Ar trebui guvernul să susțină creditul comercial între firme private?

E ceva agitație zilele astea prin bula mea în legatură cu o presupusă intenție a guvernului liberal de a garanta creditul comercial (sursă):

Ce e creditul comercial?

E un termen care descria situația în care un client nu își plătește furnizorul pe loc ci după un anumit număr de zile. În mod normal astfel de plăți se fac într-un număr rezonabil de zile de la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor (15 – 30 de zile). Sunt unele firme însă care plătesc furnizorii la 60 sau 90 de zile, adică la 2-3 luni după ce au primit bunurile sau serviciile de la ei. În perioade de recesiune / criză economică termenele de plată pot merge și mai departe.

Între momentul livrării bunurilor / prestării serviciilor și data plății facturilor cumpărătorul se folosește de banii pe care ar fi trebuit să îi dea furnizorului. E ca și cum cumpărătorul ar lua banii aceia sub formă de împrumut de la furnizor.

Practic creditul comercial e suma de bani pe care furnizorul îi permite cumpărătorului să o plătească cu întârziere.

În mod normal creditul comercial se acordă de către furnizor, dar în România creditul comercial e acordat cam cu forța pentru că multe firme mari nu lucrează altfel decât cu termene de plată de 60 – 90 de zile.

Există și o piață de asigurări pentru credit comercial. Adică firmele de asigurări merg la astfel de furnizori și le spun:

”te-ai gândit că o parte din creditul comercial dat către clienții tăi nu va fi plătit la timp (adică nici după 60-90 de zile) sau poate deloc? Dacă îmi plătești o asigurare lunară de X RON eu te despăgubesc în astfel de situații”.

E așadar o tranzacție de asigurăre între o firmă privată și un asigurator privat. Statul nu prea are treabă cu ce fac cele două.

Atunci care e problema?

Mai multe detalii despre acuzații găsiți aici. Pe scurt ele sună cam așa:

  • Guvernul liberal vrea să ajute 3 firme mari din domeniul asigurărilor prin garantarea unor obligații ale acestora.
  • Firmele respective asigură creditul comercial dintre firme.
  • Atât clienții cât și firmele de asigurări sunt firme private. De ce se bagă statul?
  • Guvernul PNL va suporta pierderile acestor firme private de asigurare în timp ce profitul făcut de ele de-a lungul timpului va rămâne la ele.
  • Mai mult respectivele firme de asigurări sunt parte din grupuri financiare uriașe la nivel mondial. Prin urmare ar trebui să se poată descurca și singure nu să ceară ajutor statului.

Oarecum neașteptat (pentru mine) au apărut ceva voci și la dreapta economică pe subiectul ăsta (firave, e adevărat). Între acele voci și Claudiu Năsui (sursă):

Ca o paranteză, nu îmi vine să cred că un libertarian vorbește despre ”socialism pentru bogați”. Acuzațiile lui Năsui sunt similare cu ce am descris mai sus, dar au și o perspectivă de dreapta. Mai exact, el spune că statul nu ar trebui să se bage în tranzacții între privați.

Care e de fapt problema?

În mod normal numărul de firme care au probleme cu încasări întârziate nu e foarte mare. Firmele de asigurări își iau măsuri la rândul lor pentru a se proteja de situații neprevăzute și își asigură la rândul lor activitatea.

În prezent însă nu trăim vremuri normale. O parte importantă a economiei a fost pusă pe pauză timp de 2-3 luni cu zero încasări în unele sectoare economice. E normal ca firmele de asigurări să se confrunte cu un număr mult mai mare de întârzieri la plata facturilor. Prin urmare în astfel de circumstanțe există riscul ca obligațiile lor de plată să se înmulțească și implicit ca ele să nu facă față acestor plăți fără să aducă bani de acasă.

Ei bine, firmele astea s-au dus acum la Guvern prin intermediul Coaliției pentru Dezvoltarea României și cer Guvernului să garanteze el aceste facturi. Altfel spus, dacă un client nu plătește și nici firma de asigurare nu poate plăti atunci să plătească Guvernul.

Profit.ro are un articol foarte detaliat despre ce au cerut asiguratorii aceștia de la Guvern. Pe scurt ar vrea așa:

În schema discutată de Executiv, Ministerul Finantelor Publice, în calitate de furnizor de ajutor de stat, ar garanta o cotă-parte din despăgubirile datorate pentru creditele comerciale (furnizor) asigurate de către asigurători clientilor săi. Administratorul schemei ar urma să fie Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

Cei de stânga spun că se vor cheltui bani de la buget pentru a acoperi pierderile unor firme care au oricum bani. Cei de la dreapta spun că nu ar trebui să se bage statul în relația dintre două firme private.

Cum stau lucrurile de fapt?

Americanii au o vorbă:

”The Devil is in the details”

Adică Diavolul se ascunde în detalii și nu îl poți vedea de la depărtare. În cazul de față problema nu e una specific românească. Articolul celor de la Profit.ro vorbește despre cum Germania și Danemarca au implementat deja o măsură similară cu cea cerută de asiguratori. Ei bine, mult mai multe țări vor implementa probabil acea măsură, nu doar cele două.

Cei de la Financial Times vorbesc despre Germania, Franța, Belgia și evident Marea Britanie. De asemenea problema nu e faptul că aceste firme de asigurări nu își pot onora obligațiile din trecut. Pot face asta. Adevărata problemă e faptul că nu vor mai oferi astfel de asigurări decât unei categorii foarte restrânse de firme refuzând să asigure firme cu un risc mai ridicat. Iată ce spun cei de la Euler Hermes, una din firmele care au fost la discuții cu Guvernul liberal, conform Financial Times:

Credit risk is by nature dynamic and levels of risk vary according to circumstances. Due to the current crisis, certain buyers may present heightened levels of risk of non-payment and deteriorated credit worthiness. As a response, Euler Hermes may adapt the risk ratings of these buyers and reduce the credit limits available to clients accordingly. This always applies only to future trade transactions and is primarily aimed at steering clients away from imminent and predictable risk of non-payment.

Riscul așadar e ca aceste firme să nu mai ofere asigurări tuturor clienților și să se rezume doar la cei cu risc scăzut. Cei rămași fără acoperire ar urma să își încaseze banii cu întârziere în lipsa asigurării care ar fi plătit banii la timp.

Astfel de întârzieri de plată s-ar propaga apoi pe lanț pentru că firmele care încasează cu întârziere vor plăti la rândul lor proprii furnizori cu întârzieri. Asta ar putea duce multe firme în insolvență și poate chiar faliment pentru că se vor trezi cu executări silite, imposibilitatea de a cumpăra, vinde sau produce bunuri ori de a presta propriilor servicii.

Cât de mare e problema?

Depinde din ce perspectivă vrei să privești. Tănase Stamule, consilier pe probleme al primului ministru, spune într-un editorial în Ziarul Financiar următoarele:

Ca să înţelegem volumul de credit comercial din economia noastră este de trei ori mai mare decât creditul bancar, respective 383 de miliarde (credit comercial) versus 117 de miliarde de lei (credi bancar). În acelaşi timp, termenul mediu de plată al facturilor în România a ajuns la 114 zile, de două ori peste media europeană şi faţă de nivelul înregistrat în urmă cu un deceniu.

Altfel spus firmele românești se bazează pe finanțare din credit comercial mai mult decât din credite bancare. Înseamnă că e o problemă mare, nu?

Ca o paranteză asta se întâmplă pentru că o mare parte din firmele românești nu sunt pur și simplu bancabile, din motive explicate de mine într-un alt articol.

Ceea ce nu spune dl. Stamule e cât din acele 383 de miliarde RON sunt asigurate de acei asiguratori. Cei de la Profit.ro avansează niște cifre interesante:

Vor, de asemenea, un plafon de garantare mult mai mare, deoarece au o expunere de 20-25 miliarde de lei, nu doar 1 miliard, arătând  că creditul comercial din țară depășește 300 miliarde lei, deși acesta e în mare parte neasigurat.

Așadar acele firme asigură undeva la 5-6% din creditul comercial de pe piață. Se justifică atunci măsura? Revenim la domnul Stamule în ZF:

Aceşti beneficiari sunt de fapt cele 3 000 de companii care îşi asigura facturile şi vreo 60 000 de companii care primesc credit comercial de la aceste companii. De fapt cam 80% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din Romania şi cea mai mare zonă productivă a României. 

E cam mare discrepanța dintre cifre, nu? Adică 5-6% din creditul comercial al României e generat de firmele care au 80% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din țară? Nu prea are sens pentru că cifra de afaceri e formată din acele facturi care ar trebui încasate.

Sau poate avea sens dacă acea cifră de afaceri e generată în mare parte de tranzacții ale firmelor respective cu clienți din alte țări, nu din România. Iar acele tranzacții nu sunt asigurate. Dar de ce nu și-ar asigura o firmă mare parte din tranzacții? Poate pentru că respectivele tranzacții sunt făcute cu firme din același grup, caz în care asigurarea e inutilă.

Are sens măsura asta?

Eu cred că suntem într-o situație economică excepțională. Am fost format în școala de gândire economică keynesistă și sunt prin urmare adeptul intervenției statului în economie pentru a salva locuri de muncă acolo unde are sens. Eu nu am o problemă de doctrină (stânga – dreapta) din punctul ăsta de vedere.

Înțeleg logica asiguratorilor și propunerile lor, dar la nivel de Guvern a acorda facilitatea asta pentru 5-6% din potențialii beneficiari mi se pare o greșeală. De ce? Pentru că deși sunt adeptul intervenției statului pentru a salva niște locuri de muncă și a evita blocaje în lanț, nu sunt adeptul acordării de avantaje unor firme care au deja resurse financiare importante.

Altfel spus, din punctul meu de vedere măsura garantării asigurărilor de credit comercial de către stat e bună ca principiu. Dar nu ar trebui oferită doar asiguratorilor ci ar trebui extinsă unui număr mai mare de firme din economie. Concentrarea ajutorului de stat doar pe un număr restrâns de companii va ajuta disproporționat de mult fix companiile care oricum au resurse.

Ca alternative s-ar putea avea în vedere crearea unei firme de asigurări cu capital de stat care să ofere astfel de asigurări la prețuri mai mici unui număr mai mare de firme. Sau se poate condiționa acordarea ajutorului guvernamental de creșterea numărului de clienți care ar beneficia de o astfel de asigurare.

Așadar, privind lucrurile la nivel macroeconomic, cam toată lumea ratează esența problemei:

Măsura nu e nici o țeapă pe bani publici, dar nici nu va avea un impact major asupra economiei dacă e să ne luăm după cifre. Va favoriza indirect firme care au deja resurse financiare peste medie. 




