1

Se pare că nu e fakenews dacă vine de la stat

E mare tărăboi zilele astea cu tot felul de site-uri anonime de ”fakenews”. Rușii, chinezii, masono-reptilienii și alții se pare că ne vor răul și fac tot felul de nasoale pe siteuri. Bravul stat român le dă jos iar presa quality le semnalează (sursă):

Am identificat în ultima lună mai multe rețele de site-uri care imită ziare și au în comun două detalii: acționează în grup și obțin bani din rulajul unui conținut de tip clickbait.[…]

Ele sunt: cyd.ro, extranews.ro, adevaruldeazi.ro, matinalromania.ro, news-zone.ro, newsromania.eu, puterearomanilor.ro, romaniamatinal.ro, stirifiltrate.ro și stirisinoutati.ro. […]

Am analizat conținutul acestora. Am descoperit că unele din ele copiază pur și simplu conținut din surse care sunt marcate, la nivelul Uniunii Europene, drept emițătoare de propagandă ale Rusiei.

În tot timpul ăsta de la reprezentanți ai statului / administrației avem minuni din astea (sursă):

Adică oamenii ăștia ”pun tunurile” pe virus, doar că nu o fac ironic sau metaforic ci la propriu. Și se știe că virusul ăsta poate fi combătut prin stropirea străzilor cu dezinfectant, clor, apă oxigenată, apă sfințită sau ce o fi pus în tunurile astea.

Credeați că nu se mai poate mai bine de atât. Ohooo! Același Mutu de la Sector 6 a zis că e mai eficient să stropească orașul din elicopter (sursă):

”O ploaie de sănătate” cică, că vorba aia, dacă îți intră apă oxigenată în ochi nu pățești nimic.

Acum întrebarea mea: ce fac oamenii ăștia nu intră în categoria fakenews? Efectiv site-urilea asteea ”quality” iau știrea și o dau așa cum vine. Nu o comentează, nu spun că nu ajută cu nimic stropitul. Nu spun că e ridicol să dai cu apă oxigenată din elicopter ca să omori un virus care trăiește mai ales în interiorul corpului gazdei, că pe afară moare singur în câteva ore.

Nu e tot fakenews când redai aberațiile primarului de la Sector 6 fără să spui măcar că sunt șanse mari să fie inutilă măsura? Sau dacă vine de la stat nu e fakenews?

Zău că sunt confuz: dacă site-uri dubioase spun că apa oxigenată combate coronavirusul e fakenews, dacă Mutu, primarul PSD de la Sector 6 dă cu apă oxigenată dintr-un elicopter cu ”It’s only Rock and Roll Baby” și numește asta ”o ploaie de sănătate” nu mai e feicniuz?




Florin Cîțu, producția industrială și catastrofele economice

Câteodată mă întreb de ce mai scriu despre Florin Cîțu. Nu de alta, dar are deja un istoric lung de afirmații înșelătoare, pline de omisiuni sau manipulări. În fine, ultima lui postare e un exemplu perfect în acest sens:

Titlul cu caps lock:

GAME OVER- Productia industriala s-a PRABUSIT!

DA MAI DEPARTE #RomaniiTrebuieSaStie

Productia industriala s-a CONTRACTAT in mai fata de aprilie dar si fata de mai anul trecut.

GATA. CRIZA nu mai poate fi ascunsa de guvern.

CE a descoperit masluirea datelor din buget si a productiei agricole. INS nu mai are ce face si incepe sa publice, partial deocamdata, cifrele DEZASTRULUI ECONOMIC.

In primele luni de guvernare vom arata ca totul a fost premeditat de PSD+ALDE. Subminarea econmiei nationale cu PREMEDITARE. Vor plati TOTI!

Prăbușirea producției industriale

Când cineva zice ”Producția industrială s-a PRĂBUȘIT” te gândești că a avut loc o scădere puternică a producției industriale.

Când vă uitați în schimb la graficul postat de Florin Cîțu vedeți că acea prăbușire a fost…1,7%! 

Și evident că această prăbușire masivă de 1,7% (sunt ironic) e în întregime vina PSD. Doar că realitatea e diferită de ce vrea domnul Cîțu să creadă. Iar acea realitate e accesibilă tuturor, inclusiv parlamentarilor care au consilieri plătiți din bani publici.

Producția industrială în Uniunea Europeană

De exemplu dl. Cîțu putea citi pe Profit.ro următoarele:

Față de mai 2018, producția industrială din România s-a redus cu 2,3%, al treilea mare declin la nivelul UE, după Malta (-5,1%) și Germania (-4,3%). În UE, producția industrială a urcat cu 0,4% în ritm anual, iar în zona euro creșterea fost de 0,5%. 

Având în vedere că e și economist putea merge direct la sursă: Eurostat. Dar e ok, o fac eu dacă el nu vrea (via Eurostat):

Câteva chestii de metodologie:

  • Am luat ca termen de comparație Germania (principalul nostru partener în materie de industrie), vecinii noștrii din UE, UE – 28 și Zona Euro.
  • Producția industrială cuprinde: minerit, producție manufacturieră, gaz, electricitate, abur și aer condiționat și construcții.
  • Datele sunt ajustate sezonier și calendaristic
  • Indicatorul e ”volume index of production”
  • Punctul de referință al seriei de date e anul 2015 (adică indice din dreptul fiecărei țări e raportat la momentul 2015).

Haideți să ne concentrăm pe 2019:

Treaba stă așa dacă vom compara cele mai recente date cu situația din ianuarie 2019 (decembrie e lună cu variație de stocuri):

  • Germania: Scădere (1 punct). Repet: Germania e principalul nostru partener comercial, inclusiv în materie de industrie.
  • Zona Euro: Scădere (0,6 puncte)Zona Euro cuprinde și ceilalți mari parteneri comerciali ai României: Franța, Italia, Olanda.
  • România: Creștere (0,8 puncte). 
  • Slovacia: Scădere (0,2 puncte) – date la nivelul lunii aprilie 2019 însă, nu mai.
  • Ungaria: Creștere (5,7 puncte).
  • Polonia: Creștere (3 puncte).
  • Cehia: Creștere (3,3 puncte)
  • Bulgaria: Scădere (0,8 puncte).

De ce nu se vede scădere asta și în alte țări din zonă? Păi se vede: Slovacia și Bulgaria sunt și ele pe scădere. Polonia, Cehia și Ungaria în schimb sunt pe creștere raportat la începutul de an. Dar dacă ne uităm cu atenție putem observa că:

  • Polonia a scăzut și ea Mai vs. Aprilie și a revenit la nivelul din Martie
  • Ungaria a scăzut și ea Aprilie vs. Martie apoi a revenit pe creștere
  • Cehia e singura cu creștere constantă.

Ce înseamnă cifrele astea?

