Țopăială fiscală cu modificarea Codului Fiscal de PNL

24 ianuarie, Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu (sursă):

„Codul Fiscal se va simplifica, dar nu vreau să facem improvizații”

28 ianuarie, același Ministru al Finanțelor Florin Cîțu (sursă):
„Nu se vor face modificări la Codul Fiscal în 2020. Este un mesaj şi pentru mediul de afaceri, am promis predicitibilitate”
Cum era aia cu ”țopăiala fiscală”? Sau se aplică doar când e vorba de PSD. Că despre răzgândelile PSD am scris și eu (gen aici, aici, aici sau aici – asta pentru postacii PNL care mă vor acuza că sunt PSD-ist) a scris și presa.

Dar pe asta nu o sesizează nimeni?




PNL, Florin Cîțu și evaziunea fiscală

Oameni buni, PNL-ul a găsit soluția pentru a stopa evaziunea fiscală. În laboratorul eminențelor cenușii din PNL s-a pregătit o soluție care va salva finanțele României din ghearele evaziunii fiscale. Iată ce ne anunță Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu:

Ați băgat la cap, da? Evaziunea fiscală se va discuta în Consiliul Supre de Apărare a Țării. Generalii armatei române vor trimite tancurile T-55 și T-85 sovietice din dotarea armatei române în Piață la Obor. Forțele aeriene vor face raiduri cu aproape escadrila de F-16 vor supraveghea din aer târgul din Vitan. Și evident că vor primi ”intelligence” de la serviciile al căror buget crește de la an la an.

Lăsând gluma la o parte a discuta evaziunea fiscală în CSAT e frecție la picior de lemn și înseamnă zero barat.

Informatizarea ANAF

Informatizarea ANAF e o chestie pe care toate guvernele din 2000 încoace o promit și nimeni nu reușește să o ducă la capăt. Am avut inclusiv un program cu Banca Mondială care ne dădea bani și asistență tehnică pentru a face asta. Problema ANAF nu e că nu a încercat nimeni să informatizeze ci faptul că mai toată lumea a încercat să o facă fără să se țină de ce a făcut cel de dinainte.

Nu poți schimba conducerea ANAF ori de câte ori vrei, pe criterii politice și apoi să te plângi că nu merg lucrurile.

Și din păcate nici ANAF-ul nu a fost străin de contractele IT cu băieții deștepți. Iată lista pe 2014 cu contracte acordate de ANAF.

Câte din ele sunt pentru diverse chestii legate de IT, mentenanță IT, software și așa mai departe? Acum căutați de exemplu două din firmele celebre ale băieților deștepți din IT: Siveco și Romsys. Siveco e compania condusă de Irina Socol, atât ea cât și compania condusă de ea fiind puși sub acuzare pentru nereguli. Cele două companii erau cunoscute în industrie drept abonate la bani publici, dar și că din punct de vedere al calității munca prestată nu era prea grozavă. Puteți citi de exemplu aici despre un astfel de contract și să vă lămuriți singuri.

Aceeași poveste cu Romsys, altă companie abonată la contracte cu statul, la rândul ei încurcată în ițele corupției și contractelor publice.

Lipsa personalului calificat la ANAF

Aducerea ANAF în era digitală e un lucru bun, dar e tratată de politicieni drept o chestie care va rezolva toate problemele.

FALS!

Când tragi linie NU software-ul merge pe teren și stabilește taxe de colectat ci oamenii, iar ANAF are o problemă mare cu lipsa de personal calificat. Softul îți poate spune unde să te uiți înainte să pleci pe teren sau să faci un audit fiscal de la distanță, dar tot ai nevoie de inspectori buni din punct de vedere tehnic.

La ANAF în schimb e o hemoragie de oameni calificați de ani buni de zile și nimănui nu îi pasă. Unii dintre ei ajung în consultanță, alții se apucă de alte meserii. Cert e că oamenii care ar trebui să colecteze taxe sunt din ce în ce mai puțini. Softul nu va schimba asta! Ce face PNL și Ministrul Finanțelor Florin Cîțu? Păi elimină 2000 de posturi (via Hotnews):

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a anunțat că vrea eliminarea a peste 2.000 de posturi din Agenția Națională de Administrare Fiscală. Bineînțeles, asta nu înseamnă că vor fi dați afară oameni, ci doar se vor elimina posturile vacante, iar în rest se vor face redistribuiri de personal, acolo unde e cazul, și se va diminua numărul posturilor de conducere. 

Apoi vine chestia asta (via economica.net):

Finanţele au pregătit un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care conţine mai multe măsuri de reorganizare a ANAF. În urma aplicării ei, numărul de posturi de conducere din ANAF ar urma să scadă cu 45%. Principalul departament vizat de proiect este Direcţia Antifraudă, unde se vor desfiinţa toate posturile de inspectori generali sau inspectori şefi. 

Așadar domnul Cîțu luptă cu evaziunea fiscală desființând posturi de la Direcția Antifraudă! Pentru că toată lumea știe că așa lupți cu evaziunea fiscală: luându-le oamenilor pozițiile și apoi cerându-le să fie și mai productivi.

A da, și să nu uităm, softul magic adus de informatizare va rezolva problemele.

Cine-i șef la ANAF?

O altă problemă destul de evidentă la ANAF e legată de managementul instituției. Nu-i așa că ar fi bine să nu mai ajungă șefi la ANAF persoane numite pe criterii politice și pe care nu le recomandă nimic altceva? Cum ar fi dacă în loc de numiri politici am avea concurs pentru ocuparea postului? Iar criteriile și rezultatele acelui concurs ar fi accesibile și mass-mediei?

Cum ar fi dacă șeful ANAF ar fi evaluat după niște criterii transparente, care la rândul lor să fie făcute publice? Nu neapărat ”creșterea cu X% a încasărilor”, dar niște indicatori de calitate de care să știm și noi?

