1

Gânduri multe și mărunte nr. 3

Iar s-au adunat niște teme pe care aș vrea să le amintesc, dar parcă nu am chef să vorbesc prea mult despre. Merită însă lăsate aici niște gânduri pe temele astea pentru posteritate:

Cum astupă Nicușor găurile din bugetul Bucureștiului?

Prin taxe mai mari având în vedere că Bucureștiul e cel mai bogat oraș al României cu un PIB / cap de locuitor peste media UE? Neah! A tăiat ajutorul pentru persoanele cu handicap. Acum vor fi bani pentru căldură, apă caldă, lucrări de infrastructură și salarii exorbitante pentru jucătoarele de la CSM București, echipă finanțată de Primăria lui Nicușor Dan.

Cu capul în nori

Toate ministerele și agențiile guvernamentale vor fi legate într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă prin intermediul unui cloud guvernamental, pentru care Guvernul a inclus în PNRR finanțare de 500 milioane de euro, a declarat joi premierul Florin Cîțu. (sursă)

Cine mai ține minte e-România, celălalt mare proiect IT care a cost tot 500 milioane de euro? Desigur, de data asta va fi altfel pentru că bla bla bla.

Cine face pușcărie în România

Doi copii, unul de 12 ani, altul de 13 ani, au spart geamul unei bănci, aparent pentru a o jefui. Poliția știe cine sunt și e pe urmele lor. Probabil îi va prinde și vor ajunge într-un centru de corecție pentru minori și/sau pușcărie (la un moment dat).

Între timp toți inculpații din dosarul Astra Asigurări au fost achitați de Înalta Curte de Casație și Justiție. Adamescu e mort, banii…Dumnezeu știe unde sunt iar toți ceilalți sunt curați ca lacrima.

Așa cum ziceam și într-un alt articol contează mult dacă porți sau nu costum când faci măgării pentru că orice chestie se poate rezolva ușor dacă știi pe cine trebuie unde trebuie.

Apropo, se mai pregătește un mic scandal cu încă un asigurator și probabil din nou nu va fi vina nimănui.

Statul paralel e bine mersi

Dan Barna ne anunță că e nasol că au trecut 31 de ani de la Mineriade și nimeni nu e vinovat. Ministrul Justiției pus de dl. Barna în Guvern nu zice în schimb pe tema asta.

Și Ludovic Orban zice că e nasol că 31 de ani de la Mineriade și nimic nimic. Anul trecut prin Octombrie 2020 când Guvernul PNL condus de domnia sa era la butoane Înalta Curte de Casație și Justiție a zis că sunt nereguli cu probele din Dosarul Revoluției și prin urmare o să retrimită dosarul la Parchet. Tot partidul domniei sale a prezidat peste vreo 15 ani din cei 31 trecuți de atunci (incluzând aici PDL-ul).

Și cine îmi spune că justiția e independentă în România îl rog fie să citească MCV-ul fie să își aducă aminte cum a fost condamndat prin minune Dragnea imediat după Referendumul pentru justiție.

Hai cu banu!

Firmele de stat vor fi obligate de Guvernul Cîțu să vireze la stat 90% din profitul obținut (sursă). Și dacă vi se pare că sună cunoscut, asta e pentru că fix aceeași măsură a fost luată de PSD-ul lui Dragnea când începuseră să chițăie după bani. Scriam atunci de situația paradoxală în care ajunsese Transgaz: era pe profit, dar trebuia să se împrumute de bani pentru investiții pentru că banii din profit mergeau de fapt la stat. Transelectrica a pățit mai rău, a tot distribuit profit și a neglijat investițiile până la punctul la care a ajuns să pună în pericol sistemul național de energie. La un moment dat însuși Florin Cîțu declara:

“Gata! Ajunge! Bugetul României nu este bugetul PSD. Iar companiile de stat nu sunt puşculiţa PSD”, (sursă)

Dar atunci era 2019 și PNL nu era la butoane. Acum e ok să se ia bani de la companiile de stat. Nu zic eu, o zice tot Florin Cîțu:

”Nu blochează nimeni investițiile. Dacă au proiecte de investiții în derulare, bani sunt. Dar nu accept ca acesti bani să se ducă pe bonusuri și excursii ale șefilor. Trebuie schimbat și managementul acestor companii, lucru început deja. Nu este nimic anormal în ceea ce facem. Și BNR dă 80% din profit la Ministerul Finanțelor, CEC-ul la fel, e ceva normal…”, spune premierul. (sursă)

Evident că va fi nevoie de bani la buget și atunci nema investiții.

Se va da afară de la Metrorex

Am râs la o declarație a lui Cătălin Drulă, IT-istul care a ajuns Ministru al Transporturilor:

Organigrama e aglomerată. Avem casieri, dar totuși avem automate, avem mecanic și sistem mecanic și sunt convins că sunt alte locuri unde e posibil, dacă ne uităm la consilieri, profile de psihologi, traducători. Organigrama pare foarte împănate cu poziții foarte bine plătite față de piață. Doar un exemplu, consilierii directorului Metrorex câștigă dublu față de cât câștigă consilierii de ministru. Da, asta e situația. 9500 de lei în mână”, spunea ministrul Transporturilor, la Digi24, în luna martie.

În primul rând e amuzantă aia cu ”avem casieri, dar totuși avem automate”. Are dreptate în felul lui: au casieri, au automate, dar funcționează ele? De aici se vede că nu prea dă pe la metrou: automatele alea stau nereparate cu săptămâniile. Ele există, sunt sublime, dar baftă în a le folosi. Și bonus: dacă nu ai card e cam nasol, că nici nu prea dau rest. Deci da, fain așa.

Dar și mai amuzantă e aia cu consilierii directorului câștigă mult. Păi consilierii ăia ai cui sunt? Ai directorului Metrorex. Și directorul cine e? Păi e un tip care a fost numit în funcție de Guvernul PNL-USR, respectiv dl. Drulă. Și consilierii ăia cine sunt? Păi să ne spună directorul cine sunt și de ce sunt plătiți așa bine. Au contracte de muncă? Ar fi ciudat să vezi consilieri cu contract de muncă, de regulă funcția e ”atașată” de directorul în exercițiu iar consilierii lucrează prin firme de consultanță. Sau poate sunt angajați cu contract de muncă, dar atunci îmi vine greu să cred că sunt consilieri. Oricum, simpatic exemplu a găsit dl. Drulă, poate mâine poimâine află și cu cât e plătit directorul numit tot de el.

Suficient de bune pentru olandezi

La Galați se fac nave militare pentru Marina Olandeză. România nu cumpără că…nu știm exact de ce, ceva cu licitații blocate și mizerii din astea.

Mi se pare halucinant să ai capacitatea de a construi niște chestii atât de complicate în România și să nu profiți de oportunitate.

Statul, cartelele, băncile și bazele de date

Prim-ministrul care a lucrat la o bancă vrea să dea băncilor acces la informații din bazele de date ale MAI. De ce? Ca să nu vă mai roage băncile să vă actualizați adresa.

Pe de o parte sunt revoltat că România se îndreaptă încet, dar sigur spre o distopie de dreapta în care fiecare pas pe care îl faci e supravegheat de stat care apoi dă informația aia mediului de afaceri.

