1

Gânduri multe și mărunte #1

Niciunul din subiectele astea luate individual nu merită un articol, dar le last aici pentru posteritate.

Demisii în USR

Mai mulți oameni din USR au decis să își dea demisia (exemplu, alt exemplu), între care și Florina Presadă. Toți acești oameni au descoperit că de fapt conducerea USR e nasoală, că manipulează și fac ce vor ei. Îmi aduc aminte cum tăceau toți mâlc când zicea Caramitru chestii nasoale sau când Barna ori Năsui făceau gafe în lanț. Sau poate atunci când o țineau cu PSD în sus, PSD în jos, fără să aibă vreun plan concret pentru când vor prelua puterea.

Am aflat apoi că Florina Presadă își va face partid. Îi urez succes la strâns semnături, principalul obstacol din calea partidelor noi. Îmi aduc aminte de altfel cum a râs lumea când Demos cerea coborârea pragului electoral. USR era bine mersi atunci, cu oameni în Parlament (între care și Florina Presadă), dar nu era în interesul partidului să favorizeze apariția de grupări noi. Dar uite ce bine ar fi prins acum.

Cum l-a umilit România pe Xi Jinping

”Xi Jinping a fost umilit marți de România” zice Digi 24 citând Politico. Dacă vă uitați în linkul de la Politico nu e folosit nicăieri cuvântul umilit, dar când primești bani de la Guvern trebuie să arăți în ce superputere mondială s-a transformat România. Ceaușescu ar fi gelos pe rezultatele astea.

Dar am vrut de curiozitate să văd cum l-a umilit România pe Xi Jinping și am aflat că a făcut asta prin faptul că l-a trimis pe Claudiu Năsui la un summit ceva unde era Xi Jinping în loc să meargă Florin Cîțu sau Iohannis.

Ministrul fără minister

Am citit recent o știre care m-a lăsat cu gura căscată: Ministerul Economiei și Ministerul Energiei nu au reușit nici până în ziua de azi să împartă atribuțiile între ele pentru că miniștri desemnați nu se înțeleg cum să împartă companiile între cele două ministere. Există un OUG din decembrie 2020 care spune ce și cum, dar se pare că nu prea contează, oamenii nu vor de nicio culoare să se înțeleagă.

Nu știu dacă realizați grozăvia: 2 miniștri din actualul Guvern încă nu știu peste ce o să guverneze deși au bugete aprobate. E halucinant și încă o dovadă de cât de bine merge coaliția PNL – USR.

14.000 de bugetari

Florin Cîțu va declanșa o anchetă la Ministerul Finanțelor pentru că nu crede că au fost angajați 14.000 de bugetari sub mandatul PNL. Ca să punem lucrurile în context: Prim Ministrul Florin Cîțu vrea o anchetă la ministerul pe care l-a păstorit până la final de decembrie pentru a verifica dacă Ministrul de Finanțe Florin Cîțu a raportat sau nu corect 14.000 de bugetari în plus. Eu v-am zis că ”statul paralel” e bine mersi, dar se pare că nu doar la USR ci și la PNL.

Apropo de asta, nu au fost angajați 14.000 de bugetari cum crede domnul Cîțu ci au fost angajați cu 14.000 de bugetari mai mult decât erau în mandatul PSD. Ministerul Finanțelor raportează numere totale, deci dacă se raportează 1 milion de oameni în mai și apoi tot 1 milion de oameni în iunie nu înseamnă că nu au fost angajați bugetari ci că numărul intrărilor e egal cu cel al ieșirilor. Oamenii mai mor, se mai pensionează, își mai dau demisia de la stat șamd. Dacă în decembrie 2020 sunt cu 14.000 de bugetari mai mult decât în Septembrie 2019 când a pierdut PSD puterea înseamnă că sunt cu 14.000 de bugetari mai mult. În realitate numărul angajărilor e mult mai mare.

Voi chiar credeați promisiunile electorale?

Rămânem la dl. Cîțu care spune ce gândesc mai toți politicienii, dar nu prea au curaj să spună: promisiunile electorale nu valorează nimic. Întrebat fiind de promisiunea de a mări pensiile cu 8% în 2021 a zis așa:

Mărirea pensiilor cu 8% era în programul electoral, nu în programul de guvernare. (sursă)

Înțeles? Ce contează mai mult, ce ai promis pentru a fi ales sau ce ai zis că vei face după ce te-ai văzut ales?

