1

De ce nu se înghesuie nimeni la cules recolta pe 50 de lei

În fiecare an în perioada asta apar aceleași știri de rahat despre cum România e o țară plină de leneși și asistați sociali care nu vor să muncească nici când angajatorii binevoitori, generoși, dar și disperați le flutură pe sub nas sume uriașe de bani.

Pro TV în mod special insistă să ne demonstreze că logica economică a murit de tot pe Pache Protopopescu și vine cu mostre de jurnalism precum asta:

Nici munca la ţară nu mai e ce a fost. Să găseşti un zilier pentru serele de roşii sau pentru alte munci ale câmpului pare mai greu decât să câştigi premiul cel mare la loterie.

Ce spun şi investitorii, dar şi proprietarii de terenuri, precum şi cei care caută să califice lucrători e că la sat a cam dispărut cheful de muncă.

Fain, nu? Ai zice că oamenii ăia stau toată ziua cu fundul în sus, chiar și atunci când li se dau sume uriașe de bani, pentru că aparent a găsi oameni dispuși să muncească e mai greu decât să câștigi la loto, nu?

Iată despre ce salarii vorbim:

La Barnova, ziua de lucru la câmp se plăteşte cu 50 de lei, dar sunt oameni dispuşi să le dea zilierilor chiar şi 120, plus 3 mese pe zi. 

Cine vrea cu adevărat să muncească ar putea câştiga cel puţin 1.000 de lei lunar.

Din ajutoarele sociale, adică venitul minim şi alocaţiile copiilor, se poate ajunge la 500 sau chiar 700 de lei, fără să ridici un deget. 

50 de lei pe zi e o sumă fabuloasă, nu-i așa? Dacă înmulțim cu 21 de zile lucrătoare obținem 1050 RON, adică salariul minim pe economie (net). Ai fi zis că niște oameni care declară jurnaliști au proprietatea cuvintelor și știu să facă o comparație… aparent nu și cei de la Pro TV.

Iar legat de ajutorul acela social fabulos, chiar aș vrea să văd și eu cine primește sumele alea de bani. Nu de alta, dar dacă ne uităm la legislația referitoare la Venitul Minim Garantat, despre care am mai scris acum câteva luni când Tăriceanu se murdărise la gură de liberalism, putem observa cu ochiul liber că în județul Vaslui ajutorul social mediu era 303 RON în martie 2017. Bineînțeles că autorii articolului nu au dat nici un fel de explicație pentru sumele alea, pentru că nu s-au deranjat să intre pe site-ul Ministerului Muncii și să ia niște cifre mai exacte (toată lumea știe că doar fraierii folosesc statistici).

Și ca să înțelegeți cât de departe merge cinismul oamenilor care au scris chestia asta luați aici mostră de jurnalism:

Ați înțeles da? Dacă nu vreți să munciți, luați-vă un bătrân în bătătură! Ce contează că ăștia bătrâni mai și mănâncă sau, mai rău, au nevoie de pastile ca să nu moară (ai dreacu’ boșorogi!), voi luați-vă unu, nu fiți fraeri, nu munciți!

Dacă până aici nu ai închis pagina și mi-ai umplut frigiderul, înseamnă fie că ești masochist fie că ai mai mult de 2 neuroni între urechi (nu te bucura, o să ai o viață mizerabilă în față). Drept mulțumire hai să îți explic de ce firmele / patronii din sectorul agricol nu găsesc oameni să muncească pe câmp în perioada asta.

Primul lucru pe care trebuie să îl înțelegi e că oamenii ăștia au nevoie de zilieri, nu de angajați permanenți! Asta e cheia problemei! Munca în agricultură e sezonieră (duh! bravo bă, ai descoperit apa caldă!) iar în perioada asta se culege recolta. De aceea e nevoie de oameni care să stea pe câmp și să adune struguri, mere, dovleci sau ce dumnezeu se mai cultivă prin România.

Problema e că pe ogoarele României nu se află numai recolta firmelor private ci și recolta a milioane de români care lucrează în agricultura de subzistență.

Altfel spus, vorbim de un caz clasic de cost de oportunitate. Omul de la țară are de ales practic între:

  • a nu culege recolta de pe câmp și a primi la schimb 50 de lei pe zi sau în jur de 1,000 lei timp 2 luni și ceva (bani care i-ar ajunge tot 2-3 luni probabil) sau
  • a culege recolta și a trăi din ea el, familia lui, animalele lor și bătrânul acela racolat pentru ajutor social până anul viitor.

Vaca mănâncă fân iarna. Fânul trebuie cosit și pus în căpițe. Porcii mănâncă dovleci care trebuie adunați de pe câmp și depozitați. Găina și porcul mănâncă mălai și boabe care vin din porumbul ăla de crește pe câmp, nu în Mega Image. Și dacă vă imaginați că asta e o treabă ușoară aflați de la un om care a participat la munca de câmp că nu e.

Oamenii de la țară nu sunt nici leneși nici tâmpiți, pur și simplu au de ales între recolta care le permite supraviețuirea timp de un 1 an sau să lucreze pentru niște bani nesiguri timp de 2-3 luni pe an și să nu aibă cu ce se întreține tot restul anului.