Pe de altă parte sunt destul de sigur că degeaba dă MAI datele alea că oricum e degeaba, iar asta se vede din faptul că MAI încă mai crede că în România locuiesc 20 de milioane de români.

De asemenea știrea a trecut fără să provoace mari discuții pentru că se știe că instituțiile financiare nu ar face niciodată măgării cu datele personale. Adică oamenii se revoltă că face Facebook măgării cu datele lor, dar nu au o problemă când MAI dă datele lor băncilor la care au credite.

Și apropo de asta, pe la Arad a fost un atentat terorist. Literalmente a explodat o bombă într-un oraș din România. Care e consecința acestui eveniment extraordinar la nivel guvernamental?

Păi a reapărut propunerea cu ”să nu se mai vândă cartele prepay fără buletin”. Nu știu, o fi bună, nu o fi bună propunerea, habar nu am! Dar mi se pare fascinantă insistența cu care se împinge proiectul ăsta pe agenda publică. Și la cum îi știu eu pe români tare îmi e teamă că în loc să îi asculte pe șefii Ndragheta care își fac de cap prin România ai noștrii vor ajunge să își fileze soții / soțiile / amantele / amanții

Da, dar îți dai seama dacă era Dăncilă?

Anca Dragu de la USR-PLUS nu știe județele României. Culmea e că fix orașul Zalău (unde s-a născut Cioloș) a fost transformat de doamna Dragu în județ. Sunt curios dacă atunci când spunea că săracii din Brazilia și India lucrează pe 2 lei știa unde sunt pe hartă cele două țări.

Tot la capitolul geografie o avem pe doamna Turcan:

Dar nu e Dăncilă, nu? Nu se cade să râzi de oameni așa…s-a încurcat un pic.

În loc de încheiere

Prea mult negativism în comentariile de mai sus. Așa că pentru a termina într-o notă pozitivă vă las cu clipul de mai jos cu niște cocoși de munte sălbatici făcând curte. Zic să vă uitați cu atenție la ei până nu vine vreun prinț de prin alpi sau bogătaș din țări civilizate și le vânează:

https://www.facebook.com/watch/?v=2935630833349678

 




Istoria se repetă: valul de Covid 19 și criza politică

La final de februarie 2020 PNL condus de Ludovic Orban a încercat să forțeze alegerile anticipate și a făcut primul pas în această direcție: și-a trântit propriul guvern. Nori negri se puteau vedea deja la orizont în acea perioadă deși încă nu începuse oficial pandemia în România.

Florin Cîțu a fost desemnat premier în ideea că inclusiv guvernul produs de el urma să fie trântit deschizând ușa alegerilor anticipate. Între timp începuse pandemia și devenise clar că PSD nu ar fi votat împotriva guvernului Cîțu așa că Ludovic Orban, Iohannis și Cîțu au făcut circ politic zile în șir în timp ce numărul de infecții creștea rapid în România. S-a pierdut timp prețios în acele zile, chestie care inevitabil a dus la mai multe decese și infecții decât era nevoie.

Astăzi, 15 aprilie 2021, la aproximativ 1 an de la criza politică anterioară avem un nouă criză politică. Cine e implicat în cea din 2021? Păi: Cîțu, Iohannis și Vlad Voiculescu, adică 2 din cei 3 politicieni responsabili pentru criza anterioară.

Sunteți surprinși de prezența lui Iohannis pe listă? Nu, nu avea cum să facă treburile de azi dl. Cîțu fără aprobarea președintelui. De altfel Primul Ministru a făcut propunerea de demitere, Iohannis a semnat documentul.

La fel ca și data trecută această criză politică are loc într-un moment crucial în care era nevoie de un Guvern stabil care să se ocupe de administrarea celei mai grave probleme cu care s-a confruntat România în ultimii 30 de ani.

Tot scriu de ceva timp că se moare pe capete în România și nu îi pasă nimănui. Pe 13 aprilie 2020 fuseseră anunțați 193 de decese cauzate de Covid 19 ducând totalul la 25.441 oameni. Și cu toate politicienii PNL – USR au considerat că e mai important să declanșeze o criză politică în plin val 3 cu număr uriaș de morți.

La fel ca data trecută se vor lua măsuri mult prea târziu și vor muri mai mulți oameni decât era nevoie.

Politicienii români sunt de un cinism ieșit din comun, dar nu ar putea face chestiile astea fără acordul larg al publicului, care și el pare mai interesat de circul politic decât de morți și bolnavi.

Avantaje politice

Acum haideți să discutăm lucrurile din punct de vedere politic. Sistemul de sănătate pârâie din toate încheieturile și există un risc real să crape complet sub presiunea noului val de Covid 19. Dacă situația asta va persista câteva săptămâni o să vedem niște situații de-a dreptul dramatice (sper să mă înșel).

O criză politică de genul celei de acum e proastă pentru România, e proastă pentru Guvern și coaliția de guvernare, dar e bună pentru partidele din coaliție. De ce? Pentru că fiecare poate arunca vina pe celălalt în ochii propriului electorat pentru dezastrul care urmează (din nou, sper să mă înșel):

  • După această demitere PNL și Florin Cîțu pot spune că au demis un ministru incompetent care ne-a adus în situația dificilă de acum. Iar USR sunt iresponsabili pentru că nu vor să numească un nou ministru sau un ministru al sănătății interimar. Tot ce se întâmplă nasol în următoarea perioadă poate fi scuzat prin ”greaua moștenire” lăsată de Vlad Voiculescu și evident PSD.
  • USR la rândul lor nu trebuie să își asume faptul că sistemul sanitar a crăpat sub mandatul lor. ”Totul era ok cât a fost Vlad Voiculescu acolo” vor spune ei sau ”Vlad Voiculescu s-a luptat cu mafia, de aia a fost demis, mafia e de vină pentru căderea sistemului”. Morții de Covid sau din cauza condițiilor din spitale vor fi puși pe seama deciziei iresponsabile a lui Florin Cîțu de a dinamita coaliția de guvernare.

”Da, dar nu vor scădea cele două partide în sondaje?” mă întrebați? Ba da, dar cu scuzele de mai sus își vor păstra un număr mai mare de suporteri decât dacă ar fi fost forțați să își asume eșecul direct.

Nu știu dacă această criză a fost declanșată intenționat știind ce urmează, dar nu pot să nu observ cât de bine pică ea pentru ambele partide.

Cariera lui Vlad Voiculescu

Nu știu dacă Vlad Voiculescu mai are carieră politică la nivel înalt după această demitere, doar timpul ne va spune asta. Însă dacă va reveni în politica mare atunci ar trebui să îi mulțumească lui Florin Cîțu pentru că l-a demis azi.

Vlad Voiculescu nu a reușit să se remarce prin nimic pozitiv în mandatul său actual. A ajuns ministru în Guvernul Cioloș pe un val de simpatie și marșând pe tema nosocomialelor. Nu a făcut nimic pe tema asta atunci pentru că nu avea susținere politică, dar odată ajuns ministru cu suport politic a uitat complet de tema asta.