Înseamnă că producția industrială în țările care sunt principalii parteneri comerciali ai României e în scădere. Asta în schimb trage în jos și producția industrială din România, aflată încă pe creștere dacă ne raportăm la începutul de an. Iar asta se întâmplă pentru că piața internă e relativ mică iar o mare parte din industria manufacturieră merge spre Zona Euro.

Activitatea economică din Uniunea Europeană încetinește. De ce? Pe scurt pentru că:

  1. Efectul măsurilor de QE începe să dispară
  2. Economia e ciclică și ne așteaptă o recesiune în următorii ani.

Acum ce facem, spunem că și scăderea din Germania și Zona Euro e tot vina PSD?

Concluzii

M-am săturat de câte ori a trebuit să fac pe fact checker-ul la afirmațiile lui Florin Cîțu. Și mai tot timpul dă cu virgulă. Nici în cazul de față nu e diferit:

  • catastrofa e de fapt o scădere de 1,7%
  • evoluția negativă nu poate fi imputată PSD



Profit.ro face fake news cu impozitul pe profit

Mulți ziariști se plâng că românii sunt nașpa și nu vor să dea bani pe ziare. Au dreptate, dacă mai mulți români ar plăti pentru informație am avea o presă de calitate mai bună.

În același timp însă și mulți românii se plâng că ar da bani pe presă, însă nu au pe ce. Și îi înțeleg perfect, și eu cumpăr 1-2 numere din The Economist pe lună, dar nu aș da bani pentru presa economică din România.

De ce? Pentru că e incapabilă să proceseze informații. Se pricepe la a reda informații, dar nu le înțelege și nu le poate analiza.

Cota de impozit pe profit

Haideți să vă dau un exemplu concret de la Profit.ro care are titlu de articol așa:

ANALIZĂ Impozitarea companiilor – România percepe un impozit peste Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova. Cota nu mai este una redusă nici în Europa Centrală și de Est, fiind și peste Germania 

Ce se înțelege de aici:

  • Că România are un impozit mai mare decât Bulgaria și Ungaria (din UE) și Serbia și Republica Moldova (din afara UE)
  • Că Germania are cota de impozitare mai mică decât România.

Ca o paranteză autorul nu precizează despre ce impozit e vorba pentru că ”jurnalism de calitate”. Citind mai departe aflăm că:

Rata de 16% din România este chiar mai ridicată decât cea din Germania, relevă date ale firmelor de consultanță PwC și Mazars, analizate de Profit.ro. 

Ca referință, între statele din Europa Centrală și de Est am inclus Germania, cu o cotă de 15%. 

Ok, probabil e vorba de impozitul pe profit și aflăm că România are cota de impozitare mai ridicată decât alte țări. Bun, înțeleg să compari România cu țările vecine, dar ce caută Germania băgată la grămadă cu Republica Moldova, Serbia, Bulgaria și Ungaria? Păi e pusă acolo pentru efect dramatic: Dacă până și nemții au impozitul mai mic decât noi înseamnă că la noi e mare. Nu?

Doar că…

Impozitul pe profit și Germania

Orice om cu o conexiune la internet își poate dedica 1 minut din viață căutând dacă informația asta cu Germania e adevărată sau nu. Eu am făcut asta, am pierdut 1 minut din viață făcând factchecking. În acel minut am intrat pe IBFD, o bază de date cu informații de fiscalitate și am verificat informația. Ei bine, informația e falsă! Apoi mi-am mai dedicat încă 1 minut din viață căutând o bază de date cu informația asta, dar care să fie accesibilă publicului (vă trebuie abonament pentru IBFD).

Iată de exemplu un studiu făcut de Deloitte care compară cotele de impozitare aplicabile în anul 2019. În cazul Germaniei zice așa:

”Solidarity surcharge of 5,5% also levied on corporate tax income. Municipal trade tax imposed at rates between 14% și 17% with rates determined by municipalities. Combined rate (i.e. corporate income tax, trade tax, solidarity surcharge) approximately 30% to 33%. 

Adică o firmă în Germania nu plătește impozit pe profit de 15%! Ea plătește:

  • impozit pe profit de 15% către statul federal German
  • taxă de solidaritate de 5,5%
  • impozit pe profit la nivel municipal între 14% și 17%.

În total, în funcție de localitate unde își desfășoară activitatea o firmă din Germania va plăti impozit pe profit între 30% și 33%.

De unde și-a luat Profit.ro informația? Ei zic așa:

Rata de 16% din România este chiar mai ridicată decât cea din Germania, relevă date ale firmelor de consultanță PwC și Mazars, analizate de Profit.ro. 

Evident că nu a dat linkuri către sursa acelor date, ceea ce e o mare problemă dacă te numești jurnalist. Și nu vorbim doar de principii ci de chestii concrete, dacă intru pe siteul PwC menționat de Profit.ro mai sus dau de următoarea informație:

If the basis for the two taxes is identical (unlikely in practice), the overall burden on corporate profits earned in Munich would be approximately 33%. In Frankfurt, the burden would be 32%. In Berlin, it would be 30%.

Adică și PwC zice la fel ca Deloitte. Mai sunt și alte siteuri care spun fix același lucru.

Cota de impozitare a profitului în Germania e între 30% și 33%, nu 15% cum zice Profit.ro. Informația asta putea fi verificată în 1 minut de persoana care a scris acel articol. Ăsta e un fake news grosolan.

Impozitul pe profit în Ungaria

Altă problemă pe care o am cu articolul ăsta e legată de Ungaria. Conform PwC, Ungaria are într-adevăr o cotă de impozitare de 9%, dar nu pentru toată lumea. Anumite sectoare de activitate au cota de impozitare considerabil mai mare:

  • De exemplu companiile din sectorul de energie sunt impozitate cu o cotă de 31%!
  • Companiile de publicitate sunt impozitate în funcție de veniturile obținute, nu de profit

Ba mai mult, există un impozit de 2% foarte similar cu impozitul pe profit aplicat de municipalități (LBT) care se adaugă la impozitul pe profit.

Deci nici Ungaria nu e prea are cota de impozitare de 9%.

Impozitul pe profit în România

Chiar și România are problemele ei când vine vorba de acea cotă unică de impozitare. De ce spun asta? Pentru că, la fel ca Ungaria, cota unică de impozitare de 16% nu prea e unică. Asta pentru că în România avem următoarele impozite directe:

Deci iar nu prea putem compara mare lucru pentru că cele 3 tipuri de impozit se exclud reciproc. Astea sunt chestii de bază de fiscalitate. O persoană care scrie pe subiectul ăsta ar cam trebui să le știe.

Și știți ce e și mai nasol? Că Profit.ro a scris despre încasările la bugetul de stat din fiecare din cele 3 impozite de mai sus pe 19 mai 2019. Alt autor, dar același subiect! Concluzia articolului acesta din mai e că veniturile statului au scăzut ca urmare a extinderii acestor 2 tipuri de impozit. Altfel spus, cota efectivă de impozitare a companiilor din aceste sectoare e mai mică decât dacă ar fi plătit impozit pe profit!