Politica e complicată iar instituții precum ANAF sunt angrenate în acest circuit politic în care oameni și funcții sunt reciclate. În câteva luni vom auzi cum sunt probleme și e nevoie de tăieri de cheltuieli. Nimeni nu se va întreba dacă nu cumva se puteau colecta mai multe taxe. Nimeni! Presa ”quality” va ține ciocul mic în timp ce analiștii îngrijorați ne vor explica cum PSD a distrus finanțele publice.




Lupta PNL cu inflația și logica electorală

Că politicienii români nu sunt întotdeauna sinceri, cred că știe toată lumea. Că politicienii români zic una azi și mâine fac exact invers cred că nu e surpriză. Dar cumva (nu știu de ce) mă așteptam ca în era internetului, când orice chestie pe care o zici rămâne salvată undeva, politicienii să fie ceva mai rezervați. Sau dacă nu rezervați, poate mai discreți în felul în care declară și fac lucruri.

Dar nu e cazul și de ce ar fi până la urmă dacă poți face asta fără să se întâmple nimic?

Să luăm cazul concret al PNL-ului și domnului Florin Cîțu pe subiectul inflației.

Ce zicea Florin Cîțu de inflație

Dictatura PSD-istă care crește inflația

Acum vreo 3 luni când PSD se afla încă la putere Florin Cîțu ne spunea următoarea chestie pe pagina dânsului de Facebook:

Ca regulă de bun simț: într-o dictatură reală nu poți urla ”Dictatură” în gura mare, în public (Facebook e spațiu public). Apoi nu poți să pui o poză cu inflația din luna august 2019 și să spui ”doi ani de cea mai mare inflație din UE” pentru că nu are sens.

Câștigul salarial

Dar nu a fost singura postare de genul acesta. Iată încă una, tot de pe Facebook:

 

Iar pentru a dovedi cele spuse domnul Cîțu vine și cu un grafic:

La fel ca și în prima postare domnul Cîțu trage concluzii pe baza unui grafic care se întinde pe 8 luni. În afară de asta Florin Cîțu nu știe sau nu spune (nu știu cum e mai nasol), că evoluția indicatorilor respectivi e influențată de factori sezonieri. Spre exemplu în martie se obișnuiește să se dea o primă femeilor de 8 martie (sau vouchere).

În lunile de vară apar angajații sezonieri part-time iar mulți angajați merg în concediu ceea ce le reduce salariile. Ați putea crede că poate mănânc eu rahat, așa că nu e nevoie să mă credeți. Dar puteți să îi credeți pe cei de la INS, de unde zice Florin Cîțu că a luat graficul. Iată în primul rând graficul complet:

Cumva avem fix aceleași oscilații și în 2018 și în 2017? Wow! Ce surpriză! Deci acele creșteri și scăderi sunt sezoniere și se petrec în fiecare an. Oare de ce nu a postat dl. Cîțu și restul graficului?

Haideți să vedem și ce explicații ne dau cei de la INS legat de aceste oscilații:

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Aha, adică acordarea primelor mișcă linia aia atât de drastic în sus sau în jos. Mai vreți? Mai avem, tot din explicațiile INS:

În luna august 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2019 ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale).

Aha, deci lumea merge în concediu și nu mai primește bonuri de masă sau bonusuri…ce surpriză! Ba INS ne spune și care sunt sectoarele cu cele mai mari scăderi:

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net ca urmare a acordării în lunile precedente a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă anumite drepturi salariale, astfel: învăţământ (-3,2%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-3,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-2,0%).

Bun, acum că am stabilit că Florin Cîțu nu spunea adevărul (intenționat sau din neștiință), cred că putem trage concluzia că au făcut din inflație un subiect politic. PNL și Florin Cîțu au folosit subiectul împotriva PSD evident.

Acum haideți să vedem ce s-a întâmplat cu inflația de când a preluat PNL puterea:

Cum e inflația sub guvernarea PNL

PNL a preluat guvernarea în octombrie 2019, adică la începutul trimestrului 4 2019. Florin Cîțu vorbea despre consolidare fiscală sau dobânzi mai mari pentru a diminua inflația în postarea de mai sus.

Haideți să vedem cum a evoluat inflația în trimestrul 4 2019 (de la BNR):

Inflația e linia roșie continuă dintre liniile verticale de mai sus. Așadar, sub guvernarea PNL inflația a început iarăși să crească!

Iată și varianta cu cifre dacă nu vă plac graficele.

T1 2019 T2 2019 T3 2019 T4 2019 T1 2020 T2 2020
Ţinta 2,5
Efectiv/
Prognoză**(%)
4,0 3,8 3,5 3,8 2,8 2,7
taxe constante* (%) 3,6 3,5 3,1 3,4 2,7 2,5
Interval de incertitudine (%) ±0,5 ±0,9 ±1,2

Am putea crede că această creștere a inflației nu e vina PNL, pur și simplu ”s-a întâmplat”, nu? Ei bine, dacă mergem pe varianta asta atunci trebuie să admitem că poate și în timpul guvernelor PSD nu a fost întotdeauna vina lor, nu?

Trecând peste asta, ce a cauzat totuși acea creștere a inflației? Ei bine, scriam acum ceva timp despre subiectul acesta:

 

Vedeți urcarea aia rapidă a cursului (Adică devalorizare a RON)? Ei bine ea coincide cu instalarea guvernului liberal. De ce? Pentru că Guvernul Liberal al lui Orban are o majoritate slabă. De fapt, mai multe evenimente politice din ultima vreme arată faptul că Guvernul nu are majoritate în Parlament. Iar piața știe asta și se așteaptă la instabilitate politică în lunile următoare.

În afară de asta declarațiile belicoase ale PNL anterioare instaurării guvernului sugerau că va urma o rundă de tăieri de cheltuieli guvernamentale și diminuare / înghețare a creșterilor salariale pe partea de salariu minim. Ori asta se traduce printr-o diminuare a consumului și posibilitatea ca România să intre în recesiune sau să aibă o creștere economică slabă.