Au murit niște oameni pentru că niște spitale au luat foc. Nu e vina lui Vlad Voiculescu pentru asta, dar nici până azi nu a venit cu ceva propuneri de a remedia problema sau măcar cu un raport în privința a ce s-a întâmplat. Nu e el oare aceeași persoană care a ajuns ministru ca urmare a Colectiv? Că parcă văd că filmul ăla ia și Oscar și va rămâne în istorie drept actor, nu Ministru al Sănătății.

Pe lângă lipsurile de mai sus a reușit cumva să se bage în tot felul de scandaluri care mai de care mai stupide.

Vlad Voiculescu a reușit să își facă singur viața grea și dacă ar fi fost lăsat să continue ca ministru și-ar fi făcut singur un deserviciu și mai mare. Prin gestul său politic de azi Florin Cîțu a salvat ce urmă de credibilitate mai avea Vlad Voiculescu și l-a scutit de haosul care urmează.

Așa că dacă sunteți fani Vlad Voiculescu nu plângeți de parcă ar fi plecat Mântuitorul (nu glumesc – vedeți aici) ci mai bine vă bucurați pentru că a fost salvat.




Bugetul pe 2021 a fost adoptat – îi mai pasă cuiva?

Ne informează Primul Ministru al României triumfător că bugetul a fost adoptat:

Și chit că mi-am promis că nu mai bag în seama toate chestiile pe care le zice, dar nu pot să mă abțin. Astăzi e 8 martie 2021, au trecut 67 de zile din 365, mai bine de 2 luni și o săptămână și România abia acum are buget pe anul în curs. Un buget care se concentrează pe investiții, dar nu acum…mai încolo, gen în următoarele 9 luni probabil că 2 luni și ceva sunt deja duse.

E o vorbă pe la americani: primele 100 de zile sunt cele în care un guvern nou apucă efectiv să facă lucrurile pe care și le propune. După aceea sari din urgență în urgență și încerci să stingi incendii cauzate de alții. Acest guvern se apropie rapid de cele 100 de zile de lună de miere.

Oricum rețineți ultima fraza:

”De acum nu mai există scuze”

Doar că presimt că una din următoarele 2 chestii se vor întâmpla:

  1. Va ploua cu scuze (PSD a făcut asta, din cauza PSD e aia sau alalată)
  2. Pur și simplu veștile proaste nu vor exista pentru dl. prim-ministru.

Apropo, știați că în ianuarie 2021 deja avem deficit bugetar de 0,3%, cel mai slab an din 2006 încoace. Înainte de ianuarie 2021 știți care a fost al doilea cel mai slab an ca încasări din ultimii 10 ani? Ați ghicit: ianuarie 2020, adică tot sub mandat PNL.

Deficitele bugetare ale PSD erau criticate pentru că împovărau românii cu datorii. Deficitele PNL sunt bune însă pentru că lasă bani în economie cică.

Se plânge careva prin media aia bună de faptul că finanțele statului nu sunt sănătoase? Nope, liniște peste tot, nici măcar pâs.

Îi mai pasă cuiva? Sincer nu cred, nu acum, nu încă. La un moment dat vor trebui făcute corecții însă, fie prin creșterea taxelor fie prin scăderea cheltuielilor (sau amândoua, de ce nu).

Și lumea bună care acum tace vă va explica cum e vina bugetarilor, a pensionarilor, PSD, asistații sociali și contextul internațional, mișcarea plăcilor tectonice etc.

Vorba aia: operația a fost un succes, pacientul e mort.




Gânduri multe și mărunte #1

Niciunul din subiectele astea luate individual nu merită un articol, dar le last aici pentru posteritate.

Demisii în USR

Mai mulți oameni din USR au decis să își dea demisia (exemplu, alt exemplu), între care și Florina Presadă. Toți acești oameni au descoperit că de fapt conducerea USR e nasoală, că manipulează și fac ce vor ei. Îmi aduc aminte cum tăceau toți mâlc când zicea Caramitru chestii nasoale sau când Barna ori Năsui făceau gafe în lanț. Sau poate atunci când o țineau cu PSD în sus, PSD în jos, fără să aibă vreun plan concret pentru când vor prelua puterea.

Am aflat apoi că Florina Presadă își va face partid. Îi urez succes la strâns semnături, principalul obstacol din calea partidelor noi. Îmi aduc aminte de altfel cum a râs lumea când Demos cerea coborârea pragului electoral. USR era bine mersi atunci, cu oameni în Parlament (între care și Florina Presadă), dar nu era în interesul partidului să favorizeze apariția de grupări noi. Dar uite ce bine ar fi prins acum.

Cum l-a umilit România pe Xi Jinping

”Xi Jinping a fost umilit marți de România” zice Digi 24 citând Politico. Dacă vă uitați în linkul de la Politico nu e folosit nicăieri cuvântul umilit, dar când primești bani de la Guvern trebuie să arăți în ce superputere mondială s-a transformat România. Ceaușescu ar fi gelos pe rezultatele astea.

Dar am vrut de curiozitate să văd cum l-a umilit România pe Xi Jinping și am aflat că a făcut asta prin faptul că l-a trimis pe Claudiu Năsui la un summit ceva unde era Xi Jinping în loc să meargă Florin Cîțu sau Iohannis.

Ministrul fără minister

Am citit recent o știre care m-a lăsat cu gura căscată: Ministerul Economiei și Ministerul Energiei nu au reușit nici până în ziua de azi să împartă atribuțiile între ele pentru că miniștri desemnați nu se înțeleg cum să împartă companiile între cele două ministere. Există un OUG din decembrie 2020 care spune ce și cum, dar se pare că nu prea contează, oamenii nu vor de nicio culoare să se înțeleagă.

Nu știu dacă realizați grozăvia: 2 miniștri din actualul Guvern încă nu știu peste ce o să guverneze deși au bugete aprobate. E halucinant și încă o dovadă de cât de bine merge coaliția PNL – USR.

14.000 de bugetari

Florin Cîțu va declanșa o anchetă la Ministerul Finanțelor pentru că nu crede că au fost angajați 14.000 de bugetari sub mandatul PNL. Ca să punem lucrurile în context: Prim Ministrul Florin Cîțu vrea o anchetă la ministerul pe care l-a păstorit până la final de decembrie pentru a verifica dacă Ministrul de Finanțe Florin Cîțu a raportat sau nu corect 14.000 de bugetari în plus. Eu v-am zis că ”statul paralel” e bine mersi, dar se pare că nu doar la USR ci și la PNL.

Apropo de asta, nu au fost angajați 14.000 de bugetari cum crede domnul Cîțu ci au fost angajați cu 14.000 de bugetari mai mult decât erau în mandatul PSD. Ministerul Finanțelor raportează numere totale, deci dacă se raportează 1 milion de oameni în mai și apoi tot 1 milion de oameni în iunie nu înseamnă că nu au fost angajați bugetari ci că numărul intrărilor e egal cu cel al ieșirilor. Oamenii mai mor, se mai pensionează, își mai dau demisia de la stat șamd. Dacă în decembrie 2020 sunt cu 14.000 de bugetari mai mult decât în Septembrie 2019 când a pierdut PSD puterea înseamnă că sunt cu 14.000 de bugetari mai mult. În realitate numărul angajărilor e mult mai mare.

Voi chiar credeați promisiunile electorale?

