de altă parte, 5% dobândă la lei e ceva ce nu găsești prin alte părți în România și mi se pare tentant.

Imobiliare

Imobiliarele sunt o modalitate clasică de economisire. De fapt, majoritatea averii unui român obișnuit vine din apartamentul comunist sau casa părintească pe care o deține.

Problema e că investițiile în imobiliare sunt scumpe și riscante: o investiție proastă într-un apartament poate să îți dea o gaură de zeci de mii de euro. Cei care s-au împrumutat în Franci elvețieni au aflat asta pe pielea lor. La fel cei care au cumpărat apartamente în 2008.

Pe de altă parte o astfel de investiție se poate dovedi foarte profitabilă pe termen lung. Nu sunt agent imobiliar, dar dacă aș avea bani de băgat în imobiliare, probabil aș cumpăra apartamente de 1 – 2 camere în orașe universitare (București, Iași, Cluj etc.). Astfel de apartamente se închiriază ușor și, fiind în orașe universitare, există o cerere constantă pentru ele. Apartamentele mai mari sunt mai greu de închiriat în schimb.

Tot la capitolul ăsta, un apartament cumpărat cu banii jos poate fi vechi. Un apartament luat prin credit imobiliar ar cam trebui să fie nou (sau să aibă câțiva ani) pentru că, la vârsta apartamentului va trebui să adaugi durata creditului.

Ori dacă apartamentul are deja 40 de ani vechime, încă 30 de ani de credit îl vor duce la 70 de ani. Dacă încerci astăzi să vinzi un apartament vechi de 70 de ani vei constata că băncile nu prea vor să dea cumpărătorului credit. Iar asta îți va limita plaja de clienți doar la oameni care pot plăti cu banii jos. În plus, va trebui să lași considerabil la preț pentru că numărul lor e mic.

Chestii de colecționat

Investiții mai puțin obișnuite, dar cu potențial ridicat sunt obiectele de colecționat. Poate fi vorba de:

  • numismatică,
  • timbre,
  • cărți poștale
  • bibliofilie,
  • tablouri,
  • alte opere de artă.

Logica aici ar fi următoarea: anumite tipuri de obiecte de colecționat își păstrează valoarea chiar pe perioade foarte mari de timp. Carol al II-lea ar României a avut una din cele mai valoroase colecții de timbre din lume. Aproape un secol mai târziu lumea încă mai colecționează timbre.

Un tablou de Grigorescu era valoros și acum 100 de ani, e valoros și acum.

Sunt anumite obiecte care devin colecționabile și își păstrează valoarea de-a lungul a mai mulți ani (uneori zeci sau chiar sute). Dar și aici sunt câteva chestii de spus referitor la ce anume poți colecționa și să îți recuperezi banii.

În primul rând acele obiecte trebuie colecționate de un număr suficient de mare de oameni încât să găsești cumpărători pentru ele. Nu îți recomand să colecționezi capace de bere de exemplu. Deși unele dintre ele pot fi chiar faine, sunt șanse mici de a putea vinde o colecție de capace de bere ușor.

Nu același lucru se întâmplă însă cu timberele, monedele sau cărțile poștale care sunt ușor de vândut pentru că există o piață suficient de mare pentru ele încât să găsești cumpărători relativ rapid.

O altă chestie pe care trebuie să o ai în vedere ține de felul în care piețele de obiecte de colecție funcționează:

  • în vremuri bune (boom economic) se poate ajunge la prețuri destul de exuberante pentru ele.
  • în vremuri rele (recesiune economică) prețurile scad puternic pentru că astea sunt printre primele cheltuieli la care renunță oamenii.

Cheia aici ar fi să cumperi în perioade de recesiune și să vinzi în perioade de boom economic. Sau să cumperi în perioade de scădere economică și să păstrezi obiectele pentru o perioadă mai lungă de timp.

O problemă a obiectelor de colecție e modalitatea de stabilire a prețurilor. Pentru timbre, monede sau cărți poștale există siteuri specializate de licitații de unde poți obține prețuri. Dar dacă vrei să investești în tablouri de exemplu e considerabil mai dificil să îți dai seama când o operă de artă e supra evaluată sau sub evaluată.

Un Grigorescu se va vinde bine oricând, dar chiar și acolo s-ar putea să ai estimări care au marje de eroare d e câteva mii de euro. De exemplu s-ar putea să auzi că tabloul X e estimat la o valoare între 10.000 EUR și 15,000 EUR.

Nu în ultimul rând piața de tablouri nu e la fel de mare precum cea de numismatică, cărți poștale sau timbre, motiv pentru care îți va fi mult mai greu să vinzi ceva. Altfel spus, poți scoate la vânzare un tablou azi și să îl poți vinde peste 6 luni sau 1 an (uneori chiar mai mult).

Astfel de investiții îți pot aduce foarte mulți bani, dar pot reprezenta și o foarte mare țeapă.

Eu unul nu am bani de tablouri celebre deși am cumpărat 2 tablouri de la o artistă foarte promițătoare. Am făcut asta pentru că îmi plăceau și vream să le pun în casă, nu ca investiție.

Dacă te pasionează numismatica, timbrele sau cărțile poștale ai putea să îți încerci norocul pe acolo. Dar să ai în vedere chestiile de mai sus.

Concluzii

În primul rând, nimic nu e 100% sigur:
  • dacă ai bani cash: inflația îți va mânca din valoarea lor
  • dacă ai bani în depozite la termen: dobânda în prezent e sub rata inflației în multe situații, la care se adaugă și comisionul băncii și impozitul aplicat de stat.
  • dacă investești în imobiliare s-ar putea ca piața să se ducă în jos.
  • dacă investești în metale prețioase: aurul oscilează foarte mult în preț. Platina e folosită în industria auto și prețul depinde de cererea de acolo.

Cea mai simplă strategie de a te proteja de risc e diversificarea economiilor astfel încât dacă una pică, economiile tale să nu fie lovite din plin.

Toate variantele de mai sus îți oferă posibilitatea de a face niște bani pe termen lung, dar cu condiția să te documentezi înainte și să nu te bagi prea tare într-o singură chestie.

De aceea sfatul meu ar fi următorul: combină toate variantele de mai sus, anume:

  • Caută un broker pentru un fond de pensii Pilon III sau fond de investiții și discută cu el. Alocă o parte din bani economisiți acolo. Eu plătesc în fiecare lună câteva sute de lei către un astfel de fond.
  • O altă parte din bani pune-i într-un cont de economii sau depozit la termen, chiar dacă randamentul e mic. Banii ăștia îi poți ține în RON sau alte valute (EUR și USD sunt cele mai ușor de schimbat).
  • În același timp, cumpără și aur, argint sau alte metale prețioase ușor de schimbat. Băncile mari oferă aur de vânzare sau poți cumpăra bijuterii.
Și nu în ultimul rând: fii paranoic, sunt banii tăi și tu ești singurul responsabil dacă îi pierzi.

Later edit 1: inițial menționasem că poți retrage banii din Pilonul III oricând. M-am înșelat, banii nu pot fi retrași până la vârsta de 60 de ani. Articolul a fost actualizat. Mulțumesc Leti pentru observație.
Later edit 2: am adăugat faptul că poți beneficia de o deducere la calculul impozitului în limita a 400 de euro / an (Motivul nr. 5). Mulțumesc Adrian pentru comentariu și sugestie.



Follow up: fondurile de pensii și Guvernul PSD

O știre care a scăpat fără prea multe comentarii în avalanșa de non-subiecte din ultima vreme (via Profit.ro):

Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii acceptă ideea Guvernului de a contribui financiar la anumite proiecte, avansată în discuțiile de astăzi cu autoritățile ca o condiție pentru modificarea OU 114/2018, transmițând acum că „au reconfirmat interesul deja manifestat în ultimii ani” în diversificarea universului investițional, astfel încât fondurile de pensii private să fie implicate și mai mult în finanțarea economiei românești, ținând cont în primul rând de interesul participanților. Reprezentanții industriei s-au angajat să exploreze „opțiuni de lărgire a universului investițional”, inclusiv căutând cele mai bune practici europene și internaționale în materie, urmând să trimită aceste informații către autorități.

Scriam acum ceva vreme că am niște gânduri neortodoxe în legătură cu intențiile Guvernului PSD vis-a-vis de fondurile private de pensii:

Activele gestionate de fondurile de pensii care vor să se retragă din România ar putea fi preluate de FSDI. Adevărat FSDI s-ar supune unor cerințe de capital stringente, dar bani pentru experimente se găsesc întotdeauna.