Toți acești factori au condus la o depreciere rapidă a monedei. Iar ce vedeți voi în graficul de mai sus e o depreciere controlată, pentru care BNR a trebuit să intervină în piață și să cheltuie 1 miliard de EUR din rezervă

 

Impactul guvernării PNL asupra inflației

Așadar PNL prin Florin Cîțu, actualul Ministru al Finanțelor, spunea că PSD e motivul pentru care inflația e mare. Apoi vine PNL la guvernare cu o majoritate subțire. Consecința? Cursul se duce la vale atât de rău încât BNR trebuie să cheltuie 1 miliard de euro pentru ține lucrurile sub control.

Dar consecințele sunt clare:

  • slăbirea monedei se vede în inflație mai mare în trimestrul 4 2019.
  • inflația mai mare va duce la un ROBOR mai mare.

Așadar, în afară de bani mai mulți dați pe mâncare românii cu rate vor plăti și dobânzi mai mari băncilor (via economica.net):

ROBOR la trei luni a crescut la 3,22%, faţă de 3,16%, nivelul din şedinţa precedentă şi atinge cea mai ridicată valoare din 3 iulie 2019. ROBOR la şase luni a crescut la 3,27%, faţă de 3,21%, nivelul şedinţei precedente şi atinge cel mai ridicat nivel din 18 iulie 2019.

Așadar guvernarea super competentă a PNL a reușit să ne facă pe toți mai săraci într-un timp foarte scurt.

Cât despre domnul Cîțu, acum că e ministru al finanțelor, brusc inflația nu îl mai deranjează. Nu a mai zis nimic de câștigurile salariale nete sau de faptul că ROBOR crește sub guvernarea PNL. Acum totul e bine!




Când piața nu le dă dreptate, libertarienii o ignoră

Florin Cîțu tot prezice apocalipsa de prin 2016 și tot spune că România se împrumută mai scump decât Grecia. Iar ăsta evident e un semn al dezastrului!

Ei bine, uneori mai apar și știri de genul ăsta (via Profit.ro):

Băncile comerciale s-au oferit să împrumute statul cu 2,53 miliarde de lei la licitația de titluri de stat de luni, prin care Ministerul Finanțelor dorea să împrumute doar 600 milioane de lei pe termen de cinci ani. Emisiunea, la care cererea băncilor a depășit de peste patru ori oferta statului, s-a adjudecat la o rată medie a cuponului de 4,5%. 

Ce spune asta? Spune că statul român s-a dus să se împrumute 600 milioane, dar a primit oferte pentru 2,53 miliarde. Asta înseamnă că dobânda propusă de 4,5% era foarte atractivă.

Conform BNR însă, undeva la 3% sau mai mult din acel 4,5% e inflație:

Așadar dobânda reală la care s-a împrumutat statul e undeva între 1% și 1,5%. Și pentru asta oferta a depășit cererea de 4 ori cererea! Așa arată un stat în care s-a instaurat apocalipsa economică? Așa arată un stat despre care piața crede că e aproape de a intra în faliment?

Și atenție, asta e vocea pieței, adică acel zeu venerat de libertarieni. Dar, ca orice altă religie, preoții acestei religii aud și aplică selectiv învățămintele zeului lor.

Piața zice că România nu se împrumută scump. Preoții ei se fac însă că nu aud! Dar dacă libertarienii nici de piață nu ascultă, atunci de cine ascultă?

Răspunsul e simplu: de mantra ”Statul e nașpa și ineficient așa că trebuie privatizat”. Atât! Nu de piață, nu de legile economiei sau altceva!




Florin Cîțu, producția industrială și catastrofele economice

Câteodată mă întreb de ce mai scriu despre Florin Cîțu. Nu de alta, dar are deja un istoric lung de afirmații înșelătoare, pline de omisiuni sau manipulări. În fine, ultima lui postare e un exemplu perfect în acest sens:

Titlul cu caps lock:

GAME OVER- Productia industriala s-a PRABUSIT!

DA MAI DEPARTE #RomaniiTrebuieSaStie

Productia industriala s-a CONTRACTAT in mai fata de aprilie dar si fata de mai anul trecut.

GATA. CRIZA nu mai poate fi ascunsa de guvern.

CE a descoperit masluirea datelor din buget si a productiei agricole. INS nu mai are ce face si incepe sa publice, partial deocamdata, cifrele DEZASTRULUI ECONOMIC.

In primele luni de guvernare vom arata ca totul a fost premeditat de PSD+ALDE. Subminarea econmiei nationale cu PREMEDITARE. Vor plati TOTI!

Prăbușirea producției industriale

Când cineva zice ”Producția industrială s-a PRĂBUȘIT” te gândești că a avut loc o scădere puternică a producției industriale.

Când vă uitați în schimb la graficul postat de Florin Cîțu vedeți că acea prăbușire a fost…1,7%! 

Și evident că această prăbușire masivă de 1,7% (sunt ironic) e în întregime vina PSD. Doar că realitatea e diferită de ce vrea domnul Cîțu să creadă. Iar acea realitate e accesibilă tuturor, inclusiv parlamentarilor care au consilieri plătiți din bani publici.

Producția industrială în Uniunea Europeană

De exemplu dl. Cîțu putea citi pe Profit.ro următoarele:

Față de mai 2018, producția industrială din România s-a redus cu 2,3%, al treilea mare declin la nivelul UE, după Malta (-5,1%) și Germania (-4,3%). În UE, producția industrială a urcat cu 0,4% în ritm anual, iar în zona euro creșterea fost de 0,5%. 