Iar pe cei de la Pro TV ar trebui să îi trimită cineva câteva zile pe câmp ca să înțeleagă de ce nu se înghesuie nimeni să o facă pentru 50 sau 100 de lei pe zi. Nu de alta, dar dacă ar fi ușor ar fi plin de absolvenți de jurnalism pe acolo…




Florin Cîțu face propagandă ieftină

Credeați că doar la PSD se fac manipulări? Vă înșelați! Haideți să vedem două de la PNL de data asta, publicate de Florin Cîțu:

1) Domnul Cîțu nu prea nimerește proporțiile într-o primă postare pe facebook:

Cred că manipularea e destul de clară în graficul de mai sus. Proporțiile dintre cele două coloane sunt total nerealiste. Veniturile sunt făcute să pară mai mici iar cheltuielile considerabil mai mari din punct de vedere grafic. Deși a lăsat cifrele deasupra coloanelor, mesajul vizual e diferit. Practic, cheltuielile sunt de 2 ori și un pic mai mari în variantă grafică comparat cu cifrele. O proporționare corectă a dimensiunii coloanelor ar fi arătat cam așa:

Parlamentarul liberal a folosit însă o scară diferită, care, în loc să înceapă de la zero (Ca în majoritatea graficelor) începea de pe la 74. Dl. Cîțu putea să fie ceva mai elegant și să prezinte scara (așa cum am făcut eu), dar a preferat să nu se încurce cu subtilități din astea.

2) Florin Cîțu alege doar ce îi place din datele despre datoria publică

Hai să o luăm pe rând:

Conform raportului MFP privind structura datoriei publice în 2016, la nivelul lunii iunie 2016 datoria publică era de 41,8%, nu 42,1%. Celelalte date sunt corecte, deci nu îmi e clar de unde își Florin Cîțu cifrele.

Dacă ar fi să ne raportăm strict la cifrele prezentate de Florin Cîțu și le-am așeza într-un grafic ar arăta așa:

Având în vedere că PSD a preluat puterea în ianuarie 2017 arată ca și când sub guvernarea PSD datoria publică a crescut cu câteva procente, după ce guvernul tehnocrat reușise să o scadă la 40,9%.

Iată cum arată însă evoluția lunară a datoriei guvernamentale:

Graficul acesta conține datele pe baza căruia a fost construit și graficul anterior, dar, le pune în context, așezându-le între celelalte date lunare privind datoria publică (sursă 1 și sursă 2 pentru datele din graficul de mai sus)

Spre exemplu, vedeți vârful acela de 44,5%? Aceea e datoria publică la final de decembrie 2016, adică la final de mandat tehnocrat. Dacă ar fi să judecăm lucrurile strict din perspectiva ”cât era datoria la final de mandat tehnocrat vs. cât e în prezent” am putea crede că PSD a redus de fapt datoria publică. Dar nici așa nu ar fi corect pentru că datoria oscilează cu câteva procente de-a lungul anului, în funcție de necesarul de finanțare al guvernului.

Altfel spus, diferențele actuale în datorie publică nu sunt rezultatul unei politici proaste a PSD așa cum susține Florin Cîțu ci sunt oscilații normale. 

Cine e Florin Cîțu?

Puteți citi mai multe despre cine e și cu ce s-a ocupat Florin Cîțu înainte de a intra în politică aici. Varianta pe scurt e că știe suficient de multă macroeconomie încât să ma facă să cred că greșelile de mai sus sunt intenționate, ceea ce mă duce la gândul că a vrut să manipuleze în mod conștient. Și e păcat că face asta pentru că poate mult mai mult iar PSD oferă materie primă pentru critici din belșug.

 

Așa că nu credeți tot ce citiți pe facebook, sau pe internet, sau la TV doar pentru că e anti-PSD.

Concluzia

Concluzia e că Florin Cîțu dezinformează și atribuie PSD o creștere a datoriei publice care nu e chiar vina lor. Asta nu înseamnă că PSD conduce țara bine sau altceva ci pur și simplu, pentru moment, acea creștere nu e vina lor.

A crede că Florin Cîțu nu înțelege diferențele dintre grafice de mai sus  e naiv, le înțelege foarte bine, dar preferă să prezinte adevărul distorsionat.




Deficitul bugetar și un exercițiu de echilibristică mentală

Îmi pare rău când văd oameni bine pregătiți care sunt nevoiți să facă echilibristică intelectuală de dragul politicii de partid:

Acum mai puțin de o lună domnul Socol ne spunea într-o postare numită ”Despre falsele profeţii ale unei crize fiscal bugetare în România

Înţeleg că unii au viziuni cu crize bugetare, cu derapaje majore în finanţele publice, cu impunerea – din nou – a unor pachete de măsuri de austeritate.

Fiţi pe pace. Nu este vorba despre ceva corect în aceste profeţii catastrofice. Este doar o neînţelegere profundă a mecanismelor şi corelaţiilor macroeconomice. 

Apoi cineva îi atrage atenția asupra evidentului:

La final de 2015 făcea parte din mixul de politici al PSD. La final de 2016 nu mai făcea parte însă. Era probabil de datoria guvernului Cioloș să execute programul politic al PSD, care aparent se schimbă după cum bate vântul. A se nota că avem deja două programe foarte diferite de când PSD a preluat puterea în decembrie 2016.

Sunt curios cum de în iunie scăderea TVA nu era o problemă, dar în iulie e. Am atras atenția asupra faptului că structura veniturilor și cheltuielilor bugetare în execuția bugetară pe 2017 nu e una sănătoasa, dar hei…ce știu eu.

Pentru cine nu știe, Cristian Socol este fostul consilier pe probleme macroeconomice a lui Victor Ponta și unul din autorii Programului de Guvernare a PSD. Am avut plăcerea de a-i fi student acum mulți ani și pot spune cu sinceritate că a fost cel mai bun profesor pe care l-am avut în ASE.