De ce legea privind acționarul unic a fost întoarsă în Parlament

Mare supărare în rândul antreprenoriatului românesc zilele astea din cauza unei legi întoarse de Președintele României, Klaus Iohannis (via presidency.ro):

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 16 ianuarie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990.

Modificările respective au fost propuse și susținute de USR, adoptarea legii fiind considerată o mare victorie a USR (nu glumesc). Omul din spatele legii se pare că e Claudiu Nasui, despre care am mai scris pe aici. Ca o paranteză, pentru un partid aflat de aproape 4 ani în Parlament, USR stă rău de tot la capitolul propuneri proprii adoptate. Știu știu, au fost în Opoziție, dar nu te bagi în politică pentru a face opoziție ci pentru a face legi.

Revenind la legea întoarsă de Iohannis: ce a făcut Iohannis e logic și sănătos. Acele modificări erau teribil de nocive și probabil ar fi dat înapoi lupta împotriva evaziunii fiscale considerabil. Nu doar asta, dar ne-ar fi trimis înapoi în secolul XIX. Credeți că exagerez?

Nu, nu exagerez. Haideți să vedem concret care e problema.

Ce modificări erau aduse prin această lege?

Legea a fost prezentată ca o victorie împotriva birocrației. Principalele schimbări vizau:

  1. Eliminarea acordului vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament dacă acolo nu se desfășura activitate comercială.
  2. A fost eliminată obligativitatea de a avea o singură firmă pe cameră
  3. Au fost eliminată o parte din documentele necesare pentru înregistrarea sediului social
  4. A fost eliminată prevederea care limita numărul de firme la care o persoană putea fi acționar unic la o singură firmă.

Am să discut doar despre propunerea nr. 4, cea care mi se părea cea mai periculoasă.

De ce există conceptul de ”firmă” și nu fac oamenii afaceri ”pe persoană fizică”?

Știu că pare ușor pedant, dar ca să înțelegeți problema cu legea aceea trebuie să înțelegem de ce nu fac oamenii afaceri pe persoană fizică. Răspunsul poate că îl știți, dar îl repet pentru cei care nu sunt familiarizați cu genul acesta de problemă: riscul!

Înainte de a apărea conceptul de ”firmă” afacerile se făceau pe persoană fizică. Vorbim aici de Evul Mediu când un comerciant își risca întreaga avere atunci când se băga în afaceri. De ce zic ”risca”? Pentru că orice afacere care face profit are:

  • venituri
  • cheltuieli

Atunci când o afacere merge bine are venituri mai mari decât cheltuielile (mai sunt și excepții, gen firma e în creștere și se împrumută pentru expansiune). Dar dacă avem cheltuieli mai mari o perioadă lungă de timp atunci lucrurile nu merg bine. La un moment dat încep să se acumuleze datoriile.

Bun, în acest punct, în Evul Mediu, antreprenorul trebuia să plătească toți creditorii din propria avere. Altfel spus își vindea casa, bijuteriile și așa mai departe pentru a plăti creditorii. El răspundea cu întreaga sa avere în fața lor. Cine erau creditorii? Păi furnizorii săi dacă nu plătea pe loc pentru bunurile / serviciile cumpărate, oameni de la care se împrumutase pentru a finanța afacerea sa etc.

Problema cu această abordare e că nu prea îți vine să te bagi într-o afacere dacă știi că s-ar putea să rămâi pe drumuri. Pentru a ajuta dezvoltarea comerțului a apărut conceptul de ”firmă”, o entitate juridică separată de cea a persoanei fizice.

Altfel spus, un antreprenor își putea crea o firmă și era protejat în caz de faliment. Creditorii nemulțumiți nu puteau veni după el și averea lui personală. Evident însă că nu e atât de simplu. Pentru că nimeni nu ar face afaceri cu o firmă, dacă ar ști că poate oricând să își ia țeapă și să nu mai vadă banii, dar nici nu poate merge să își banii de la antreprenor.

Capitalul social și activele firmei.

Pentru că e nevoie de protecție și pentru creditori, nu doar pentru antreprenor, antreprenorul trebuie să vină de acasă cu o sumă de bani pe care să o depună la bancă în numele firmei, nu a sa. Acei bani ar trebui să ofere protecție creditorilor în cazul în sunt probleme financiare și aparțin firmei. Ei bine acesta e capitalul social, suma de bani cu care pleacă la drum o firmă.

Acum apare însă o întrebare importantă: cât de mare trebuie să fie suma asta? Dacă e prea mare antreprenorul nu va putea să își înceapă o afacere. Dacă e prea mică atunci protecția pentru creditori e cvasi-inexistentă.

În România capitalul social minim e 200 RON.

În general se preferă impunerea unui capital social mic la înfințarea unei firme. Sunt anumite sectoare de activitate unde cerințele de capital sunt însă diferite, dar se preferă reglementarea separată a acestora (spre exemplu în cazul firmelor din sistemul financiar-bancar, asigurări etc.).

Dar firmele nu răspund doar cu acea sumă, ci și cu alte active pe care le mai au, în cazul în care se ajunge la faliment. Aceste active pot fi bunuri (ex: echipamente, clădiri) dar și intangibile (ex: patente, creanțe neîncasate etc.).

De ce un antreprenor nu putea fi acționar unic într-o singură firmă?

Așa cum spuneam mai devreme, creditorii nu pot merge dincolo de activele firmei. Există o excepție de la regula asta: atunci când se dovedește că antreprenorul sau acționarii acelei firme au acționat cu rea-credință. Asta e o chestie greu de dovedit în general însă și se face doar după ani lungi de tribunal.

Acum haideți să ne folosim imaginația puțin:

Giani, un antreprenor român își deschide 3 firme la care e acționar unic, Firma A, Firma B și Firma C. Toate cele 3 firme au același obiect de activitate, același capital social minim de 200 RON, dar una singură chiar face business (Firma A). Giani a acumulat datorii măricele pe Firma A și plățile datoriilor îi mănâncă mult din profit.

Așa că se hotărăște să vândă toate activele Firmei A către Firma B, pe care tot el o deține. Poate face asta liniștit fără să îl deranjeze nimeni pentru că e acționar unic în ambele. Ba mai mult, făcând asta nu riscă săă piardă absolut nimic, pentru că el deține 100% și din Firma B. Creditorii nu pupă mare lucru din Firma A, echipamentele de valoare sunt acum în Firma B, care aparține tot lui.

Evident că exemplul ăsta e simplificat foarte mult, în realitate lucrurile fiind ceva mai complicate, dar ați prins ideea.

Și fix asta spune și Președenția:

Soluția legislativă de abrogare a art. 14  din Legea nr. 31/1990 prevăzută de legea transmisă la promulgare este de natură să genereze multiple probleme deoarece nu este dublată de stabilirea unor mecanisme care să împiedice, spre exemplu, transferarea activității de la o societate la alta, sau crearea de societăți distincte pentru o singură afacere, în scopul obținerii de beneficii specifice (precum rambursarea de TVA, subvenții etc.).

Protejarea creditorilor

Protejarea creditorilor (bănci, furnizori, salariați etc.) de abuzuri e o chestie importantă într-o economie modernă. Oricine intră într-un business își asumă un risc:

  • Patronul își asumă riscul de a veni de acasă cu bani și a nu se alege cu nimic.
  • Banca poate da un împrumut pe care nu îl va recupera niciodată
  • Furnizorul poate vinde bunuri cu plata la 90 de zile, dar clientul să dea faliment până atunci
  • Chiar și salariații pot merge la muncă și să nu fie plătiți dacă firma intră în faliment.

Ce e important însă e ca astfel de evenimente să nu se petreacă intenționat. Dacă acționarul (patronul) bagă intenționat firma în faliment atunci caracterul limitat al răspunderii sale poate fi anulat. În cazul ăsta creditorii pot merge după averea sa personală.

Iată ce zice Președenția:

Conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1990: „Acționarii, asociații comanditari, precum și asociații în societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurența capitalului social subscris.” De asemenea, potrivit art. 2371 alin. (2) – (4) din  aceeași lege: „(2) Atunci când, pe durata funcționării societății, un asociat răspunde pentru obligațiile acesteia în limitele aportului la capitalul social, răspunderea sa va fi limitată la acest aport și în situația dizolvării și, dacă este cazul, a lichidării societății. (3) Asociatul care, în frauda creditorilor, abuzează de caracterul limitat al răspunderii sale și de personalitatea juridică distinctă a societății răspunde nelimitat pentru obligațiile neachitate ale societății dizolvate, respectiv lichidate. (4) Răspunderea asociatului devine nelimitată în condițiile alin. (3), în special atunci când acesta dispune de bunurile societății ca și cum ar fi bunurile sale proprii sau dacă diminuează activul societății în beneficiul personal ori al unor terți, cunoscând sau trebuind să cunoască faptul că în acest mod societatea nu va mai fi în măsură să își execute obligațiile”.

Ce se întâmplă însă când ai mai multe societăți în care ești asociat unic?

Păi foarte simplu:

  • Ești acționar unic deci răspunzi cu averea personală
  • Ești acționar unic în mai multe societăți

Dacă ai 7 companii și răspunzi cu averea pentru toate 7 sunt șanse mari ca, în cazul în care dau faliment, nimeni să nu se aleagă cu absolut nimic. Mai ales dacă ești șmecher și donezi banii copilului, soacrei sau mai știu eu cui.

Legea propusă de USR deschide ușa abuzurilor, în lipsa altor măsuri care să limiteze riscul luat de asociat asupra sa:

Față de aceste dispoziții legale, în situația în care răspunderea asociatului cu răspundere limitată devine nelimitată în condițiile alin. (4) al art. 237din Legea nr. 31/1990, ca efect al abrogării art. 14 din Legea nr. 31/1990 același asociat va răspunde cu un patrimoniu unic (personal) pentru datoriile unui număr nelimitat de societăți, în condițiile în care nu au fost prevăzute mecanisme care să contrabalanseze diluarea răspunderii personale, în detrimentul diferiților creditori.

Concluzii

Președenția a avut dreptate în a respinge prevederile referitoare la asociatul unic. Acea prevedere ar fi dat înapoi foarte mult lupta împotriva evaziunii fiscale. În afară de asta mai toate țările cu apă caldă limitează în diferite feluri posibilitatea de a fi unicul acționar în mai multe firme.