Ei bine, ideea mea creață începe să se materializeze. Fondurile de pensii spun acum că sunt deschise să exploreze ”opțiuni de lărgire a universului investițional”. Ce înseamnă asta?

Păi în principiu fondurile de pensii nu au voie să investească în chestii riscante (conform legii care le reglementează funcționearea). Așa că bagă bani în:

  • datorie guvernamentală (în jur de 65% momentan)
  • depozite la bănci
  • investiții la bursă
  • investiții în alte active financiare

Fondurile de investiții nu pot investi în proiecte de infrastructură pentru că sunt fonduri de investiții. Dar altcineva poate face asta pentru ele. Cine? Păi FSDI al PSD-ului evident! Fondurile de pensii pot băga bani în FSDI iar FSDI va băga bani în proiecte.

Planul inițial legat de FSDI al PSD era ca acesta să primească bani de la companiile de stat (dividende). Problema e că Guvernul PSD a avut nevoie de acei bani pentru buget așa că nu a mai rămas nimic pentru FSDI.

Dar banii din fondurile de pensii erau acolo și arătau teribil de apetisant. Era doar o chestiune de timp până să se prindă cineva că pot fi folosiți pentru FSDI.

Faza e așa: eu m-am gândit că FSDI va prelua activele fondurilor de pensii și cred că asta e amenințarea fluturată de Guvern și planul de rezervă. Alternativa oferită fondurilor de pensii a sunat probabil ceva de genul: ori vă preluăm cu totul ori bagați bani unde zicem noi.

Rămâne de văzut dacă se va confirma sau nu ipoteza mea și fondurile de pensii vor băga bani în FSDI.




Ce e cu toate declarațiile dubioase din ultima vreme

Vâlcov la TVR (via Adevărul):

„După o asemenea istorie haideţi să fim realişti! A depăşit pe Papa, a depăşit pe cine mai vreţi dumneavoastră. Trebuie totuşi, la un moment dat, să ne recunoaştem limitele şi să lăsăm şi pe alţii mai tineri să ducă mai departe”,

Cine l-a votat pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la BNR? Oare și reprezentanții Guvernului în consiliul BNR?

La același interviu (via Profit):

”Până la sfâșitul acestui an, Guvernul și-a propus ca ratele la creditele românilor să coboare la jumătate, atât la băncile comerciale, cât și prin programele pe care noi le avem demarate.”

Sigur, pentru că băncile dau credite din mărinimie și vor accepta înjumătățirea ratelor.

Altă chestie (via Adevărul):

Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, spune că fondurile de pensii private nu sunt investitori şi au randament la jumătate faţă de titlurile de stat. Totodatăm Vâlcov afirmă că banii deponenţilor s-au devalorizat. 

Oare Darius Vâlcov știe că 65% din banii din Pilonul II sunt investiți de fondurile de pensii în datorie guvernamentală? Știe, stați liniștiți!

Eugen Teodorovici, nu se lasă nici el mai prejos (via Digi24):

Ordonanţa 114 este actul nomativ cel mai curajos şi îndrăzneţ de după Revoluţie, având în vedere complexitatea domeniilor pe care le reglementează.”

Având în vedere haosul creat deși se aplică doar parțial, ”curajos” nu e cuvântul pe care l-aș folosi eu.

Apoi vine și Dragnea, care după ce a rezolvat deficiența de vitamina D din România se uită acum la rezerva de aur (via Hotnews):

”Liviu Dragnea și Șerban Nicolae au depus miercuri la Senat un proiect de lege care obligă Banca Națională a României să păstreze în țară 95% din rezervele de aur pe care le deține.”

Pentru că toate celelalte țări care își țin rezerva de aur în afara granițelor sunt conduse de tâmpiți și doar noi știm mai bine.

Care e treaba cu toate declarațiile astea?

Așa cum ați observat nici nu m-am deranjat să comentez prea mult acele declarații. De ce? Pentru că nu merită comentate! Pentru că nu au substanță și sunt aruncate în media pentru a genera zgomot și cam atât.

PSD tocmai a pierdut masiv din imagine prin votul de încredere dat de UE Codruței Kovesi. E irelevant dacă LCK se poate atinge de la Bruxelles de PSD sau nu. Ce contează e că în ciuda eforturilor PSD LCK are șanse de a fi numită în fruntea Parchetului European. Iar publicul PSD e teribil de naționalist și nu va ierta PSD-ului faptul că nu a susținut un român.

Așa că PSD trebuie să:

  1. Creeze cât mai mult zgomot acum ca să acopere eșecul de la Bruxelles (toate declarațiile belicoase ale lui Vâlcov și Teodorovici).
  2. Să momească publicul anti-PSD cu promisiuni care să îi țină departe de proteste (gen reducerea ratelor la jumătate).
  3. Recupereze ceva din imaginea șifonată în rândul naționaliștilor din publicul său țintă. De aici declarația cu aurul.

Toate declarațiile astea nu merită comentate pe larg ci trebuie trecute direct la rubrica ”Umor” a ziarelor. Cu toate astea li se acordă spații ample și generează discuții aprinse.

Dacă Dragnea, Vâlcov sau Teodorovici ar fi fotbaliști ar juca probabil la Real Madrid sau Barcelona la cât de buni sunt la trimis adversarii după fentă.




O idee creață despre Fondul Suveran de Investiții

Fondul Suveran de Investiții e una din ideile incluse în programul de guvernare al PSD:

Am mai vorbit despre el și în trecut când explicam:

Cum ar trebui să funcționeze lucrurile în cazul FSDI? Păi se iau niște bani de la buget, se bagă într-un fond de investiții și apoi ca prin magie avem mai mulți bani la bugetul de stat din taxe și impozite generate de respectivele investiții. Mecanismul e același precum cel de la fonduri europene iar limitările sunt similare, cu mențiunea că, banii din FSDI sunt mai ușor de furat pentru că nu mai vin cei de la Bruxelle în control.

Pe vremea aia (ianuarie 2017) aveam niște întrebări vis-a-vis de cum va funcționa fondul acesta în practică:

Fondul nostru ce va face? Va băga bani în investiții românești sau străine? Ne permitem să finanțăm companii private în condițiile în care infrastructura în românia e la pământ? Dacă fondul respectiv ar investi în infrastructură, cu ce ar fi el diferit față de o companie de stat sau un minister, în afara de alți oameni pe ștatul de plată și poate niște achiziții dubioase.

Întrebam chestiile de mai sus pentru că nu îmi era clar care era intenția Guvernului vis-a-vis de acest fond de investiții. Mai exact nu înțelegeam cum ar fi el diferit de orice alt fond de investiții. Până la urmă în România existau deja fonduri private (inclusiv cele de pensii) care făceau ce trebuia să facă și FSDI. Așa că nu înțelegeam atunci cum ar fi diferit FSDI de ele. Cred că am aflat răspunsul între timp.

Ce s-a mai întâmplat de atunci?

Inițial planul era ca FSDI să fie alimentat de la bugetul de stat. Mai exact banii plătiți de firmele de stat ca dividende statului român ar fi trebuit redirecționate în acest fond. Am avut dubii atunci legat de această modalitate de finanțare a FSDI. De ce? Pentru că mai toate bugetele au previziune ultra-optimiste pe venituri. Evident că ăsta a fost cazul și aici.

Dar planul a picat pentru că Guvernul a luat tot ce a putut de la companiile de stat și a folosit pentru a acoperi găuri în buget. Deci FSDI a rămas în aer o perioadă. Încă nu avem bugetul pe 2019, dar am dubii că banii de la companiile de stat for ajunge în FSDI.

În momentul acesta așadar FSDI nu are finanțare, dar a rămas ”agățat” în planul de guvernare al PSD. De ce?