Tocmai de aceea mă doare când văd că trebuie să facă astfel de exerciții de echilibristică intelectuală.




Factual.ro o mai dă și în bară

Și ăsta e unul dintre motivele pentru care e important să vă mențineți o atitudine critică ori de câte ori citiți chestii pe net, pentru că și sursele pe care le considerați ”de încredere” o pot da în bară. Dar haideți mai întâi să vă spun despre ce e vorba:

Factual.ro, un site de factcheeking a analizat o declarație a actualului șef ANAF și a ajuns la concluzia că e falsă. Declarația în cauză era următoarea (boldul îmi aparține):

În momentul de față sistemul IT al ANAF e învechit, avem servere din 1999, în ultimii ani nu s-a facut nicio investiție (…). Anii precedenți au existat sume pentru a investi în sistemul informatic, dar nu s-a luat nicio decizie. Sunt folosiți doar 3% din banii destinați investițiilor.

Ce fac cei de la Factual? Ei bine, se uită pe site-ul e-licitație.ro, analizează achizițiile de software și hardware ale ANAF și, pentru că ele există, trag concluzia că afirmația de mai sus e falsă:

Afirmațiile lui Bogdan Stan cu privire la faptul că în ultimii ani nu s-ar fi făcut nicio investiție la ANAF în ceea ce privește dotările hardware și software sunt false – între anii 2014-2016 au fost atribuite contracte de peste 200 de milioane de lei. 

Ei bine, oamenii au făcut o greșeală pe care o văd la mulți jurnaliști: încredere prea mare în propriile abilități și superficialitate. De ce spun asta? Pentru că dacă ar fi întrebat pe cineva care știe cum funcționează ANAF-ul ar fi aflat de RAMP, de diferența între investiții și mentenanță, de diferența între licență și acces la EMCS sau AEOI și altele. Concluzia celor de la Factual e greșită, dar nu asta e problema ci felul în care greșesc:

Diferența între investiție și mentenanță

Credeam că e o chestie clară că un sistem informatic nu e o bucată de piatră. Pentru a funcționa are nevoie de mentenanță constantă, are nevoie de licențe reînnoite, oameni care să facă verifică ale sistemelor și așa mai departe. Dacă vă uitați pe lista de licitații înșiruită de Factual, veți vedea că multe dintre ele sunt de mentenanță ori reparații:

Adunând sumele de mai sus ajungem la un total de 184,7 milioane RON din 200 milioane, adică 92%, bani care se duc doar pe mentenanță și reparații.

Raportări externe și baze de date terțe

Între cheltuielile de mai sus se pot vedea și situații în care s-au alocat bani pentru conectarea ANAF la baze de date ale unor terți sau raportări către alte state membre ale Uniunii:

  • EMCS –  Excise Movement and Control System e un sistem al Uniunii Europene de raportare în timp real a produselor accizabile. Ce vedeți mai jos sunt lucrări de mentenanță pentru sistemul prin care ANAF se conectează și raportează informațiile astea în EMCS. Nu e nici o investiție acolo. Suma totală: 11,9 milioane RON

  • AEOI – Automatic Exchange of Information e un mecanism de schimb de informații dezvoltat de mai multe state sub îndrumarea OECD. Mecanismul acesta e de fapt un software prin care statele participante își transmit unul altuia informații fiscale. Ce vedeți mai jos sunt servicii pentru conectare la sistemul acesta. Nu e investiție cât e mai degrabă obligație de conectare ca urmare a semnării unor acorduri internaționale. Încă 1,5 milioane RON aici.

  • Acces la baza de date Orbis – Asta e o bază de date cu informații financiare despre firme de pe întreg globul. Informațiile respective sunt foloste de către ANAF pentru a calcula profitabilitatea în cazul companiilor multinaționale. Nu e o investiție ci o cheltuială cu licența plătită de ANAF pentru a folosi acea bază de date. 1,8 milioane RON și aici.

Are rost să mai spun că în listă mai sunt și alte cheltuieli mai mici cu servicii de tip suport, adică tot mentenanță?

Adunați voi cifrele de mai sus și vedeți cum acoperiți aproape în întregime suma aia fabuloasă.

Concluzia

Cea mai mare parte dintre serviciile din tabelul Factual sunt servicii de mentenanță, reparații sau licențe ori servicii de conectare la mecanisme de raportare necesare ANAF.

Nimic din ce lista de mai sus nu se califică drept investiție, chestie de care își puteau da seama fără să știe taxe. Dacă făceau un pic de efort, în maxim 30 de minute ar fi înțeles ce înseamnă EMCS, M1SS, AEOI și alte chestii de prin listă. Au preferat să își bage picioarele și a ieșit o analiză superficială și…mai grav…greșită.

Da, concluzia e greșită, tipul ăla de la ANAF spunea adevărul, ANAF stă foarte prost la capitolul investiții! 

Iar cei de la Factual puteau să își dea seama de treaba asta, dacă erau serioși, și analizând documentația Băncii Mondiale referitoare la programul de modernizare a ANAF numit RAMP. Ultimul raport este extrem de critic la adresa ANAF și spune foarte clar că ANAF a reușit să tragă doar 16,7% din banii alocați deși programul a început în 2013.

Morala poveștii e că nu trebuie plecat de la prezumția că orice persoană numită de PSD minte și un site de factchecking ar trebui să verifice cu atenție informațiile pe care le folosește.

 




Vlad Mixich incearca o manipulare

Cred că am să redenumesc blogul acesta ”mithbusters” pentru că în ultima vreme scriu despre toate aberațiile economice pe care unii le debitează prin media.