Rămânem la dl. Cîțu care spune ce gândesc mai toți politicienii, dar nu prea au curaj să spună: promisiunile electorale nu valorează nimic. Întrebat fiind de promisiunea de a mări pensiile cu 8% în 2021 a zis așa:

Mărirea pensiilor cu 8% era în programul electoral, nu în programul de guvernare. (sursă)

Înțeles? Ce contează mai mult, ce ai promis pentru a fi ales sau ce ai zis că vei face după ce te-ai văzut ales?

Cristian Ghinea nu știe cu cine face poze?

Știați că există și PSDiști buni? Nu știați. Ei bine dl. Ghinea e mândru tare de primarul localității Ciugud Gheorghe Damian, pentru că a atras fonduri europene. Dl Damian a fost mult timp membru PSD și primar sub acest partid timp de 17 ani. Se pare că PSD nu mai e ciumă roșie când ai nevoie de o poză.

Tot dl. Ghinea s-a văzut și cu Silviu Ponoran primar în Zlatna ales prima oară în 1990. Dl. Ponoran e de la PNL și are ceva probleme cu ANI pentru că a dat niște contracte firmei fiului său.

Nu e ca și când dl. Ghinea și-ar fi construit discursul ultimilor 4 ani pe faptul că PSD e ciuma roșie și ”fără penali în funcții publice”.

Ar mai fi și altele, dar încerc să nu bag în teme pe care nu le stăpânesc.




Un scurt exercițiu mental de statistică

La un moment dat va trebui să apară propunerea de buget pe anul 2021 și vom auzi de fantastice succesuri și creștere economică fabuloasă care va îmbogăți fiecare român.

Până atunci însă vă anunț că s-a publicat cea mai recentă estimare a Comisiei Naționale de Prognoză privind evoluția economiei României în 2021. Estimările de acum se bazează pe cifre pentru primele 9 luni și estimări pe trimestrul 4 deci sunt destul de apropiate de varianta finala probabil. Iată ce ne spun ele:

Avem așadar o scădere a PIB cu 4,4% în 2020 și se estimează o creștere în 2021 de 4,3%. Apropo de asta, Florin Cîțu, actual Prim Ministru și fost Ministru al Finanțelor zicea următoarele în octombrie 2020:

“România este singura ţară din UE în care investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la dinamica PIB în primul semestru al anului 2020. Investiţiile garantează revenirea economiei în 2020 şi creştere economică puternică în 2021”, susţine Cîţu.(sursă)

Revenirea economiei aparent înseamnă -4,4%. Poate nu a știut atunci, nu? Pe 7 ianuarie zicea așa:

„În 2020 am stopat căderea economiei generată de criza de sănătate şi am generat cea mai rapidă revenire din istorie după o perioadă de criză. O revenire a economiei în V. Reformele pe care le vom implementa în acest guvern, împreună cu tot ce am făcut în 2020, garantează o creştere economică solidă în 2021″, a transmis Florin Cîţu. (sursă)

Stoparea căderii înseamnă -4,4%? Revenire în V înseamnă creștere de 4,3%? Ei bine, aici vream să ajung de fapt.

Un exercițiu mental de statistică

Dacă nu lucrați des cu cifrele poate că vă gândiți că o scădere de 4,4% urmată de o creștere de 4,3% înseamă în mare revenire în V. Doar că nu, nu înseamnă asta. Haideți să facem acel exercițiu cu care vă tot ameninț:

Gigel are o avere de 100 de milioane de euro. Vine o criză economică nasoală și Gigel pierde 50% din averea lui. Cât are Gigel avere după criză? Păi 50 milioane de euro îmi veți spune. E evident, nu?

Bun, acum întrebare: dacă lui Gigel îi crește averea cu 50% revine la 100 de milioane de euro? Păi să vedem:

50% din 50 milioane înseamnă 25 milioane. Adică averea lui Gigel crește cu 25 de milioane în timp. Deci creșterea cu 50% (adică procentul cu care a scăzut) înseamnă că Gigel a revenit la averea inițială? Nu!

O revenire în V a averii lui Gigel, după ce a scăzut cu 50%, trebuie să presupună o creștere a averii cu 100%.

Revenind la România, dacă în 2020 economia a scăzut cu 4,4%, dar în anul următor crește cu 4,3% atunci avem revenire în V? Evident că nu, pentru că acel 4,3% se aplică la o bază mai mică (adică economia după scădere).

PIB-ul României se măsoară în miliarde apropo (1.040 miliarde în 2020). 1% în plus sau minus înseamnă 10 miliarde RON deci diferențe mici în procente înseamnă sume uriașe.

Iar treaba asta de mai sus e un exercițiu bun și dacă investiți la bursă apropo. Dacă acțiunile voastre s-au dus în jos cu 50% trebuie să crească apoi cu 100% ca să reveniți pe zero.




PNL a ratat o ocazie istorică la alegerile parlamentare

Alegerile parlamentare din 2020 vor rămâne cunoscute probabil în istoria PNL drept alegerile în care au ratat o șansă istorică.

Politica românească e una a oamenilor înfometați, iar strategiile pe termen lung par să lipsească de la marile partide. Așa că nu e de mirare că PNL s-a grăbit să intre la guvernare în ciuda faptului că lucrurile nu arătau bine pentru ei nici înainte de pandemie nici după ce devenise clar că pandemia e o problemă.

De ce intrarea la guvernare a fost o idee proastă

Imediat după alegerile prezidențiale cei de la PNL erau foarte încrezători în faptul că vor putea da jos guvernul PSD și vor reuși să forțeze alegeri anticipate. Popularitatea președintelui și imaginea șifonată a PSD (Dăncilă – Dragnea) au contribuit la ideea că PSD e slab și va pica la o moțiune de cenzură, deschizând calea pentru alegeri anticipate.

Mulți oameni erau de acord cu asta și împingeau ideea că acela era momentul perfect pentru alegeri anticipate. Pentru a justifica chestia asta, publicului s-a spus că PSD nu mai este reprezentativ pentru alegerile votanților având în vedere că la alegerile europarlamentare și cele prezidențiale scosese scoruri slabe. Evident că ideea asta era o prostie, la prezidențiale se votează omul, nu partidul iar la europarlamentare s-au votat oameni care să meargă în Parlamentul European.

Dar la PNL era foamete de putere mult prea mare pentru a mai ignora consecințele. Așa că PNL mers pe moțiunea de cenzură iar Guvernul PSD-Dăncilă a picat. Asta demonstra că PNL poate forța alegerile anticipate, nu?

Nu, de fapt PNL a picat în capcana de la ciclul anterior de alegeri: a dat voie PSD să se regrupeze în opoziție în anul anterior alegerilor, dar păstrând controlul asupra Parlamentului pentru a bloca orice tentativă de alegeri anticipate. Dacă citiți știrile de dinainte de pandemie se vede destul de clar că șansele PNL de a organiza alegeri anticipate au fost spre zero în permanență. Scriam asta într-un articol din octombrie 2019:

Pe termen scurt nu văd ca alții PSD dizolvat. PSD se poate retrage acum în opoziție dacă vrea și de acolo să dea în cine o vrea să ia puterea. E suficient să lase PNL și Pro România să încerce să guverneze și să le pună piedici pe unde pot. Ar putea practic să șicaneze Pro România așa cum o făceau și ei până acum.