Fondurile de pensii

În schimb a început să se întâmple altceva: fondurile de pensii Pilon II au început să fie atacate de Guvern. Și aici am fost oarecum descumpănit de motivația Guvernului: înțeleg că aveau nevoie de bani pentru a acoperi deficitul de la bugetul de pensii, dar declarațiile erau neobișnuit de agresive. Apoi a venit luna decembrie 2018 și faimoasa Ordonanță de Urgență cu ”taxa pe lăcomie” asupra sistemului bancar. O prevedere poate la fel de importantă însă a fost cea care cerea fondurilor de pensii să aibă capital social subscris până la 10% din sumele investite. Partea ciudată e că fondurile de pensii sunt deja reglementate la nivel european de o directivă, numită ”Solvency II” menită să se asigure că sunt solvabile. Problema în cazul României e așa:

  • OUG-ul PSD-ului nu vorbește despre cerințe de capital propriu ci de ”capital subscris și vărsat”. Diferența între cele două e că sumele constituite ca și ”capital subscris vărsat” nu prea pot fi folosite la altceva. ”Capitalul propriu” lasă ceva flexibilitate referitor la felul în care pot fi folosite acele sume. De exemplu reducerea capitalului subscris e un proces legal relativ dificil. Reducerea capitalului propriu e mai ușor de făcut, așa cum a demonstrat și Guvernul României când a obligat companiile de stat să lichideze cam orice exces de capital propriu.
  • Fondurile de pensii trebuie să depună sume uriașe de bani până la final de an, cu jumătate din tranșă depusă la jumătatea anului 2019.
  • Comisioanele au fost reduse
  • Suma care ajunge la fondurile de pensie Pilon II a fost diminuată

Concret se urmărește o înfometare a acestor fonduri și împingerea lor spre neprofitabilitate. Dar care e sensul? Ce pui în locul fondurilor dacă vor vrea să iasă de pe piață? Ele au deja banii investiți în datorie de stat, acțiuni la bursă, depozite la bănci și așa mai departe. O variantă ar fi ca un fond de pensii să preia activele. S-ar găsi însă un astfel de fond având în vedere limitările de mai sus pe partea de comisioane și cerințele de capital subscris?

Ce se întâmplă dacă nimeni nu vrea să preia acel fond de pensie?

FSDI ca soluție

Ce urmează să spun e 100% o idee creață a mea și nu am auzit nici un fel de discuție în sensul acesta. Dar are atât de mult sens încât îmi vine greu să cred că nimeni din Guvern nu s-a gândit la asta.

Activele gestionate de fondurile de pensii care vor să se retragă din România ar putea fi preluate de FSDI. Adevărat FSDI s-ar supune unor cerințe de capital stringente, dar bani pentru experimente se găsesc întotdeauna.

Avantajul ar fi că activele fondului de pensii ar fi preluate contra unei sume relativ modeste. Mai mult, statul român (prin FSDI) ar putea spune că acționează în interesul cetățenilor pentru ca investițiile în Pilonul II să continue. Iar în felul acesta PSD s-ar alege cu un FSDI funcțional, deci programu de guvernare ar fi îndeplinit. Ba mai mult, ar avea bani de ”investiții” din cotizațiile Pilon II (ironic, nu?).

Ar fi FSDI capabil să investească banii eficient? Am serioase dubii că ar fi capabil să facă asta având în vedere istoricul PSD. Și dacă nu știți la ce mă refer, ei bine ”guvernanța corporativă” în companiile de stat e ceva ce PSD a încercat activ să elimine.

Sunt multe probleme cu ideea asta a mea, dar rezolva elegant finanțarea FSDI. De asemenea explică foarte bine strategia guvernului cu fondurile de pensii. Să sperăm că mă înșel și nu se va întâmpla chestia asta.




Relația PSD cu sistemul financiar și taxa pe lăcomie

PSD nu are o relație prea bună cu băncile, fondurile de pensii și sistemul financiar românesc în general. Pe de o parte PSD folosește băncile ca sac de box în dorința de a obține ceva voturi. E de înțeles, cine nu urăște banca la care are credit?

Pe de altă parte băncile din România sunt cele mai profitabile din Europa.  Fondurile de pensii la rândul lor au niște miliarde de euro investite. Deci loc de ciupit ceva din acel profit ar fi, cred ei.

Și cam pe asta cred că s-a bazat strategia PSD din ultimii 2 – 3 ani.

E loc de ciupit din profitul băncilor?

Așa cum am explicat în trecut unul din motivele pentru care băncile românești au profituri atât de mari e riscul de țară ridicat. Practic: risc mare cere profit mare.

Pe românește, dacă Guvernul începe să se comporte haotic, va trebui să se împrumute la dobânzi mai mari.

Acum să fim serioși, voi ați împrumuta 1.000 RON unui om despre care se aude în târg că își cam bea mințile? Dar dacă ar lăsa garanție un inel de aur în valoare de 1.500 RON? Cam așa fac și băncile astea, ele sunt dispuse să împrumute, dar costul împrumutului crește pe măsură ce te percep ca fiind mai riscant.

Sunt băncile sac de box?

Anul trecut În 2017 fostul Prim Ministru Tudose spunea că Terente avea chestii de învățat de la bănci în materie de furat. Ca o paranteză nu știu de ce s-a dus atât de departe în trecut când avea exemple recente în partid ca termen de comparație.

Domnul Tudose plusa atunci și spunea:

”Am refuzat să-mi pun leafa pe card ca să-i dau băncii câte doi bani de câte ori folosesc cardul. Nu vreau să-i dau. Consider că nu-i merită”

Nu a ieșit nimeni din bănci să vorbească urât PSD-ul, au fost doar declarații politicoase referitoare la riscuri. Apoi a venit ”taxa pe lăcomie” și iarăși nu a ieșit nimeni să înjure PSD.

Fondurile de pensii au fost ceva mai agresive, dar tipa de la NN care a decis să dea mailul acela s-a ales cu o suspendare de la ASF. Între timp instanța a decis că suspendarea ei e cam ilegală, dar fondurile de pensii s-au cam potolit și ele.

România se împrumută mai scump

Tăcerea nu înseamnă lașitate însă. Dar un partid ca PSD nu înțelege asta și cum fiecare acțiune are o consecință inevitabilul s-a produs. Care e inevitabilul?

Avertizam încă din decembrie 2017 că astfel de acțiuni îndreptate împotriva băncilor riscă să le antagonizeze. Iată ce s-a întâmplat în ultimele zile (via Money):

La licitatia de titluri de stat suplimentara, organizata marti, bancile nu au participat. MFP intentiona sa imprumute, prin aceasta licitatie, 60 de milioane de lei, la o dobanda de 4,41% pe an. La licitatia principala, organizata cu o zi in urma, suma solicitata de Minister a fost de 400 de milioane de lei (pe o perioada de cinci ani si jumatate), bancile au oferit mai putin (328 de milioane de lei), dar statul a acceptat doar 249 de milioane de lei, din cauza dobanzilor prea ridicate cerute de banci pentru imprumuturile acordate.

Ce au făcut băncile cu banii?

In schimb, bancile au preferat sa depuna sume mult mai mari in depozite la Banca Nationala a Romaniei, desi acestea sunt constituite pe termen scurt, iar dobanda este aproape la jumatate (2,5% pe an). BNR a atras luni, printr-o operatiune “depo”, aproape 13 miliarde de lei de la banci, pe o saptamana, la dobanda de politica monetara de 2,5% pe an.

De ce se întâmplă asta? Simplu: cu cât băncile împrumută mai mult statul, cu atât crește ”taxa pe lăcomie”. Prin urmare vor să transfere costul taxei către stat oferind împrumuturi la dobânzi mai mari. Avertizam că treaba asta se va întâmpla de când au apărut discuțiile referitoare la ”taxa pe lăcomie”. Și îmi păstrez predicția:

  • împrumuturile pe termen lung se vor scumpi pentru Guvern,
  • dar cele pe termen scurt s-ar putea să devină atractive pentru bănci, mai ales dacă restul economiei încetinește.

Cum rămâne cu fondurile de pensii?

Fondurile de pensii sunt printre cei mai mari cumpărători de datorie publică (sunt obligați să o cumpere). Dar știți ce se întâmplă când reduci suma care ajunge în aceste fonduri? Reduci și suma care e disponibilă pentru a cumpăra titluri de stat.

Altfel spus prin reducerea contribuției la fondurile de pensii private, statul român reduce cererea de datorie publică, implicit fiind mai greu să găsească cumpărători la prețuri mici.

Ce nu înțelege PSD

Sistemul financiar nu e Traian Băsescu! Sistemul financiar caută profit, nu putere. Sistemul financiar nu dă doi bani (pun intended) pe cât de tare urli. PSD se comportă cu sistemul financiar așa cum s-ar purta cu un adversar politic, unul slab, care nu ripostează. Ei nu înțeleg însă că tentativele lor de a intra cu bocancii în acest sistem nu le aduc respect ci costuri în plus.

În lumea asta e simplu: dacă pot face bani din relația cu tine o fac, dacă nu, nu. Relația de tip ”prădător – pradă” specifică politicii PSD-istă nu e aplicabilă în relația cu sistemul financiar, căruia nu îi pasă ce culoare politică ai. Îi pasă în schimb cât de riscant e să îți dea bani pentru profitul lor.