Astăzi e rândul lui Vlad Mixich, om pe care îl urmăream pe Facebook datorită postărilor bune pe partea de politici de sănătate. Domnul Mixich este de profesie jurnalist, dar a lucrat pentru câteva luni și la Ministerul Sănătății în perioada în care ministrul era Vlad Voiculescu (tehnocrat). Știind că are o reputație destul de bună, am fost șocat să citesc următoarea postare:

Problema mea cu postarea lui e următoarea:

  1. Acciza la țigarete nu scade pentru că așa vrea Dragnea, Grindeanu, firmele de tutun, Soroș sau nea Pandele, mecanic la Autobază ci pentru că formula de calcul a accizei a fost actualizată cu prețurile din 2015 și de anul trecut. Cum România trece printr-un episod deflaționist de ceva timp (adică avem inflație negativă), e normal ca prețul de referință să scadă. Deci nu guvernul Dragnea Grindeanu încearcă să îi omoare pe români ci o formulă matematică.
  2. Scăderea este de 5 RON la 1.000 de țigarete (de la 334,17 lei/1.000 la 329,222 lei/1.000 de ţigarete). Un pachet are 20 țigări deci impactul asupra prețului final al pachetului este de 0.1 RON. Sunt șanse mari să nu vedem nici o modificare în prețul de vânzare (iar asta au spus-o și producătorii și distribuitorii). Prin urmare nu va exista nici un fel de modificare în preferințele de consum ale fumătorilor.

Unei persoane obișnuite ar trebui să îi ia mai puțin 10 minute să caute informația de mai sus pe google, să o citească și să o înțeleagă. Acum fie Vlad Mixich nu a căutat să afle motivul pentru care a scăzut acciza, fie l-a găsit, dar nu l-a înțeles ori, poate l-a găsit, dar nu i-a păsat.  Având în vedere că a practicat meseria de jurnalist o perioadă foarte lungă de timp variantele 1 și 2 mi se par dificil de crezut, în special având în vedere că între primele rezultate ale căutării pe google se găsesc explicații foarte clare și foarte ușor de înțeles.

Prin urmare, din punctul meu de vedere postarea domnului Mixich este falsă. Mai mult, acuratețea informației poate fi verificată foarte ușor, lucru la care m-aș fi așteptat de la cineva care lucrează în presă.

În plus, dacă a crește prețul la țigări e un lucru bun, de ce domnul Mixich nu l-a felicit pe fostul Prim Ministru Victor Ponta atunci când a modificat legislația de accize pe nepusă masă și a crescut accizele la tutun deși, conform legii din acel moment ele trebuiau să scadă (2015)? A făcut un bine țării, a crescut taxele la țigări! A salvat viețile unor români inconștienți!

Să fie postarea lui Vlad Mixich doar un atac politic lipsit de orice alt fundament și care dezinformează în mod voit? Mi-ar plăcea să cred că nu, dar lucrurile par a indica exact invers.


Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


P.S: Pentru că e blog de economie și nu etică nu pot să nu vorbesc și despre afirmația că taxarea țigărilor ar fi una din cele mai eficiente metode de a scădea consumul de țigări. Personal nu mi se pare o afirmație foarte inspirată. Apreciez totuși că, spre deosebire de cele cea de mai sus, nu e în mod evident falsă ci, cum ar zice englezii ”debatable”.

În primul rând trebuie menționat că în general nu sunt foarte multe metode de combatere a fumatului care pot fi cuantificate. Cele mai des întâlnite sunt:

  • Interzicerea parțială sau totală a publicității la țigări
  • Taxarea vânzărilor
  • Afișarea unor mesaje vizuale puternice pe pachete
  • Restrângerea posibilității de a achiziționa țigări prin diverse mijloace (interzicerea de a le pune la raft în hypermarket, restrângerea accesului minorilor sau a persoanelor cu vârste sub 18 sau 21 de ani etc).

Legat de taxarea vânzărilor, din punctul meu de vedere e una dintre metodele proaste de a reduce consumul de țigări. Să nu uităm că vorbim despre un domeniu în care impozitul ajunge să reprezintă uneori și 75% din prețul final de vânzare. Și totuși se fumează în draci iar companiile de tutun fac profit. Iarăși, dacă a impozita un lucru cu 75% reprezintă o metodă eficientă de a descuraja consumul acelui ceva, atunci avem o problemă majoră în a defini cuvântul eficient.

Țigările fac parte din categoria de bunuri cu o cerere inelastică. Asta înseamnă că fluctuații mari ale prețului conduc la fluctuații mici ale cererii (și implicit consumului).

Dacă mâine se impun taxe care ajung la 75% din prețul de vânzare al pizzei, consumul de pizza va scădea drastic. Dacă tot de mâine se impun taxe de aceeași valoare la pâine, consumul de pâine nu se va reduce foarte mult. De ce? Pentru că de pâine e nevoie indiferent de preț, de pizza nu. Pizza are o cerere elastică, pâinea inelastică. Țigările seamănă mai mult cu pâinea, având cererea inelastică.

Sunt estimări care spun că e nevoie de o creștere de 100% a prețului la țigări pentru a determina o scădere de 5% a consumului în rândul adulților.

Prin urmare un nivel de taxare ridicat și un preț mare nu va modifica sensibil cererea de pe piață, dar e posibil să facă altceva: să conducă la o contrabandă înfloritoare. Cine citește știrile știe de nenumărate cazuri de contrabandă cu țigări semnalate la granițele României cu Serbia, Moldova și Ucraina de când am intrat în UE și am început procesul de aliniere cu accizele la nivelul din UE.