Ludovic Orban însă și echipa lui nu au mai avut răbdare, tentația pe termen scurt era mult prea mare pentru a se gândi la consecințele pe termen lung. Ca să fim corecți față de Ludovic Orban, e posibil ca acesta să fi pierdut șefia PNL dacă nu intra la Guvernare. Tot din articolul din octombrie 2019:

Moțiunea nu ar fi trecut și fără largul concurs al lui Ludovic Orban, omul care are nevoie disperată de o victorie politică pentru a rămâne relevant. Băiatul ăla de la televizor îi suflă în ceafă și știe că un pas greșit îl poate costa conducerea partidului. Și din păcate nu are mare lucru cu care să se mândrească în anii ăștia de politică.

Pentru PNL ar fi fost o idee mult mai bună să lase Guvernul Dăncilă în continuare în picioare. PSD cu Dăncilă ar fi fost un sac de box bun în care PNL putea să lovească fără să îi fie teamă că va păți ceva.

Moțiunea putea fi servită în martie 2020 atunci când și anticipatele erau o posibilitate. Dar probabil că Ludovic Orban a simțit că nu va prinde martie 2020.

Ce predicții făceam atunci? Iată:

Da, vor fi la butoane și vor putea asigura resurse pentru primarii lor la alegerile locale. Dar riscă să piardă din scorul electoral la alegerile parlamentare. De ce? Pentru că va propune oameni precum Florin Cîțu la Finanțe. Iar dacă vă uitați ce propuneri are Florin Cîțu veți înțelege că Guvernul PSD – Dăncilă era prudent pe lângă ideile dânsului.

Vor fi multe greșeli și multe controverse pentru PNL dacă va intra la guvernare. Iar electoratul urban bogat nu îi va ierta. Bugetarii, la rândul lor, se vor încolo în spatele Pro-România pentru a fi protejați de PNL și USR.

Nu am anticipat în octombrie 2019 apariția pandemiei și gafele monumentale făcute de PNL ca urmare a acesteia. Dar cred că îmi poate fi iertată scăparea asta, nu?

Ce a făcut PNL la guvernare?

Ce a urmat ați trăit și văzut și voi:

Și culmea culmilor, atunci când Guvernul Orban a picat, piața a reacționat pozitiv la vestea asta. Și da, sunt multe altele pe care nu le-am inclus.

Bun, cum s-a tradus treaba asta în scorul electoral? Păi cum era de așteptat: foarte rău, PNL a căzut la 25%.

Cine sunt vinovații pentru această cădere?

În primul rând cei de la PNL evident. Ludovic Orban probabil poartă principala vină pentru scorul dezastruos pentru că el e cel care a condus acest Guvern.

Faptul că Ludovic Orban a fost surprins de vreo 2 ori fără mască în timp ce românii plăteau bani grei amenzi nu a ajutat. Nici faptul că și alți miniștrii, inclusiv cel al sănătății au făcut fix același lucru nu a ajutat.

Pe lista vinovaților pentru scorul slab îl putem adăuga și pe Lucian Bode, ministru al transporturilor în 2020, care se afla într-o mașină care a provocat un accident pentru că intrase într-o depășire ilegală. Deși e destul de clar că șoferul nu ar fi făcut asta dacă nu i se spunea să o facă, ministrul a zis că el dormea pe bancheta din spate și nu știa ce se întâmplă. Evident că nu și-a dat demisia. Evident că va fi nominalizat în noul guvern, zvonurile fiind că va fi propus pentru Ministerul Internelor.

Și să nu îl uităm pe Florin Cîțu, cel care a fost responsabil pentru majoritatea bâlbâielilor economice de mai sus și despre care am scris de prea multe ori ca să mă mai repet pe aici.

Apoi a mai fost Klaus Iohannis evident, cel care a reușit de unul singur să ridice scorul electoral al PSD și să îl scadă pe cel al PNL cu câteva puncte procentual. Intervențiile sale deveniseră doar un șir lung și plictisitor de discursuri pe aceeași temă: PSD e de vină pentru orice, deși guvernul PNL conducea țara de mai bine de 1 an de zile.

Ce s-a întâmplat cu cei vinovați?

Într-un partid care își urmărește interesul pe termen mediu și lung ar fi de așteptat ca oamenii care au tras scorul în jos să nu se regăsească în rândul celor care urmează să conducă țara încă 4 ani. Se aplică asta la PNL?

Păi să vedem: Orban a făcut un pas înapoi sau în lateral, nu îmi dau seama. Inițial fusese înapoi, apoi s-au cramponat oamenii în discuții până a devenit de fapt un pas în lateral el fiind șef al Camerei Deputaților în noul aranjament al coaliției de guvernare.

Florin Cîțu a făcut pasul de la Finanțe la postul de Prim Ministru. O fi promovare? Dacă da, atunci nu îmi e clar pentru ce anume, din moment ce moștenirea lui la Ministerul Finanțelor nu e chiar una grozavă. Sau poate l-au scos de acolo pentru că urma să se spargă balonul și imaginea lui? Cert e că nu doar că nu a fost împins în spate ci e aruncat și mai în față.

Lucian Bode, cel cu accidentul a trecut de la Transporturi la Ministerul de Interne. Aparent omul e calificat pentru ambele. Faptul că a tras în jos imaginea partidului pare să fi fost irelevant.

Oamenii care par să fi afectat cel mai rău imaginea partidului în ultimele luni se regăsesc în continuare în structurile de putere ale României: Orban e tot șef al PNL, Iohannis e președinte, Cîțu e prim-ministru, Bode e la Interne.

Paradoxal însă au dispărut toți ceilalți, în ciuda faptului că nu au afectat atât de tare imaginea partidului. Și colac peste pupăză la Ministerul Educației a ajuns un tip care a fost în alte trei partide înainte de a ajunge la PNL, dar pentru care Orban a garantat.

Ce spune asta despre perspectivele PNL? 

Dacă PNL a performat prost până acum, nu mă aștept să înceapă să performeze bine de acum înainte având în vedere că aceeași echipă pare să se fi instalat la conducere și acum.

Echipa PNL de acum pare să se agațe de putere printr-un fir destul de subțire și cred că mai toată lumea de prin partid și din afara lui înțelege asta. În cadrul negocierilor cu UDMR și USR, PNL a cedat Ministerul Dezvoltării către UDMR. Transporturile și Sănătatea, alte două ministere grele au mers la USR plus Fondurile Europene, un minister care va deveni cheie în următorii 4 ani dacă UE dă drumul la bani așa cum e planul în momentul de față. În orice coaliție politică trebuie să cedezi ministere importante, dar vorbim de 4 ministere grele care au ajuns la partidele junior ale coaliției.

Așadar echipa PNL, care a dus partidul de la 40-45% la 25% în mai puțin de 1 an, a ajuns să negocieze viitorul guvern și a pierdut 4 ministere mari, din care 2 cheie pentru alocarea de fonduri către primarii PNL (Ministerul Dezvoltării și cel al Fondurilor Europene).

Nu îmi e foarte clar care e planul PNL în privința următorilor ani de guvernare sau dacă există un astfel de plan.