Concluzii

  • Germania nu are cota de impozitare de 15% ci de 30% – 33%
  • Ungaria nu are cota de impozitare de 9% ci are mai multe cote, în unele domenii impozitul ajungând și la 31%
  • România nu mai are de mult o singură cotă de impozit de 16% ci unele mai mici!

Și ca o concluzie generală articolul de la Profit.ro e plin de greșeli și reprezintă un fake news grosolan!




De ce dezinformează Florin Cîțu – episodul cu inflația

Încep să mă satur să tot scriu despre afirmațiile politicienilor români. Pe de altă parte dacă nu o fac eu văd că nu prea o face nimeni.

Am avut acum ceva timp o discuție halucinantă cu Florin Cîțu pe Facebook și mă gândesc că merită lăsată aici pentru posteritate.

Totul a început de la una din postările sale tipice de pe Facebook în care zice că PSD a mințit, manipulat și distrus economia:

Acum faza e așa: dacă urmăriți știrile economice sau aveți credit la bancă ar trebui să știți în principiu că inflația nu e la 6%.

Seria de date cu valoarea inflației pe anul 2018 poate fi consultată pe siteul BNR:

Data IPC IPC – medie CORE2 ajustat
ian.18 4.32 1.7 2.9
feb.18 4.72 2.1 2.9
mar.18 4.95 2.5 3.1
apr.18 5.22 2.8 3.1
mai.18 5.41 3.3 3.0
iun.18 5.40 3.6 2.9
iul.18 4.56 3.9 2.9
aug.18 5.06 4.2 2.9
sep.18 5.03 4.5 2.8
oct.18 4.25 4.6 2.8
nov.18 3.43 4.6 2.6
dec.18 3.27 4.6 2.5

Maximul de inflație a fost atins în mai 2018, după care inflația a început să scadă. Pe trimestre arată așa:

Data IPC
T1 2018 4.95
T2 2018 5.40
T3 2018 5.03
T4 2018 3.27

Deci de unde 6%?

Ce era de fapt ”inflația” de 6%?

Eram nedumerit așa că am întrebat:

De fapt ”inflația” nu e inflație, e un alt indicator. Dar dl. Cîțu nu spune asta în postare pentru că nu crede că oamenii înțelegeau alt termen.

Ce e și ce nu intră în categoria ”inflație”

Inflația, sau Indicele Prețurilor de Consum (IPC) e un indicator care arată cu cât au crescut, în medie, prețurile la bunurile/serviciile de consum pentru populație. IPC arată cum te afectează pe tine, cititorule, creșterea prețurilor.

Ce spune Florin Cîțu e că acel 6% se referă de fapt la creșterea prețurilor în întreaga economie. Ori asta înseamnă creșterea prețurilor nu doar la populație ci și la bunurile și serviciile vândute între companii.

E relevantă creșterea prețurilor în întreaga economie pentru românul tipic? Păi să vedem, dacă mâine crește prețul oțelului cu 20%, cum va fi afectat un cetățean român oarecare?

Cât tone de oțel cumpără un român într-un an? Are vreo relevanță?

Sau dacă mâine crește prețul paladiului cu 50%, cum va fi afectat românul obișnuit?

Dacă vrem să măsurăm creșterea prețurilor la bunuri și servicii folosim ”Indicele prețurilor industriale” (IPI). Diferența dintre IPI și IPC e următoarea:

  • IPC măsoară inflația la bunuri și servicii consumate de populație
  • IPI măsoară inflația la bunuri și servicii între companii.

De ce avem așadar doi indicatori? Pentru că lui nea Ion i se fâlfâie că a crescut prețul la paladiu. La fel cum și societății Sidex Galați i se fâlfâie că a crescut prețul cartofilor din piață.

Creșterile de prețuri din zona industrială sunt relevante atunci când calculăm PIB-ul în schimb. PIB-ul măsoară valoarea totală a bunurilor și serviciilor create într-o economie. Acea valoare poate crește:

  1. pentru că au crescut prețurile în întreaga economie (lumea spune ”din pix” la creșterea asta) sau
  2. pentru că acea economie a produs fie mai mult, fie a vândut mai bine.

Pentru a putea vedea dacă PIB-ul a crescut ”doar din pix” sau dacă într-adevăr economia a produs mai mult și/sau mai bun trebuie scos din calculul PIB-ului creșterea generalizată a prețurilor. Această creștere a prețurilor se referă atât la consumul populației (IPC) cât și din producția companiilor (IPI). În limbaj tehnic creșterea asta a prețurilor din întreaga economie (adică o combinație de IPC și IPI) se numește ”deflator PIB”.

De ce mă deranjează atât de tare chestia asta

Ați înțeles ce e IPC, IPI și deflatorul PIB? A fost greu?

Bun, acum vă rog să vă gândiți că Florin Cîțu e trimis în Parlament să reprezinte niște oameni. Nu o face pro-bono ci e și plătit pentru asta. Ba mai mult dacă își ia consilieri acei consilieri sunt plătiți din banii statului.

Cu toate astea dl. Cîțu nu crede că oamenii care îl urmăresc (și bănuiesc că sunt și din cei care l-au votat) pot înțelege chestiile pe care vi le-am explicat eu mai sus. Zău, haideți să facem un experiment, dați textul de mai sus cuiva apropiat vouă și întrebați-l dacă a înțeles ce e IPC, IPI și deflatorul. Pun pariu cu voi că 9/10 vor înțelege din prima.

Așa că da, mă deranjează răspunsul lui Florin Cîțu pentru inflația nu a fost 6% în 2018! E fakenews.

Dar cea mai urâtă treabă dintre toate e că justifică fake news-ul prin faptul că altfel nu ar înțelege lumea ce zice. Ori răspunsul ăsta e halucinant!

Voi cum reacționați când citiți un titlu de știre care sună așa:

Agricultorii din Înfundata din Vale folosesc automobile pentru a ara câmpul.

Apoi când dai click și citești poveste afli că de fapt automobilele erau tractoare. Așa că îl întrebați pe autor:

”Boss, de ce nu ai scris automobile în titlu și nu tractoare?”

Iar el îți răspunde:

”Tu crezi că înțelegeau ce e ăla tractor?”

Oare a scris automobile pentru a face niscai clickbait sau pentru că nu credea că ai săi cititori știu ce e ăla tractor?

Și până la urmă are dreptate omul, nu? Și tractorul e un automobil: are roți, motor, poți merge cu el în oraș să îți iei țigări și așa mai departe.




Cum fac PSD, PNL și USR propagandă pe economie – cu exemple

”Everybody lies” zicea un personaj de la TV. Dacă reușești să treci prin viață înțelegând asta vei constata că poți înțelege mult mai bine evenimentele și oamenii din jurul tău. Eu folosesc principiul ăsta când vine vorba de politica românească de exemplu, în special în ultima perioadă.