Practic orice creștere a taxelor la țigări scade numărul de pachete vândute legal și îl crește pe cel al pachetelor vândute ilegal. Statisticile oficiale vor arăta o scădere a fumatului în acea țară însă. Iar OMS știe asta, motiv pentru care și vorbește de stoparea traficului ilegal de țigarete, dar nu vorbește despre impactul pe care traficul ilegale îl are asupra studiilor pe care le invocă.

Eu cred că o creștere a taxelor la țigări nu duce la scăderea consumului de tutun atât timp cât există o piață neagră înfloritoare. Ba face mai mult rău pentru că țigările de contrabandă s-ar putea să conțină substanțe mai dăunătoare decât cele legale iar banii din contrabandă ajung să finanțeze alte sectoare ale economiei subterane.

Apropo, iată și cifrele menționate de Organizația Mondială a Sănătății:

”A tax increase that increases tobacco prices by 10% decreases tobacco consumption by about 4% in high income countries and about 5% in low and middle income countries

Comparativ cu:

”A comprehensive ban on all tobacco adverstising, promotion and sponsorship could decrease tobacco consumption by an average of about 7%, with some countries experiencing a decline in consumption of up to 16%.”

Deci limitarea reclamelor poate fi aproximativ de 2 până la 4 ori mai eficientă decât creșterea taxelor.

Știți ce mai spune OMS? Iată:

”Tobacco taxes are the most cost-effective way to reduce tobacco use.”

Altfel spus, taxarea țigărilor nu e neapărat cea mai eficientă metodă de a combate fumatul, dar cu siguranță este cea mai ok din punct de vedere al cheltuielilor, pentru că în loc să ducă la pierderi de venituri pentru stat (din impozitele aferente publicității pierdute), duce la câștiguri substanțiale.

Mie mi se pare destul de departe de afirmația domnului Mixich în orice caz.




ZF și fake news

Știrile false și propaganda politică în media nu sunt ceva nou, dar una e când un ziar se  declară suporter al unei mișcări politice (spre exemplu afilierea New York Times la doctrina liberală este asumată și publică) și e cu totul altceva când o publicație se declară neutră, dar publică articole cu dedicație. Zilele trecute vă prezentam un articol postat de Digi 24 în care dezinformau că salariul minim ar fi crescut prețul pâinii. Astăzi e rândul Ziarului Financiar să facă jocuri politice:

Articolul poate fi citit integral pe siteul lor și afirmă glorios încă din titlu că:

”Firmele cu capital privat româ­nesc au fost în 2015 de trei ori mai profitabile decât multi­na­ţio­nale­le, cu un rezultat net (pro­fituri plus pierderi) de 27 mld. lei la o cifră de afaceri totală de 551 mld lei, faţă de un rezultat net de 9 miliarde de lei la o cifră de afaceri totală de 580 miliarde de lei pentru firmele străine, arată a doua ediţie a studiului „Capitalul Privat Românesc“ realizat de ZF cu sprijinul PIAROM – Patro­natul Investito­rilor Au­toh­toni din România.”

Cine are curiozitatea să citească efectiv articolul află însă ceva mai jos că în realitate, expresia ”de 3 ori mai profitabile” nu înseamnă cum ai crede că, în medie, o firmă românească obține de 3 ori mai mult profit decât una străină, la cifre de afaceri egale. Ce înseamnă de fapt e că adunând profitul obținut de toate firmele românești ajungi la o cifră de afaceri de 3 ori mai mare decât adunând profitul obținut de toate firmele cu capital strain. Iar asta poate să fie ok, dacă există un număr similar de firme românești și străine. Doar că, surpriză, tot din articol aflăm că sunt de 10 ori mai multe companii românești decât străine.

Dacă punem toate cifrele cap la cap și facem un calcul de clasa a 2-a obținem următoarele rezultate:

Tip Număr Profit total (RON) Profit / firmă (RON)
Firme românești 433,000 27,000,000,000 62,356
Firme străine 37,000 9,000,000,000 243,243

Concluzia ar fi că firmele străine sunt, în medie de 4 ori mai profitabile decât cele românești. Cam mare diferența față de titlul articolului.

Cât despre partea cu cifra de afaceri, aplicând același raționament obținem următoarele rezultate:

Tip Numar Cifra de afaceri (RON) Cifra de afaceri / firmă (RON)
Firme românești 433,000 551,000,000,000 1,272,517
Firme străine 37,000 580,000,000,000 15,675,676

Concluzie: cifra de afaceri medie a unei companii străine e de mai bine de 12 ori mai mare decât cea a unei societăți românești.

Articolul e mult mai lung și prezintă la final 10 concluzii. În lipsa metodologiei prin care au ajuns la acele rezultate și concluzii îmi e greu să mă pronunț dacă sunt adevărate sau nu.

Am să pun articolul în categoria fake news pentru că, din punctul meu de vedere, prezintă în mod intenționat distorsionat adevărul.




Una cu salariul minim pe economie

Mi-am dat seama zilele trecute că dacă voi deveni vreodată dictator voi avea o listă lungă de pedepse dubioase pe care să le aplic celor care publică rahaturi pe internet. Astăzi vă voi arăta cum cei de la Digi 24 se transformă într-un fel de Antena 3, dar de dreapta. De ce spun asta? Pentru că oamenii de acolo au publicat un articol despre cum creșterea salariului minim pe economie a condus la creșterea cu 20% a costurilor din industria de panificație, fapt confirmat de doi tipi oarecare de pe stradă (nu glumesc).