E destul de clar că actuala echipă a PNL abia se ține de scaun și la un vânt ceva mai zdravăn s-ar putea să pice. Contestatarii sunt în interiorul PNL (aripa Transilvania-Sighirtău-Rareș Bogdan aparent), în Parlament (PSD îi va toca mărunt pentru orice greșeală), dar și în interiorul coaliției, acolo unde USR probabil va intra în conflict cu PNL pe diverse chestii.

La ce să ne așteptăm? 

Sunt multe paralele care pot fi făcute între Dragnea și Ludovic Orban. Și unul și celălalt (din motive diferite) nu au putut conduce guvernul ca prim-ministru. Așa că în cazul lui Dragnea / PSD s-a ajuns la situația paradoxală în care deși avea majoritate parlamentară:

  • PSD își dădea jos propriul Guvern când acesta fusese preluat de un pol de putere diferit de cel al șefului de partid
  • S-au schimbat foarte des miniștrii din guvernele PSD.

Vom asista la ceva similar cu PNL? Haideți să vedem, credeți că sunt șanse ca prim-ministrul Cîțu să încerce să creeze un nou pol de putere în jurul său, poate chiar cu susținerea președintelui Klaus Iohannis? Logica politică spune că ăsta e un scenariu plauzibil.

În cazul acesta credeți că Ludovic Orban ar putea încerca să își dea jos propriul partid? Nu e exclus, dar de data asta căderea guvernului ar antrena și miniștrii USR. Orban ar putea negocia cu Barna / Cioloș ca noul guvern să păstreze structura anterioară, dar chestia asta nu ar fi ușor de digerat pentru USR. Cred că asta ar fi o opțiune nucleară și cu șanse mai mici să se întâmple. O mențiune aici însă: Barna e într-o situație similară cu Orban. Nu prea are realizări importante de când e politician și are mulți contestatari în partid. S-ar putea înțelege cu Orban destul de bine și să meargă pe o idee similară pentru a putea să își cumpere liniștea, dar aici e altă poveste.

Ceea ce mi se pare însă mai probabil e să vedem o remaniere guvernamentală după 1 an de zile. Liniștea în partid se poate cumpăra cu funcții iar Orban știe asta. Așadar, similar cu ce am văzut la guvernul PSD în 2016-2019 am putea asista la schimbări dese de miniștrii și secretari de stat pentru că Orban va încerca să cumpere liniștea din partid. Aici ar fi o diferență față de situația PSD din ciclul anterior: Dragnea era un deal-maker în PSD. El era genul de personaj care știa să negocieze și să își dea seama ce vor oamenii la schimb pentru loialitate. Nu sunt sigur că Orban e atât de priceput cum era Dragnea în privința asta. Orban s-ar putea să nu fie atât de bun în a sesiza de unde vine neliniștea în partid și să cumpere rapid loialitatea oamenilor cheie.

Bineînțeles că tot ce am scris mai sus poate deveni irelevant dacă Orban pierde funcția de șef al partidului printr-un puci bine organizat.

Așadar, cred că urmează niște ani tumultuoși pentru PNL. Și ca să fie lucrurile și mai nasoale pentru ei, partidul trebuie să se pregătească și pentru anul 2024. Așa cum scriam și în analiza despre PSD anul 2024 va fi foarte important pentru că oferă partidelor posibilitatea de a câștiga tripleta:

  • alegeri locale
  • alegeri parlamentare
  • alegeri prezidențiale

Pe plan european ar mai fi și alegerile europarlamentare, tot în 2024. Știu că 2024 poate părea departe, dar dacă am învățat ceva din ultimele câteva cicluri electorale e că anul anterior alegerilor parlamentare e foarte instabil. Dacă vă gândiți la ultimele 3 cicluri electorale, toate au avut guverne slabe, lipsite de suport parlamentar. Ca și în trecut vor fi probabil parlamentari PNL care se vor muta la PSD sau vor vota cu PSD pentru a-și da jos propriul guvern în 2024.

Realist vorbind, PNL are probabil 3 ani de guvernare din 4, 2024 fiind probabil condus de un guvern slab sau tehnocrat. Din acești 3 ani de guvernare probabil cel puțin 1 an va reveni guvernului Cîțu. De ce? Pentru că felul în care guvernul a gestionat situația economică în pandemie a lăsat mult de dorit. Toate guvernele au cheltuit mult în pandemie, dar guvernul PNL și-a sabotat singur încasările la buget și a preferat finanțarea economiei prin bănci, nu prin bani moca de la UE.

Așadar, urmează niște ani în care deficitul bugetar trebuie adus sub 3%. Un guvern bun va crește încasările la buget printr-o politică de taxare suplimentară a celor care au beneficiat de pe urma actualei pandemii și va stimula cererea odată încheiată pandemia. Dar chestiile astea două sunt contrare filozofiei actualului prim-ministru. Așa că sunt șanse mai mari să vedem măsuri economice țintite spre ofertă (adică spre firme), corelate cu măsuri de restrângere a cererii. Dacă se va întâmpla asta, creșterea economică va fi anemică iar nemulțumirile poporului vor crește.

Cel mai probabil chestia asta va fi acompaniată de multe bâlbe ale miniștrilor, dată fiind lipsa lor de experiență. Dacă adăugați și posibila vânzoleală cu miniștrii și secretari de stat despre care scriam mai sus, atunci e clar că nu vom avea parte de un guvern foarte popular.

Ce ar fi fost dacă?

În loc de încheiere haideți să ne gândim cum ar fi decurs lucrurile dacă Orban nu ar fi împins PNL la guvernare:

  • Pe fondul intrării în ultimul an de guvernare majoritatea PSD ar fi început să se destrame. PNL ar fi putut încă de la final de 2019 să negocieze cu diverși parlamentari PSD să voteze punctual cu PNL pe diverse chestii în parlament. PNL ar fi lăsat guvernul Dăncilă la guvernare însă ar fi sancționat din parlament orice fel de măsură nepopulară. Cu sprijinul unor parlamentari PSD, Pro-România și USR ar fi amenințat cu moțiunea de cenzură la orice colț, fără a duce la capăt amenințarea însă. Practicând politică de gherilă din opoziție, PNL ar fi urmărit conservarea avantajului de 40%+ din sondaje.
  • Odată cu declanșarea pandemiei PNL s-ar fi asigurat că nimeni nu dă jos guvernul Dăncilă, lăsând PSD să gestioneze situația. Probabil același Arafat ar fi fost la televizor cu o abordare similare celei avute de PNL. Pe fondul a aproximativ 10,000 de morți din coronavirus, rețelele sociale ar fi pus și termenul ”ucigaș” lângă cel de ”corupt” și PSD. Influencerii ar fi zis cum PSD chiar e ”ciuma roșie” pentru România și cum PSD și corupția omoară la propriu români.
  • Pe fondul acestor probleme și a luptelor interne din PSD, partidul ar fi fost la un pas de destrămare sau de a fi preluat de Ponta sub o formă sau alta.
  • Alegerile parlamentare, indiferent când ar fi avut loc ar fi văzut PSD probabil undeva la 15% iar PNL la 40%+.
  • Având un scor solid în spate, PNL și-ar fi permis să negocieze de pe poziții de forță cu USR componența viitorului partid. Pe de o parte, dacă USR ar fi scos un scor bun, doar PNL și USR ar fi avut o majoritate confortabilă care să le permită să stea liniștiți în următorii ani. Pe de altă parte, PNL ar fi putut să amenințe USR că dacă nu le convine ce li se oferă, atunci PNL poate apela la UDMR plus minorități și să conducă România fără USR.
  • De la adăpostul unei majorități confortabile și cu un PSD în degringoladă, PNL ar fi putut defila prin politica românească în următorii 3-4 ani.