Având în vedere că e și economist putea merge direct la sursă: Eurostat. Dar e ok, o fac eu dacă el nu vrea (via Eurostat):

Câteva chestii de metodologie:

  • Am luat ca termen de comparație Germania (principalul nostru partener în materie de industrie), vecinii noștrii din UE, UE – 28 și Zona Euro.
  • Producția industrială cuprinde: minerit, producție manufacturieră, gaz, electricitate, abur și aer condiționat și construcții.
  • Datele sunt ajustate sezonier și calendaristic
  • Indicatorul e ”volume index of production”
  • Punctul de referință al seriei de date e anul 2015 (adică indice din dreptul fiecărei țări e raportat la momentul 2015).

Haideți să ne concentrăm pe 2019:

Treaba stă așa dacă vom compara cele mai recente date cu situația din ianuarie 2019 (decembrie e lună cu variație de stocuri):

  • Germania: Scădere (1 punct). Repet: Germania e principalul nostru partener comercial, inclusiv în materie de industrie.
  • Zona Euro: Scădere (0,6 puncte)Zona Euro cuprinde și ceilalți mari parteneri comerciali ai României: Franța, Italia, Olanda.
  • România: Creștere (0,8 puncte). 
  • Slovacia: Scădere (0,2 puncte) – date la nivelul lunii aprilie 2019 însă, nu mai.
  • Ungaria: Creștere (5,7 puncte).
  • Polonia: Creștere (3 puncte).
  • Cehia: Creștere (3,3 puncte)
  • Bulgaria: Scădere (0,8 puncte).

De ce nu se vede scădere asta și în alte țări din zonă? Păi se vede: Slovacia și Bulgaria sunt și ele pe scădere. Polonia, Cehia și Ungaria în schimb sunt pe creștere raportat la începutul de an. Dar dacă ne uităm cu atenție putem observa că:

  • Polonia a scăzut și ea Mai vs. Aprilie și a revenit la nivelul din Martie
  • Ungaria a scăzut și ea Aprilie vs. Martie apoi a revenit pe creștere
  • Cehia e singura cu creștere constantă.

Ce înseamnă cifrele astea?

Înseamnă că producția industrială în țările care sunt principalii parteneri comerciali ai României e în scădere. Asta în schimb trage în jos și producția industrială din România, aflată încă pe creștere dacă ne raportăm la începutul de an. Iar asta se întâmplă pentru că piața internă e relativ mică iar o mare parte din industria manufacturieră merge spre Zona Euro.

Activitatea economică din Uniunea Europeană încetinește. De ce? Pe scurt pentru că:

  1. Efectul măsurilor de QE începe să dispară
  2. Economia e ciclică și ne așteaptă o recesiune în următorii ani.

Acum ce facem, spunem că și scăderea din Germania și Zona Euro e tot vina PSD?

Concluzii

M-am săturat de câte ori a trebuit să fac pe fact checker-ul la afirmațiile lui Florin Cîțu. Și mai tot timpul dă cu virgulă. Nici în cazul de față nu e diferit:

  • catastrofa e de fapt o scădere de 1,7%
  • evoluția negativă nu poate fi imputată PSD



De ce dezinformează Florin Cîțu – episodul cu inflația

Încep să mă satur să tot scriu despre afirmațiile politicienilor români. Pe de altă parte dacă nu o fac eu văd că nu prea o face nimeni.

Am avut acum ceva timp o discuție halucinantă cu Florin Cîțu pe Facebook și mă gândesc că merită lăsată aici pentru posteritate.

Totul a început de la una din postările sale tipice de pe Facebook în care zice că PSD a mințit, manipulat și distrus economia:

Acum faza e așa: dacă urmăriți știrile economice sau aveți credit la bancă ar trebui să știți în principiu că inflația nu e la 6%.

Seria de date cu valoarea inflației pe anul 2018 poate fi consultată pe siteul BNR:

Data IPC IPC – medie CORE2 ajustat
ian.18 4.32 1.7 2.9
feb.18 4.72 2.1 2.9
mar.18 4.95 2.5 3.1
apr.18 5.22 2.8 3.1
mai.18 5.41 3.3 3.0
iun.18 5.40 3.6 2.9
iul.18 4.56 3.9 2.9
aug.18 5.06 4.2 2.9
sep.18 5.03 4.5 2.8
oct.18 4.25 4.6 2.8
nov.18 3.43 4.6 2.6
dec.18 3.27 4.6 2.5

Maximul de inflație a fost atins în mai 2018, după care inflația a început să scadă. Pe trimestre arată așa:

Data IPC
T1 2018 4.95
T2 2018 5.40
T3 2018 5.03
T4 2018 3.27

Deci de unde 6%?

Ce era de fapt ”inflația” de 6%?

Eram nedumerit așa că am întrebat:

De fapt ”inflația” nu e inflație, e un alt indicator. Dar dl. Cîțu nu spune asta în postare pentru că nu crede că oamenii înțelegeau alt termen.

Ce e și ce nu intră în categoria ”inflație”

Inflația, sau Indicele Prețurilor de Consum (IPC) e un indicator care arată cu cât au crescut, în medie, prețurile la bunurile/serviciile de consum pentru populație. IPC arată cum te afectează pe tine, cititorule, creșterea prețurilor.

Ce spune Florin Cîțu e că acel 6% se referă de fapt la creșterea prețurilor în întreaga economie. Ori asta înseamnă creșterea prețurilor nu doar la populație ci și la bunurile și serviciile vândute între companii.

E relevantă creșterea prețurilor în întreaga economie pentru românul tipic? Păi să vedem, dacă mâine crește prețul oțelului cu 20%, cum va fi afectat un cetățean român oarecare?

Cât tone de oțel cumpără un român într-un an? Are vreo relevanță?

Sau dacă mâine crește prețul paladiului cu 50%, cum va fi afectat românul obișnuit?

Dacă vrem să măsurăm creșterea prețurilor la bunuri și servicii folosim ”Indicele prețurilor industriale” (IPI). Diferența dintre IPI și IPC e următoarea:

  • IPC măsoară inflația la bunuri și servicii consumate de populație
  • IPI măsoară inflația la bunuri și servicii între companii.