Bineînțeles că imediat după publicarea articolului (nesemnat și neasumat de nimeni) au ieșit la interval, pe facebook și pe diverse siteuri, postacii de stânga care să acuze că patronilor nu le convine că nu vor mai avea profit de 5 milioane de euro ci doar de 4,98 milioane de euro. Și cum nu există yin fără yang imediat au apărut și postacii de dreapta care să explice cum creșterea salariului minim va duce România în ruină și va declanșa cea mai mare criză economică din istorie.

Din păcate, pe lângă postaci, printre comentatori se mai află și o categorie cunoscută drept ”idioți utili” oameni care înghit gălușca, dar care merg apoi și încearcă să îi convingă și pe alții să o înghită.

Dar articolul de la Digi 24 e de o calitate mai mult decât îndoielnică având serioase carențe jurnalistice. Să începem cu problemele de formă:

  1. Articolul citează și se bazează pe declarațiile unor oameni botezați ”cumpărător” și ”alt cumpărător”. Atenție aici:

” Cumpărătorii spun că, imediat după ce salariul minim pe economie a crescut la 1.450 de lei, a crescut şi preţul pâinii. „Era 2,20, acum e 2,40 ce iau eu”, spune un cumpărător.

„Adică ce dai cu o mână, iei cu cealaltă. Teoretic, cel puțin, rămânem la același nivel”, spune alt cumpărător.”

Deci o chestie complexă, pe care economiștii se ceartă de jumătate de secol, a fost tranșată de ”cumpărător” și ”alt cumpărător”. Ce nu au reușit 50 de ani economiștii din lumea vestică, să găsească o corelație între creșterea salariului minim și șomaj ori inflație, au reușit ”cumpărător” și ”alt cumpărător”. Krugman, poți să crapi de ciudă acum, ai luat degeaba Nobelul ăla pentru economie!

  1. Aflăm apoi că:

    ”directorii firmelor de panificație spun că odată cu majorarea salariului minim pe economie, cheltuielile companiilor au crescut cu aproape 20%. Şi, ca să nu rămână în pierdere, au crescut imediat preţurile.”

După care ni se mai spune că:

La produsele noastre prețurile au crescut în jur de 10-9%, dar în medie cam 10%. Creșterea se datorează și materiilor prime, pentru că în momentul când s-au modificat prin lege salariile minime, toată lumea a majorat prețurile la materiile prime, la materiale și la utilități”, spune Aurel Macovei, directorul unei brutării”

Deci de fapt creșterea de 20% e cam de 10%. Și nu se datorează chiar creșterii salariului minim pe economie ci creșterii prețurilor materiei prime.

Bineînțeles că articolul nu e semnat, dar chiar sunt curios cine a putut să scrie două idei care se bat cap în cap fix una lânga alta.

  1. Nu vreau să fiu cârcotaș, dar mă dor ochii când văd declarații de genul ăsta:

Pentru a compesa aceste pierderi am aplicat majorări de prețuri la toate categoriile, ceea ce se va reflecta în prețul final la consumator”, spune Mirela Totu, director de marketing al unei brutării.”

Care pierderi? Se referă cumva la pierderi cauzate de creșterea salariilor sau la altceva? Dacă da, atunci vreau să îi transmit: Alea nu sunt pierderi boss, alea sunt cheltuieli!

Dar exprimarea asta nu e doar o întâmplare nefericită, e felul în care mulți oameni de afaceri din România privesc o firmă: pentru ei orice creștere a costurilor e o pierdere iar orice e creștere a prețului un câștig, pentru că nu fac altceva decât să transmită mai departe prețul pe care îl primesc. Costurie se pot optimiza, se poate extinde baza de clienți, se pot căuta soluții de finanțare etc. Poate sunt răutăcios, dar o persoană care descrie o creștere a costurilor cu salariile drept o pierdere nu are ce căuta într-un business, fie și la departamentul de marketing.

În plus, nu vreau să par cârcotaș, dar nu mă pot abține să nu observ: ”director de marketing al unei brutării”. Repetați după mine: ”director de marketing al unei brutării”.

Bun, dacă nu ai închis pagina până acum și ai citit până aici, abia acum o să înceapă partea economică, în care am să explic de ce oamenii de mai sus bat câmpii (îmi pare rău ”cumpărător” și ”alt cumpărător”).

Înainte de toate, trebuie reținut că oamenilor le plac lucrurile simple, pe care le pot înțelege în mai puțin de 3 secunde, iar asta cu salariul minim se potrivește perfect: A crescut salariul, deci angajatorul trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar, deci asta înseamnă că are costuri mai mari. Și pentru că nu vrea să renunțe la profit (mama lui de chiabur exploatator al claselor oropsite) crește prețul. Are sens, nu? Are, de acord, doar că…

De când crește salariul minim?

Serios acum, și-a dat cineva seama că salariul minim pe economie tot crește de 2-3 ani?