Cristian Ghinea nu știe cu cine face poze?

Știați că există și PSDiști buni? Nu știați. Ei bine dl. Ghinea e mândru tare de primarul localității Ciugud Gheorghe Damian, pentru că a atras fonduri europene. Dl Damian a fost mult timp membru PSD și primar sub acest partid timp de 17 ani. Se pare că PSD nu mai e ciumă roșie când ai nevoie de o poză.

Tot dl. Ghinea s-a văzut și cu Silviu Ponoran primar în Zlatna ales prima oară în 1990. Dl. Ponoran e de la PNL și are ceva probleme cu ANI pentru că a dat niște contracte firmei fiului său.

Nu e ca și când dl. Ghinea și-ar fi construit discursul ultimilor 4 ani pe faptul că PSD e ciuma roșie și ”fără penali în funcții publice”.

Ar mai fi și altele, dar încerc să nu bag în teme pe care nu le stăpânesc.




Florin Cîțu și obsesia cu rușii

Nu știu dacă îl urmăriți pe Florin Cîțu, senator PNL și aprig libertarian, dar și critic al lui Orlando Teodorovici. Ei bine dl. Cîțu o tot ține de câteva luni de zile cu ideea că Teodorovici, Dragnea și Vâlcov sunt oamenii rușilor.

Și sincer mi s-a acrit de câte postări pe tema asta am văzut. Gen astea:

Sau asta:

Ori asta:

Sunt mult mai multe, dar nu prea am chef să umblu prin feed-ul lui de Facebook. În fine, ați prins ideea!

Astăzi însă s-au atins noi culmi ale creativității și zău că nu îmi dau seama dacă omul trollează sau e serios!

Nimic din postare nu dă impresia că ar fi o glumă, dar nu îmi vine să cred că pot citi așa ceva! Fiți atenți aici:

Băăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăi oameni buni! Tipul ăsta votează legi în Parlament și face parte opoziția care vrea să ia locul PSD!

Voi realizați că el a văzut un avion de la Aeroflot într-un clip și ăla e fix avionul companiei Aeroflot cu care a zburat Orlando în Cuba! Și mai are și steagul Rusiei necredincioșilor! Voi realizați că asta demonstrează tot! Quod Erand Demonstrandum fraierilor care nu l-ați crezut pe dl. senator Florin Cîțu când vă spunea că Orlando e vândut rușilor! Luați de aici dovezi!!!

Nu știu de voi, dar eu mă duc să îmi desfac o bere și să mă uit pe Duck TV până îmi mai revin un pic…

P.S: Chestia asta cu Rusia e o pâine de mâncat în Opoziție. Și Cristian Ghinea tot pe acolo bate:

Oamenii ăștia vor să conducă România 🙁

 




USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii

 
Am impresia că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii. Caz concret, Cristian Ghinea și Cristian Năsui au ieșit în media cu chestia asta :
 
Cristian Ghinea despre redevente petroliere și fonduri de pensii
Citez (via Facebook):

“Soluția pentru a împiedica sifonarea banilor din redevențe: soluția pe termen lung pentru pensii”

Ok, nu sună rău, asta fac și norvegienii cu banii din petrol. Să vedem mai departe:

Am depus împreună cu colegii mei Cristina Prună și Claudiu Nasui un amendament la Legea Offshore prin care banii obținuți din redevențe și impozitele pentru veniturile suplimentare să fie virați la Pilonul 2 de pensii. Ferim astfel acești bani de risipirea de către guverne iresponsabile sau prin sifonarea către clientela politică și îi punem la lucru în interesul populației. Propunerea noastră prevede ca administratorii fondurilor private de pensii să investească cel puțin jumătate din banii obținuți în industria chimică, petrochimică și în energie. Punem banii la treabă – finanțăm un sistem, cel de pensii, aflat în deficit, investim în industrie și obținem profit pentru pensiile românilor.

Primul semn de alarmă: amendamentul e depus de Claudiu Nasui

Pentru cei care nu știu el e tipul care a făcut o gafă uriașă cu split TVA-ul și apoi a depus un amendament care risca să blocheze complet activitatea ANAF. După două chestii de genul ăsta privesc cu suspiciune orice fel de propunere venită de la el. Nu e vorba de răutate, dar are 2 rateuri grave la activ.

A doua problemă: banii să fie virați la Pilonul 2 de pensii

De ce ar fi asta o problemă? Din mai multe motive. Mai întâi pentru că Pilonul 2 de pensii manageriază banii din pensii ai populației, DAR la nivel individual! Altfel spus, la Pilonul 2 se duc banii în conturi individuale care au nume și prenume. Tu ca cititor ai o sumă într-un cont la un fond de pensii private. Eu am alt cont cu altă sumă în care s-au adunat bani din contribuția mea la fond. Tu nu ai acces la banii mei la fel cum nici eu nu am acces la banii tăi. Bun, acum vine întrebarea: dacă banii din redevențe se duc la Pilonul 2, în contul cui intră?  Intră și în al meu și în al tău? Dacă da cât intră la mine și cât intră la tine? Va fi aceeași sumă? Dacă nu cum departajezi între cetățenii aceleiași țări. Altfel, ce facem cu oamenii care nu contribuie la Pilonul 2? Sunt oameni care acum au 60 de ani și au ales să nu contribuie la Pilonul 2 pentru că nu avea sens economic pentru ei. Sunt șomeri sau oameni care au plecat din țară după ce au contribuit cu taxe și impozite. Ei nu sunt cetățeni ai României? Nu ar trebui să beneficieze și ei de banii aceștia? Oamenii  de la USR nu se gândesc și la ei? Ce încerc să spun e că a vira banii la Pilonul 2 nu are sens nici juridic nici economic!

A treia problemă: unde să fie investiți banii?

Văd că planul ar fi să se investească jumătate din sumă în industria chimică și de energie. Ca un om născut și crescut în Râmnicu Vâlcea m-aș bucura să văd Oltchimul funcționând din nou la capacitate maximă. Pe de altă parte însă tot eu îmi amintesc milioanele de dolari băgați de Oltchim în echipa de handbal! E fain să ai campioana României la handbal feminin în oraș! Dar nu e deloc fain să te gândești că o companie ținută în viață de stat băga milioane de dolari într-o echipă de handbal! Ce garanție avem că treaba asta nu se va întâmpla din nou dacă se pompează bani în industria chimică de stat? Trebuie să spun cuvântul magic ”corupție” ca să priceapă oamenii unde duce pomparea de bani aiurea? Nu cred că inițiatorii proiectului s-au gândit atât de departe, dar ar trebui să le amintească cineva că suntem membrii UE de mai bine de 10 ani. De ce e important? Pentru că USR nu zice nimic de faptul că a băga bani în industria chimică sau de energie se califică drept ajutor de stat. Iar UE nu permite asta! Iar Cristian Ghinea, ca om care a avut contact cu legislația UE ar trebui să știe asta. Haideți să ne întrebăm altfel: de ce nu sunt băgați banii aceștia în industria aerospațială? Sau în IT? Sau în inteligență artificială? Știu, știu, logica economică e că gazele și petrolul din Marea Neagră pot susține companii din domenii conexe, dar acele lanțuri de producție au fost separate sau distruse acum mulți ani! Ce a mai rămas din industria chimică și petrochimică a fost privatizat sau e pe perfuzii (Oltchimul). Cele privatizate au alte lanțuri de producție în care statul nu are sens să se bage. Nici nu poate din cauza legislației UE. Iar în companiile de stat aflate pe moarte, încă vrem să mai băgăm bani?

A patra problemă: se reduce deficitul

Trebuie să recunosc că la partea m-au băgat în ceață și e motivul principal pentru care spun că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii:

Punem banii la treabă – finanțăm un sistem, cel de pensii, aflat în deficit, investim în industrie și obținem profit pentru pensiile românilor.

Deficitul de pensii de care vorbesc ei e la sistemul de pensii de stat, adică la Pilonul I. USR zice că banii vor merge la Pilonul II însă. Pilonul II nu e în deficit din câte știu eu. Deci fraza asta nu are sens! Ar avea sens dacă banii din redevențe ar merge la Pilonul I, nu la Pilonul II în schimb. În plus se ignoră faptul că deficitul la Pilonul I vine în mare parte din cheltuieli mari cu pensiile speciale. Acolo e gaura cea mare! Am avut discuția asta cu un bun prieten și el îmi sugera că poate s-au referit la faptul că:

  • pe termen lung s-ar reduce deficitul prin generarea de activitate economică care aduce venituri la stat sau
  • plătind o pensie mai mare din Pilonul II se poate reduce contribuția la Pilonul I

Dar nici așa nu are sens pentru că dpdv al contabilității bugetare Pilon I și Pilon II sunt separate. Dacă bagi bani mulți în Pilonul II, plătești pensii mai mari într-adevăr, dar nu diminuezi deficitul de la Pilonul I. Poți da în schimb o lege prin care să reduci sumele plătite fiecărei persoane ca pensie din Pilonul I spunând că diferența va veni de la Pilonul II. Dar asta e altceva și nu are treabă cu banii din redevențe ci cu contabilitatea bugetară. Ca să nu zic că randamentul Pilonului II nu e garantat. Pe românește ce spun cei de la USR nu are sens economic!

De ce spun că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii?

Recapitulând, pentru că:

  1. Fac o confuzie gravă între Pilonul I și Pilonul II
  2. Nu știu sau se fac că nu știu că Pilonul II are conturi individuale ale contribuabililor, nu e fond găleată ca Pilonul I
  3. Nu par să știe de unde vine deficitul sistemului de pensii.

Alte probleme:

  • Nu știu că ce vor să facă ei se califică drept ajutor de stat și nu e permis de UE
  • Vor să bage bani în niște industrii pe moarte sau deja privatizate în loc să îi investească în chestii care să genereze bani și de viitor

 




Alegeri pentru stabilirea candidaților la europarlamentare în USR

Ceva vești bune din politica românească: USR va avea alegeri pentru stabilirea listei de candidați la europarlamentare (via Hotnews):

Potrivit sursei citate, votul se va desfășura printr-un sistem electronic, on-line, securizat și verificabil. Fiecare membru va putea să aleagă 7 candidați și să le acorde puncte în ordinea preferințelor:  candidatul cel mai bine plasat va primi 9 puncte, cel de pe locul doi va primi 7 puncte și următorii candidați vor primi 5, 4, 3, 2, respectiv 1 punct. Pentru fiecare candidat se va face suma tuturor punctajelor primite pe buletinele de vot pe care acel candidat a fost votat. Candidații vor fi ordonați conform sumelor punctajelor primite.

E un pas în direcția potrivită pentru transparența din politica românească cu siguranță. Și ca o paranteză, sper că USR nu va trimite la Bruxelles oameni care promovează altceva decât oameni care știu ce sunt alea valori europene.

E bun sistemul acesta de alegeri?

Legat de sistemul de nominalizare trebuie spus că alegerile astea sunt mult mai transparent decât ce nominalizările cu negociere. Totuși trebuie înțeles că nici acest sistem nu ține cont de preferințele din afara partidului. Asta înseamnă că pe lista de europarlamentare ar putea ajunge oameni buni la urcat pe scara ierarhică, dar necunoscuți sau neatractivi pentru alegători. Iar atunci când ignori publicul te poți trezi cu niște surprize neplăcute. 

Pe de altă parte dacă ar fi consultat publicul general există întotdeauna riscul ca trolli din alte partide să manipuleze votul popular. Soluții ar fi, dar USR probabil nu are resursele necesare pentru un astfel de sistem.

Care e treaba cu Cristian Ghinea pe lista de europarlamentare?

Pe de altă parte însă mă nedumerește un pic următoarea chestie:

USR a anunțat luni că peste 80 de membri s-au înscris în cursa internă pentru desemnarea candidaților la alegerile europarlamentare de anul viitor, iar printre aceștia se numără doi deputați – Cristina Iurișniți și Cristian Ghinea, consilierii locali Clotilde Armand (sector 1) și Mihai Deneș (sector 6) și consilierul general de la București, Octavian Berceanu.

Cristian Ghinea e unul dintre puținii oameni din USR cu experiență politică anterioară alegerilor din 2016. În același timp e unul din cei mai competenți oameni din USR în momentul acesta și, din punctul meu de vedere, nu ar trebui să lipsească dintr-un viitor cabinet ministerial al USR.

Așa că nu îmi e clară logica politică din spatele deciziei sale din moment:

  • Poate că era nevoie de o figură cunoscută pe listă. Cu siguranță asta ar determina pe alegători să voteze USR. Apoi, dacă e nevoie de prezența sa într-un viitor guvern  se poate întoarcere în România. Ar avea sens ca strategie politică, dar l-ar scoate din circuitul decizional și organizațional de la București.

  • Poate că e un exil autoimpus având în vedere că pare să fii pierdut din vizibilitate în USR. Pentru cei care nu știu, el a fost unul dintre oamenii care au militat pentru aducerea lui Cioloș în USR. Ghinea a pierdut funcția de vicepreședinte în 2017 și reprezenta un pol de putere venit din garda veche a USR (din cei veniți în vremea lui Nicușor Dan). 

Pe câte locuri la europarlamentare se bat candidații USR

Și dacă e să vorbim despre șansele USR la alegerile europarlamentare, ar trebui amintit că la alegerile de anul viitor vor fi disponibile 33 de locuri pentru România. La alegerile din 2016 USR a avut 8,61% din voturi. Același scor la europarlamentare ar aduce USR-ului 3 mandate. Dacă USR ar atinge un scor de 15% din voturi ar lua 5 mandate.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


 




Digitalizarea administrației publice nu elimină șpaga

Există o credință oarbă între mulți oamenii din IT, atât de la noi, cât și de afară, că răspunsul la majoritatea problemelor societății noastre este digitalizarea.

Optimismul lor e oarecum de înțeles, având în vedere apariția unor servicii precum UBER, Deliveroo, Amazon sau altele similare care au făcut anumite servicii considerabil mai accesibile pentru consumatori. Aici fac o paranteză, aceste servicii fac viața mizerabilă pentru mulți dintre cei care lucrează pentru aceste companii deși sunt ok din perspectiva consumatorilor.

În fine dacă merge la privat, de ce nu ar merge și la stat?

Uite, de exemplu, de ce nu am avea un sistem electronic de înscriere la grădiniță, creșă sau școală?

Tineri IT-iști care vor să schimbe România! Asta e o veste foarte bună, sunt mulți oameni deștepți și cu resurse (de timp și financiare) care pot face mult bine țării, DAR cu condiția să înțeleagă ce fac. Credința că prin simpla digitalizare a unui serviciu poți elimina corupția e greșită și indică faptul că oamenii care propun asta sunt, cel puțin, naivi.

De ce spun asta?

Înscrierea la grădiniță, creșă sau școală

Cristina Ghinea spune mai sus:

Exista doua registre. Unul oficial si unul pentru persoanele “privilegiate”. Colegul nostru Radu, membru in filiala USR Sector 3, a venit cu o idee: digitalizam procesul, transparentizăm si eliminam orice mânării.

Arondarea la grădinițe sau școli se face, ca regulă generală, la centrul cel mai apropiat din punct de vedere geografic. Pe românește, dacă tu ai grădinița nr. 2 mai apropiată de tine decât grădinița nr. 14, copilul tău ar trebui să ajungă la nr. 2. Dacă grădinița nr. 14 e mai bine văzută decât nr. 2 din diverse motive (ex: nr. 14 a fost proaspăt renovată, în timp ce nr. 2 nu a mai văzut o văruială de ani de zile), atunci părinții vor vrea să își bage copiii la nr. 14. Orice părinte vrea binele pentru copilul său, așa că părinții vor face tot posibilul să găsească o portiță.

Fix același lucru e valabil pentru școli, acolo unde competiția e mult mai acerbă.

 

Da, e adevărat, sunt oameni care fac mânării pentru a-și băga copilul la o grădiniță sau școală la care nu ar trebui să fie. Și sunt multe metode de a băga copilul ”pe nașpa” la școlile bune, de exemplu sunt părinți care își fac mutație la o adresă apropiată de acea școală. Ei locuiesc în Voluntari, dar nu au încredere în școlile de acolo, așa că își mută copilul în București. Dacă au vreo cunoștiință care locuiește aproape, atunci acesta din urmă ”îi ia în spațiu” și brusc copilul lor e eligibil pentru acea școală. Cine nu are cunoștiințe, își face 🙂

Asta e doar o metodă din multe altele, dar e suficient de des răspândită încât să fie relevantă.

Acum haideți să ne gândim un pic, cum ar ajuta un registru digital în cazul acesta? 

Păi în cerere ar apărea de exemplu adresa din buletin sau cea de pe mutație? Evident că adresa de pe mutație. Se poate refuza dreptul oamenilor de a-și face mutație? Nu, pentru că unii chiar locuiesc la alte adrese decât cele din buletin. Se poate refuza dreptul oamenilor care au mutație și au copil de a nu înscrie copilul la școala cea mai apropiată? Nu, nu se poate nici asta pentru că acel copil nu se va întoarce în localitatea din buletinul părinților pentru a face școala.

Simpla digitalizare a procesului nu elimină șpăgile!

E mai simplu să depui o cerere de înscriere electronic, fără să stai la cozi sau să stai față în față cu o funcționară sictirită, DAR asta nu elimină șpaga și mânăriile!

Alt exemplu:

SEAP: Sistemul electronic de urmărire a licitațiilor

În cazul în care nu știți ce e SEAP, ei bine e un site pe care toate instituțiile publice sunt obligate să pună anunțuri și o descriere a licitațiilor pentru achiziționarea de bunuri și servicii. Se poate urmări spre exemplu ce fel de licitații fac primăriile, ce vor să cumpere și cam la ce prețuri.

SEAP a fost un mare pas înainte în procesul de transparentizare a achizițiilor publice, dar la fel ca în exemplul de mai sus, simpla existență a SEAP nu a eliminat șpăgile.

Haideți să vă dau exemple concrete:

O primărie vrea să cumpere autobuze, dar primarul a luat șpagă și vrea să atribuie licitație unei anumite firme. Cum poate primarul să facă o mânărie fără să bată la ochi:

  1. Cea mai des întâlnită și dificil de sesizat e să facă cerințele autobuzelor pe care vrea să le cumpere de așa natură încât doar firma care i-a șpagă să le îndeplinească. De exemplu autobuzele trebuie să aibă 14 metrii lungime, 3 uși iar garda la sol să fie de 45 de cm, autobuzul să aibă minim 28 de locuri și rampa pentru persoane cu handicap să coboare în nu mai puțin de 3 secunde de la acționarea butonului. Cerințele sunt atât de specifice, încât doar firma lui preferată se va califica.
  2. Anunțul se pune ”din scurt” – a aplica pentru o licitație presupune o grămadă de hârțogăraie, care ia oricui zile bune. Dacă firma preferată a primarului știe că urmează o licitație se apucă din timp și depune tot. Dar competiția nu știe, vede anunțul, dar are doar 1 săptămână să se pregătească, chestie fizic imposibilă.

Acum haideți să ne gândim, cum ajută un sistem digital de urmărire a licitațiilor în cazurile de mai sus? Păi nu prea ajută, pentru că e nevoie de oameni foarte tehnici pentru a se prinde că o licitație e făcută cu dedicație pentru o anumită firmă. Câți dintre noi știu cât durează să strângi documentația necesară pentru o licitație?

Dar dacă se bagă DNA-ul pe fir și aflăm că există suspiciunea că licitația X a fost trucată, atunci putem vedea care a fost prejudiciul. Nu putem să ne dăm seama dinainte însă exceptând cazul în care cunoaștem foarte bine piața și nici atunci nu avem certitudinea că a avut loc o mânărie.

Concluzii

Simplul fapt că poți urmări electronic o licitație sau un proces de înscriere nu înseamnă că poți vedea și mânăriile. Mânăriile nu se fac ”pe față” ci sunt, de regulă, mai subtile și ocolesc legea.

Digitalizarea e bună pentru a face serviciile mai accesibile publicului, dar a afirma că elimină șpaga și mânăriile e fals! Șpaga și mânăriile dispar doar dacă justiția își face treaba și cei care sunt într-o situație de a lua decizii sunt controlați.

De ce fac caz din asta?

Pentru că mulți oameni vor trăi cu impresia că dacă un sistem e digital, atunci nu poate fi ocolit sau abuzat. Falsa siguranță oferită de ceva digital nu poate înlocui controlul decidenților și funcționarea justiției!

Eu le urez baftă celor care lucrează în IT și vor să se implice în digitalizarea administrației, dar le recomand să citească chestiile de mai sus și să înțeleagă: digitalizarea nu elimină corupția!