Tot valul ăsta de manipulări pe partea de economie a început imediat după ce premierul Viorica Dăncilă a vorbit despre realizările guvernării sale și a promis apoi cât în lună și în stele la Antena 3. Vă las să explorați voi discuția dacă aveți sângele necesar pe Antena 3 și ceva comentarii despre inundații / irigații sau cum statul român va da bani Hollywood-ului pentru a face filme în România. Imediat au început cei la USR și PNL să se agite și să vină bineînțeles și răspunsurile de la PSD. Vă dau mai jos câteva exemple:

Manipulare de la USR

Dan Barna, șef al USR ne anunță pe Facebook următoarele:

Dăncilă minte. România este îngropată în datorii.

Doamna Dancilă i-a mințit pe români cu bilanțul prezentat în 30 de minute.

Realitatea dură este că în timp ce doamna Dăncilă a ținut să ne spună ce bine îi merge României, noi ne împrumutăm cu alți 354.000 de euro, din 30 în 30 de minute. Economia nu minte. Datoria externă totală a României a crescut cu 2,56 miliarde de euro în primele 5 luni – 17 milioane pe zi.

PSD calcă în picioare viitorul României și ne îngroapă în datorii. Realitatea PSD este pararelă cu realitatea românilor care plătesc în fiecare zi mai mult pentru utilități și mâncare.

Și niște scris colorat într-o poză că așa se crește engagementul pe facebook:

Ok, ce e în neregulă cu afirmațiile lui Dan Barna? Păi să vedem:

  1. e un caz clasic de manipulare prin prezentare a unor informații scoase din context
  2. Informațiile sunt prezentate într-un mod senzaționalist

Datoria publică a unei țări se va ridica întotdeauna la zeci sau sute de miliarde de euro. Japonia avea în decembrie 2017 o datorie de 9,94 trilioane dolari, adică nouă mii nouă sute patru zeci de miliarde. SUA avea o datorie publică de 21 de trilioane dolari. Ambele țări sunt bine mersi și o duc bine. Când vine vorba de astfel de lucruri economiștii nu se uită la cât e datoria în miliarde ci cât reprezintă atunci când o compari cu PIB-ul acelei țări, cu veniturile bugetare sau cu alți indicatori care au sens. Haideți să vedem cum arată lucrurile dacă punem datoria publică a României în context (cifrele sunt de la Ministerul Finanțelor Publice):

Așadar, deși datoria publică a României a crescut în termeni absoluți, a scăzut ca pondere în PIB din 2016 până în prezent. Raportat la PIB guvernarea PSD nu a crescut datoria publică a României. Ce a făcut USR a fost să ia valorile din 2018, să scadă valoarea din 2016 și apoi să calculeze ”la minut”. Dacă faceți același exercițiu cu datoria Japoniei sau a SUA o sa vi se pară că americanii sau japonezii sunt cei mai săraci îndatorați oameni de pe planetă și apocalipsa economică va veni peste ei. Dar vedem cu toții că o duc mai bine decât românii.

Asta nu înseamnă că lucrurile sunt ok, dimpotrivă, situația cu datoria României nu e chiar roză, dar problema nu e că ne împrumutăm ci de unde scoatem banii pentru a rambursa acele datorii, chestie pe care USR nu le spune.

Ca și idee ceea ce spune USR nu e fals și nu îi acuz de minciună ci de manipulare prin scoatere din context și prezentare a informației în stil tabloid. Investitorilor nu le pasă atât de mult de valoarea absolută a datoriei, altfel nu ar mai împrumuta nimeni SUA și Japonia ci de capacitatea de rambursare a datoriei. Cetățenii unei țări ar trebui la rândul să fie interesați de felul în care banii împrumutați vor fi cheltuiți și apoi rambursați, nu de valoarea lor absolută.

A spune că România se împrumută X euro la fiecare Y minute nu are nici un fel de valoare pentru un investitor, economist sau oricine înțelege cum funcționează lucrurile astea.

Dacă USR va ajunge vreodată la putere veți observa cum discursul lor se va schimba de la ”datoria a crescut cu X miliarde” la ”am scăzut datoria publică ca procent din PIB de la X la Y”. Altfel spus USR își alege indicatorul care îi convine și îl ignoră pe cel relevant.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


Manipulare de la PNL

PNL a publicat mai multe grafice care ar trebui să arate că Guvernul Dăncilă ruinează România și au zis așa:

Din cauza PSD, România înregistrează astăzi:
 0% creștere economică, față de ultimul trimestru din 2017!
 Cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană: +5,4% în luna iunie!
 Cel mai mare deficit bugetar în primele cinci luni ale anului: 8,14 miliarde de lei!
 deficit comercial de 5 miliarde de euro!
 creșterea ROBOR-ului de la 2,05% la începutul anului la 3,41% în luna iulie!
 scumpiri majore la gaze și energie electrică!
 0 km noi de autostradă!
 doar promisiuni!

Hai să le luăm pe rând:

  • 0% creștere economică – Sub PSD în 2017 România avea o creștere economică de 7%. În trimestrul 1 2018 creșterea e foarte mică (0,1%), dar nu e 0%. Deci afirmația e falsă. Apoi și chiar dacă ar fi 0% nu asta ar fi relevant ci ar trebui judecat într-un context mai larg pentru că tot ”din cauza PSD” se poate spune că România a avut 7% creștere în 2017. PNL alege doar ce îi convine evident.
  • Cea mai mare inflație din Uniunea Europeană – Faza cu inflația e mai complicată pentru că o parte vine din consum, o altă parte din surse care nu au legătură cu situația economică a României. Puteți citi explicațiile în rapoartele BNR.
  • Cel mai mare deficit bugetar în primele 5 luni – Adevărat, nimic de zis aici
  • Deficitul comercial de 5 miliarde – Păi nu are nici o treabă cu PSD, aia e ce consumă românii de rând și firmele românești pentru producție. Cum e vina PSD aici?
  • ROBOR e sus – e adevărat, o parte fiind vina PSD, altă parte fiind mișcarea normală a inflației în sus (vezi rapoartele BNR pentru motive)
  • Scumpiri la gaze și electricitate – o parte din scumpiri erau programate de mult ca parte din liberalizarea pieței de gaze și electricitate cerută de UE. Deci nu aș spune că e în totalitate vina PSD.
  • 0 km de autostradă – Nu au fost zero, ci vreo 15km de autostradă în 2017. Nu e mare diferența, dar impactul psihologic al acelui zero e mare, motiv pentru care PNL preferă să mintă și să nu spună că niște km au fost dați în folosire

Practic manipularea PNL e periculoasă pentru că e un cocktail de fakenews cu chestii adevărate, o metodă veche, dar foarte eficientă de a face propagandă. Dar cei de la PNL nu se mulțumesc cu chestiile de mai sus ci vin  cu chestii care nu au absolut nici un sens sau logică economică, cum ar fi de exemplu graficul acesta:

Graficul nu are logică pentru că, așa cum vă poate spune un student de anul 1 de la economie sau statistică, a compara trimestrele de mai sus e ca și cum ai compara merele cu perele. Creșterea economică nu e distribuită uniform pe parcursul anului, ceea ce înseamnă că a compara un singur trimestru nu are sens. Apoi graficul nu spune că în 2017 creșterea economică a României a fost de 7%! 7% oameni buni și PNL încearcă să dea impresia că România nu are creștere economică sub PSD. Se pot spune multe despre PSD, dar nu li se poate imputa că România ar fi avut scădere economică până în prezent. Puteau să îi atace pe alte chestii, dar nu pe asta pentru că uite, se fac de râs cu grafice din astea.

Manipulare de la PSD

Nu pot să mă ocup aici de toate chestiile dubioase care circulă în media plecând de la surse pro-PSD așa că am să mă opresc la câteva care mi-au sărit în ochi recent:

Hai să începem cu una ușoară:

Mișto nu? wageledgrowth nu?

Iată un extras din articol:

Întrebată cum va rezolva problema necunoașterii limbii române de către medicii maghiari, ministrul a răspuns că se studiază această problemă de către o comisie, pentru moment s-a găsit soluția angajării temporare în spitale de translatori, plătiți din fondurile Uniunii Europene pentru coeziune și dezvoltare durabilă. “Ar fi și o soluție să dăm bolnavilor  din spitale dicționare de limba maghiară, așa că încet încet toți pacienții vor face un mic efort și ar putea să se înțeleagă cu medicii, fiind direct interesați să înțeleagă cum să urmeze tratamentele” a adăugat ministrul.

Hopa, cumva articolul e la mișto? Iată ce zice un alt articol de pe siteul acesta:

„Micro-cipul subcutanat este obligatoriu, în circa doi ani o să-l aibă toată populația Romaniei. Pentru început vor fi la nou-născuţii, după care, într-un an, măsura se va aplica tuturor”, a declarat primul-ministru Vasilica Dancila. Pe toată durata vieții sale, alte informații pot fi integrate în microcip, cum ar fi CV-ul, diplomele și cazierul judiciar. Informațiile vor fi accesate numai de către serviciile acreditate, pentru a se respecta dreptul la confidențialitate.

Și dacă citim în secțiunea ”Despre” a siteului aflăm că:

TIMPURI GRELE  îşi asumă toată responsabilitatea pentru natura satirică a articolelor sale şi pentru natura fictivă a conţinutului acestora. Toate personajele care apar în articolele de pe acest site – chiar şi cele bazate pe oameni adevăraţi – sunt în întregime fictive şi orice asemănare dintre ele şi orice persoană, care trăieşte sau este moartă, este pur şi simplu un miracol.

Hai să mai luăm înca una (via Facebook):

Aici manipularea e mai subtilă pentru că menționează o serie de cifre scoase din context pentru a da impresia că realizarea e impresionantă. Problema e că atunci când o pui în context observi că acele cifre sunt de fapt mai mici decât cele din anii trecuți, deci realizarea e de fapt un eșec.

Au mai fost și alte manipulări, dar deja s-a scris despre ele. Puteți citi pe Factual despre investiții în infrastructură cu care se laudă Dăncilă și apoi depre rata șomajului.

Concluzii

PSD, USR și PNL fac propagandă sub o formă sau alta. Uneori sunt fake news-uri grosolane pe sistemul celor 2000 de medici maghiari, alteori sunt mai subtile prin scoatere din context (PNL și PSD) sau omiterea unor date comparabile (PNL, PSD și USR).

Ce ne spune asta despre cele trei partide politice?

  1. În primul rând că le pasă mai mult de voturi decât de adevăr, altfel nu ar încerca manipulări ale electoratului. La ce vor servi acele voturi PNL sau USR dacă oamenii respectivi nu au capacitate critică? Se vor duce imediat spre altcineva care le va vinde alte minciuni frumos ambalate.
  2. În al doilea rând își cred votanții proști sau neinformați pentru că pleacă de la prezumția că afirmațiile nu le vor fi verificate. De ce își desconsideră votanții? Nu știu, ar trebui să îi întrebați pe ei chestia asta.



ZF iar publică fake news

Zău dacă înțeleg ce e în neregulă cu Ziarul Financiar. Nu am nimic cu ei, dar văd că în mod constant dau cu bățul în baltă și mă întreb dacă e intenționat sau nu.

Ultima chestie e legată de numărul românilor care au salarii mai mari de 1.000 de euro. Ia ascultați aici:

La nivel naţional, numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă şi cu salarii de peste 1.000 de euro net pe lună a ajuns la finalul lunii aprilie din acest an la 217.402 persoane, în creştere cu 80% (adică cu 96.178 de persoane) faţă de perioada similară a anului trecut.

Și screenshot:

Ignorați pop-up-ul cu ”cele 5 familii mult mai puternice decât masonii sau illuminati”, ZF e ziar quality.

De ce zic că e fake news? Pentru că acelasi ZF si fix același autor zicea în februarie 2018 așa:

Oficial, peste 280.000 de români câştigă peste 1.000 de euro net pe lună, dublu faţă de acum cinci ani

Și screenshot:

Gândul a preluat articolul de pe ZF, aflat acum în spatele unui paywall, și mai zice așa:

În 2013 în jur de 132.000 de români aveau salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună, adică mai puţin de 3% din totalul angajaţilor din economie, iar în toamna anului trecut numărul acestora a ajuns la peste 283.000 de persoane, reprezentând aproape 6% din totalul angajaţilor din economie.

Repet, textul de mai sus e preluat de Gândul de la Ziarul Financiar. Și ca să fiu sigur că e de la ZF textul, am mai găsit pe google cu copy și paste același text pe siteul România Liberă.

Așadar:

  • februarie 2018: ZF zice că sunt 280.000 de români cu salariu peste 1.000 de euro, dublu față de acum 5 ani
  • februarie 2018: Tot ZF, via Gândul zice că în toamna lui 2017 numărul angajaților cu salariu peste 1.000 de euro ajunsese la 283.000 de persoane
  • mai 2018: ZF spune că sunt 217.042 români cu salariu peste 1.000 de euro, cu 80% mai mult decât anul trecut pe vremea asta.

Dacă aplicăm regula de 3 simplă la informațiile publicate de ZF ajungem la următoarele cifre:

2013: În România sunt 132.000 români cu salariu mai mare de 1.000 de euro

mai 2017: În România sunt 120.579 români cu salariu mai mare de 1.000 de euro

toamna 2017: În România sunt 283.000 români cu salariu mai mare de 1.000 de euro

februarie 2018: În România sunt 280.000 români cu salariu mai mare de 1.000 de euro

mai 2018: În România sunt 217.042 români cu salariu mai mare de 1.000 de euro

Acum vin întrebările și nelămuririle:

  1. Cum se face că în mai 2017 erau mai puțini români cu salariu mai mare de 1.000 de euro decât în 2013? E posibil asta? Îmi vine greu să cred
  2. Cum poate să crească numărul celor cu salariu mai mare de 1.000 de euro din mai 2017 până în toamnă 2017 de la 120.000 la 283.000? E fezabilă sau realistă o astfel de creștere? Nope, nu e.
  3. Ce s-a întâmplat din februarie 2018 până în mai 2018 de s-au pierdut pe drum 63.000 de români cu salariul peste 1.000 de euro? Și-au pierdut locurile de muncă? Au emigrat? Unde sunt?

M-am gândit la posibile explicații, de exemplu: din cauza cursului de schimb s-a modificat definiția unei persoane care câștigă peste 1.000 de euro, dar cursul RON/EUR nu a variat atât de mult încât să explice diferențele astea uriașe. Nici revoluția fiscală prin schimbarea salariului net nu a condus la modificare atât de drastică a salariului net, mai ales că marile fluctuații sunt în interiorul anului de raportare, (ex: 2017 și 2018) nu între ani.

Ce îmi e clar însă e că fraze de genul: ”a crescut cu 80% numărul celor cu salarii mai mari de 1.000 de euro” sunt fake news.

Și NU ZF, numărul nu poate să fii crescut cu 80% pentru că tot voi spuneați că în toamnă erau 283.000 de oameni cu salarii mai mari de 1.000 de euro! Care e valoarea corectă până la urmă? De curiozitate vă uitați și voi să coincidă statisticile astea cu salariu mai mare de 1.000 de euro cu celelalte statistici pe salarii pe care le publicați? Gen asta din 2017:

Peste 360.000 de angajaţi români, adică 9% din total, câştigă peste 5.000 de lei brut pe lună (3.500 de lei net), aceştia fiind cel mai bine plătiţi angajaţi din economie. 

Pur și simplu cifrele publice de-a lungul timpului de ZF nu au nici o noimă dacă le compari. Să mai spun că autorul textului e același pentru toate?

Și ZF nu e la prima abatere de genul, dar din motive care îmi scapă nu par a avea nici cea mai mică intenție să facă ceva în sensul ăsta. Apoi auzim că presa e pe moarte și că nimeni nu vrea ziare quality. Ha ha! Quality cu cifre care nu se leagă și cu popup-uri cu familii mai puternice decât Illuminati și masonii!

Și știți de ce mă agit? Pentru că acel ”80% creștere” va fi folosit ca unealtă de propagandă politică! E normal să te lauzi cu realizări ale guvernării tale, nu e normal să ai o creștere care e de fapt scădere și să spui că e de bine.




USR a uitat cum se face opoziție

Știți vorba aia cu: ”O poză face cât 1,000 de cuvinte”?

Postarea originală o găsiți pe pagina de Facebook a USR sector 5, dar nu știu de ce am o bănuială că va dispărea la un moment dat.

Haideți să vedem ce e în neregulă cu postarea asta de pe facebook:

  1. Nu e amuzantă – nu văd cum ar putea să fie chestia asta amuzantă. Înțeleg 1 aprilie, ha ha, dar…nu e nimic amuzant în ea.
  2. E creată de un partid politic care se vrea serios – iar asta e un mare problemă, pentru că nu poți fi luat în seamă ca partid politic cu faze de genul ăsta. O imagine bună în politică se construiește cu greu și se pierde cu o ușurință uluitoare. Un partid politic care vrea să fie luat în serios nu are voie să posteze astfel de chestii.
  3. E o greșeală uluitoare de comunicare – Liviu Dragnea, până la o nouă condamnare rămâne un om nevinovat. Prerogativele sale în stat sunt în linie cu legea pe care USR pare că o uită. Atacul ăsta nu e doar ieftin și ineficient ci și o greșeală uluitoare de comunicare, având în vedere că Liviu Dragnea nu încalcă nici o lege în prezent.
  4. Poate deschide cutia pandorei – Fie că ne place, fie că nu, Liviu Dragnea e președintele principalului partid din România. Al treilea partid din stat ca număr de voturi spune, în glumă, că a fugit în Brazilia. Haideți să facem altfel, dacă PSD publică pe facebook ”în glumă” un text care spune că DNA tocmai l-a săltat pe Cristian Ghinea pentru nereguli în perioada în care era ministru? Mai râdem sau ne ofuscăm și începem să o băgăm pe aia cu fake news și intoxicare? Stai, dacă o face USR e glumă, dacă o face PSD e fake news?
  5. S-au folosit de imagini fără permisie – Iar ăsta e un punct sensibil, pentru că s-au folosit de logo-ul Antena 3 fără permisie, de fotografia unei persoane care lucrează acolo, cel mai probabil fără permisia lor. Cum ar fi să te trezești într-o dimineață că PSD ți-a folosit poza ta într-o campanie anti DNA? După care oamenii ar spune: ”stai boss, calmează-te! era doar o glumă!” Ai gusta gluma asta? Ai zice: ”ok, dacă e doar o glumă, e în regulă, nu mă supăr”? Dacă Antena 3 îi dă în judecată are șanse bune de a câștiga procesul.

USR ar trebui să înceteze cu postări de genul acesta și să își facă treaba pentru care au fost aleși și sunt plătiți, în loc să le ia pâinea de la gură celor de la Times New Roman.




Ciprian Ciucu, consilier PNL nu știe cum funcționează TVA-ul

Sunt genul de om care nu se ia aiurea de alte persoane pentru că sunt adeptul zicalei: doar cine nu muncește, nu greșește! Dar din când în când simt nevoia să semnalez anumite chestii pentru că sunt importante și trebuie să rămână scrise pe undeva atât pentru mine cât și pentru alții care vor să îți formeze o opinie despre o anumită persoană.

Despre Ciprian Ciucu am mai scris și îl dădeam ca exemplu pozitiv ca reprezentant al opoziției PNL la Primăria Municipiului București. Și Ciprian Ciucu a făcut o  treabă bună până acum la PMB.

Dar din păcate și el, ca mulți alții români suferă de o boală grea: ”Frica de a nu se pricepe la orice” sau FANSPO. În cazul în care nu știați FANSPO e una din cele mai răspândite boli din România și afectează anual milioane de români. Principalul simpton e datul cu părerea în public pe subiecte la care oamenii nu se pricep, corelat cu insistența că ei știu mai bine decât alții.

Boala asta afectează din păcate și oameni ok, cum e Ciprian Ciucu și nu pot să trec cu vederea astfel de scăpări din păcate. Iată afirmația la care mă refer:

 

Cei care lucrează în fiscalitate și-au dat seama imediat ce e în neregulă cu afirmația de mai sus, dar haideți să explic pe înțelesul tuturor: domnul Ciucu nu știe că regula generală când vine vorba de TVA e că taxa asta reprezintă un cost doar pentru consumatorul final, nu și pentru business-urile de pe lanț.

Altfel spus, o firmă care cumpără bunuri de exemplu plătește furnizorilor săi TVA pentru acele achiziții. În același timp acea firmă va fi obligată să adauge TVA pe factura pe care o va emite atunci când vinde bunurile respective clienților săi. La final de lună sau trimestru se va uita la conturile sale de TVA și va face următoarea chestie: va lua suma reprezentând TVA-ul datorat furnizorilor săi pentru luna /trimestru respectiv și o va scădea din suma reprezentând TVA-ul care îi este datorat ei de către clienți. Diferența fie o va plăti statului, fie o va cere înapoi de la stat. Matematic ar arăta cam așa:

TVA care trebuie să i se plătească firmei pentru perioada respectivă (contul 4427)

minus

TVA datorat de firmă furnizorilor săi pentru perioada respectivă (cont 4426)

= TVA de plătit autorităților (dacă diferența e pozitivă) / TVA de recuperat de la stat (dacă diferența e negativă)

Consumatorul final e cel care nu are drept de deducere pentru că, de regulă, nu e business (spre exemplu oameni normali care cumpără bunuri și servicii de la firme, ONG-uri sau instituții publice, cum ar fi Primăria București).

Acesta e unul din primele lucruri pe care le învață cineva care lucrează în taxe și știu asta pentru că am făcut zeci de traininguri pe taxe.

Ei bine, domnul Ciucu nu știe chestia asta elementară de TVA și se apucă și zice o enormitate: TVA-ul reprezintă un cost pentru firmele făcute de Primăria București și prin urmare consumatorul final (cetățeanul) ajunge să plăteacă TVA reprezentând aproape jumătate din total nota de plată. Ba mai vine și cu un grafic. Dacă ar fi rămas la stadiul de afirmații putea spune că nu a înțeles lumea ce  a vrut să spună, dar graficul demonstrează dincolo de orice dubiu că nu înțelege cum funcționează TVA-ul.

Partea  tristă însă nu e asta, orice om greșește ci comentariile pe marginea postării sale:

Putea să își dea seama că a zis o prostie și să se oprească, dar nu…a insistat că are dreptate! Până și în comentariul său admite că doar consumatorul final trebuie să plătească TVA, dar cumva are impresia că TVA-ul e cost și pe lanț, două afirmații care se bat cap în cap!

Nu am reușit să găsesc un CV al domnului Ciucu din păcate, dar aparent are multe proiecte la activ în sectorul public, inclusiv ceva proiecte finanțate de Banca Mondială. E un pic straniu sa ai astfel de proiecte și să nu știi că TVA-ul se poate deduce, dar nu asta e important! Ce e important e că dl. Ciucu are ZERO experiență pe partea de TVA, dar cu toate astea își dă cu părerea pe subiect!

Afirmația sa că aproximativ jumătate din banii plătiți de PMB companiilor sale reprezintă TVA nu e doar fake news ci și bad news, pentru că face greșeli elementare de fiscalitate.

Și apropo de FANSPO, boala asta de care vă spuneam, un alt simptom al său e că oamenii care suferă de ea nu admit lucrul acesta, nici atunci când e clară treaba asta. În cazul de față Ciprian Ciucu a șters postarea de mai sus în loc să admită că s-a înșelat și apoi a reluat tirada obișnuită de postări anti-Firea, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Ceea e și mai trist e că omul nu s-a prins că era ceva urmă de adevăr în afirmația sa:

Da, a avea acele firme pe lanț crează o problemă: aceea că fiecare din ele va avea costuri și cheltuieli inutile + o marjă de profit. Dacă PMB avea nevoie de 100 de lei pentru a presta un serviciu (ex: înlocuirea a 5 becuri de iluminat stradal), 3 firme vor avea 3 consilii de administrație, fiecare cu remunerații acordate membrilor, 3 rânduri de resurse umane, 3 rânduri de contabili, 3 rânduri de staf administrativ și așa mai departe. Fiecare firmă va trebui să facă și profit (atenție, nu sunt regii autonome, ci societăți comerciale, deci scopul lor e de face profit!).

Era suficient să vorbească despre costurile inutile și profitul nelegitim de pe lanț pentru a transmite mesajul corect, chiar nu era cazul să se bage în TVA.

 




Fake news: Prețul ouălor în România vs Germania

De ce moare presa în România?

Nu din cauza oamenilor care preferă știrile moca ci din cauza siteurilor / ziarelor care nu sunt în stare să scrie o știre decentă. Exemplul concret: o știre Digi 24 despre prețul la ouă care sună cam așa:

Ia luați aici mostră de jurnalism:

În supermarketuri, 10 ouă costă peste 10 lei, adică doi euro. În Germania, preţul de-abia depăşeşte un euro.
Credeați că Digi24 va face calcule complexe sau va căuta modalități de a afla cât costă ouăle în Germania vs. România? Nope! Ce atâtea calcule domne, ia de aici:

„Le crești cu 40, 50 %… este prea mult! Au profitat de acest lucru şi bineînţeles, la raft, au mai adăugat un 5-10 la sută. După cum vedeți, și rafturile sunt pline. Nu cumpără nimeni”, spune un client.

Îmi place cum în România poți lua orice gigel din supermaket și el îți poate spune cu cât cresc prețurile pe lanțul de distribuție, de la producător până la raft. ”Un client” ăsta știe că la supermarketul are marjă de 5 – 10% pe ouă, distribuitorul 40 – 50%. Cool!

Altă chestie:

„În Germania, un cofraj cu zece ouă costă un euro și 9 cenți. În comparație cu România sunt mult, mult mai mici, nu numai la ouă, ci la toate produsele”, a declarat pentru Digi24 Oana Adriana Mircea, o româncă mutată în Germania.

Foarte tare! Deci o româncă mutată în Germania știe că un cofraj de 10 ouă costă fix 1 euro și 9 cenți! Mă simt prost, eu dau alt preț pe ouă ori de câte ori mă duc la cumpărături, chit că e vorba de același magazin. Dar doamna Oana Adriana Mircea a zis fix prețul din Germania: 1 euro și 9 cenți! Nici mai mult, nici mai puțin.

Articolul Digi24 poate fi așadar rezumat în felul următor:

Pasul 1: se intreabă o persoana de pe stradă cât costă 10 ouă în România.

Pasul 2:  se întreabă o persoană de pe stradă cât costă 10 ouă în Germania.

Pasul 3: Succes, ai un articol!
Și dacă aveți curiozități privind prețul ouălelor în Germania și România, mi-a luat 2 minute să fac niște calcule și să văd cât costă ouăle în cele două țări

Germania
Prețul mediu a unui carton de 12 ouă în Germania e 1.71 EUR. Prețul minim e de 1.31 EUR. Dacă aplicăm regula de 3 simplă rezultă că 10 ouă costă 1.09 EUR. Fabulos! Persoana de pe stradă, pe nume Oana Adriana Mircea a nimerit la fix prețul minim al ouălor! Nu oricum, ci la la cent! Ar putea fi o coincindență faptul că prețul minim de pe un agregator e fix prețul zis de o persoană aiurea de pe stradă?
Haideți să vedem și România:
Prețul mediu în România: 8.12 RON pentru 12 bucăți, adică sub cei 2 EUR de la Digi! Doar că ăsta e prețul pentru 12 ouă. 10 bucăți înseamnă 6,76 RON adică mult sub valoarea menționată de ei. În plus minimul în România e undeva  la 6 RON conform sursei folosite de mine. În București sunt mai scumpe ouăle decât în Câmpina sau alte orașe mici, așa că atunci când spui prețurile în România trebuie să ai în vedere prețuri medii. Dar o medie înseamnă să ai și valori mai mici și valori mai mari (că de aia e medie). Pentru Digi24 nu contează, ei știu că 10 ouă în România sunt 2 euro, ce dacă nu e adevărat în 99% din cazuri.
Așadar, preț dublu al ouălor în România vs Germania? Nope! Fake news! Profesionalism zero de la Digi24!
Și apropo de profesionalism, evident că articolul nu e semnat.



De ce nu se înghesuie nimeni la cules recolta pe 50 de lei

În fiecare an în perioada asta apar aceleași știri de rahat despre cum România e o țară plină de leneși și asistați sociali care nu vor să muncească nici când angajatorii binevoitori, generoși, dar și disperați le flutură pe sub nas sume uriașe de bani.

Pro TV în mod special insistă să ne demonstreze că logica economică a murit de tot pe Pache Protopopescu și vine cu mostre de jurnalism precum asta:

Nici munca la ţară nu mai e ce a fost. Să găseşti un zilier pentru serele de roşii sau pentru alte munci ale câmpului pare mai greu decât să câştigi premiul cel mare la loterie.

Ce spun şi investitorii, dar şi proprietarii de terenuri, precum şi cei care caută să califice lucrători e că la sat a cam dispărut cheful de muncă.

Fain, nu? Ai zice că oamenii ăia stau toată ziua cu fundul în sus, chiar și atunci când li se dau sume uriașe de bani, pentru că aparent a găsi oameni dispuși să muncească e mai greu decât să câștigi la loto, nu?

Iată despre ce salarii vorbim:

La Barnova, ziua de lucru la câmp se plăteşte cu 50 de lei, dar sunt oameni dispuşi să le dea zilierilor chiar şi 120, plus 3 mese pe zi. 

Cine vrea cu adevărat să muncească ar putea câştiga cel puţin 1.000 de lei lunar.

Din ajutoarele sociale, adică venitul minim şi alocaţiile copiilor, se poate ajunge la 500 sau chiar 700 de lei, fără să ridici un deget. 

50 de lei pe zi e o sumă fabuloasă, nu-i așa? Dacă înmulțim cu 21 de zile lucrătoare obținem 1050 RON, adică salariul minim pe economie (net). Ai fi zis că niște oameni care declară jurnaliști au proprietatea cuvintelor și știu să facă o comparație… aparent nu și cei de la Pro TV.

Iar legat de ajutorul acela social fabulos, chiar aș vrea să văd și eu cine primește sumele alea de bani. Nu de alta, dar dacă ne uităm la legislația referitoare la Venitul Minim Garantat, despre care am mai scris acum câteva luni când Tăriceanu se murdărise la gură de liberalism, putem observa cu ochiul liber că în județul Vaslui ajutorul social mediu era 303 RON în martie 2017. Bineînțeles că autorii articolului nu au dat nici un fel de explicație pentru sumele alea, pentru că nu s-au deranjat să intre pe site-ul Ministerului Muncii și să ia niște cifre mai exacte (toată lumea știe că doar fraierii folosesc statistici).

Și ca să înțelegeți cât de departe merge cinismul oamenilor care au scris chestia asta luați aici mostră de jurnalism:

Ați înțeles da? Dacă nu vreți să munciți, luați-vă un bătrân în bătătură! Ce contează că ăștia bătrâni mai și mănâncă sau, mai rău, au nevoie de pastile ca să nu moară (ai dreacu’ boșorogi!), voi luați-vă unu, nu fiți fraeri, nu munciți!

Dacă până aici nu ai închis pagina și mi-ai umplut frigiderul, înseamnă fie că ești masochist fie că ai mai mult de 2 neuroni între urechi (nu te bucura, o să ai o viață mizerabilă în față). Drept mulțumire hai să îți explic de ce firmele / patronii din sectorul agricol nu găsesc oameni să muncească pe câmp în perioada asta.

Primul lucru pe care trebuie să îl înțelegi e că oamenii ăștia au nevoie de zilieri, nu de angajați permanenți! Asta e cheia problemei! Munca în agricultură e sezonieră (duh! bravo bă, ai descoperit apa caldă!) iar în perioada asta se culege recolta. De aceea e nevoie de oameni care să stea pe câmp și să adune struguri, mere, dovleci sau ce dumnezeu se mai cultivă prin România.

Problema e că pe ogoarele României nu se află numai recolta firmelor private ci și recolta a milioane de români care lucrează în agricultura de subzistență.

Altfel spus, vorbim de un caz clasic de cost de oportunitate. Omul de la țară are de ales practic între:

  • a nu culege recolta de pe câmp și a primi la schimb 50 de lei pe zi sau în jur de 1,000 lei timp 2 luni și ceva (bani care i-ar ajunge tot 2-3 luni probabil) sau
  • a culege recolta și a trăi din ea el, familia lui, animalele lor și bătrânul acela racolat pentru ajutor social până anul viitor.

Vaca mănâncă fân iarna. Fânul trebuie cosit și pus în căpițe. Porcii mănâncă dovleci care trebuie adunați de pe câmp și depozitați. Găina și porcul mănâncă mălai și boabe care vin din porumbul ăla de crește pe câmp, nu în Mega Image. Și dacă vă imaginați că asta e o treabă ușoară aflați de la un om care a participat la munca de câmp că nu e.

Oamenii de la țară nu sunt nici leneși nici tâmpiți, pur și simplu au de ales între recolta care le permite supraviețuirea timp de un 1 an sau să lucreze pentru niște bani nesiguri timp de 2-3 luni pe an și să nu aibă cu ce se întreține tot restul anului.

Iar pe cei de la Pro TV ar trebui să îi trimită cineva câteva zile pe câmp ca să înțeleagă de ce nu se înghesuie nimeni să o facă pentru 50 sau 100 de lei pe zi. Nu de alta, dar dacă ar fi ușor ar fi plin de absolvenți de jurnalism pe acolo…