Guvern Data măririi Salariu Net Salariu Brut Creștere (brut)
PSD 1 ianuarie 2015 732 RON 975 RON 75 RON
PSD 1 iulie 2015 785 RON 1.050 RON 75 RON
Tehnocrat 1 mai 2016 925 RON 1.250 RON 200 RON
PSD 1 februarie 2017 1.065 RON 1.450 RON 200 RON

Cum dracu fix acum s-au gândit brutarii să crească prețurile? Anul trecut când creștea salariul minim ce-au păzit? Salariul minim pe economie a crescut și în 2016 cu 200 RON, la fel ca acum, dar în 2016 prim-ministru era Cioloș, și e ok când salariul minim crește în timpul guvernării tehnocrate, atunci nu generează inflație, nu crește prețul materiilor prime. Înțeleg ura față de PSD și față de tot ce reprezintă ei și mi se pare justificată, dar chestia asta cu salariul minim e manipulare și nu ajută pe nimeni. Soluția împotriva unei societăți corupte nu e să ai oameni ușor de manipulat ci persoane care pot discerne între bine și rău singure. Ori cu articole de genul ăsta publicul tânăr de acum va fi publicul bătrân stil Antena 3 de peste niște ani.

Costul cu forța de muncă

Costul cu forța de muncă e doar unul dintre costurile pe care un producător de panificație le are. Și hai să îți spun secret pe care îl știe orice auditor care a pus vreodată piciorul într-o fabrică de pâine: costurile cu forța de muncă sunt destul de mici raportat la costurile totale ale firmei de panificație. În ciuda a ce cred oamenii, pâinea aia cumpărată din magazine nu e făcută de oameni cu mâinile, așa cum o făcea poate bunica. E făcută de mașini! Procesul de producție e automatizat în marile centre de panificație din țara asta!

Dar celelalte costuri?

Care sunt materiile prime în procesul de panificație:

  • Apa – Oare apa folosită pentru aluat e băgată în sistemul de alimentare de sacagii? Nu, sunt mașini care fac asta. Și nu îmi spune că regiile de apă plătesc oamenii cu minimul pe economie că nu te cred.
  • Făina – Din nou, făina nu e măcinată de către oameni care împing niște pietre grele. E un tip, la un panou de comandă care apasă niște butoane și care macină tone întregi de cereale pe oră.
  • Cerealele – Cu părere de rău, dar nea Mitică de la țară nu treieră grăul cu mâna. Cerealele din care se face pâinea, de la semănat și până la cules, nu prea văd mână de om, totul fiind mecanizat.

Costurile salariale sunt minore pe lanțul de aprovizionare pentru că prezența umană e limitată. Dacă am fi fost în anii 60 aș fi fost de acord că o astfel de măsură poate să influențeze într-o mare măsură prețul pâinii, dar în prezent eu cred că lucrul acesta e imposibil pentru că tehnologia a automatizat în mare măsură procesul de producție.

Ar mai fi o chestie, prețul principalei materii prime din industria de panificație nu e dat de furnizor ci de cotațiile de pe piața internațională. Grâul e tranzacționat la burse internaționale și dacă prețul grâului pe piețele externe e mare, atunci grâul nostrum va lua calea exportului. Dacă prețul grâului în România crește vom importa grâu (lucru pe care îl facem frecvent).

Exemple

Am vrut să mă conving singur că lucrurile astea sunt adevărate, așa că am analizat indicatorii financiari a două companii din industria de panificație: Boromir și Dobrogea, printre cele mai mari companii din industria de panificație din România. Informațiile sunt publice și gratuite și se pot consult ape site-ul Ministerului Finanțelor Publice la rubrica ”Informații fiscale și Bilanțuri”.

Companie

Dobrogea Group

Boromir 

Cheltuieli totale 2015 (RON)

175,589,626

247,112,650

Număr angajați

631

678

Creștere costuri SM 2015 – 2017 pe angajat (RON)

489

489

Total creștere costuri SM (RON)

308,559

331,542

Procent din total costuri

0.18%

0.13%

Cât ar trebui să fie SM pentru a atinge 20%? (RON)

55,654

72,895

Pentru ca salariul minim să conducă la o creștere a costurilor totale de 20% ar trebui ca el să ajungă la niște niveluri astronomice (minim 55,6 mii RON / salariat respective 73 mii RON). Am făcut aceste calcule pentru a arăta cât de ridicole sunt aceste declarații.

Vă rog de asemenea să remarcați care ar fi fost impactul creșterii salariului minim dacă toți angajații celor două companii (de la femeie de serviciu la director) ar fi fost plătiți cu minimul pe economie: 0.18% respective 0,13%.

Concluzia mea?

Articolul de pe Digi 24 prezintă informații false iar chestia asta poate fi verificată foarte ușor. Faptul că nu au făcut un minim de verificări mă face să mă întreb dacă au publicat intenționat un articol fals ori autorul care a scris asta și persoana care a verificat articolul nu au studii economice.

E justificată totuși mărirea salariului minim?

Mi-ar plăcea să avem o discuție civilizată, fără țipete, manipulare sau idioți care repetă chestii fără dovezi pe tema salariului minim. E justificată creșterea asta sau nu? În România s-a sărit peste dezbaterea asta, am ajuns direct la concluzia că din cauza ei cresc prețurile la pâine.

Știți ce înseamnă să trăiești cu 732 RON pe lună salariu? Dacă locuiești cu părinții și nu trebuie să plătești chirie abia dacă te descurci. Dacă ai casă la țară, mai crești o găină sau un porc, te mai descurci, dar 732 RON net în oraș sunt foarte puțini bani. Chiria într-un oraș de provincie costă 200-300 RON minim, în funcție de cât de dispus ești să împarți apartamentul / camera cu altcineva. Îți mai rămân în jur de 400 RON din care să îți cumperi mâncare, haine, să plătești utilitățile, abonament la telefon. Economii? Din 732 RON? Ha ha, ce glumă bună!

Dacă privim lucrurile prin prisma cheltuielilor e clar că un salariu net de 732 RON e ridicol iar cel de 1.065 RON se apropie mai mult de nivelul care să permită un nivel de trai minimal.