Și totuși PNL a renunțat la treaba de mai sus pentru că Ludovic Orban a vrut funcția de prim-ministru în 2019. Ar fi rezistat el la cârma PNL până la final de 2020 ca să se bucure de strategia de mai sus? Greu de spus, dar ar fi meritat riscul dacă e să mă întrebați pe mine. În loc de asta, a prins funcția dorită timp de 1 an și câteva luni, timp în care a avut parte de un Parlament ostil și o pandemie plus o recesiune economică.

Vă las în încheiere cu o glumă politică surprinzător de bună de la Dezarticulat:

https://www.facebook.com/dezarticulat/posts/3384647048327815

 




Cum îți dai seama că un program guvernamental dă chix

E o avalanșă de știri pozitive venind de la Guvernul PNL care anunță într-o veselie ajutoare pentru firme la cote istorice (sursă):

În același timp o altă știre a trecut pe sub radarul multora (sursă):

Firmele mici și mijlocii din România, care vor dori granturi pentru investiții, de câte 50.000-200.000 de euro, din cadrul ajutoarelor de stat în valoare totală de aproape 1 miliard de euro pentru redresarea din criza COVID-19, ar urma să semneze contractele de finanțare chiar și cu 6 luni mai târziu decât era preconizat inițial. Autoritățile române vor cere Comisiei Europene prelungirea schemei de ajutor de stat de la 31 decembrie 2020 până pe 30 iunie 2021.

Știrea e frazată ca și când ar fi o veste bună. Doar că…nu prea e așa.

Vedeți voi cele două chestii de mai sus provin din program diferite:

  • Primul, IMM Invest e un program al Guvernului Român prin care firme mici și mijlocii merg la bancă și primesc credite garantate de stat. Acele credite au o dobândă însă și trebuie rambursate. Acolo e marele succes cu care se laudă ministrul Cîțu. Realitatea l-a tot contrazis, dar asta e altă poveste.
  • Al doilea e un program al Uniunii Europene prin care această oferă granturi IMM-urilor. Atenție la nuanță: aceste granturi sunt bani fără dobândă care nu trebuie dați înapoi de către firme.

Întrebare: care din cele două programe e mai bun pentru o firmă în vremurile astea grele? Cel în care trebuie să dea banii înapoi + dobândă sau cel în care nu trebuie să dea nimic înapoi? Cred că răspunsul e clar. De ce insistă atunci dl. ministru al finanțelor cu programul cu dobânzi?

Acum urmează întrebarea din titlu: dacă un program care dă bani gratis se prelungește dincolo de data inițial stabilită, se spune că acel program a fost un succes? Eu aș zice că nu.

Dacă programul nr. 2 avea data limită 31 decembrie și a trebuit prelungit înseamnă că firmele nu au putut accesa acei bani în totalitate până la finalul anului, nu?

Haideți să recapitulăm:

  • Ministrul Finanțelor laudă un program de ajutor pentru firme care presupune niște costuri pentru ele, dar e foarte tăcut când vine vorba de programul cu bani moca.
  • O grămadă de bani moca, fonduri nerambursabile, stau nefolosiți și se ajunge la extinderea datei până la care se poate aplica pentru ei.

Credeți că firmele nu vor să aplice pentru programul 2 sau nu pot din diverse motive să ajungă la acei bani? Și totuși reclama se face la celălalt program, cel care trece prin bănci.

În altă ordine de idei, iată niște știri care nu au absolut nicio legătură cu restul articolului:

Sistemul bancar are un profit net de 2,8 mld. lei pe S1/2020, mai mare decât în S1/2019. Profiturile cumulate ale celor trei bănci de pe podium – Banca Transilvania, BCR şi BRD -, de 1,5 mld. lei, reprezintă 54% din câştigul întregului sistem bancar (sursă)

BCR, profit de jumătate de miliard de lei în primul semestru. Creștere de un sfert pe creditarea ipotecară, dar scădere pe consum (sursă)

600 mil. lei intră vineri în conturile investitorilor Băncii Transilvania. (sursă)




Una scurtă cu revenirea în V a economiei

Pe la începutul pandemiei asta am tot văzut repetată prin presă ideea că economia își va reveni rapid după carantină și se va întoarce la nivelul de dinainte. În limbaj popular se spune că e o ”revenire în V”, în ideea că are loc o întoarcere rapidă la nivelul anterior.

Retorica asta cu revenirea în V a fost împinsă de la spate agresiv de PNL prin Florin Cîțu, ministru al Finanțelor, cum ar fi de exemplu aici:

– Romania vă avea o revenire din trimestrul III, în V , scenariu de baza cu care lucrează și BNR. Asta inseamna creștere economica în 2021.

Puteți să îi cautați prin feed-ul de Facebook că are o grămadă de postări cu ”V”-ul vieții.

Mai toți economiștii serioși spuneau încă de prin aprilie-mai anul acesta că sunt șanse mici să avem parte de o revenire în V pentru că:

  1. Era puțin probabil să se revină atât de rapid la viața de dinainte
  2. Erau șanse mari să vină un val 2
  3. Există multă incertitudine în economie și oamenii nu vor să cheltuie bani mulți când știu că ar putea să rămână fără loc de muncă.

Dar pentru PNL și dl. Cîțu nu a contat, el o ținea una și bună cu revenirea în V.

Știți cum e când ai așteptări scăzute, dar tot ești dezamăgit? Ei bine, așa m-am simțit eu când am citit titlul ăsta din Ziarul Financiar:

Ce spun analiştii economici despre economia României în 2020: Este deja dincolo de dubiu că revenirea va fi în V, însă contează cât de mult va dura până revenim la activitatea economică din 2019

Și bineînțeles că avem chestia asta shareuită de ministrul finanțelor:

Bine, declarația exactă îi aparține lui Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank și de fapt sună cam așa:

„Aş spune că datele din România ex­primă cumva tendinţele care s-au ma­nifestat şi la nivel european, cu ex­cep­ţia faptului că România a avut o scă­dere doar în T2, nu şi în T1. Practic am avut o cădere foarte brutală în T2, lucru general valabil şi în acest context apare ideea de revenire în V. E clar că e V, problema este cât de repede revenim la activitatea economică dinainte de criză. Am avut o cădere brutală şi ar fi o catastrofă să ai revenire în altă formă decât V“, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Bun, acum haideți să vă spun și problema mea cu povestea asta: îmi e teamă că următorul pas al Guvernului PNL va fi să ne obligem să scriem litera V altfel. O să râdeți, dar e singurul pas logic.