De ce avem așadar doi indicatori? Pentru că lui nea Ion i se fâlfâie că a crescut prețul la paladiu. La fel cum și societății Sidex Galați i se fâlfâie că a crescut prețul cartofilor din piață.

Creșterile de prețuri din zona industrială sunt relevante atunci când calculăm PIB-ul în schimb. PIB-ul măsoară valoarea totală a bunurilor și serviciilor create într-o economie. Acea valoare poate crește:

  1. pentru că au crescut prețurile în întreaga economie (lumea spune ”din pix” la creșterea asta) sau
  2. pentru că acea economie a produs fie mai mult, fie a vândut mai bine.

Pentru a putea vedea dacă PIB-ul a crescut ”doar din pix” sau dacă într-adevăr economia a produs mai mult și/sau mai bun trebuie scos din calculul PIB-ului creșterea generalizată a prețurilor. Această creștere a prețurilor se referă atât la consumul populației (IPC) cât și din producția companiilor (IPI). În limbaj tehnic creșterea asta a prețurilor din întreaga economie (adică o combinație de IPC și IPI) se numește ”deflator PIB”.

De ce mă deranjează atât de tare chestia asta

Ați înțeles ce e IPC, IPI și deflatorul PIB? A fost greu?

Bun, acum vă rog să vă gândiți că Florin Cîțu e trimis în Parlament să reprezinte niște oameni. Nu o face pro-bono ci e și plătit pentru asta. Ba mai mult dacă își ia consilieri acei consilieri sunt plătiți din banii statului.

Cu toate astea dl. Cîțu nu crede că oamenii care îl urmăresc (și bănuiesc că sunt și din cei care l-au votat) pot înțelege chestiile pe care vi le-am explicat eu mai sus. Zău, haideți să facem un experiment, dați textul de mai sus cuiva apropiat vouă și întrebați-l dacă a înțeles ce e IPC, IPI și deflatorul. Pun pariu cu voi că 9/10 vor înțelege din prima.

Așa că da, mă deranjează răspunsul lui Florin Cîțu pentru inflația nu a fost 6% în 2018! E fakenews.

Dar cea mai urâtă treabă dintre toate e că justifică fake news-ul prin faptul că altfel nu ar înțelege lumea ce zice. Ori răspunsul ăsta e halucinant!

Voi cum reacționați când citiți un titlu de știre care sună așa:

Agricultorii din Înfundata din Vale folosesc automobile pentru a ara câmpul.

Apoi când dai click și citești poveste afli că de fapt automobilele erau tractoare. Așa că îl întrebați pe autor:

”Boss, de ce nu ai scris automobile în titlu și nu tractoare?”

Iar el îți răspunde:

”Tu crezi că înțelegeau ce e ăla tractor?”

Oare a scris automobile pentru a face niscai clickbait sau pentru că nu credea că ai săi cititori știu ce e ăla tractor?

Și până la urmă are dreptate omul, nu? Și tractorul e un automobil: are roți, motor, poți merge cu el în oraș să îți iei țigări și așa mai departe.




Nici apocalipsele economice nu mai sunt ca altădată

Mai țineți minte când economia României a fost distrusă de creșterea salariului minim?

Mai țineți minte când televiziunile și ziarele ”dă dreapta” urlau că salariul minim pe economie va distruge economia? Gen Digi24 care ne zicea că au crescut costurile de producție în industria de panificație pe baza declarațiilor unor oameni în supermarket. Sau fakenews-ul cu industria textilor care a dat faliment, dar fabricile sunt încă acolo.

Sau poate vă aduceți aminte de un grup de ”economiști” îngrijorați care au scris o scrisoare deschisă prin 2014. În acea scrisoare ei spuneau că salariul minim pe economie va afecta:

persoanele cu slabă calificare sau fără experienţă, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale.

Ba mai mult aflam tot de la ei următoarele:

Creşterea salariului minim este în mod fundamental o măsură anti-socială, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul şomerilor!), tineri fără experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

În 2014 salariul minim pe economie era 900 RON net. Azi, după mai multe runde de măriri, salariul minim a ajuns 1.263 RON net (excepție la cei din construcții).

În loc să îi sancționeze sau să nu se mai uite la ei în gură, ce a făcut publicul? I-a votat în funcții publice pe unii dintre ei.

A venit apocalipsa economică?

Păi să vedem, conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) rata șomajului a ajuns la 3% în aprilie 2019. Și ca să vezi drăcia dracu, uite distribuția pe grupe de vârstă a șomerilor:

Cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani (76.172), urmați de cei din grupa de vârstă peste 55 de ani (53.129), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (13.886). 

Deci șomajul în rândul tinerilor e de fapt cel mai mic?

Hmm…dar creșterea economică? Păi economia a crescut în primul trimestru al anului 2019 cu 5%! Unde sunt apocalipsele economice de altădată?

Și totuși cine sunt acei oameni care au dat-o în bară atât de grav? Cum poți să ratezi o prognoză economică în halul ăsta de rău? Ar trebui să intre în pământ de rușine și lumea să nu se mai uite în gura lor când vine vorba de economie, nu?

Profeții apocalipsei salariului minim

Scrisoarea deschisă are o listă lungă de semnatari. Odată semnat ți-ai și asumat conținutul scrisorii, așa că să nu aud că de fapt persoana X de fapt nu a zis asta.

Păi ar fi mai multe categorii de oameni:

  • Libertarienii care tot timpul văd doar apocalipse, gen Bogdan Glăvan sau Cristian Păun. Amândoi sunt consilieri sub o formă sau alta prin sau pe lângă PNL. Mai nasol e că sunt și profesori universitari.
  • Actuali politicieni și libertarieni. Aici intră Florin Cîțu de la PNL și Claudiu Năsui de la USR (în scrisoare se semnează ca președinte SOLIB)
  • Antreprenori – majoritatea acestor antreprenori operează în industrii în care se plătește minimul pe economie. Ce surpriză că vor ca acesta să nu crească! Și evident că nu aveau nici un interes economic când au scris chestia aia.