La ce folosește de fapt salariul minim?

Îmi aduc aminte că am întâlnit de-a lungul timpului tot felul de oameni, cu funcții care mai de care (șef contabil, director de marketing etc) care aveau ”pe hârtie” salariu egal cu salariul minim pe economie. Îmi vine greu să cred că acela era salariul lor real.

Iar chestia asta e răspândită peste tot prin România, multe afaceri plătesc angajații cu minimul pe economie pe cartea de muncă și cu o diferență plătită în mână. Și fac asta de ani de zile fără să îi deranjeze nimeni pentru că autoritatea statului care are competența de a face asta (ANAF) nu are oameni specializați pe astfel de inspecții.

Statul român știe că firmele românești plătesc la negru și tolerează situația asta pentru că nu are resursele necesare pentru a trimite inspecții și a dovedi contrariul. Așa că, în loc să sancționeze acele firme care mint preferă să crească salariul minim și să ”pedepsească” pe toată lumea.

Salariul minim și-a pierdut practic rolul de protecție socială și a devenit un instrument de stabilire a nivelului impozitelor plătite de companii.

Altfel spus, prin creșterea salariului minim pe economie statul încasează mai mulți bani la buget din taxe. Acesta e și unul dintre motivele pentru care guvernul Cioloș a permis creșterea salariului minim.

Da, dar la alții…!

E obositor să tot aud asta, cum e la alții și cum e la noi. ”Uite, Germania, nu a avut salariu minim pe economie până acum 2 ani și lor le-a mers bine!”

Aud des argumentația asta și cu greu mă abțin să nu îi fac idioți pe oamenii care o folosesc. Germania nu a avut nevoie de un salariu minim pe economie pentru că nivelul de sindicalizare al angajaților la ei era foarte foarte ridicat. Altfel spus, majoritatea angajaților din Germania făceau parte dintr-un sindicat iar acel sindicat negocia salariile pentru întreg sectorul de activitate. Hai să traduc asta în mai puține cuvinte: În Germania, salariul minim era negociat la nivel de sindicat. De aceea nu aveau nevoie de unul pus în lege.

Și ca fapt divers, știți de ce are Germania salariu minim pe economie acum? Pentru a descuraja angajatorii germani să angajeze imigranți în anumite sectoare de activitate. Salariul e setat destul de sus și a plăti un imigrant cu acei bani nu s-ar justifica economic.

Uite aici motiv pentru a avea salariu minim: obstacol în calea accesului liber la piața de muncă.

Dar de ce nu creștem salariul minim la 1000 euro dacă e bine!

Pentru că la fel ca orice alt lucru, în cantități prea mari nu e bun. Salariul minim e ca o pastilă pe care o iei când ești bolnav. Dacă trece boala și tu încă mai iei pastila aia, atunci tu ești de vină dacă te îmbolnăvești de alte chestii, nu pastila.

Rolul salariului minim a fost acela de a oferi oricărei persoane care muncește șansa la un venit care să îi permită să trăiască cu acel salariu. La noi în România e folosit însă pentru a impozita angajatorii care plătesc parțial la negru. Un nivel prea ridicat al salariului minim pe economie ar avea efecte negative asupra ratei șomajului și ar închide probabil business-uri.

Ok, și atunci cât ar trebui să fie salariul minim ca să fie bine?

Sincer, habar nu am! Din păcate subiectul acesta nu e foarte studiat în România pentru că informații relevante sunt extrem de greu de obținut. Nici legea care a însoțit creșterea salariului minim nu a avut în spate un studio științific de vreun fel. Abia peste câțiva ani vom putea intui dacă economia a fost sau nu afectată de măsura asta.

Pe de altă parte, nu pot să nu mă întreb, dacă a plăti unui salariu 1.050 RON net salariu îți pune firma pe butuci, te mai poți numi antreprenor?

De ce fac caz din povestea asta

Pentru că salariul minim pe economie nu e o chestie simplă. E o poveste a dracului de complicată și încă nu e clar dacă face rău sau nu economiei.

Un review al studiilor realizate de-a lungul timpului arată că majoritatea covârșitoare a studiilor care indică o înrăutățire a situației economice după creșterea salariului minim au carențe. Multe alte studii au concluzii care nu indică o corelație clară între salariul minim și inflație ori creșterea șomajului. Sunt economiști serioși care ai făcut studii și nu au ajuns la o concluzie clară. Dar Digi 24 e sigur că salariul minim e de vină iar asta mi se pare mi se pare periculos. Vrem îndoctrinare a la Antena 3 și de partea cealaltă a baricadei?

Iarași, mă întreb, ce se va întâmpla oare dacă, prin absurd USR ajunge la guvernare și vrea să crească salariul minim? O să îi spunem că nu are voie, că salariul minim crează inflație sau șomaj? Dacă da, ne vom baza pe ce zice ”cumpărător” și ”alt cumpărător”? Sau o să îi lăsăm să facă asta doar pentru că nu sunt PSD chiar dacă nu există nici un studio care să justifice creșterea?

Dar dacă vor apărea peste ani niște studii care să indice că acea creștere de 400 RON brut a îmbunătățit viața a milioane de români? Vom spune că PSD a făcut ceva bun?

E de-a dreptul cinic să te joci cu viața a câteva milioane de români doar de dragul de a arăta că PSD e nașpa. Știm deja că e nașpa, nu trebuie să inventăm știri sau să facem pipi pe bun simț și logică pentru a demonstra asta.