Ce nu îmi e mie neclar e ce a fost în capul USR când a propus modificarea asta. Orice persoană cu noțiuni de bază de drept comercial înțelege problema asta. Oare nimeni din USR nu sesizat chestia asta? Dacă da ce s-a întâmplat?

Ca să nu spun că atunci când s-a votat legea asta au fost ZERO voturi împotriva.

Sper că în Parlament mai sunt totuși niște oameni cu capul pe umeri și modificările astea vor dispărea.




USR și tăierea taxelor pe salarii

Îmi tot promit că nu mai scriu despre Dan Barna și USR, dar e revoltător felul în care înțeleg ei să facă politică. Pe de o parte acuză PSD și PNL de ipocrizie, populism și așa mai departe. Dar pe de altă parte vin în campanie cu niște chestii care miros de la o poștă a populism sau minciună.

Spre exemplu iată ce promite candidatul la prezidențiale Dan Barna (de pe Facebook):

Ce e în neregulă cu promisiunea asta? Mai multe lucruri:

”Nu poți întreține o familie cu 2.000 lei pe lună”

Corect, nu poți întreține o familie cu 2.000 lei pe lună. Tocmai de aceea USR a făcut scandal când a crescut salariul minim pe economie, nu? Iată ce zice Claudiu Năsui spre exemplu despre creșterea salariului minim (via Hotnews):

​Creșterea salariului minim din pix este o măsură disperată de a crește încasările statului susține Claudiu Năsui, deputat USR, membru în Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților, într-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, cu fiecare leu cu care crește salariul minim, statul câștigă 45 de bani din cauza impozitării ridicate a muncii.
Articolul e de pe 24 octombrie iar citatul e dintr-o postare de pe Facebook a sa. Deci Dan Barna zice pe o parte că nu poți trăi cu 2.000 lei pe lună, colegul său de partid Năsui zice că nu trebuie să crească salariul pe partea cealaltă.
Ca o notă separată, se pare că dl. Năsui a preluat argumentul meu că Guvernul folosește salariul minim pe economie mai mult pentru a crește veniturile la buget.

Totuși oamenii ăștia nu înțeleg că jumătate din România trăiește pe minimul pe economie? Oare chiar nu înțeleg că salariile mici îi fac pe tinerii români să emigreze? Nu taxele sunt de vină, salariile! O scutire de impozit dintr-un salariu mic e o sumă nesemnificativ de mică pentru un om care câștigă minimul pe economie. Scutirile de taxe pentru cei săraci nu îi ajută! Un salariu mai mare în schimb da!

Zero taxe pe primii 2.080 lei

Cred că oamenii lui Barna înțeleg că nu are nici un fel de șansă de a câștiga, dar încearcă totuși să prindă turul 2. Mă întreb însă de ce nimeni de pe acolo nu gândește lucrurile pe termen mediu și lung. Astfel de declarații sunt teribil de periculoase, în special dacă, la un moment dat, USR ajunge la guvernare.

De ce spun asta?

Pentru că tot repet de ceva vreme: aproape jumătate din forța de muncă a României lucrează pe minimul pe economie!

Știți ce înseamnă zero taxe pe primii 2.080 lei? Înseamnă că jumătate din salariații României nu vor mai plăti nici un fel de taxe! Dacă ajung la putere ce vor face cu promisiunea asta? Nu își dau seama că se va întoarce împotriva lor?

Programul economic al USR vorbea inițial despre scutirea de la plata impozitului pe venit, Barna în schimb vorbește despre ZERO taxe.

Ori zero taxe implică scutire de la plata:

  • contribuției la pensie (CAS) – cu jumătate din contribuabili scutiți, sistemul ar intra în colaps. De unde bani de pensie pentru milioane de români dacă jumătate din forța de muncă nu cotizează? Ca să nu spun că pilonul II ar dispărea și el.
  • contribuției la sănătate (CASS) – cu jumătate din contribuabili scutiți sistemul de sănătate va intra și el în colaps. Apropo, cei care nu plătesc CASS nu beneficiază de asigurare de sănătate.
  • contribuția de șomaj – vor beneficia oamenii care sunt scutiți de șomaj? Regula zice: nu plătești șomaj, nu beneficiezi de șomaj.

Colaps sau bluff?

Așadar:

  • Dan Barna și USR chiar susțin scutirea tuturor taxelor sau e bluff?
  • Oare vor să spună doar scutirea de la impozitul pe venit, ca în programul lor economic?
  • Dacă vor scutirea de la plata tuturor impozitelor, chiar vor intrarea în colaps a sistemului de pensii și de sănătate?

Sincer, cred că vor doar introducerea scutirii de la impozit pe venit, dar sună mult mai sexy să spui ”Zero taxe” decât ”scutim de la plata impozitului pe venit, dar nu de la contribuții sociale”. Pe lângă asta nu știu câți din oamenii din USR înțeleg terminologia din taxe (sau le pasă).

Cu toate astea mesajul e destul de clar ”zero taxe” înseamnă că nu plătești nimic!

Pensii speciale?

O chestie foarte interesantă pe care cei de la USR par că nu o înțeleg e că scutirea de la contribuția de pensie (CAS) ar însemna că persoanele în cauză nu cotizează la pensie. Altfel spus, cât timp primești scutirea, nu se consideră că ai stagiu de cotizare la pensia de stat.

Ce va face USR? Va lăsa milioane de români care lucrează pe minimul pe economie fără pensie? Alternativa ar fi să se considere că au cotizat, deși nu plătesc. Presupunând că reușesc să scoată bani de unde pentru a acoperi cotizațiile lipsă a milioane de români, ei nu realizează ce fac?

Atunci când pensia primită nu e legată de stagiul de cotizare, se numește că ai ”pensie specială”. Păi mama măsii, fix asta zicea Barna că vrea să elimine?!

Impozitare progresivă

Barna mai zice de asemenea că:

”Este o măsură care funcționează deja în mai multe state europene și trebuie să se întâmple și la noi.” 

Da man, măsura asta poartă și un nume: ”impozitare progresivă”! Iar eu sunt un susținător al ei. Și da, ai dreptate, chiar funcționează! Putem să o băgăm și noi acum?

Dar știți cine mai susține impozitarea progresivă? Eugen Teodorovici de la PSD! Vai vai vai, domnul Barna și dl. Teodorovici vor același lucru! Nu îmi vine să cred!

Și apropo de susținători ai impozitării progresive, Claudiu Năsui tot aduce în discuție scutirile acordate de Marea Britanie (via Economica.net):

În Anglia nu-ţi ia statul nimic dacă ai sub 12.000 de lire pe an. Nu impozitează sărăcia. Acelaşi lucru trebuie să facem şi noi.

În primul rând afirmația asta e falsă! Statul nu îți ia impozit pe venit. Aia e singura scutire primită. Îți ia în schimb contribuții sociale pentru pensie, sănătate, șomaj și așa mai departe.

A doua chestie pe care nu o spune Claudiu Năsui e că Marea Britanie are un sistem de impozitare progresivă prin care veniturile sunt impozitate (impozit pe venit) cu:

  • 0% între 0 – 12.500 lire (nu 12.000 cum spune el în interviu).
  • 20% între 12.501 – 50.000 lire
  • 40% între 50.001 – 150.000 lire
  • 45% venit de la 150.001 lire în sus.

Banii pierduți din scutirea primilor 12.500 lire sunt recuperați din impozitarea cu 20%, 40% sau 45% a celorlalte venituri.

Cine va acoperi acel 0% în România având în vedere că România are 10% cotă unică de impozitare?

De ce nu sunt de acord cu tăierile de taxe?

Din mai multe motive, unele practice altele principiale.

La nivel de principiu eu cred că toată lumea ar trebui să plătească taxe iar scutirile ar trebui să fie niște excepții extreme pentru adulți (invalizi de război, persoane cu handicap etc.). Taxele sunt prețul plătit pentru civilizație iar lumea trebuie să înțeleagă chestia asta. Cei care plătesc taxe sunt mai atenți cu felul în care acele taxe sunt cheltuite și stimulează implicarea cetățenilor în viața publică.

De ce? Pentru că au ”skin in the game” cum zic americanii sau ”și-au pus pielea la bătaie” cum am zice noi. E vorba de bani care ți se iau din salariu. Te vei oftica dacă se cheltuie aiurea.

Primești scutire însă? Nu sunt banii tăi! Oricum ție nu îți ia nimic. Când parlamentul X și-a angajat nepoatele la cabinet și a spart bani pe poșete scumpe pentru ele tu nu ai pierdut nimic.

Din punct de vedere civic e mai bine ca toată lumea să plătească ceva.

Apoi la nivel practic:

  • Cât de mult îi ajută o scutire pe cei săraci? Dacă ai un impozit de 10% și îl aplici la un venit de 1.000 lei atunci impozitul e 100 lei. Scutind persoana în cauză de impozit îi bagi în buzunar 100 de lei. Va trăi mai bine un om sărac dacă are 100 de lei în plus? Tot sărac va fi! 100 de lei pe lună nu te fac bogat. Cu 100 de lei nu îți cumperi apartament sau mașină. Dar cu acei bani poți finanța servicii publice de calitate, care sunt mult mai eficiente în a ajuta oamenii săraci decât scutirile de taxe. Vorbesc aici de servicii medicale pe care altfel nu și le vor permite, educație pentru copii, formare profesională și recalificare pentru adulți și așa mai departe.
  • Erodarea bazei de impozitare distruge un impozit. Cu cât restrângi aplicarea unei taxe cu atât taxa respectivă devine mai puțin eficientă. Puținul venit de la mulți se adună în sume mari. Odată ce acel puțin dispare ceilalți trebuie să suporte diferența. Presiunea de a plăti mai multe taxe va fi contracarată apoi de solicitarea și a altor categorii de a nu plăti acel impozit. De ce doar cei cu minimul pe economie să fie scutiți? De ce nu și medicii? De ce nu și profesorii? Și uite așa impozitul se distruge un impozit. Iar banii aceia vor trebui să vină din altă parte, adică din alt impozit.

În momentul acesta România are prea multe excepții de la impozitare. Iar USR vrea să le extindă, ceea ce va pune presiune pe alți contribuabili și alte tipuri de taxe.

Cum câștigă Iohannis alegerile?

Stând pe margine cu o pungă de popcorn și suc îmi imaginez:

Încep să am fani

P.S: Nu știu cum se întâmplă, dar încep să îmi văd ideile preluate în din ce în ce mai multe locuri. E adevărat, nu îmi rostește nimeni numele. Și sunt conștient că nu sunt singura persoană care gândește poate în felul acesta. Dar după ce anumite articole devin virale și îmi iau o gălăgie de înjurături încep să îmi văd argumentele preluate la milimetru. Culmea că sunt fix oamenii ai căror fani mă înjură de regulă.