Concluzii

Când vă luați opiniile de la diverși oameni de pe interneți citiți ce au zis prin trecut și comparați cu ce s-a întâmplat în viitor. Au dat chix masiv? Poate nu sunt cel mai bun loc de unde ar trebui să vă luați informații sau păreri.

Și iată că apocalipsa se încăpățânează să nu vină, economia se încăpățânează să crească și șomajul rămâne la minime istorice. Nici apocalipsele nu mai sunt ce erau odata…




Când e ok să nu votezi

Nu știu de voi, dar mie deja mi s-a acrit de câte campanii de ieșit la vot am văzut. Știu, e bine să votezi, sunt de acord. Dar nu cred  că postând pe Facebook că trebuie să votăm pentru că altfel câștigă PSD are vreun efect pozitiv.

În afară de asta mai am și o problemă principială cu îndemnul ăsta de a ieși la vot: uneori nu se aplică! Eu personal nu aș putea să spun chiar oricui: ”ieși la vot!”. De ce? Pentru că sunt situații în care literalment nu ai cu cine vota. Dacă îl votezi pe X e de nașpa, dacă îl votezi pe Y iar e de nașpa. Iar faza cu ”votează răul cel mai mic nu funcționează în toate situațiile”.

Săracii

Dacă ești sărac și / sau bătrân de ce ar trebui să ieși la vot? Ce motivația ar avea acești oameni să iasă la vot?

Dacă votează PSD sunt șanse mari să rămână la fel de săraci în continuare. Vor primi ceva mărunțiș, eventual o șapcă și niște ulei (luat din stocurile UE). Nu va avea loc neapărat o îmbunătățire ci se va păstra situația lor de acum, adică săraci și dependenți. Știu și ei că depind de PSD și credeți-mă că nu le convine, dar nu au de ales. Am argumentat de N ori că PSD nu e partid de stânga (gen aici sau aici ori aici) și nu prea îi pasă de săraci atunci când nu votează.

Pe de altă parte nu văd nici un motiv pentru care cineva sărac ar vota PNL sau USR & PLUS. Cele 2 sau 3 partide (nu știu exact ce e PLUS în momentul acesta) au dus până acum o adevărată campanie contra ”asistaților sociali” și au avut grijă să le restricționeze cât de mult posibilitățile de a ieși din sărăcie.

Retorica USR e: România e săracă din cauza corupției. Cumva prin combaterea corupției oamenii nu vor mai fi săraci, deși nu spune nimeni cum se va întâmpla asta.

Ce e mai rău în schimb e nivelul de ură de clasă promovat de unii oameni din USR, de la Claudiu Năsui care consideră pensiile ”asistență socială” la Cosette Chichirău care susține gesturi abominabile de genul aruncatul cu bancnote de 1 leu și monede în mod ironic spre susținătorii PSD, oameni care fix bogați / din clasa de mijloc nu par să fie.

Pentru cineva sărac nici unul din partidele mari de pe scena din România nu oferă soluții. Ba mai mult, votând pentru unul sau celălalt situația lor nu se va îmbunătății.

Fix de asta dacă săracii României nu vor să voteze la alegeri îi înțeleg perfect.

Bătrânii

Situația lor e similară cu cea a săracilor pentru că mulți oameni în vârstă sunt…wait for it…săraci. Șoc și groază, oamenii în vârstă votează PSD pentru că PSD le dă bani la pensie. Nu sunt proști, lipsiți de educație sau manipulați, pur și simplu votează în funcție de stimulentul primit. Când nu ai bani de medicamente e cam greu să te mai gândești la principii.

Opoziția ar trebui să renunțe la retorica asta cu pensionarii care se uită la Antena 3 și votează PSD. Sunt mai puțini decât credeți! Oamenii vor să știe că vor primi pensie și după alegeri pentru că experiențele anterioare arată că asta nu e o garanție.

Dacă ești în vârstă și trebuie să alegi pe cine votezi ce ofertă electorală ai? Ia să vedem:

  • PSD – nu taie pensiile, ba mai și cresc pe ici pe colo. Nu prea mult, că trebuie să fie bani pentru alea speciale în primul rând. Pe de altă parte nu prea se găsesc medicamente, iar acum totul costă mai mult datorită inflației. Iarăși e clar, inclusiv pentru pensionari, că PSD are probleme cu corupția și că nu prea se face mare lucru prin orașele mici și sate.
  • PNL – zero interes pentru pensionari. Ba retorica unor oameni precum Florin Cîțu e foarte agresivă când vine vorba de asistați sociali, pensionari și bugetari.
  • USR – îi consideră pe pensionari ”asistați social” iar oameni precum Andrei Caramitru și Claudiu Năsui împing un discurs foarte dur la adresa asistaților sociali (adică inclusiv pensionari în accepțiunea libertariană), bugetarilor și votanților PSD.

Zău, dacă aș fi pensionar nu aș vota sub nici o formă cu PNL sau USR. Aș vota PSD? cu strângere de inimă pentru că, deși cresc pensiile, sub ei cresc și prețurile și e clar că se fură pe acolo destul de rău.

Aș spune că a nu vota e cât se poate de normal în cazul acesta.

Minoritățile sexuale

Nimeni nu susține drepturile minorităților sexuale în România, la nivel de partid în România. Sunt oameni pe ici pe colo cu opinii pro-LGBTQ+, dar sunt marginali ca influență în partidele lor pe problema asta.

Ba mai mult poziția USR în campania pentru Referendumul privind redefinirea familiei a fost că toată treaba e o ”non-problemă”. Cumva toate chestiile alea pentru care se câștigă sau se pierd alegeri prin alte țări sunt ”non-probleme” pentru USR.