Eu cred că PSD trăiește într-o bulă politică și nu a înțeles că nu toată lumea are motivații politice. Pe lângă asta cred că din eșaloanele superioare ale PSD lipsesc oamenii care să înțeleagă cum funcționează sistemul financiar. Iar cei care conduc PSD nu știu să se poarte cu băncile altfel decât o fac în prezent.

În fond, atunci când singura ta unealtă e un ciocan, totul arată ca un cui!




USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii

 
Am impresia că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii. Caz concret, Cristian Ghinea și Cristian Năsui au ieșit în media cu chestia asta :
 
Cristian Ghinea despre redevente petroliere și fonduri de pensii
Citez (via Facebook):

„Soluția pentru a împiedica sifonarea banilor din redevențe: soluția pe termen lung pentru pensii”

Ok, nu sună rău, asta fac și norvegienii cu banii din petrol. Să vedem mai departe:

Am depus împreună cu colegii mei Cristina Prună și Claudiu Nasui un amendament la Legea Offshore prin care banii obținuți din redevențe și impozitele pentru veniturile suplimentare să fie virați la Pilonul 2 de pensii. Ferim astfel acești bani de risipirea de către guverne iresponsabile sau prin sifonarea către clientela politică și îi punem la lucru în interesul populației. Propunerea noastră prevede ca administratorii fondurilor private de pensii să investească cel puțin jumătate din banii obținuți în industria chimică, petrochimică și în energie. Punem banii la treabă – finanțăm un sistem, cel de pensii, aflat în deficit, investim în industrie și obținem profit pentru pensiile românilor.

Primul semn de alarmă: amendamentul e depus de Claudiu Nasui

Pentru cei care nu știu el e tipul care a făcut o gafă uriașă cu split TVA-ul și apoi a depus un amendament care risca să blocheze complet activitatea ANAF. După două chestii de genul ăsta privesc cu suspiciune orice fel de propunere venită de la el. Nu e vorba de răutate, dar are 2 rateuri grave la activ.

A doua problemă: banii să fie virați la Pilonul 2 de pensii

De ce ar fi asta o problemă? Din mai multe motive. Mai întâi pentru că Pilonul 2 de pensii manageriază banii din pensii ai populației, DAR la nivel individual! Altfel spus, la Pilonul 2 se duc banii în conturi individuale care au nume și prenume. Tu ca cititor ai o sumă într-un cont la un fond de pensii private. Eu am alt cont cu altă sumă în care s-au adunat bani din contribuția mea la fond. Tu nu ai acces la banii mei la fel cum nici eu nu am acces la banii tăi. Bun, acum vine întrebarea: dacă banii din redevențe se duc la Pilonul 2, în contul cui intră?  Intră și în al meu și în al tău? Dacă da cât intră la mine și cât intră la tine? Va fi aceeași sumă? Dacă nu cum departajezi între cetățenii aceleiași țări. Altfel, ce facem cu oamenii care nu contribuie la Pilonul 2? Sunt oameni care acum au 60 de ani și au ales să nu contribuie la Pilonul 2 pentru că nu avea sens economic pentru ei. Sunt șomeri sau oameni care au plecat din țară după ce au contribuit cu taxe și impozite. Ei nu sunt cetățeni ai României? Nu ar trebui să beneficieze și ei de banii aceștia? Oamenii  de la USR nu se gândesc și la ei? Ce încerc să spun e că a vira banii la Pilonul 2 nu are sens nici juridic nici economic!

A treia problemă: unde să fie investiți banii?

Văd că planul ar fi să se investească jumătate din sumă în industria chimică și de energie. Ca un om născut și crescut în Râmnicu Vâlcea m-aș bucura să văd Oltchimul funcționând din nou la capacitate maximă. Pe de altă parte însă tot eu îmi amintesc milioanele de dolari băgați de Oltchim în echipa de handbal! E fain să ai campioana României la handbal feminin în oraș! Dar nu e deloc fain să te gândești că o companie ținută în viață de stat băga milioane de dolari într-o echipă de handbal! Ce garanție avem că treaba asta nu se va întâmpla din nou dacă se pompează bani în industria chimică de stat? Trebuie să spun cuvântul magic ”corupție” ca să priceapă oamenii unde duce pomparea de bani aiurea? Nu cred că inițiatorii proiectului s-au gândit atât de departe, dar ar trebui să le amintească cineva că suntem membrii UE de mai bine de 10 ani. De ce e important? Pentru că USR nu zice nimic de faptul că a băga bani în industria chimică sau de energie se califică drept ajutor de stat. Iar UE nu permite asta! Iar Cristian Ghinea, ca om care a avut contact cu legislația UE ar trebui să știe asta. Haideți să ne întrebăm altfel: de ce nu sunt băgați banii aceștia în industria aerospațială? Sau în IT? Sau în inteligență artificială? Știu, știu, logica economică e că gazele și petrolul din Marea Neagră pot susține companii din domenii conexe, dar acele lanțuri de producție au fost separate sau distruse acum mulți ani! Ce a mai rămas din industria chimică și petrochimică a fost privatizat sau e pe perfuzii (Oltchimul). Cele privatizate au alte lanțuri de producție în care statul nu are sens să se bage. Nici nu poate din cauza legislației UE. Iar în companiile de stat aflate pe moarte, încă vrem să mai băgăm bani?

A patra problemă: se reduce deficitul

Trebuie să recunosc că la partea m-au băgat în ceață și e motivul principal pentru care spun că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii:

Punem banii la treabă – finanțăm un sistem, cel de pensii, aflat în deficit, investim în industrie și obținem profit pentru pensiile românilor.

Deficitul de pensii de care vorbesc ei e la sistemul de pensii de stat, adică la Pilonul I. USR zice că banii vor merge la Pilonul II însă. Pilonul II nu e în deficit din câte știu eu. Deci fraza asta nu are sens! Ar avea sens dacă banii din redevențe ar merge la Pilonul I, nu la Pilonul II în schimb. În plus se ignoră faptul că deficitul la Pilonul I vine în mare parte din cheltuieli mari cu pensiile speciale. Acolo e gaura cea mare! Am avut discuția asta cu un bun prieten și el îmi sugera că poate s-au referit la faptul că:

  • pe termen lung s-ar reduce deficitul prin generarea de activitate economică care aduce venituri la stat sau
  • plătind o pensie mai mare din Pilonul II se poate reduce contribuția la Pilonul I

Dar nici așa nu are sens pentru că dpdv al contabilității bugetare Pilon I și Pilon II sunt separate. Dacă bagi bani mulți în Pilonul II, plătești pensii mai mari într-adevăr, dar nu diminuezi deficitul de la Pilonul I. Poți da în schimb o lege prin care să reduci sumele plătite fiecărei persoane ca pensie din Pilonul I spunând că diferența va veni de la Pilonul II. Dar asta e altceva și nu are treabă cu banii din redevențe ci cu contabilitatea bugetară. Ca să nu zic că randamentul Pilonului II nu e garantat. Pe românește ce spun cei de la USR nu are sens economic!

De ce spun că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii?

Recapitulând, pentru că:

  1. Fac o confuzie gravă între Pilonul I și Pilonul II
  2. Nu știu sau se fac că nu știu că Pilonul II are conturi individuale ale contribuabililor, nu e fond găleată ca Pilonul I
  3. Nu par să știe de unde vine deficitul sistemului de pensii.

Alte probleme:

  • Nu știu că ce vor să facă ei se califică drept ajutor de stat și nu e permis de UE
  • Vor să bage bani în niște industrii pe moarte sau deja privatizate în loc să îi investească în chestii care să genereze bani și de viitor

 




Ce efecte va produce suspendarea Pilonului II

UPDATE: Liviu Dragnea vorbește într-o conferință de presă și:

  1. Amenință cu pușcăria pe oricine vorbește despre Pilonul II. Să îmi fac griji?
  2. Dezminte desființarea Pilonului II, dar nu exclude suspendarea contribuțiilor la Pilonul II. Așa cum am scris și mai jos, fix același lucru l-a făcut și Orban în Ungaria, mai întâi suspendare, apoi naționalizare.
  3. Linia oficială pare să fie că se va analiza și românii vor alege dacă vor Pilonul I sau Pilonul II. Asta înseamnă că, pentru moment, suntem în continuare pe drumul care duce spre scenariul Ungaria (vezi mai jos).

A devenit oficială intenția Guvernului de a suspenda contribuțiile la Pilonul II. PSD nu e departe de modalitatea comunistă de a comunica lucruri: cu cât un lucru e negat mai vehement cu atât mai mari sunt șansele să fie adevărat.

Dacă în trecut erau doar declarații și zvonuri ”pe surse”, acum lucrurile sunt clare: Guvernul vrea să suspende plățile către Pilon II. Iată ce zice Programul Legislativ pentru perioada mai – decembrie 2018:

  • contributiile CAS sunt incasate integral la buget;
  • suspendarea contributiilor in perioada 1.07-31.12.2018
  • contributie angajat in suma fixa de 84 lei in primul an si creste anual pana la 125 lei in anul 5-dedusa din impozitul pe venit;
  • contributie angajator egala cu a angajatului si dedusa din impozitul pe profit in funtie de marimea companiei(50,25,10 angajati);

Cele mai importante consecințe, câteva întrebări și idei mai jos:

Care ar fi motivul suspendării

Având în vedere informațiile limitate singura concluzie logică ar fi că Guvernul a rămas fără bani și încearcă să acopere o gaură în buget. Execuția bugetară putea fi mai bună, adevărat, dar nu sunt semne ale unei crize iminente sau o amenințare directă la adresa finanțelor publice.

România are o problemă majoră cu sustenabilitatea bugetului de pensii, dar nu e o problemă care nu putea fi rostogolită de guvernul PSD următoarei guvernări.

Ceea ce face motivul unei eventuale suspendări a Pilonului II cu atât mai misterios. Cauza evidentă și ce vor spune PNL și USR e că guvernul nu mai are bani. Guvernul nu a rămas fără bani, cel puțin nu încă.

Temporar sau permanent

Pe de o parte se vorbește despre o suspendare temporară a contribuțiilor la Pilonul II, pentru perioada iulie – decembrie 2018. Pe de altă parte însă cred sunt șanse mari ca măsura să se transforme din temporară în permanentă. De ce spun asta?

Pentru că textul vorbește de o contribuție angajat și angajator despre care nu știm nimic. Textul vorbește despre creșterea lor progresivă de la 84 RON la 125 în anul 5. Ce sens ar avea o suspendare temporară dacă vorbim despre contribuții alternative care să crească periodic până în anul 5? E clar că intenția e pentru o soluție permanentă.

Același mod de operare l-a urmat și Ungaria:

Soon after he was elected in 2010, Orban’s government ended mandatory payments into the private funds and nationalised most of the money they contained. That effectively allowed the government to take $12 billion in private pension assets. Poland has since made a similar change to its pension system.

Economists and investors were alarmed at the Hungarian move, but the government softened the impact. It said savers could choose to stay in the private funds, although the mandatory contributions would not go to them.

About 60,000 people stayed in the funds. The change the government has now submitted to parliament is that the funds will be closed down, and their assets absorbed into the state pension system, unless at least 70 percent of savers are paying membership fees to the private funds each month.

At the moment, only around 10 percent pay those monthly fees, meaning that the funds would have to close, according to Horizont, the biggest private fund in Hungary.

O astfel de mutare ar fi permanentă, asta e foarte clar.

Ce e acea contribuție

Textul vorbește și de o contribuție de 84 – 125 RON plătibilă atât de salariat cât și angajator. Nu îmi e clar ce anume reprezintă. E un impozit nou? Nu cred, ar fi fost semnalizat astfel. E oare o deducere suplimentară? Pe sistem: luăm contribuția la Pilon II, dar oferim posibilitatea de a plăti niște bani și îi facem și deductibili.

O deducere suplimentară însă nu ar avea nici ea prea mare sens pentru că în Codul Fiscal există deja o prevedere care spune că angajatorul poate deduce o sumă de până la 400 de euro / an / angajat. Sumele de mai sus sunt mai mici însă. Așa că nu pot să nu mă întreb:

  • Vor fi deduceri separate pentru Pilon II și Pilon III?
  • Se va diminua deducerea de la Pilon III?

Efecte

Speranța

Veți citi peste tot despre cum vi se fură banii de pensie. Asta e fals și trebuie să înțelegeți lucrul acesta! Banii din Pilonul II nu sunt banii noștri, nu au fost niciodată! Banii aceia sunt contribuții de pensii plătite de noi către stat iar statul dă acei bani unor fonduri de investiții care să îi investească. Acei bani din Pilonul II devin ai noștri în momentul în care ieșm la pensie, nici o secundă mai devreme!

Ceea ce ni se fură de fapt e speranța că veți trăi decent la bătrânețe. Sunt șanse mari ca acei bani să nu facă diferență între un trai bun și unul rău, dar cât timp sunt în numele cetățeanului, el îi vede ca pe o speranță. Chiar dacă acei bani nu sunt ai oamenilor care i-au plătit, la nivel psihologic naționalizarea lor va fi un eveniment care va marca societatea românească urbană.

Datoria de stat

Nu mulți se știu chestia asta, dar o mare parte din banii din Pilonul II se întorc la stat sub formă de obligațiuni guvernamentale. Pe scurt:

  1. Cetățeanul plătește contribuția către stat.
  2. Statul dă banii fondurilor de pensii.
  3. Fondurile de pensii împrumută statul român cu banii obținuți.
  4. Statul plătește banii înapoi plus o dobândă.
  5. Fondurile cetățenilor cresc prin adăugarea dobânzii la valoarea deja investită.

Fondurile de pensii își iau un comision din banii voștri și, pe lângă a împrumuta statul român mai bagă bani și în alte chestii, dar în general sume mai mici ca procente.

Acum, întrebare pentru clasa a IV-a: ce se va întâmpla când miliardele de euro din Pilonul II nu vor mai merge pentru a acoperi datoria?

Răspuns: Atunci când scade cererea de obligațiuni (adică de a cumpăra datorie), dar oferta rămâne aceeași, dobânzile cu care se împrumută statul român cresc!

Trebuie reținută o chestie însă: naționalizarea Pilonului ar duce la dispariția unei părți din datoria națională, dar momentan nu vorbim despre naționalizare ci doar de suspendare a plăților. Prin urmare, suspendarea va duce la creșterea dobânzilor în condițiile în care statul se va împrumuta la fel de mult. Ori îmi vine greu să cred că statul nu se va mai împrumuta la fel de mult în perioada asta.

Partea și mai proastă e că trecem printr-o perioadă în care inflația e ceva mai mare, ceea ce duce la o creșterea a dobânzilor la împrumuturi. Dacă mai scade și cererea de obligațiuni acele dobânzi vor crește și mai mult. Chestia asta nu se va vedea imediat însă, pentru că datoria nu e distribuită uniform, sunt perioade și ani în care bucăți mari din datorie trebuie achitată sau rostogolită și abia atunci se văd problemele.

Bursa de Valori București se va duce în cap

Altă urmare logică din păcate, pentru că o parte din banii din Pilonul II mergeau pe bursă și erau investiți în obligațiuni. Suspendarea plăților va înseamna mai puțini bani către bursă, lichiditatea mai mică și implicit interes mai scăzut pentru listări viitoare, ceea ce va face ca bursa din București să nu fie teribil de atractivă pentru firme care vor să se finanțeze de pe bursă.

Investitorii

Există deja o listă lungă de asociații și forumuri ale investitorilor care spun că o astfel de măsură nu e atractivă pentru investitorii din România. De ce îi deranjează pe ei?

Pentru că sunt conștienți că o măsură de genul acesta va duce la o diminuare puternică a rolului bursei în România. În al doilea rând pentru că e un semn al instabilității macroeconomice pentru că vorbim de o țară care nu poate să își pună singură în ordine finanțele.

Cine va vrea să investească într-o țară care trebuie să naționalizeze fonduriile de pensii? Inspiră credibilitate?

PSD va suferi…din nou

Chestia asta îi va lovi serios pe PSD și văd că deja încep să se delimiteze de acea propunere de parcă nu ar veni tot de la ei.

Momentul e cât se poate de prost ales, pentru că PSD abia reușise să se regrupeze în jurul atacului nefericit al lui Ludovic Orban cu ”Înalta Trădare”. Ei bine, acea înaltă trădare e ca și uitată pentru câteva zile grație acestui document surpriză. Pentru PSD e însă grav pentru că documentul în cauză vine din instituțiile controlate de ei. De data asta nu mai e Soroș, nu mai e PNL sau USR, multinaționalele sau mai știu eu cine. De data asta e un document oficial!

Banii din Pilonul II sunt nenegociabili din punct de vedere politic în România, chestie pe care PSD a înțeles-o doar parțial. Aparent încă sunt structuri în PSD care vor să meargă mai departe cu propunerea asta (vezi mai jos).

Concluzia mea ar fi că documentul acela i-a luat inclusiv pe cei de la PSD prin surprindere și îi va lovi destul de rău la capitolul imagine și încredere.

De unde vine propunerea

Asta e o chestie foarte interesantă și e cheia în a înțelege întreaga poveste. Cei de la Finanțe zic așa:

​“Noi nu stim nimic despre modificări la Pilonul II de pensii. Noi ne luăm după ce spune vicepremierul Viorel Ștefan. Și, din cate am înțeles, nu se schimbă nimic în acest sens. La Finanțe nu există niciun proiect și nu se lucrează la nimic legat de Pilonul II. Acum aflăm și noi că este un proiect inițiat de Secretariatul General al Guvernului”, au declarat pentru HotNews.ro surse din Finanțe.

Olguța de la Ministerul Muncii zice și ea:

„​Este o soluție a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG. Nu suntem de acord cu ea. Nu se va întâmpla, pentru că trebuie să ajungă la noi”, a declarat Vasilescu, la Antena 3. 

Documentul spune clar de unde vine propunerea:

SGG e Secretariatul General al Guvernului. CNSP e Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

Cine o fi pe acolo mă întrebi? Uite o știre:

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, i-ar fi chemat la Palatul Victoria pe șefii celor șapte administratori de pensii private, cărora le-a prezentat un draft de proiect în care se stipulează contribuții zero la Pilonul II de pensii, scrie Cotidianul.ro, fără a preciza când a avut loc întâlnirea.

Înțelegeți de unde vine propunerea? De la un om care a fost condamnat pentru trafic de influență și spălare de bani.

La CNSP în schimb e Cristian Socol, un alt consilier pe probleme economice al PSD și profesor la ASE. Sunt curios dacă și el a fost implicat în discuțiile astea, având în vedere că acum mult timp, în vremuri când îmi era profesor, considera Pilonul II o idee foarte bună.

Ce e ciudat în toată povestea asta e că CNSP nu are nici o treabă cu a face propuneri legislative. CNSP poate face recomandări pe partea de macroeconomie, dar în nici un caz propuneri atât de detaliate. Nu pentru așa ceva există CNSP!

SGG nu poate face nici el propuneri către altcineva în afara de Guvern și atât. Ori, în mod normal astfel de lucruri trebuie să treacă prin Parlament, unde să fie dezbătute, nu să treacă direct la Guvern.

Întreaga poveste arată foarte straniu!

O speculație și nimic mai mult

Am o idee creață pe care nu o pot susține neapărat prin chestii concrete, dar care pare să explice brambureala de azi, deși, la nivelul acesta e pură speculație:

Dacă de fapt suspendarea plăților către Pilonul II nu era în planul PSD pentru moment? Dacă de fapt e o ”nucleară” dată acum rapid în PSD pentru a acoperi tâmpenia făcută de Orban cu ”Înalta Trădare”?

Zău, nu mă înțelegeți greșit, nu spun că PSD nu are intenția de a naționaliza Pilonul II, sunt prea multe semne pentru a nu crede că o astfel de variantă e posibilă, dar dacă această amenințare nu e de fapt atât de gravă acum, însă cineva a dat drumul documentului informației acesta pentru a lovi în PSD acum, nu peste luni de zile?

Concluzii

  • Suspendarea plăților, dacă se dovedește reală va duce la creșterea dobânzilor la împrumuturile guvernamentale, la o cădere puternică a bursei și la deteriorarea sentimentului investitorilor
  • Românii care au bani în Pilonul II se vor simți furați de această măsură și se poate lăsa cu proteste de stradă masive dacă e dusă la capăt.
  • PSD nu pare să fi avut în agendă (zic ei) o astfel de măsură în perioada următoare
  • Propunerea pare să vină de la Darius Vâlcov, despre care au mai fost speculații că se află în spatele acestei idei

O recomandare

Dacă nu va fi acum, sunt șanse mari să fie cândva în viitor! Naționalizarea Pilonului II e un risc cât se poate de real care se poate întâmpla la prima criză (nu recesiune) economică care va lovi România.

Nu vă bazați pe Pilonul II și începeți să economisiți pentru bătrânețe de acum. Nu contează neapărat cum economisiți sau cât economisiți atât timp cât începeți să faceți chestia asta.

Există de asemenea și fonduri de investiții care fac același lucru ca Pilonul II, dar cu banii voștri, nu cu taxele voastre ca Pilonul II. Pe aceia sunt șanse mici să îi ia guvernul înapoi.

Dacă aveți un salariu mai mare de 3.000 RON vă puteți rupe 200 RON/lună din salariu pentru zile negre sau bătrânețe.




Discuțiile despre Pilonul II nu sunt sincere

Am mai scris despre Pilonul II și anul trecut când guvernul Tudose venise cu nu știu ce afirmații crețe referitoare la fondurile de pensii.

Din păcate nu s-au schimbat prea multe lucruri de atunci, așa că vreau să punctez câteva lucruri importante, pentru că discuția din prezent nu e sinceră din ambele părți iar la final de zi, tot noi ieșim prost, nu statul român și nici fondurile de pensii.

Haideți să luăm lucrurile pe rând:

Guvernul Dăncilă nu e sincer

Prim Ministrul Dăncilă zice așa (via Hotnews):

„Ne vom asigura că nicio persoană nu va avea o pensie diminuată de la stat dacă contribuie la Pilonul II de pensii”, a spus Dăncilă.

Chestia asta nu e posibilă, pentru că o persoană care bagă bani în Pilonul II va primi bani înapoi în funcție de randamentul fondului de pensii. O persoană care își bagă toți banii în Pilon I (adică la stat) va depinde de starea economică a lucrurilor de la momentul la care va ieși la pensie.

Dacă după 45 de ani de muncă jumătate din banii tăi de pensie s-au dus la stat și jumătate la Pilon II, dar toată lumea va avea aceiași pensie, atunci a cotiza doar la Pilon I nu are sens economic!

Doamna Dăncilă invită pe toată lumea să cotizeze la Pilon II prin afirmația asta, pentru că persoanele care vor face asta primesc nu doar pensia de la stat, egală cu a celor care au cotizat doar la Pilon I, dar și  tot ce s-a strâns la Pilon II! Ori din punct de vedere economic o astfel de măsură ar ruina statul român și ar distruge complet sustenabilitatea sistemului de pensii!

Apoi vine Ministrul Teodorovici cu o declarație criptică (via Hotnews) prin care anunță că vrea concurență între stat și privat:

Teodorovici a vorbit despre un proces „total transparent” în care statul să dea toate „informațiile, cât a acumulat” un om și „să oferim randamente poate mai bune decât o face zona privată”.
Aparent declarația a fost făcută la o emisiune Digi 24 iar moderatorul comentat că Pilonul I nu are randament pentru că plătește pensii în prezent, nu acumulează banii într-un fond separat, ceea ce a dus la următoarea întrebare, ”va înființa statul un fond de pensii privat?”
Chestionat dacă se are în vedere transformarea Pilonului I de pensii în fond de investiții, ministrul a negat.

Iar dl. Teodorovici e criptic și induce ideea că statul poate concura cu mediul privat deși statul plătește pensiile de azi din banii oamenilor care lucrează și va plăti pensiile celor care lucrează azi din salariile celor care vor lucra peste 30 – 40 de ani.

Nu se poate vorbi de randament în astfel de condiții! DAR așa cum argumentat aici, pensiile cresc, se poate discuta despre creșteri de pensii, doar că acela nu e randament, pentru că nu ține cont de performanță ci de decizii eminamente politice!

Așadar în lipsa altor dovezi domnul Teodorovici induce lumea în eroare făcând o afirmație fără nici un fel de susținere economică!

Nici fondurile pe pensii și presa nu sunt sinceri

Banii din Pilonul II nu sunt investiți în lacrimi de unicorni, rachete care merg spre Marte sau alte chestii similare ci majoritar în datorie guvernamentală!

Da, ai citit bine, minim 65% din banii din Pilon II merg la statul român oricum pentru că fondurile de pensii investesc aproape 3 sferturi din bani în datoria statului român!

Ba în trecut proporția a fost chiar de 75%

Dar presa nu spune asta ci vă dă impresia că banii aceia sunt investiți atât de bine încât nu contează dacă statul dă chix, pentru că voi aveți banii păstrați în siguranță. Ori asta e fals!

Dacă mâine statul român dă faliment, ne-am lins pe bot de aproape 3/4 din bani din Pilonul II!

Ba mai mult, fondurile de pensii investesc și pe bursa din București unde cele mai profitabile acțiuni sunt ale…firmelor de stat! Deci alți bani care potențial ajung tot în buzunarul statului!

Concluzii

Niciuna dintre părți nu e sinceră în ceea ce privește Pilonul II și vorbește doar despre acea parte care le e favorabilă. Discuția e așadar falsă de ambele părți ale baricadei:

  • Guvernul dă impresia falsă că pensia de stat are randament când ea nu are pentru că orice fel de creștere a pensiei e o decizie politică!
  • Administratorii de pensii și presa anti-PSD dau impresia falsă că Pilonul II oferă protecție față de deciziile proaste ale statului, când în realitate, majoritatea banilor merg în datorie guvernamentală!

Și știți ce e mai trist? Că dacă Pilonul II dispare, administratorii de fonduri private vor primi ceva la schimb! Și niciodată chestiile astea nu sunt în favoarea cetățenilor!

Sursă foto




Legătura dintre impozitarea sectorului financiar, PSD și trișatul în afaceri

Citeam zilele trecute un articol interesant despre cum percepția pe care o au oamenii vis-a-vis de trișat poate să îi transforme din libertarieni în socialiști. Ideea a fost testată de niște economiști într-o serie de experimente care presupuneau următoarele:

Subiecții erau puși să redistribuie banii pe care două persoane îi aveau. Banii erau obținuți de către respectivele persoane în două feluri: fie puteau să aleagă să ia o sumă modică de bani, fără nici un alt efort, fie să plaseze banii într-o investiție și să câștige considerabil mai mult, dar cu riscul de a pierde toți banii. Pentru a putea determina rezultatul investiției persoana care alesese investiția trebuia să dea cu banul și în funcție de rezultat (cap sau pajură) putea câștiga sau pierde. Experimentul a avut 2 faze:

  1. În prima fază a experimentului oamenilor care redistribuiau banii li se explica că participanți dădeau cu banul știind că rezultatul (cap sau pajură) va fi verificat, pentru a descuraja trișatul.
  2. În a doua fază a experimentului oamenilor care redistribuiau li s-a explicat că nimeni nu verifică dacă rezultatul datului cu banul (cap sau pajură) era adevărat, deci era imposibil de știut dacă persoana care a dat cu banul și a câștigat a trișat sau nu.

Cea mai mare parte a oamenilor care trebuiau sa redistribuie bani nu s-au atins de banii celor care au ales investiția riscantă și au câștigat, dar al căror rezultat era verificat (faza 1 a experimentului).

Nr. de oameni care au redistribuit resurse de la cei care au câștigat bani din investiții riscante către ceilalți s-a triplat însă în faza 2, în care se știa că nimeni nu verifică dacă acei oameni au trișat sau nu la datul cu banul.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că oamenii devin considerabil mai predispuși să redistribuie resurse (adică să aibă o atitudine mai de grabă socialistă / egalitariană) atunci când există percepția că cei bogați au trișat. Practic, în acel experiment nu exista posibilitatea de a dovedi că cei care au dat cu banul în cazul 2 au trișat. Cu toate acestea, simpla suspiciune că ar fi putut trișa a triplat numărul de persoane care au redistribuit resurse.

Tudose, băncile, multinaționalele și fondurile de pensii

Ei bine, în ultimele luni am avut parte de o adevărată tiradă de atacuri ale PSD și primului ministru Tudose la adresa multinaționalelor, băncilor și fondurilor de investiții.

Unul dintre motivele pentru care PSD face treaba asta e pentru că vrea să creeze impresia că multinaționalele, băncile, fondurile de investiții și în general străinii au făcut averi pe spinarea românilor în mod incorect (exact ca în faza 2 a experimentului de mai sus). Făcând treaba asta împușcă doi iepuri:

  • obțin sprijin popular pentru măsurile lor
  • mută frustrarea românilor de la ”din cauza corupției suntem săraci” la ”din cauza străinilor suntem săraci”.

Și apropo de asta, ei nu au neapărat nevoie de susținere populară pentru a trece legile prin parlament, pot face asta lejer pentru ca au majoritate. Toată mascarada asta e făcută însă pentru a crește nr. de oameni care sunt de acord cu redistribuirea resursele de la cei percepuți a se fi îmbogățit trișând (bănci, multinaționale etc) către stat.

Tot show-ul acesta mediatic nu e destinat maselor care oricum votau cu PSD pentru că depindeau de banii lor ci maselor și mai mari de oameni nehotărâți care, așa cum demonstrează experimentul de mai sus vor avea o atitudine ok față de anumite politici în comparație cu altele.

Haideți să reformulez: sunt puțini oameni în afara celor care votează PSD care să fie de acord cu masacrarea justiției. Sunt însă considerabil mai mulți oameni în afara celor care votează PSD care vor susține o măsură de impozitare a băncilor (toată lumea are credite și urăște băncile), multinaționalelor (ne-au transformat în colonie și ne vând produse mai proaste decât în vest) sau fondurilor de pensii (își iau comisioane din pensiile noastre degeaba).

Și știți care e miza finală a acestor declarații? Conform Hotnews:

Guvernul pregateste o taxa de 0.5% pe activele firmelor din sectorul financiar bancar – banci, IFN-uri, asiguratori, a anuntat miercuri senatorul liberal Florin Citu, vicepresedintele Comisiei de Buget din Senat in cadrul emisiunii ZF Live. 

[…]

Surse din zona bancara au confirmat pentru HotNews.ro ca la nivel informal, discutiile se refereau la un nivel de 0.2-0.3%, nivelul anuntat de senatorul PNL fiind considerat ridicat. Deocamdata nu se stie concret cum va arata noua taxa si nici daca ea se va aplica intregului sector financiar bancar sau doar acelor companii care nu fac profit.

Aștept să se reia discuțiile despre impozitarea cifrei de afaceri (sau alte taxe similare) sau alte măsuri menite să distorsioneze cota unică de impozitare (așa cum a fost cea referitoare la eliminarea dreptului de deducere a 30% din cheltuiala cu provizioanele constituite de bănci pentru creanțe neperformante).

Partea proastă pentru PSD e însă că percepția referitoare la îmbogățirea nemeritată e o veritabilă cutie a pandorei: odată deschisă va fi greu ca ei înșiși să se apere de ea. Altfel spus, va fi greu ca PSD să spună multinaționalele s-au îmbogățit nemeritat, dar averile noaste sunt muncite.




Cine e mai bun administrator al pensiilor?

Una dintre afirmațiile controversate ale Primului Ministru Tănase a fost aceea că statul e un mai bun administrator decât fondurile private. Cam toată lumea a sărit de fund în sus că statul e un administrator de rahat.

Ce nu mi-a convenit mie la afirmația asta și la discuțiile generate de ea e faptul că acele discuții s-au concentrat pe ideea că statul cheltuie bani aiurea, că există un deficit uriaș la fondul de pensii și prin urmare statul nu are cum să fie un administrator bun / mai bun decât fondurile private.

Acum, haideți să trecem peste idea că orice vine de la PSD e 100% greșit și să ne folosim capul pentru analiza situația cu pensiile. Atunci când vorbim despre administrarea pensiilor trebuie să avem în vedere 2 aspecte:

  1. Managementul riscului – investițiile trebuie făcute astfel încât să avem un risc scăzut de faliment și să încasăm efectiv pensie.
  2. Cât de bine pot fi investiți banii fără a ieși din zona unui risc scăzut.

Haideți să analizăm mai întâi partea cu managementul riscului.

Managementul riscului

Așa cum am explicat și aici, rolul fondurilor de investiții e de a fi sigure, nu de a fi foarte profitabile. Fondurile de pensii sunt obligate prin lege să aibă portofoliul structurat într-un anumit fel pentru a limita riscul, chiar dacă asta înseamnă profit mai mic, Tocmai de aceea mă amuză cum se străduie jurnaliștii și influencerii pe fb să demonstreze că Pilonul II e foarte profitabil. Un om care înțelege economia se va alarma dacă va afla că fondul lui de pensii are randamente de 10% pentru că asta înseamnă că undeva e un tip/tipă care bagă bani în active riscante.

Teoria economică spune că pentru a minimiza riscul trebuie să diversificăm portofoliul de investiții. Nu vrem să avem o pondere foarte mare a activelor foarte riscante, pentru a nu pune în pericol banii de pensie. Dacă împărțim banii în mod egal în 100 de investiții și 1 dă faliment, impactul va fi minim. Dacă împărțim banii de investiții în 6-7 surse, cu 3 dintre ele reprezentând aproximativ 90% din totalul sumei investite, sau mai rău, una dintre surse cu 65% din totalul investiției, cum credeți că se va resimți impactul unui faliment a acelei surse în pensia pe care o veți primi la bătrânețe?

Nu-i așa că pare o idee foarte proastă să ai 65% din totalul banilor de pensie prinși într-o singură investiție? Sau 90% din bani prinși în 3 investiții? Ei bine, fix asta fac fondurile de investiții din Pilonul II, investesc banii de pensii în:

65% din bani sunt investiți în titluri de stat. Pe românește asta înseamnă că 65% din banii tăi de pensie sunt folosiți pentru a cumpăra datorie a guvernului României.

Aproape 20% din bani merg pentru a cumpăra acțiuni la bursă. În categoria asta intră foarte probabil și acțiuni ale unor companii de stat listate la bursă (ex: Transgaz).

6.5% din bani merg în depozite la bănci.

Straniu cum fonduri profesioniste de investiții diversifică atât de puțin portofoliul de investiții. E ok din punct de vedere al managementului riscului? Cu siguranță nu e.

De ce sunt lucrurile în felul ăsta? Pentru că structura portofoliului fondurilor de investiții tip Pilon II nu a fost gândită pentru a ajuta direct viitorii pensionari ci pentru a ajuta statul român în primul rând. Iată cum arată evoluția istorică a celor mai importante 3 investiții ale acestor fonduri enumerate mai sus:

Vedeți cum în 2008 când economia duduia investițiile în obligațiuni erau la minime istorice? Era normal pentru că statul român nu avea nici o problemă să se împrumute. Apoi când România intră în rahat și nimeni nu mai vrea să cumpere titluri de stat fondurile de pensii încep să cumpere datorie deși nimeni nu prea vrea să se mai atingă de ea. Adică sincer acum, cine dracu mai cumpăra obligațiuni ale unei țări care trebuia să împrumute miliarde de la FMI pentru a nu intra în incapacitate de plată?

Apoi în 2012 când iarăși lucrurile deveniseră maro brusc guvernul dă o lege și ridică plafonul maxim de investiții în obligațiuni de la 65% la 75% și toate fondurile se conformează și cumpără obligațiuni. Atenție acela e un plafon maxim, nu e însă și obligatoriu. Și cu toate astea, media a sărit imediat spre 75% deși fondurile de investiție nu avea obligația legală de atinge acel plafon.

Apoi când economia se pune pe picioare și România reușește să se împrumute din nou de pe piețele externe, brusc interesul fondurilor scade și nu mai vor obligațiuni în proporție de 75%.

Repet: Fondurile de pensii cumpără obligațiuni guvernamentale românești atunci când nimeni altcineva nu o mai face deși nu sunt obligate să atingă plafonul maxim.

Altfel spus, dacă statul român dă faliment, 65% din valoarea pensiei tale s-a evaporat. Și nimeni nu e obligat să te despăgubească pentru acea pierdere…nici măcar statul român! Și știi de ce? Pentru că acesta e riscul oricărui fond de investiții, risc pe care ți l-ai asumat atunci când ai semnat actul de adeziune (sau mă rog, când ai fost repartizat la un fond de investiții).

Cum stă însă statul la capitolul management al riscului?

Nu atât de rău precum Pilonul II pentru că veniturile bugetare sunt ceva mai diversificate decât veniturile din investiții ale Pilonului II:

  • 90% din venituri provin din 6 surse principale de venit
  • Cea mai importantă sursă dpdv procentual sunt contribuțiile de asigurări (27,39%) sau, dacă e să le luăm individualizat, TVA-ul (23,1%)

Apoi, dacă ar fi să analizăm ce se întâmplă în cazul în care statul intră în faliment, istoria ne spune că pensiile vor fi plătite. Nici măcar în 2009 când România a rămas fără bani nu a avut loc o diminuare a pensiilor de talia pierderilor potențiale din Pilonul II.

Mai pe românește: Dacă statul dă faliment, 65% din Pilonul II dispare, dar e foarte puțin probabil ca pensiile să se reducă cu 65%. Din perspectiva riscului, Statul român este, în momentul de față, mai bun decât un fond de investiții Pilon II la managementul riscului.

Cât de bine pot fi investiți banii

În postarea anterioară vorbeam despre randamentul fondurilor private vs. randamentul fondurilor din Pilonul II. Nu am să insist pe tema asta pentru că există date publice pe tema asta. Dacă randamentul fondurilor de investiții Pilon II poate fi măsurat în schimb nu același lucru se poate spune despre randamentul fondurilor de stat sau al pensiile de stat (folosiți ce terminologie vreți). Eu spun că ar trebui să privim acel randament ca fiind creșterea punctului de pensie și că orice creștere a pensiei de stat trebuie privită strict ca o decizie politică.

Atenție însă, faptul că statul ia decizii politice care influențează pensia voastră nu e întotdeauna un lucru rău!

Decizia de a adera la Uniunea Europeană a fost una exclusiv politică. Urmare a acestei decizii politice România a cunoscut o creștere generală a PIB-ului, veniturilor indivizilor și în general a bunăstării sociale. Unul dintre rezultatele creșterii generalizate a economiei a fost faptul că pensiile au putut fii mărite.

Haideți să ne imaginăm cum ar fi arătat România în afara Uniunii Europene. Cât ar fi fost salariile, cât ar fi fost pensiile? Mai mari sau mai mici? Cred că răspunsul unanim e ”mai mici”. Repet, aceasta a fost o decizie politică ce a dus la creșterea bunăstării economice și sociale și implicit a pensiilor!

Iar asta mă aduce la un detaliu important: Statul poate să ia decizii de politică economică, socială sau militară care să schimbe radical valoarea pensiilor viitore ale românilor. Nu trebuie să fim naivi să credem că o decizie politică nu va influența pensia noastră doar pentru că banii sunt în Pilonul II.

Așa cum am explicat mai sus, 65% din banii din Pilonul II merg la statul român, așa că, în final, mare parte din randamentul acestui fond ține de deciziile politice ale statului român, nu de managerul fondului!

Vorbim așadar de randamente mai mari la Pilonul II, dar uităm că acel randament ține de comportamentul statului român? Ah, și cum spuneam în postarea anterioară:

cu cât statul român e mai stabil economic și politic cu atât randamentul Pilonului II va fi mai mic. De ce? Pentru că dobânda oferită de obligațiunile guvernamentale și prețul de tranzacționare a acestora pe piața secundară e cu atât mai mare cu cât statul român e perceput ca fiind mai riscant. Cu cât statul român e mai stabil și mai sigur, cu atât cererea pentru obligațiuni va fi mai mare și implicit dobânda și prețul lor mai mici.

Ce ar trebui să rețineți de aici e că, în actuala structură, randamentul Pilonului II și implicit calitatea investiției ține de decizii politice ale statului român în mare parte (cel puțin 65%). Randamentul și calitatea investiției pentru pensiile de stat țin la rândul lor de decizii politice în mare parte.

Un manager de fond de pensii Pilonul II responsabil nu ar investi 65% din bani în obligațiunile României ci le-ar împrăștia în obligațiuni ale mai multor state, astfel încât, dacă unul din acele state dă faliment impactul asupra pensiei să nu fie atât de puternic.

Concluzii

  • Calitatea investițiilor e influențată în mare parte de factorul politic indiferent dacă vorbim despre Pilonul II sau pensie de stat.
  • Statul stă însă mult mai bine la capitolul diversificarea portofoliului și managementul riscului decât fondurile care administrează Pilonul II.

 

P.S: Nu vreau să fiu înțeles greșit, nu susțin eliminarea Pilonului II. El reprezintă un element important din punct de vedere politic și nu ar trebui eliminat. Din punct de vedere economic însă ar trebui să realizăm faptul că Pilonul II are câteva neajunsuri importante pe care fie le putem ignora (pentru că trebuie să fim anti PSD), fie le putem accepta (pentru că ne dorim să avem o pensie la bătrânețe).

P.P.S: Poate că în 2020 Cioloș va câștiga alegerile parlamentare iar PSD va avea sub 20% (visez și eu). Iar acel guvern mega competent va lua niște decizii politice care vor împinge România spre creștere economică de 10% timp de 8 ani. Dacă vor fi bani pentru a dubla pensiile fără a pune în pericol stabilitatea finanțelor publice o vom face? Vom folosi argumentele pe care le aducem azi împotriva pensiei de stat? Bănuiala mea e că nu, pentru că mare parte din lipsa de logică economică din discuția asta ține de ura sau agenda împotriva PSD, nu de principii de economie.