Ce să zic, mă bucur că un blog de nișă de la o persoană necunoscută publicului larg are ceva influență în cercurile înalte ale politicii românești.




Nici apocalipsele economice nu mai sunt ca altădată

Mai țineți minte când economia României a fost distrusă de creșterea salariului minim?

Mai țineți minte când televiziunile și ziarele ”dă dreapta” urlau că salariul minim pe economie va distruge economia? Gen Digi24 care ne zicea că au crescut costurile de producție în industria de panificație pe baza declarațiilor unor oameni în supermarket. Sau fakenews-ul cu industria textilor care a dat faliment, dar fabricile sunt încă acolo.

Sau poate vă aduceți aminte de un grup de ”economiști” îngrijorați care au scris o scrisoare deschisă prin 2014. În acea scrisoare ei spuneau că salariul minim pe economie va afecta:

persoanele cu slabă calificare sau fără experienţă, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă şi care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale.

Ba mai mult aflam tot de la ei următoarele:

Creşterea salariului minim este în mod fundamental o măsură anti-socială, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul şomerilor!), tineri fără experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

În 2014 salariul minim pe economie era 900 RON net. Azi, după mai multe runde de măriri, salariul minim a ajuns 1.263 RON net (excepție la cei din construcții).

În loc să îi sancționeze sau să nu se mai uite la ei în gură, ce a făcut publicul? I-a votat în funcții publice pe unii dintre ei.

A venit apocalipsa economică?

Păi să vedem, conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) rata șomajului a ajuns la 3% în aprilie 2019. Și ca să vezi drăcia dracu, uite distribuția pe grupe de vârstă a șomerilor:

Cei mai mulți șomeri aveau între 40 și 49 de ani (76.172), urmați de cei din grupa de vârstă peste 55 de ani (53.129), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (13.886). 

Deci șomajul în rândul tinerilor e de fapt cel mai mic?

Hmm…dar creșterea economică? Păi economia a crescut în primul trimestru al anului 2019 cu 5%! Unde sunt apocalipsele economice de altădată?

Și totuși cine sunt acei oameni care au dat-o în bară atât de grav? Cum poți să ratezi o prognoză economică în halul ăsta de rău? Ar trebui să intre în pământ de rușine și lumea să nu se mai uite în gura lor când vine vorba de economie, nu?

Profeții apocalipsei salariului minim

Scrisoarea deschisă are o listă lungă de semnatari. Odată semnat ți-ai și asumat conținutul scrisorii, așa că să nu aud că de fapt persoana X de fapt nu a zis asta.

Păi ar fi mai multe categorii de oameni:

  • Libertarienii care tot timpul văd doar apocalipse, gen Bogdan Glăvan sau Cristian Păun. Amândoi sunt consilieri sub o formă sau alta prin sau pe lângă PNL. Mai nasol e că sunt și profesori universitari.
  • Actuali politicieni și libertarieni. Aici intră Florin Cîțu de la PNL și Claudiu Năsui de la USR (în scrisoare se semnează ca președinte SOLIB)
  • Antreprenori – majoritatea acestor antreprenori operează în industrii în care se plătește minimul pe economie. Ce surpriză că vor ca acesta să nu crească! Și evident că nu aveau nici un interes economic când au scris chestia aia.

Concluzii

Când vă luați opiniile de la diverși oameni de pe interneți citiți ce au zis prin trecut și comparați cu ce s-a întâmplat în viitor. Au dat chix masiv? Poate nu sunt cel mai bun loc de unde ar trebui să vă luați informații sau păreri.

Și iată că apocalipsa se încăpățânează să nu vină, economia se încăpățânează să crească și șomajul rămâne la minime istorice. Nici apocalipsele nu mai sunt ce erau odata…




Când e ok să nu votezi

Nu știu de voi, dar mie deja mi s-a acrit de câte campanii de ieșit la vot am văzut. Știu, e bine să votezi, sunt de acord. Dar nu cred  că postând pe Facebook că trebuie să votăm pentru că altfel câștigă PSD are vreun efect pozitiv.

În afară de asta mai am și o problemă principială cu îndemnul ăsta de a ieși la vot: uneori nu se aplică! Eu personal nu aș putea să spun chiar oricui: ”ieși la vot!”. De ce? Pentru că sunt situații în care literalment nu ai cu cine vota. Dacă îl votezi pe X e de nașpa, dacă îl votezi pe Y iar e de nașpa. Iar faza cu ”votează răul cel mai mic nu funcționează în toate situațiile”.

Săracii

Dacă ești sărac și / sau bătrân de ce ar trebui să ieși la vot? Ce motivația ar avea acești oameni să iasă la vot?

Dacă votează PSD sunt șanse mari să rămână la fel de săraci în continuare. Vor primi ceva mărunțiș, eventual o șapcă și niște ulei (luat din stocurile UE). Nu va avea loc neapărat o îmbunătățire ci se va păstra situația lor de acum, adică săraci și dependenți. Știu și ei că depind de PSD și credeți-mă că nu le convine, dar nu au de ales. Am argumentat de N ori că PSD nu e partid de stânga (gen aici sau aici ori aici) și nu prea îi pasă de săraci atunci când nu votează.

Pe de altă parte nu văd nici un motiv pentru care cineva sărac ar vota PNL sau USR & PLUS. Cele 2 sau 3 partide (nu știu exact ce e PLUS în momentul acesta) au dus până acum o adevărată campanie contra ”asistaților sociali” și au avut grijă să le restricționeze cât de mult posibilitățile de a ieși din sărăcie.

Retorica USR e: România e săracă din cauza corupției. Cumva prin combaterea corupției oamenii nu vor mai fi săraci, deși nu spune nimeni cum se va întâmpla asta.

Ce e mai rău în schimb e nivelul de ură de clasă promovat de unii oameni din USR, de la Claudiu Năsui care consideră pensiile ”asistență socială” la Cosette Chichirău care susține gesturi abominabile de genul aruncatul cu bancnote de 1 leu și monede în mod ironic spre susținătorii PSD, oameni care fix bogați / din clasa de mijloc nu par să fie.

Pentru cineva sărac nici unul din partidele mari de pe scena din România nu oferă soluții. Ba mai mult, votând pentru unul sau celălalt situația lor nu se va îmbunătății.

Fix de asta dacă săracii României nu vor să voteze la alegeri îi înțeleg perfect.

Bătrânii

Situația lor e similară cu cea a săracilor pentru că mulți oameni în vârstă sunt…wait for it…săraci. Șoc și groază, oamenii în vârstă votează PSD pentru că PSD le dă bani la pensie. Nu sunt proști, lipsiți de educație sau manipulați, pur și simplu votează în funcție de stimulentul primit. Când nu ai bani de medicamente e cam greu să te mai gândești la principii.

Opoziția ar trebui să renunțe la retorica asta cu pensionarii care se uită la Antena 3 și votează PSD. Sunt mai puțini decât credeți! Oamenii vor să știe că vor primi pensie și după alegeri pentru că experiențele anterioare arată că asta nu e o garanție.

Dacă ești în vârstă și trebuie să alegi pe cine votezi ce ofertă electorală ai? Ia să vedem:

  • PSD – nu taie pensiile, ba mai și cresc pe ici pe colo. Nu prea mult, că trebuie să fie bani pentru alea speciale în primul rând. Pe de altă parte nu prea se găsesc medicamente, iar acum totul costă mai mult datorită inflației. Iarăși e clar, inclusiv pentru pensionari, că PSD are probleme cu corupția și că nu prea se face mare lucru prin orașele mici și sate.
  • PNL – zero interes pentru pensionari. Ba retorica unor oameni precum Florin Cîțu e foarte agresivă când vine vorba de asistați sociali, pensionari și bugetari.
  • USR – îi consideră pe pensionari ”asistați social” iar oameni precum Andrei Caramitru și Claudiu Năsui împing un discurs foarte dur la adresa asistaților sociali (adică inclusiv pensionari în accepțiunea libertariană), bugetarilor și votanților PSD.

Zău, dacă aș fi pensionar nu aș vota sub nici o formă cu PNL sau USR. Aș vota PSD? cu strângere de inimă pentru că, deși cresc pensiile, sub ei cresc și prețurile și e clar că se fură pe acolo destul de rău.

Aș spune că a nu vota e cât se poate de normal în cazul acesta.

Minoritățile sexuale

Nimeni nu susține drepturile minorităților sexuale în România, la nivel de partid în România. Sunt oameni pe ici pe colo cu opinii pro-LGBTQ+, dar sunt marginali ca influență în partidele lor pe problema asta.

Ba mai mult poziția USR în campania pentru Referendumul privind redefinirea familiei a fost că toată treaba e o ”non-problemă”. Cumva toate chestiile alea pentru care se câștigă sau se pierd alegeri prin alte țări sunt ”non-probleme” pentru USR.

Pe de altă parte PSD și PNL și-au asumat caracterul conservator și știm concret care e poziția lor. Ambele partide vor ”familie tradițională” (Dumnezeu știe ce înseamnă asta) și nu par să aibă vreun interes să își schimbe atitudinea față de comunitatea LGBTQ+.

Așa că dacă faci parte dintr-o minoritate sexuală și nu vrei să votezi te înțeleg perfect.

Cei cărora le pasă de mediu

Schimbările climatice nu sunt o glumă! Avem tornade în Bărăgan mai nou, dar cu toate astea nici unul din partidele mari din România nu a folosit schimbările climatice ca temă de campanie sau măcar de discuție. NIMENI!

Avem inundații, despăduriri, schimbări de temperatură mai accentuate ca niciodată. Avem TORNADE! Și totuși nimănui din mediul politic nu îi pasă suficient de tare încât să vorbească despre climă ca și politică de partid.

Dacă salvarea planetei e prioritatea ta în viață și nu vrei să ieși la vot, te înțeleg.

Și restul?

Sunt sigur că mai sunt categorii care îmi scapă. Sunt oameni care sunt perfect îndreptățiți să nu voteze pentru că ambele variante sunt la fel de proaste.

Eu unul am să merg să votez la referendum de exemplu, deși sunt destul de sigur că nu va trece. Dar nu am să scot ochii nimănui dacă nu vrea să voteze pentru că înțeleg că lumea e un loc complicat. Și dacă ești pus să alegi între:

  1. cineva care să îți dea peste picioare cu o rangă sau
  2. cineva care să îți dea peste mâini cu o rangă

…am să te înțeleg dacă nu vrei să alegi niciuna din variante. Nu toți sunt în situația asta însă. Eu nu sunt în situația asta așa că îmi voi mișca fundul la vot.




De ce votează românii cu PSD în continuare

Chriss Dillow, unul dintre economiștii britanici pe care îi urmăresc, scria la un moment dat despre motivul pentru care multă lume e reticentă la ideea de a vota Labour și continuă să voteze cu Conservatorii britanici. Iar asta deși Partidul Conservator britanic a dat Marii Britanii:

  • austeritatea din timpul crizei economice
  • referendumul Brexit și evident
  • Brexitul ca strategie

Cu toate astea Partidul nu a intrat în colaps așa cum ar fi fost normal. De ce? Ei bine el identifică 4 cauze:

One answer, of course, is mot iiivated reasoning: it’s easy to believe what you want to believe.

Another is ambiguity aversion. To people accustomed to 30 years of neoliberalism, Labour looks like an uncertain prospect even if it is offering what is really only mildish social democracy – and people hate uncertainty.

A third answer is that Tory policies favour the 1% whereas Labour’s don’t, and these have massively disproportionate political influence. They also – unlike the poor – have an over-inflated sense of entitlement and take umbrage at Labour’s challenge to those entitlements.

But there’s a fourth thing I’d like to emphasize. It’s adaptation. Many people have adapted to Tory mismanagement but not (arguendo) to Labour mismanagement. And the old adage – and Steps song – is right: better the devil you know.

Mai știți vreun alt partid pe care lumea îl urăște, dar care tot câștigă alegerile? Aham.

De ce continuă să voteze Românii PSD-ul

Concret, ce zice tipul și ne interesează și pe noi sunt motivele 2 și 4 (despre 3 altădată) adică:

Ambiguity aversion

Oamenilor le e teamă de necunoscut! Dar teama asta merge până la punctul la care oamenilor le e mai teamă de un risc necunoscut, decât de un risc cunoscut. Conceptul acesta, deși e folosit des în teoria economică funcționează foarte bine și în politică.

Haideți să o luăm așa:

  • PSD e la putere din 2012 până în ziua de azi, cu o scurtă întrerupere de 1 an în 2016. Nu s-a întâmplat nimic groaznic pentru omul rând în perioada asta.
  • Anterior PSD a fost guvernul Boc. Sub guvernul Boc românul de rând a suferit prin tăieri de salarii și de beneficii, creșteri de taxe și printr-un colaps al serviciilor publice oferite. Înainte de guvernul Boc a mai fost CDR, când economia României a intrat pur și simplu în colaps.

Da, PSD e un partid cu imagine de corupție. Mai nou la imaginea aia se adaugă și impresia de incompetență a unor membri ai guvernului, în funcție cu Dăncilă. Da, în București crapă RADET-ul și lucrurile ar putea fi mult mai bune…DAR, nu s-a petrecut nimic îngrozitor pentru românul de rând!

Pe sistemul american ”if it ain’t broken, don’t fix it”, românul de rând nu vede un motiv pentru care s-ar întoarce la cei care l-au făcut să sufere (PDL e parte din PNL acum) ori ar putea să îl facă să sufere (USR&PLUS).

PSD e problema de lângă el, o problemă pe care o cunoaște. PNL și USR (mai ales USR) e o potențială problemă pe care nu o cunoaște. Nu știu care e treaba cu ei, ce vor și ce au de gând să facă. Românului de rând îi e mai teamă de USR decât de PSD din cauza asta.

Adaptarea la PSD

Românii s-au adaptat la guvernarea PSD! Nu critici partidul pe față și îți vezi de viață. Poți prinde un post bun pe undeva, un contract cu statul sau un job în privat liniștit. De ce să îți pui în cap ”sistemul” când poți să extragi niște beneficii de pe urma lui. Sau dacă vrei să te lase în pace, atunci îi lași pe cei de acum să continue ce fac.

De ce să vrei un partid nou care ar putea să introducă taxe noi. Sau ar putea să desfințeze proprietatea privată ori să aducă musulmani în România sau Dumnezeu mai știe ce li se bagă pe gât la TV și în social media.

Alt partid înseamnă alți oameni pe care să îi cunoști. Înseamnă alte obiceiuri la care trebuie să te adaptezi când deja știi care e treaba cu ăștia de acum.

Iar oamenii au tendința să exagereze impactul unei potențiale probleme. Psihologii numesc asta impact bias. Cu toate astea, oamenii reușesc să se adapteze mai bine decât cred la probleme, chestie demonstrată de Reto Odermatt și Alois Stutzer într-o lucrare care analizează oameni ce au trebuit să se adapteze la evenimente deosebit de dificile precum a rămâne văduvi sau handicap.

Ce ar trebui să facă Opoziția pentru a înfrânge PSD?

”Kill them with kindness” zice un proverb. Cam asta ar trebui să facă și Opoziția, în special USR-ul. Multor români obișnuiți le e teamă de ei. Ar trebui poate să poarte un dialog cu ei pentru a le arăta că nu e nimic de speriat la ei.

USR și PLUS au plecat prin țară în campanie pentru a se întâlni cu oamenii, dar în cea mai mare parte au făcut asta în mediul urban și prea puțin în rural (nu, 3 poze cu bătrâni într-un sat nu se pun).

Dar în afară de vorbe și poze USR și PLUS ar trebui să vină cu niște promisiuni concrete pentru românul obișnuit:

  • ce va face USR și PLUS în privința pensiilor
  • ce va face USR și PLUS în privința salariilor bugetarilor
  • cum va ajuta USR și PLUS pe acei oameni rămași la marginea civilizației, în sate uitate de Dumnezeu?
  • ce va face USR și PLUS pentru bătrâni

Ce mesaj trimite însă Opoziția?

Principalii vectori e imagine ai USR și PLUS marșează pe ideea că PSD e un partid corupt și ei nu. Nu spun clar ce vor să schimbe și cum. Și dacă ar face asta ar fi irelevant pentru majoritatea românilor, cărora nu le pasă de justiție atât timp cât nu au ce pune pe masă.

Vedeți punctele alea de mai sus? USR și PLUS ar câștiga puncte serioase în plus la alegeri dacă ar avea un mesaj prin care ar spune:

  • nu vom tăia pensiile
  • nu vom tăia salariile bugetarilor și nici nu vom da afară bugetari în masă
  • nu vom uita de cei de care PSD a uitat și ne vom preocupa și de ultimul român din cel mai înfundat sat din țara asta.
  • îi vom ajuta pe bătrâni să ducă o viață bună.

Dracu nici nu trebuie să vină cu propuneri concrete, trebuie doar să transmită mesajele alea de mai sus.

În schimb dreapta libertariană din USR (Claudiu Năsui) și PNL (Florin Cîțu) amenință cu datul afară de bugetari și vorbesc despre cum salariile bugetarilor sunt prea mari. Tot ei amenință asistații sociali și au ZERO mesaje sau preocupări pentru cei bătrâni.

Polarizarea României

USR & PLUS, PNL pe de o parte și PSD & ALDE pe de alta au interes în a polariza scena politică: dacă nu ești cu noi, ești cu ceilalți.

Vrei să vină ăia de la USR să vă taie salariile? Votați PSD!

Vrei să dea PSD banii tăi asistaților sociali și pe asistență socială? Votează USR sau PNL.

Pentru PSD și PNL o Românie polarizată e un lucru bun, pentru că au deja o bază solidă de votanți și primari. Pentru USR & PLUS nu e însă, pentru că momentan au scoruri foarte mici. Cu strategia de acum însă nu vor reuși să treacă de 15-20%.

Și apropo de polarizare, iată ce fac oamenii în numele politicii (poze făcute de Tudor Ghioc):

Umilesc bătrânii și oamenii târâți la meetingurile PSD aruncând ironic cu bancnote de 1 leu spre ei și agitând găleți spre ei. Ori asta nu va face altceva decât să accentueze cele 2 probleme de mai sus.

Întreg albumul îl găsiți aici.

Și ca să nu credeți că sunt doar niște oameni aiurea care fac asta, parlamentarul USR Cosette Chichirău susține genul ăsta de mizerii:




Factual.ro nu face factchecking corect

În ultima vreme toate partidele politice au început să tureze motoarele electorale pentru alegerile europarlamentare. Nimic neobișnuit aici, propaganda e la ea acasă în România.

Pe de altă parte însă începe să mă deranjeze faptul că anumite persoane și ONG-uri se dau independente, dar în realitate au o agendă în favoarea uneia dintre părți.

Un exemplu foarte bun în sensul ăsta e site-ul Factual.ro, care se vrea site de fact-checking (adică verificat declarațiile politicienilor). Am două probleme cu ei:

  1. Atunci când aleg declarații greșesc cam mereu în favoarea USR / PNL și în defavoarea PSD
  2. Nu sunt imparțiali în alegerea declarațiile vectorilor de imagini ai partidelor. Despre asta am sa scriu intr-o postare separata insa.

Știu, știu…hur, dur, PSD = rău, USR / PNL = bun. Ok, hai să trecem peste simpatii politice și să ne concentrăm pe fapte nu impresii.

Greșesc într-o singură direcție

Și acea direcție e pro-Opoziție cam tot timpul pe partea de economie (pe alte domenii nu îmi dau cu părerea că nu mă pricep). Haideți să luăm niște exemple:

PIB-ul României și al Portugaliei

Asta e cea mai recente manipulare din partea Factual:

Hmm…Liviu Dragnea declară:

”Am depășit Portugalia la PIB. Urmează Cehia”.

Destul de simplu, nu? Ce ar trebui verificat? Dacă PIB-ul României e mai mare decât PIB-ul Portugaliei.

Ce zice Factual că verifică:

Ce verificăm?

Dacă am depășit Portugalia la PIB și dacă e posibil să depășim și Cehia.

La fel ca mine, nu? Care e concluzia Factual? ”Parțial fals”. Ce se înțelege din ”parțial fals”? Păi eu aș zice că PIB-ul României nu a depășit PIB-ul Portugaliei.

Ia să vedem:

Aha…deci PIB-ul României e mai mare decât cel al Portugaliei? Cum dracu e afirmația parțial falsă atunci?

Liviu Dragnea a spus că PIB-ul României e mai mare decât al Portugaliei. E așa? DA! Până și Factual arată că PIB-ul e mai mare. Atunci de unde concluzia?

Păi trebuie să fie bine, ca să nu fie rău, vorba maestrului Hagi. Așa că se apucă ei și compară PIB/cap de locuitor al României cu PIB / cap de locuitor al Portugaliei.

A zis Dragnea asta? Nope! Nici pe departe. Dar pentru Factual nu e suficient. Ei compară o țară care a avut un imperiu mai întins decât Europa cu România la PIB / cap de locuitor ca să arate că Liviu Dragnea minte!

Doar că Dragnea nu minte! E atât de simplu: afirmația lui Liviu Dragnea e adevărată. Liviu Dragnea nu a zis nimic de PIB / cap de locuitor.

PIB-ul măsoară dimensiunea unei economii. PIB/ cap de locuitor e un indicator care măsoară cam cât ar produce fiecare locuitor din acel PIB. Sunt 2 chestii diferite însă!

Impozitul pe profit în UE

Altă manipulare din partea Factual a fost atunci când Claudiu Năsui a spus următoarea chestie:

Ok, hai să vedem. Ce aș verifica eu:

Cât e cota de impozitare în România și aș compara apoi cu alte țări din Uniunea Europeană. Apoi aș verifica gradul de colectare al taxelor din România și l-aș compara cu alte țări.

Ce verifică Factual:

Care este impozitul pe profit în statele Uniunii Europene, cum se poziționează România în această schemă și de ce spune deputatul că avem o problemă cu colectarea impozitelor.

Cam același lucru ca mine deci.
Ia să vedem ce verifică apoi:

Dacă ne uităm acolo, putem observa că majoritatea țărilor au cota de impozitare mai mare decât a României. Apoi iau niște date de la trendingeconomics care spun fix același lucru: rata de impozitare e printre cele mai mici din UE.

Bun, deci concluzia ar trebui să fie că partea aia din afirmație e falsă, nu? Iată ce zice Factual:

Comparativ cu alte țări din UE, noi avem o taxă pe profit mai mare ca în alte țări și da, avem o problemă cu colectarea.

WTF? cum poate fi afirmația adevărată? Graficul spune fix invers?!

Apoi se apucă analizează au luat nivelul încasărilor din impozit pe profit și îl raportează la PIB. Aici e însă o problemă: Poți să ai nivelul impozitului mare, dar încasările mici și să fie perfect legal. De exemplu:

  • Dacă o companie e în creștere va fi de obicei pe pierdere și nu va genera impozit pe profit. Asta se traduce prin PIB mare, dar încasări din impozit pe profit mici.
  • La fel se întâmplă cu companiile care au trecut printr-o perioadă mai proastă și apoi își revin. O perioadă de mai mulți ani își pot ofseta impozitul pe profit datorat cu pierderea înregistrată în anii anteriori.
  • Atunci când se schimbă legislația și mai puține firme trebuie să plătească un astfel de impozit. Spre exemplu în România sunt multe firme care plătesc impozit pe microîntreprindere (la venit, nu profit)

Sunt 3 exemple de situații legale în care încasările din impozit pe profit poate fi redus legal fără să fie nici un fel de problemă pe partea de colectare. Și da, mai sunt și altele.

A verifica nivelul de încasare al impozitului pe profit nu are sens în cazul ăsta pentru că nu va spune absolut nimic despre nivelul de colectare!

Și totuși fix asta face Factual: se uită la încasările din TVA și le compară cu PIB-ul. Apoi ajunge la concluzia că ele sunt în scădere în ultimii ani și, prin urmare, avem o problemă cu colectarea.

Ori asta e fals! Colectarea scade din motivele de mai sus, cu accent puternic pe nr. 3 acolo unde aplicarea impozitului pe micro și scoaterea sectorului HORECA de la plata impozitului pe profit (plătesc alt tip de taxe, ex: pe suprafață utilă, pe cameră ocupată etc.) a dus la scăderea impozitului pe profit.

Factual nu a verificat ce trebuia și când a verificat acel ceva a mai greșit odată ignorând situații legale în care încasările scad.

Afirmația lui Claudiu Năsui e falsă pe toată palierele! Factual zice că e adevărată!

Bugetul de sănătate pe 2019

Altă dudă de la Factual, de data asta pe bugetul de sănătate pe 2019:

Ok, Dăncilă zice că în bugetul pe 2019 a avut loc cea mai mare alocare de fonduri pentru Sănătate din istoria României.

Bun, ce ar trebui verificat? Păi dacă suma de bani alocată bugetului pe 2019 e într-adevăr cea mai mare!

Ce verifică Factual:

Banii alocați pentru Sănătate.

Cam vagă descriere, nu? E intenționat vagă ca să poată verifica ce vor ei, nu ce a zis Dăncilă.
Cumva Factual ajunge iar să verifice alocarea de fonduri raportat la PIB?
O să spuneți că sunt cârcotaș, dar comparația nu are sens! PIB-ul e produs de întreaga economie, dar o creștere a PIB nu duce automat la o creștere a bugetului sau dacă duce nu în aceeași proporție.
PIB-ul României e produs în mare parte de populație (consum) și mediul privat (producție și investiții) și doar într-o anumită măsură de Guvern (ceva consum, ceva producție și investiții).
O comparație mai bună era buget sănătate raportat la total buget! Asta ne-ar fi spus cum se împarte ciolanul guvernamental și dacă sănătatea e o prioritate sau nu. Comparația cu PIB-ul nu are sens însă!
In fine, una peste alta Factual analizeaza altceva, nu declaratia Vioricai Dancila. Iar concluzia lor e bazata pe altceva, nu pe declaratia Premierului.

Daca vreti sa facem o comparatie, e ca si cum cineva ar spune:

“Luna asta voi cheltui pe carti cea mai mare suma vreodata”. Voi in cazul asta analizati suma sau raportati suma la salariu omului si apoi spuneti ca acum cativa ani a cheltuit 100 de lei la un salariu de 500, prin urmare cei 1000 RON cheltuiti acum sunt irelevanti.

Cam asta e diferenta intre ce a zis Viorica si ce a analizat Factual.

Si daca aveti curiozitati acelasi scenariu ai acelasi stil la o alta declaratie a Vioricai Dancila referitoare la PNDL si altele.

In fine Factual pentru mine nu reprezinta o sursa de incredere pt factchecking pe economie.




Opoziția reacționează greșit la noile taxe ale PSD

De câteva zile se vorbește doar despre măsurile economice ale Guvernului PSD pentru 2019. Am apucat și eu să scriu despre taxa bancară, deși pare să fie măsura cu cele mai mici șanse de a se aplica în actuala formă.

Bun, au trecut câteva zile și putem analiza acum felul în care Opoziția a tratat situația. De ce mă interesează treaba asta? Pentru că Opoziția are șanse mari să treacă, prin rotație, la putere în următorul ciclu electoral sau mai devreme. Odată cu preluarea puterii Opoziția de acum va moșteni și problemele economice și sociale din mandatul PSD.

Comunicarea ne spune ce idei se află în spatele fețelor politice. Știu că suntem obișnuiți să credem că politicienii mint și așa mai departe, dar PNL și USR se doresc o opoziție la PSD. Asta înseamnă că ei se cred diferiți de PSD și de felul lor de a face politică.

Un rezumat bun al măsurilor din OUG găsiți la Hotnews. În articol se află și un link spre textul ordonanței.

Haideți să luăm partidele și oamenii pe rând:

Partidul Național Liberal

Începem cu șeful formal al partidului:

Ludovic Orban

Domnul Orban a reușit performanța să nu spună nimic despre aceste modificări. Are în schimb o tiradă la adresa lui Liviu Dragnea, publicată după CEx PSD. Nimic însă concret despre măsurile economice.

Florin Cîțu

Principalul comunicator pe teme economice ale PNL pare să fie însă Florin Cîțu, ale cărui declarații le-am mai analizat și în trecut. Iată cum privește el toată treaba:

Chestii de reținut:

  • Teodorovici a omorât Bursa – Nu, nu a omorât-o, Bursa a înregistrat scăderi, dar asta e o chestie normală având în vedere măsurile pe care Guvernul vrea să le ia. Dar bursa nu e moartă, e pe minus. Dacă Guvernul ar vrea să desfințeze bursa atunci ce cuvânt ar mai vrea dl. Cîțu să folosească.
  • Toți indicatorii arată recesiune – Momentan nici un indicator nu arată recesiune, oricât de tare și-ar dori dl. Cîțu asta. Am să explic într-o postare separată care sunt factorii care pot băga cu adevărat România în recesiune.
  • OUG omoară sectorul privat – Am serioase dubii că OUG-ul omoară economia. Poate că o va afecta negativ, chestie pe care am susținut-o și eu, dar e drum lung până la moartea sectorului privat.
  • OUG readuce socialismul în România – Nu îl aduce pentru că ferma aia de porci a lu Dragnea junior și firma aia de asfaltat cu nume de județ nu sunt de stat ci sunt private.

Încă una de la Florin Cîțu:

Încă 2 idei de reținut:

  • falimentul bugetului – Bugetul nu e în faliment, cu atât mai puțin dacă măsurile astea chiar intră în vigoare. Dimpotrivă, aș spune că se salvează de la faliment cu ele.
  • ratele la credite vor crește – Aici e singura chestie unde sunt acord cu Florin Cîțu.

Domnul Cîțu exagerează deci foarte mult amenințarea.

Haideți să vedem alți colegi ai lui, cum ar fi de exemplu domnul Ciucu, potențial candidat la Primăria Capitalei:

Ciprian Ciucu

Ciprian Ciucu pare să fie ceva mai reținut decât Florin Cîțu:

  • Părăsirea pieței de administratorii Pilonului II – Da, e o chestie care se poate întâmpla.
  • Mulți români ar putea să își retragă banii din Pilonul II – Chestia asta era o problemă legitimă în acel moment.
  • Aplicarea OUG va distruge Pilonul II – Parțial de acord, dacă cerințele de capital se păstrează atunci s-ar putea ca până în iunie 2019 (când vine prima tranșă de recapitalizări) sau septembrie 2019 să dispară majoritatea fondurilor de pensii Pilon II. Un pic exagerată afirmația cu câteva lunim dar credibilă în orizontul iunie – septembrie (adică 6 – 9 luni).
  • Pilonul II e un sistem de economisire perfect funcțional cu rezultate excelente – Aici e o problemă pentru dl. Ciucu pentru că Pilonul II nu e sistem de economisire ci mai degrabă de investiție. Știu, e o chestie de nuanță, dar banii de la bancă sunt garantați până într-o anumită sumă de exemplu, banii din Pilonul II se pot pierde toți prin investiții proaste. Apoi mai e și chestia legată de rezultate. Nu știu cum e la voi, dar fondul care administrează pensia mea de Pilon II nu prea scoate randamente peste rata inflației după ce iau în considerare și comisionul lor de administrare. Chiar și așa, e mai ok că măcar nu fură banii ăia, deci tot mă aleg cu ceva.

Una peste alta Dl. Ciucu e mai ok în mesajele transmise decât Cîțu. Între cei doi, îl prefer ca politician pe Ciucu.

Haideți să ne mutăm acum la celălalt partid de opoziție: USR

Uniunea Salvați România

Dan Barna

Aici șeful partidului a avut ceva de spus (spre deosebire de Ludovic Orban):

 

Chestii de remarcat:

  • Sfârșitul mediului economic privat – Mediul economic va fi afectat negativ, dar nu va fi sfârșitul lui.
  • Începutul unei crize fără precent – Cred că dl. Barna nu a trecut prin criza din 2009 – 2010 dacă spune asta. E de înțeles totuși, a lucrat mai tot timpul ori la stat ori pentru stat, nu în mediul privat propriu zis (aruncați o privire pe CV-ul lui).
  • Terorism economic – Are rost să mai comentez? E trist că ajunge să folosească cuvântul ”terorism” pentru a descris chestia asta.
  • Românii nu vor mai avea pensii – Vor avea pensii, doar că vor fi de la stat
  • Prețurile vor exploda – Șansele să se întâmple asta sunt destul de mici. Și nu, dacă ajunge inflația la 5% nu înseamnă că ”prețurile au explodat”. Prețurile au explodat înseamnă să o ardem în stil Venezuela.
  • Suntem deja în faliment – Nu, nu suntem în faliment, ba îndrăznesc să spun că Guvernul Dăncilă / Dragnea / Vâlcov face de bani acum pentru a evita un faliment.

Ca și concluzie, mesajul trimis e unul extrem, panicard și rupt de realitate. Nu știu cine îl ia în serios pe domnul Barna cu chestii de genul ăsta. Și am mai spus asta: Dan Barna e departe de a fi un lider politic.

Cristian Ghinea

Cristian Ghinea nu e comunicator pe partea economică, dar e unul din vectorii de imagine ai USR. Mă bucur să spun că omul a înțeles că treaba asta nu e pe felia lui așa că s-a rezumat să vorbească doar despre acel fond de investiții al Guvernului și cam atât. Mă bucur că știe să se limiteze la lucrurile la care se pricepe cu adevărat.

Claudiu Năsui

Claudiu Năsui vorbește frecvent despre teme economice la USR. Am mai analizat din chestiile spuse de el de-a lungul timpului și de cele mai multe ori nu am fost de acord. Haideți să vedem ce are de spus aici:

Textul e mai lung și îl găsiți aici, dar poza e rezumatul textului:

  1. Credite și comisioane bancare mai mari – de acord, asta am argumentat și eu că se va întîmpla în postarea mea pe temă.
  2. Distrugerea Pilonului II de pensii și prăbușirea Bursei – Scopul final pare a fi eliminarea actorilor de pe piața de pensii privată. Limbaj un pic cam dur, dar în fond asta pare a fi intenția. Prăbușirea bursei e un cuvânt forțat totuși, bursa nu s-a închis, dar a închis ”pe roșu” cu pierderi mari pe companiile mari.
  3. Taxarea internetului – Perechea Dragnea – Vâlcov ne-au anunțat că sunt supărați pe o anumită companie de internet care are și televiziune și au avut ceva măsuri de taxare. Nu era însă o taxă pe internet. Între timp cred că s-a renunțat la ea (nu sunt sigur pentru că nu am reușit să parcurg tot OUG-ul, dar nu o văd pe nicăieri).
  4. Oprirea tuturor investițiilor în extracția de gaze și creșterea importurilor de gaze de la ruși – Greu de spus dacă se vor opri toate investițiile sau dacă prețul impus de Guvern (68 RON / MWh) e unul care va duce la oprirea completă a investițiilor. Ce e adevărat e că gazele rusești sunt destul de ieftine și atunci probabil vom ajunge în situația de a importa masiv de acolo, dar să nu uităm că avem și producție proprie la prețuri și mai mici. Apoi mai e o problemă: măsura vorbește de ”consumatori finali” adică nu doar omuleți ci și companii. Ori asta e ajutor de stat iar Comisia Europeană ne va pocni cu o amendă de câteva miliarde de euro dacă facem din astea.
  5. Gonirea investitorilor – Nu toți investitorii vor fi afectați ci doar o parte din ei. Distincția e importantă pentru că România nu se închide.

Una peste alta ce spune Claudiu Năsui e considerabil mai ponderat și mai ok decât Dan Barna, iar asta e o surpriză și pentru mine. Unele chestii sunt exagerate, dar sunt considerabil mai echilibrate decât cele ale lui Barna sau Cîțu de la PNL.

De ce contează mesajul transmis de Opoziție

Felul în care oamenii din PNL și USR comunică evenimentele din România nu e încurajator. De ce? Pentru că au impresia că publicul lor e prost. Da, am zis asta! PNL și USR au impresia că publicul lor nu înțelege sensul din dicționar al cuvintelor. Luați cuvintele din textele lui Barna și Cîțu și vedeți dacă au sensul folosit de cei de doi.

”Sfârșitul” înseamnă ”Final”. ”Sfârșitul mediului economic românesc” cum zice Barna înseamnă că toate firmele din România vor dispărea! E cazul? NU! De ce face asta?

”Terorism economic”. Are rost să explic cuvântul terorism? Cum poți să compari oameni care intră cu avioane în clădiri sau pun bombe la metrou cu ce face Dragnea? WTF?

De ce comunicarea onestă e importantă

Am terminat de citit recent cartea ”Factfulness” a lui Hans Rosling. E o carte excelentă pe care o recomand drept lectură obligatorie oricui vrea să înțeleagă cum funcționează lumea. Cartea are un pasaj care explică foarte bine situația de azi din România. E vorba despre felul în care mass media și Politicul se folosesc de ”Frică” pentru a transmite mesajele lor.

Iar autorul povestește o întâlnire pe care a avut-o cu Al Gore la un moment dat. Al Gore e tipul care a adus în discuția publică americană încălzirea globală ca fenomen printr-un documentar și o serie de prezentări (An inconvenient truth). Încălzirea globală e o problemă majoră a omenirii iar Hans Rosling era susținător al măsurilor de combatere a fenomenului.

Așa că atunci când a avut ocazia să îl cunoască pe Al Gore, evident că s-a bucurat. Dar s-a petrecut o chestie ciudată în timpul întâlnirii: Al Gore care i-a cerut să îl ajute să publice o serie de statistici referitoare la încălzire globală. Hans Rosling l-a refuzat însă spunând că la nivel principial are o problemă cu abordarea lui Al Gore.

Știți care era problema lui Hans Rosling? Al Gore îi ceruse să publice un singur set de statistici: ”worst case scenario”, adică scenariul cel mai negativ posibil și atât. Rosling a zis că nu e ok și abordarea științifică ar zice să publice:

  1. scenariul optimist, dar posibil
  2. scenariul cel mai probabil
  3. scenariul pesimist, dar posibil

Al Gore ar fi vrut să publice doar nr. 3, nu și nr. 1 și 2. De ce? Pentru că, spunea Al Gore, doar așa omenirea va lua măsuri împotriva încălzirii globale. ”Oamenii ar trebui speriați pentru a acționa” zicea Al Gore.

Hans Rosling susține altceva și sunt de acord cu el: la un moment dat oamenii se vor prinde că ce spui tu nu e adevărat. Și atunci, oricât de nobile ar fi intențiile tale, lumea nu va mai avea încredere în tine. E ca în povestea cu copilul care strigă lupul de prea multe ori. Atunci când chiar vine lupul, nu te va mai crede nimeni.

Strigăm lupii prea des

Asta e problema cu comunicarea PNL și USR: vorbesc despre apocalipsa economică și faptul că toată economia României va fi distrusă. Ori asta nu se întâmpla! Vor fi afectați mulți oameni, poate vor crește ratele și prețurile, dar nu va fi apocalipsă!

Ori dacă ei țipă: ”Apocalipsă” iar apocalipsa nu vine, îi vor mai crede oamenii mai târziu? Tot de apocalipsă economică vorbeau și când s-a anunțat mărirea salariului minim prin 2017. S-a închis România? A dat economia faliment? Presa românească urlă ”Lupul!” ori de câte ori Dragnea deschide gura iar asta obosește și demobilizează lumea.

Asta e problema cu comunicarea lor: se decredibilizează singuri aruncând cuvinte grele. Apoi când chiar va veni un moment decisiv, lumea nu va mai reacționa! Vor spune: așa zic ăștia în  fiecare zi!

Tocmai de aia PSD încă există și e pe cai mari: Opoziția îndepărtează și obosește lumea cu mesaje excesiv de panicarde!




Claudiu Năsui de la USR crede că pensia e asistență socială

Claudiu Năsui, parlamentar USR, crede că pensia e asistență socială. Adevărat, nu o spune explicit, dar include pensia în categoria de cheltuieli ”Asistență Socială” (sursă):

Ca să fie clar: statul român nu a cheltuit 67,7 miliarde RON cu asistența socială în 2017! Și vă puteți da seama foarte ușor de treaba asta dacă împărțiți suma la populației României: rezultatul e aproximativ 4,000 RON / persoană / an. A primit vreunul dintre voi 4.000 RON anul trecut de la statul român?

Ce zic cifrele

Problema aici e următoarea: Ministerul Finanțelor folosește o clasificare bugetară ceva mai ciudată. Există în sensul ăsta o categorie numită ”Asistență socială” care include orice cheltuială care are caracter social. Atenție însă, ORICE CHELTUIALĂ CU CARACTER SOCIAL, nu doar ajutorul social!

În cheltuielile astea cu caracter social intră:

  • Pensiile (partea cu ”Bugetul asigurărilor sociale de stat”)
  • Șomajul (partea cu ”Bugetul asigurărilor pentru șomaj”)
  • Sănătatea (partea cu ”Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate”)
  • Indemnizațiile de creștere a copilului acordate mamelor

Iată execuția bugetară a Ministerului Finanțelor Publice pe anul 2017, unde se pot vedea 3 din categoriile de mai sus (cu galben):

Ce e straniu aici însă e că cifrele din graficul USR nu bat deloc cu cele din execuția bugetară. Chiar și așa însă 64,5% din bugetul de ”asistență socială” cum e numit mai sus sunt de fapt pensii, ajutor de șomaj și sănătate. Ba mai mult sumele respective sunt alocate unor bugete separate.

Mai sunt vreo 27,7 miliarde care sunt alocate direct de la bugetul de stat. Știți ce sunt alea? Păi o mare parte din sumă sunt tot pensii, dar de data asta pensiile speciale plus suma necesară pentru a acoperi deficitul bugetului fondului de pensii.

Repet, sumele astea nu sunt asistență socială decât în măsura în care cineva are impresia că un om care a muncit mai bine de 40 de ani și care a cotizat la fondul de pensii e asistat social.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


Ce e și ce nu e asistență socială

Termenul de ”asistență socială” e folosit cu un sens negativ în România. În discuțiile obișnuite e folosit în sensul de ”sumă de bani pe care o primești pentru că ești sărac”. În limbajul tehnic termenul de asistență socială e sinonim cu cel de ”cheltuieli sociale” și se referă la cheltuieli cu caracter social precum:

  • pensii,
  • ajutoare de șomaj,
  • asigurări de sănătate de sănătate,
  • indemnizația de creștere a mamei sau
  • ajutor de reinserție în câmpul muncii

Eu am o problemă cu a numit chestiile astea ”asistență socială” pentru că pensiile, șomajul și sănătatea sunt asigurări. Plătești niște bani și primești la schimb asistență medicală, o sumă de bani fixă la bătrânețe, o indemnizație în cazul în care ajungi șomer, o indemnizație dacă devi mamă. Nu plătești contribuții nu primești banii aceștia. Ori asta e definiția clasică a unui serviciu de asigurare.

Nu poți numi asigurarea ”asistență socială”. O poți numi cheltuială socială, dar nu ”asistență socială”.

Cât cheltuie statul cu ajutoare sociale

Știți cât cheltuie statul cu ajutoare sociale ”adevărate”? Puțină lume știe răspunsul la întrebarea asta și mai mereu reacția e de genul: ”nu cred, nu are cum”.

În momentul de față ajutor social ”adevărat” acordat de stat sub formă de bani e venitul minim garantat. Și dacă vreți să vedeți cifrele tot ce trebuie să faceți e să intrați pe siteul Ministerului Muncii. În Septembrie 2018 statul român a cheltuit 50,6 milioane RON cu venitul minim garantat, adică sub 11 milioane de euro. În 2017 suma maximă cheltuită într-o lună a fost de 70 milioane RON. Înmulțiți cu 12 chiar dacă nu e mereu cazul (în unele luni a fost 60 milioane RON) și aveți maxim 840 milioane RON, adică undeva la 182 milioane EUR.

Ar trebui să știe Claudiun Năsui chestiile astea?

Claudiu Năsui e parlamentar și primește bani de la stat pentru a angaja consilieri. Nu are absolut nici o scuză să nu știe că în cheltuielile cu asistența socială nu au ce căuta pensiile, șomajul sau sănătatea.

Și sunt de acord cu Barbu Mateescu la faza asta: Există în iad un loc special unde se duc oamenii care includ pensiile în categoria asistență socială.

Problema mea cu povestea asta e că duce la crearea unor tensiuni inutile în societate: România nu cheltuie mult cu ajutoarele sociale. Dimpotrivă, cheltuie prea puțin, dar ura împotriva beneficiarilor de ajutoare sociale aduce voturi, atitudinea realistă aparent nu.




USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii

 
Am impresia că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii. Caz concret, Cristian Ghinea și Cristian Năsui au ieșit în media cu chestia asta :
 
Cristian Ghinea despre redevente petroliere și fonduri de pensii
Citez (via Facebook):

“Soluția pentru a împiedica sifonarea banilor din redevențe: soluția pe termen lung pentru pensii”

Ok, nu sună rău, asta fac și norvegienii cu banii din petrol. Să vedem mai departe:

Am depus împreună cu colegii mei Cristina Prună și Claudiu Nasui un amendament la Legea Offshore prin care banii obținuți din redevențe și impozitele pentru veniturile suplimentare să fie virați la Pilonul 2 de pensii. Ferim astfel acești bani de risipirea de către guverne iresponsabile sau prin sifonarea către clientela politică și îi punem la lucru în interesul populației. Propunerea noastră prevede ca administratorii fondurilor private de pensii să investească cel puțin jumătate din banii obținuți în industria chimică, petrochimică și în energie. Punem banii la treabă – finanțăm un sistem, cel de pensii, aflat în deficit, investim în industrie și obținem profit pentru pensiile românilor.

Primul semn de alarmă: amendamentul e depus de Claudiu Nasui

Pentru cei care nu știu el e tipul care a făcut o gafă uriașă cu split TVA-ul și apoi a depus un amendament care risca să blocheze complet activitatea ANAF. După două chestii de genul ăsta privesc cu suspiciune orice fel de propunere venită de la el. Nu e vorba de răutate, dar are 2 rateuri grave la activ.

A doua problemă: banii să fie virați la Pilonul 2 de pensii

De ce ar fi asta o problemă? Din mai multe motive. Mai întâi pentru că Pilonul 2 de pensii manageriază banii din pensii ai populației, DAR la nivel individual! Altfel spus, la Pilonul 2 se duc banii în conturi individuale care au nume și prenume. Tu ca cititor ai o sumă într-un cont la un fond de pensii private. Eu am alt cont cu altă sumă în care s-au adunat bani din contribuția mea la fond. Tu nu ai acces la banii mei la fel cum nici eu nu am acces la banii tăi. Bun, acum vine întrebarea: dacă banii din redevențe se duc la Pilonul 2, în contul cui intră?  Intră și în al meu și în al tău? Dacă da cât intră la mine și cât intră la tine? Va fi aceeași sumă? Dacă nu cum departajezi între cetățenii aceleiași țări. Altfel, ce facem cu oamenii care nu contribuie la Pilonul 2? Sunt oameni care acum au 60 de ani și au ales să nu contribuie la Pilonul 2 pentru că nu avea sens economic pentru ei. Sunt șomeri sau oameni care au plecat din țară după ce au contribuit cu taxe și impozite. Ei nu sunt cetățeni ai României? Nu ar trebui să beneficieze și ei de banii aceștia? Oamenii  de la USR nu se gândesc și la ei? Ce încerc să spun e că a vira banii la Pilonul 2 nu are sens nici juridic nici economic!

A treia problemă: unde să fie investiți banii?

Văd că planul ar fi să se investească jumătate din sumă în industria chimică și de energie. Ca un om născut și crescut în Râmnicu Vâlcea m-aș bucura să văd Oltchimul funcționând din nou la capacitate maximă. Pe de altă parte însă tot eu îmi amintesc milioanele de dolari băgați de Oltchim în echipa de handbal! E fain să ai campioana României la handbal feminin în oraș! Dar nu e deloc fain să te gândești că o companie ținută în viață de stat băga milioane de dolari într-o echipă de handbal! Ce garanție avem că treaba asta nu se va întâmpla din nou dacă se pompează bani în industria chimică de stat? Trebuie să spun cuvântul magic ”corupție” ca să priceapă oamenii unde duce pomparea de bani aiurea? Nu cred că inițiatorii proiectului s-au gândit atât de departe, dar ar trebui să le amintească cineva că suntem membrii UE de mai bine de 10 ani. De ce e important? Pentru că USR nu zice nimic de faptul că a băga bani în industria chimică sau de energie se califică drept ajutor de stat. Iar UE nu permite asta! Iar Cristian Ghinea, ca om care a avut contact cu legislația UE ar trebui să știe asta. Haideți să ne întrebăm altfel: de ce nu sunt băgați banii aceștia în industria aerospațială? Sau în IT? Sau în inteligență artificială? Știu, știu, logica economică e că gazele și petrolul din Marea Neagră pot susține companii din domenii conexe, dar acele lanțuri de producție au fost separate sau distruse acum mulți ani! Ce a mai rămas din industria chimică și petrochimică a fost privatizat sau e pe perfuzii (Oltchimul). Cele privatizate au alte lanțuri de producție în care statul nu are sens să se bage. Nici nu poate din cauza legislației UE. Iar în companiile de stat aflate pe moarte, încă vrem să mai băgăm bani?

A patra problemă: se reduce deficitul

Trebuie să recunosc că la partea m-au băgat în ceață și e motivul principal pentru care spun că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii:

Punem banii la treabă – finanțăm un sistem, cel de pensii, aflat în deficit, investim în industrie și obținem profit pentru pensiile românilor.

Deficitul de pensii de care vorbesc ei e la sistemul de pensii de stat, adică la Pilonul I. USR zice că banii vor merge la Pilonul II însă. Pilonul II nu e în deficit din câte știu eu. Deci fraza asta nu are sens! Ar avea sens dacă banii din redevențe ar merge la Pilonul I, nu la Pilonul II în schimb. În plus se ignoră faptul că deficitul la Pilonul I vine în mare parte din cheltuieli mari cu pensiile speciale. Acolo e gaura cea mare! Am avut discuția asta cu un bun prieten și el îmi sugera că poate s-au referit la faptul că:

  • pe termen lung s-ar reduce deficitul prin generarea de activitate economică care aduce venituri la stat sau
  • plătind o pensie mai mare din Pilonul II se poate reduce contribuția la Pilonul I

Dar nici așa nu are sens pentru că dpdv al contabilității bugetare Pilon I și Pilon II sunt separate. Dacă bagi bani mulți în Pilonul II, plătești pensii mai mari într-adevăr, dar nu diminuezi deficitul de la Pilonul I. Poți da în schimb o lege prin care să reduci sumele plătite fiecărei persoane ca pensie din Pilonul I spunând că diferența va veni de la Pilonul II. Dar asta e altceva și nu are treabă cu banii din redevențe ci cu contabilitatea bugetară. Ca să nu zic că randamentul Pilonului II nu e garantat. Pe românește ce spun cei de la USR nu are sens economic!

De ce spun că USR nu înțelege cum funcționează sistemul de pensii?

Recapitulând, pentru că:

  1. Fac o confuzie gravă între Pilonul I și Pilonul II
  2. Nu știu sau se fac că nu știu că Pilonul II are conturi individuale ale contribuabililor, nu e fond găleată ca Pilonul I
  3. Nu par să știe de unde vine deficitul sistemului de pensii.

Alte probleme:

  • Nu știu că ce vor să facă ei se califică drept ajutor de stat și nu e permis de UE
  • Vor să bage bani în niște industrii pe moarte sau deja privatizate în loc să îi investească în chestii care să genereze bani și de viitor