Pe de altă parte PSD și PNL și-au asumat caracterul conservator și știm concret care e poziția lor. Ambele partide vor ”familie tradițională” (Dumnezeu știe ce înseamnă asta) și nu par să aibă vreun interes să își schimbe atitudinea față de comunitatea LGBTQ+.

Așa că dacă faci parte dintr-o minoritate sexuală și nu vrei să votezi te înțeleg perfect.

Cei cărora le pasă de mediu

Schimbările climatice nu sunt o glumă! Avem tornade în Bărăgan mai nou, dar cu toate astea nici unul din partidele mari din România nu a folosit schimbările climatice ca temă de campanie sau măcar de discuție. NIMENI!

Avem inundații, despăduriri, schimbări de temperatură mai accentuate ca niciodată. Avem TORNADE! Și totuși nimănui din mediul politic nu îi pasă suficient de tare încât să vorbească despre climă ca și politică de partid.

Dacă salvarea planetei e prioritatea ta în viață și nu vrei să ieși la vot, te înțeleg.

Și restul?

Sunt sigur că mai sunt categorii care îmi scapă. Sunt oameni care sunt perfect îndreptățiți să nu voteze pentru că ambele variante sunt la fel de proaste.

Eu unul am să merg să votez la referendum de exemplu, deși sunt destul de sigur că nu va trece. Dar nu am să scot ochii nimănui dacă nu vrea să voteze pentru că înțeleg că lumea e un loc complicat. Și dacă ești pus să alegi între:

  1. cineva care să îți dea peste picioare cu o rangă sau
  2. cineva care să îți dea peste mâini cu o rangă

…am să te înțeleg dacă nu vrei să alegi niciuna din variante. Nu toți sunt în situația asta însă. Eu nu sunt în situația asta așa că îmi voi mișca fundul la vot.




Florin Cîțu și obsesia cu rușii

Nu știu dacă îl urmăriți pe Florin Cîțu, senator PNL și aprig libertarian, dar și critic al lui Orlando Teodorovici. Ei bine dl. Cîțu o tot ține de câteva luni de zile cu ideea că Teodorovici, Dragnea și Vâlcov sunt oamenii rușilor.

Și sincer mi s-a acrit de câte postări pe tema asta am văzut. Gen astea:

Sau asta:

Ori asta:

Sunt mult mai multe, dar nu prea am chef să umblu prin feed-ul lui de Facebook. În fine, ați prins ideea!

Astăzi însă s-au atins noi culmi ale creativității și zău că nu îmi dau seama dacă omul trollează sau e serios!

Nimic din postare nu dă impresia că ar fi o glumă, dar nu îmi vine să cred că pot citi așa ceva! Fiți atenți aici:

Băăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăi oameni buni! Tipul ăsta votează legi în Parlament și face parte opoziția care vrea să ia locul PSD!

Voi realizați că el a văzut un avion de la Aeroflot într-un clip și ăla e fix avionul companiei Aeroflot cu care a zburat Orlando în Cuba! Și mai are și steagul Rusiei necredincioșilor! Voi realizați că asta demonstrează tot! Quod Erand Demonstrandum fraierilor care nu l-ați crezut pe dl. senator Florin Cîțu când vă spunea că Orlando e vândut rușilor! Luați de aici dovezi!!!

Nu știu de voi, dar eu mă duc să îmi desfac o bere și să mă uit pe Duck TV până îmi mai revin un pic…

P.S: Chestia asta cu Rusia e o pâine de mâncat în Opoziție. Și Cristian Ghinea tot pe acolo bate:

Oamenii ăștia vor să conducă România 🙁

 




De ce votează românii cu PSD în continuare

Chriss Dillow, unul dintre economiștii britanici pe care îi urmăresc, scria la un moment dat despre motivul pentru care multă lume e reticentă la ideea de a vota Labour și continuă să voteze cu Conservatorii britanici. Iar asta deși Partidul Conservator britanic a dat Marii Britanii:

  • austeritatea din timpul crizei economice
  • referendumul Brexit și evident
  • Brexitul ca strategie

Cu toate astea Partidul nu a intrat în colaps așa cum ar fi fost normal. De ce? Ei bine el identifică 4 cauze:

One answer, of course, is mot iiivated reasoning: it’s easy to believe what you want to believe.

Another is ambiguity aversion. To people accustomed to 30 years of neoliberalism, Labour looks like an uncertain prospect even if it is offering what is really only mildish social democracy – and people hate uncertainty.

A third answer is that Tory policies favour the 1% whereas Labour’s don’t, and these have massively disproportionate political influence. They also – unlike the poor – have an over-inflated sense of entitlement and take umbrage at Labour’s challenge to those entitlements.

But there’s a fourth thing I’d like to emphasize. It’s adaptation. Many people have adapted to Tory mismanagement but not (arguendo) to Labour mismanagement. And the old adage – and Steps song – is right: better the devil you know.

Mai știți vreun alt partid pe care lumea îl urăște, dar care tot câștigă alegerile? Aham.

De ce continuă să voteze Românii PSD-ul

Concret, ce zice tipul și ne interesează și pe noi sunt motivele 2 și 4 (despre 3 altădată) adică:

Ambiguity aversion

Oamenilor le e teamă de necunoscut! Dar teama asta merge până la punctul la care oamenilor le e mai teamă de un risc necunoscut, decât de un risc cunoscut. Conceptul acesta, deși e folosit des în teoria economică funcționează foarte bine și în politică.

Haideți să o luăm așa:

  • PSD e la putere din 2012 până în ziua de azi, cu o scurtă întrerupere de 1 an în 2016. Nu s-a întâmplat nimic groaznic pentru omul rând în perioada asta.
  • Anterior PSD a fost guvernul Boc. Sub guvernul Boc românul de rând a suferit prin tăieri de salarii și de beneficii, creșteri de taxe și printr-un colaps al serviciilor publice oferite. Înainte de guvernul Boc a mai fost CDR, când economia României a intrat pur și simplu în colaps.