Practic, litera V are marginile egale, dar conform lui Ionuț Dumitru și Florin Cîțu tot revenire în V e și când marginile sunt la distanță mare. Cum ar veni și dacă e U tot revenire în V e. Și dacă stagnăm și ajungem la revenire sub formă de ”L” tot revenire în V va fi la un moment (când își revine economia de la sine). E doar o chestiune de timp până se transformă acel U sau L în V probabil.

Faza e că Ionuț Dumitru a fost șeful Consiliului Fiscal și se bucura de o reputație destul de bună. Declarația asta cu ”e clar că e V” mi se pare absolut halucinantă când datele economice spun cu totul altceva.

În fine, vedem cifrele din Trimestrul 3 și judecăm dacă e sau nu revenire în V. Dar cam toate semnele indică faptul că acel V va fi un ω mai degrabă.




Ce zice Curtea de Conturi despre succesul programului IMM Invest

Vream doar să vă reamintesc la ce nivel se face politica în România și de faptul că nu mă iau aiurea de oameni pe aici. Am scris despre IMM Invest că se dovedește a fi un eșec. Dar poate credeați că sunt eu răutăcios așa că iată ce zice Curtea de Conturi (vedeți pagina 52 din raport):

La finalizarea stării de urgență (13.05.2020), din numărul total de 54.498 de IMM-uri care au solicitat finanțări în cadrul Programului IMM Invest România, un număr de 11 solicitări au fost aprobate de către bănci, pentru care FNGCIMM a încheiat 3 contracte de garantare, aferente solicitării a 2 IMM-uri.

Deci la 13 mai 2020 se aprobaseră 11 cereri de finanțare din care doar 3 ajunseseră la stadiul de contract semnat. Îmi e și frică să calculez cât înseamnă 11 din 54.498 sau, mai rău, 3 din 54.498 așa că vă las vouă plăcerea asta. Se poate numi asta un succes?

Haideți să vedem și alte date:

Din totalul de 64.282 de IMM-uri care au cereri/solicitări înregistrate la FNGCIMM la 25.06.2020 au fost aprobate de bănci un număr de 5.488 de cereri, reprezentând un procent de 8,5%.

La aceeași dată, din numărul de cereri aprobate de bănci FNGCIMM a emis 1.451 contracte de garantare, reprezentând un procent de 26,4% din cererile aprobate de bancă, pentru un număr de 1.418 de IMM-uri.

Până la 25.06.2020 au fost emise contracte de garantare în valoare de 588.379 mii lei, reprezentând un procent de 3,9% din plafonul de 15 miliarde lei.

8,5% din cereri aprobate la 25 iunie 2020. Din acel 8,5% doar circa un sfert (26,4%) ajunseseră să aibă contract semnat, adică 2,25% din totalul cererilor depuse. Plafonul de garantare fusese utilizat doar în proporție de 3,9%.

Acum haideți să comparăm aceste cifre cu declarațiile premierului  Ludovic Orban (sursă):

Am pornit deja programe economice, cum este programul IMM Invest. Am atins plafonul de 6 miliarde, peste 7.000 de firme beneficiare și deja am atins un plafon de 6 miliarde.

Declarația e din 21 iunie. Orban vorbea de 7.000 de firme beneficiare, dar în realitate doar 1.451 aveau contract semnat. Orban zicea că programul ar fi atins plafonul de 6 miliarde RON, dar contractele emise erau de 588 milioane RON.

Pe 29 iunie, adică nu departe de data din raportul Curții de Conturi ministrul finanțelor, Florin Cîțu vine și zice următoarele (sursă):

Succesul IMM Invest INCONTESTABIL! Până acum: 8.368 de firme!!! 7.2 miliarde lei credite acordate!!!

25 iunie pica într-o joi, declarația lui Cîțu e de pe 29, adică luni. Între cele două date calendaristice avem un weekend în care nici băncile nici FNGCIMM nu au lucrat. Credeți că au sărit cifrele de la 1.451 contracte semnate (și credite date) la 8.368 în 1-2 zile lucrătoare? Sau că a sărit plafonul de la 588 milioane RON la 7,2 miliarde?

Succes pe linie, dar mai mult în declarații decât pe teren.




Inflația și liberalii

Actualul guvern PNL are o pasiune pentru inflație. Încă de pe vremea când erau în opoziție și criticau PSD tot auzeam că PSD e de vină pentru inflația ridicată. Ca paranteză, acea inflație nu era ridicată după standardele României, dar oamenii au memoria scurtă.

În fine, a căzut Guvernul Dăncilă, a venit guvernul Orban și evident că au început poveștile cu cât de mică e inflația sub guvernul PNL. Doar că…a început să crească inflația și sub guvernarea liberalilor. Evident că a fost liniște prin presă, că doar nu PNL sunt băieții buni, nu hidra pesedistă.

A venit pandemia și oamenii au avut alte preocupări, dar actualul ministru al finanțelor, dl. Cîțu tot insistă cu inflația care a scăzut. Iată o postare recentă de pe facebook:

Doar că acel grafic e incomplet. În realitate ar trebui să arate cam așa:

Guvernarea PNL începe în Octombrie 2019, când inflația era în scădere și crește în primele 3 luni de mandat PNL până aproape de nivelul la care era sub guvernul PSD în iulie 2019. Apoi scade in ianuarie și se duce mult în jos din cauza pandemiei. Dar ce să vezi: imediat ce ies oamenii afară începe să crească iară.

De ce e greșită discuția cu inflația

Actualul ministru al finanțelor și-a făcut o pasiune din discuția asta cu inflația. Așa cum vedeți mai sus însă ea nu are loc într-un mod realist. Efectiv omul a pus săgeata pe intervalul care i-a convenit ignorând complet că PNL e la guvernare din Octombrie, nu din Decembrie. Mai mult, cumva crede că oamenii nu văd acele două creșteri din mandatul lui.

Dar partea ce mai stupidă din toată discuția asta e că Guvernul nu controlează inflația! Da, ați citit bine, partidele politice, Parlamentul și Guvernul NU controlează inflația! Asta e sarcina Băncii Naționale!

Guvernul poate lua măsuri care conduc la creșterea sau scăderea inflației, dar BNR e instituția care poate interveni și controla inflația. Altfel spus, dacă Guvernul ia o măsură care duce la creșterea inflației peste ținta stabilită de BNR atunci aceștia din urmă vor lua măsuri pentru a readuce inflația în intervalul dorit.

Nu are sens să te lauzi ca guvern că ai scăzut inflația din moment ce asta e sarcina BNR, care are și instrumentele necesare pentru așa ceva. La fel cum nu poți da vina pe PSD pentru că a crescut inflația. Dacă e de dat vina pe cineva ar trebui să fie pe BNR că nu a intervenit, dacă era nevoie. Aici intrăm în altă discuție: de ce nu intervine BNR deși inflația e peste ținta agreată de ei, dar acolo avem alte probleme.

Ce e clar însă e că PNL și ministrul de finanțe aleg doar ce le convine și prezintă bucata care le e lor favorabilă. Iar când fac asta e un caz fericit, de multe ori însă dl. Cîțu spune lucruri complet false, de au ajuns și cei de la Factual să îi facă factchecking.

Iar chestia asta se întâmplă de când au venit la guvernare și sincer devine obositor să tot atrag atenția asupra problemei.