Da, PSD e un partid cu imagine de corupție. Mai nou la imaginea aia se adaugă și impresia de incompetență a unor membri ai guvernului, în funcție cu Dăncilă. Da, în București crapă RADET-ul și lucrurile ar putea fi mult mai bune…DAR, nu s-a petrecut nimic îngrozitor pentru românul de rând!

Pe sistemul american ”if it ain’t broken, don’t fix it”, românul de rând nu vede un motiv pentru care s-ar întoarce la cei care l-au făcut să sufere (PDL e parte din PNL acum) ori ar putea să îl facă să sufere (USR&PLUS).

PSD e problema de lângă el, o problemă pe care o cunoaște. PNL și USR (mai ales USR) e o potențială problemă pe care nu o cunoaște. Nu știu care e treaba cu ei, ce vor și ce au de gând să facă. Românului de rând îi e mai teamă de USR decât de PSD din cauza asta.

Adaptarea la PSD

Românii s-au adaptat la guvernarea PSD! Nu critici partidul pe față și îți vezi de viață. Poți prinde un post bun pe undeva, un contract cu statul sau un job în privat liniștit. De ce să îți pui în cap ”sistemul” când poți să extragi niște beneficii de pe urma lui. Sau dacă vrei să te lase în pace, atunci îi lași pe cei de acum să continue ce fac.

De ce să vrei un partid nou care ar putea să introducă taxe noi. Sau ar putea să desfințeze proprietatea privată ori să aducă musulmani în România sau Dumnezeu mai știe ce li se bagă pe gât la TV și în social media.

Alt partid înseamnă alți oameni pe care să îi cunoști. Înseamnă alte obiceiuri la care trebuie să te adaptezi când deja știi care e treaba cu ăștia de acum.

Iar oamenii au tendința să exagereze impactul unei potențiale probleme. Psihologii numesc asta impact bias. Cu toate astea, oamenii reușesc să se adapteze mai bine decât cred la probleme, chestie demonstrată de Reto Odermatt și Alois Stutzer într-o lucrare care analizează oameni ce au trebuit să se adapteze la evenimente deosebit de dificile precum a rămâne văduvi sau handicap.

Ce ar trebui să facă Opoziția pentru a înfrânge PSD?

”Kill them with kindness” zice un proverb. Cam asta ar trebui să facă și Opoziția, în special USR-ul. Multor români obișnuiți le e teamă de ei. Ar trebui poate să poarte un dialog cu ei pentru a le arăta că nu e nimic de speriat la ei.

USR și PLUS au plecat prin țară în campanie pentru a se întâlni cu oamenii, dar în cea mai mare parte au făcut asta în mediul urban și prea puțin în rural (nu, 3 poze cu bătrâni într-un sat nu se pun).

Dar în afară de vorbe și poze USR și PLUS ar trebui să vină cu niște promisiuni concrete pentru românul obișnuit:

  • ce va face USR și PLUS în privința pensiilor
  • ce va face USR și PLUS în privința salariilor bugetarilor
  • cum va ajuta USR și PLUS pe acei oameni rămași la marginea civilizației, în sate uitate de Dumnezeu?
  • ce va face USR și PLUS pentru bătrâni

Ce mesaj trimite însă Opoziția?

Principalii vectori e imagine ai USR și PLUS marșează pe ideea că PSD e un partid corupt și ei nu. Nu spun clar ce vor să schimbe și cum. Și dacă ar face asta ar fi irelevant pentru majoritatea românilor, cărora nu le pasă de justiție atât timp cât nu au ce pune pe masă.

Vedeți punctele alea de mai sus? USR și PLUS ar câștiga puncte serioase în plus la alegeri dacă ar avea un mesaj prin care ar spune:

  • nu vom tăia pensiile
  • nu vom tăia salariile bugetarilor și nici nu vom da afară bugetari în masă
  • nu vom uita de cei de care PSD a uitat și ne vom preocupa și de ultimul român din cel mai înfundat sat din țara asta.
  • îi vom ajuta pe bătrâni să ducă o viață bună.

Dracu nici nu trebuie să vină cu propuneri concrete, trebuie doar să transmită mesajele alea de mai sus.

În schimb dreapta libertariană din USR (Claudiu Năsui) și PNL (Florin Cîțu) amenință cu datul afară de bugetari și vorbesc despre cum salariile bugetarilor sunt prea mari. Tot ei amenință asistații sociali și au ZERO mesaje sau preocupări pentru cei bătrâni.

Polarizarea României

USR & PLUS, PNL pe de o parte și PSD & ALDE pe de alta au interes în a polariza scena politică: dacă nu ești cu noi, ești cu ceilalți.

Vrei să vină ăia de la USR să vă taie salariile? Votați PSD!

Vrei să dea PSD banii tăi asistaților sociali și pe asistență socială? Votează USR sau PNL.

Pentru PSD și PNL o Românie polarizată e un lucru bun, pentru că au deja o bază solidă de votanți și primari. Pentru USR & PLUS nu e însă, pentru că momentan au scoruri foarte mici. Cu strategia de acum însă nu vor reuși să treacă de 15-20%.

Și apropo de polarizare, iată ce fac oamenii în numele politicii (poze făcute de Tudor Ghioc):

Umilesc bătrânii și oamenii târâți la meetingurile PSD aruncând ironic cu bancnote de 1 leu spre ei și agitând găleți spre ei. Ori asta nu va face altceva decât să accentueze cele 2 probleme de mai sus.

Întreg albumul îl găsiți aici.

Și ca să nu credeți că sunt doar niște oameni aiurea care fac asta, parlamentarul USR Cosette Chichirău susține genul ăsta de mizerii: