PNL se joacă de-a ”Uite impozitu, nu e impozitu”

Devine obositor să tot scriu despre minunile Guvernului PNL și al Ministrului Finanțelor Florin Cîțu. O fac însă și pe post de jurnal și ca să îmi aduc aminte să nu votez prea curând cu PNL.

Ce s-a mai întâmplat acum? Ei bine, ditamai degringolada cu impozitele care ba nu se declară și nu se plătesc, ba se declară, dar nu se plătesc, ba sună ANAF și amenință cu penalități…a fost haos zilele astea.

Dar haideți să luăm lucrurile pe rând:

Măsură de criză comunicate pe Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu are o pasiune pentru comunicarea pe Facebook. Face live-uri, postează update-uri și tot felul de alte chestii. Problema e că lucrurile pe care le spune pe Facebook nu se pupă cu ce se întâmplă în realitate.

Spre exemplu a ieșit pe Facebook să spună că firmele nu vor mai depune declarații fiscale (profit, TVA etc.) în martie:

Totodată, se amană termenul de depunere a declarațiilor fiscale de la 25 martie 2020, până la data de 25 aprilie 2020.

Chestia asta a ajuns apoi și într-un comunicat ANAF. Dar apoi, în cel mai pur stil politicianist s-a schimbat modificarea (sursă):

Având în vedere că Ministerul Finanțelor Publice a lansat un amplu program de garantare și subvenționare a creditelor pentru IMM-uri, în scopul de a susține mediul privat și în special sectoarele lovite puternic de criza cauzată de virusul COVID-19, dar și măsura de a rambursa cât mai urgent TVA pentru a asigura fluxul de capital, injecții de capital către companii, iar pentru a beneficia de o rambursare companiile trebuie să aibă o situație fiscală actualizată, s-a decis renunțarea la propunerea de prorogare a termenului de depunere a declarațiilor.

Nu încercați să înțelegeți fraza de mai sus, nu are nici un fel de sens. Așadar nu se mai amâna depunerea. Data comunicatului este 21 martie 2020, iar termenul de depunere era de 25 martie pentru majoritatea declarațiilor. Deci și-au schimbat abordarea cu 4 zile înainte de depunere. De fapt, Guvernul și-a schimbat abordarea, se depun declarații, dar nu se sancționează neplata zice OUG-ul guvernului:

– nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și neachitate până la 30 de zile după încetarea stării de urgență;
– aceste obligații fiscale nu sunt considerate obligaţii fiscale restante;

Care e diferența între cele 2 abordări?

Diferența e una enormă și se vede mâna de amator a politicienilor în povestea asta. Depunerea declarațiilor nu are doar rolul de a spune statului ce impozite ai de plată ci și de a servi drept bornă pentru niște evenimente.

Spre exemplu cei care lucrează în taxe știu că, istoric, ANAF a legat termenul de prescriere a obligațiilor fiscale de data declarării acelor obligații (discuție lungă dacă asta e corect sau nu).

Nedepunerea declarațiilor putea însemna foarte bine că o serie de obligații aveau termenul de prescriere amânat cu 1 lună sau un trimestru.

O altă problemă erau rambursările de TVA. Dacă Gigel SRL a cumpărat mult, dar a vândut puțin într-o lună, are dreptul să primească de la stat diferența dintre TVA-ul încasat (puțin) și TVA-ul plătit către furnizori. Ori dacă nu depune declarația de TVA Gigel nu are cum să îi spună ANAF-ului cât trebuie să primească înapoi.

Nedepunerea declarațiilor cu contribuțiile sociale înseamnă că, spre exemplu CASS-ul (contribuția pentru sănătate) nu e declarată pentru angajați. Ori în România îngrijirea medicală generală (nu aia de urgență) e condiționată de existența unei asigurări de sănătate de stat. Pe românește dacă angajatorul tău nu declară (nu e musai să și plătească) CASS atunci tu ca angajat nu beneficiezi de asigurare medicală. Cazurile de Covid-19 probabil intră pe îngrijire de urgență, dar bolile oamenilor nu intră pe pauză în perioada crizei. Diabetul nu dispare, operațiile de apendicită și Dumnezeu mai știe ce alte afecțiuni sunt în continuare acolo și trebuie tratate.

Ori dacă nu se declară CASS-ul, bolnavul nu e asigurat și ar trebui să își plătească toate investigațiile și consultațiile de la stat.

Cotizația la CAS (pensie) se ia tot din declarațiile fiscale. Oameni care trebuiau să iasă la pensie și aveau februarie 2020 ca ultimă lună se trezeau cu stagiu de cotizare incomplet.

Iar astea sunt doar câteva exemple legate de felul în care informațiile din declarațiile fiscale ajung în alte sisteme ale statului și afectează viața de zi cu zi.

Acum nu știu dacă realizați asta, dar eu, neica nimeni care scriu aiurea pe un blog știu chestia asta. Cei de la PNL în frunte cu dl. Cîțu care au venit cu ideea creață de amânare a depunerii declarațiilor se pare că nu știau.

Așadar e bine că nu s-a amânat depunerea declarațiilor. Și ar trebui să știți că declarațiile fiscale pentru firme se depun cam toate online. Problemele sunt la omuleți, dar și acolo Spațiul Virtual a început să facă destul de multe chestii.

Dacă există așadar posibilitatea de a declarațiile online de ce să nu se depună? Ar fi mult mai dificil atât pentru firme cât și pentru angajați și stat dacă s-ar lua pauză.

Guvernul nu ar fi trebuit să facă plata impozitelor opțională pentru toată lumea

Asta a fost una din primele măsuri luate de Guvernul Liberal: liber la neplată. Știu că vă gândiți probabil că e un mediu dificil și asta e o măsură bună, dar sunt câteva lucruri care vă scapă dacă aveți impresia asta.

Pe 25 martie se depun multe declarații. Poate cea mai importantă e declarația finală de impozit pe profit. Explicam într-un articol precedent care e treaba cu declarația asta:

 Pe 25 martie se plătește impozitul pe profit aferent calculului final pentru anul 2019. Impozitul se plătește în mod normal trimestrial pe baza unui calcul provizoriu (profitul înregistrat la trimestru). Dar sunt anumite cheltuieli care apar abia la final de an (de exemplu costurile cu auditul, facturi de abonamente anuale, cheltuieli cu managementul, cheltuieli venind de la firma mamă șamd). Asta înseamnă că o firmă care plătește impozit pe profit plătește 3 tranșe de impozit pe profit aferent trimestrelor 1 până la 3, apoi calculul pentru trimestru 4 e de fapt calculul final care include toate veniturile și cheltuielile aferente anului, din care se scade ce s-a plătit deja. Acest impozit se plătește luna asta pe 25 martie.

Declarația de acum urma să fie însoțită de plata impozitului aferent Trimestrului 4 + regularizarea situației contabile de final de an. În același articol menționam și următoarea chestie:

Acea plată va pune ceva presiune pe finanțele firmelor mici și mijlocii în special.

Acum întrebare, cine credeți că este afectat cel mai puternic de coronavirus:

  • multinaționalele cu access la finanțare bancare, venture capital și ajutoare de stat?
  • IMM-urile nebancabile?

Presiunea de care vorbeam eu e mai mare pe IMM-uri și mai puțin pe multinaționale. Ori Guvernul PNL a dat liber la toată lumea la neplată! Te cheamă Petrom și ai avut anul trecut profit de 3,63 miliarde RON și cifră de afaceri de 25,5 miliarde RON? E ok, nu trebuie să plătești. Nici tu Gigel SRL cu 3 angajați și cifră de afaceri de 100.000 RON și profit 10.000 RON.

Multe dintre marile companii sunt mai rezistente la șocuri decât IMM-urile. Iar asta nu e o chestie specifică României ci universal valabilă.

În afară de asta eu mai am 2 probleme cu abordarea asta:

  1. Sunt companii care fac bani din pandemia asta: producătorii de măști, echipamente sanitare, lanțurile de supermarketuri șamd. Companiile astea vor face o gălăgie de bani, dar sunt tratate la fel ca acele firme care au zero clienți în perioada asta. Poate am să scriu mai pe larg despre subiect, dar îmi e teamă că ne îndreptăm spre o lume unde profitul rămâne în buzunarele celor care au făcut bani în perioada asta în timp ce pierderile firmelor afectate vor fi suportate de stat.
  2. Companiile aveau deja banii ăștia puși deoparte. Impozitul pe Trimestrul 4 + regularizarea aferentă impozitului pe profit reprezentau o sumă măricică. Banii ăștia erau deja puși deoparte de ceva timp pentru plata. E o idee bună să lași banii ăștia unor firme, dar nu e o idee prea grozavă să îi lași altora. Repet: supermarketurile fac bani în perioada asta. Ce sens are să rămână cu banii ăștia în buzunar când ei deja erau puși deoparte și gata să fie plătiți?

Care vor fi consecințele acestor decizii

Prin faptul că a dat posibilitatea tuturor de a nu plăti impozite, statul român se sabotează singur și pune presiune aiurea pe finanțele publice. Nu era nevoie să lase acei bani băncilor. Nu era nevoie să lase acei bani supermarketurilor și altor companii.

Gaura din buget ar putea declanșa o criză bugetară și va fi folosită ca justificare pentru tot felul de decizii de politică fiscală. Pe de o parte ne vom alege cu taxe mai mari. Pe de altă parte vor fi tăieri drastice și iar voi auzi discursul cu asistații sociali.

Prin chestia asta Guvernul PNL și Ministrul Finanțelor Florin Cîțu au deschis ușa larg unei crize a datoriei guvernamentale. Să sperăm că nu se va ajunge acolo deși germenii ei existau încă de dinaintea epidemiei de coronavirus.




USR și tăierea taxelor pe salarii

Îmi tot promit că nu mai scriu despre Dan Barna și USR, dar e revoltător felul în care înțeleg ei să facă politică. Pe de o parte acuză PSD și PNL de ipocrizie, populism și așa mai departe. Dar pe de altă parte vin în campanie cu niște chestii care miros de la o poștă a populism sau minciună.

Spre exemplu iată ce promite candidatul la prezidențiale Dan Barna (de pe Facebook):

Ce e în neregulă cu promisiunea asta? Mai multe lucruri:

”Nu poți întreține o familie cu 2.000 lei pe lună”

Corect, nu poți întreține o familie cu 2.000 lei pe lună. Tocmai de aceea USR a făcut scandal când a crescut salariul minim pe economie, nu? Iată ce zice Claudiu Năsui spre exemplu despre creșterea salariului minim (via Hotnews):

​Creșterea salariului minim din pix este o măsură disperată de a crește încasările statului susține Claudiu Năsui, deputat USR, membru în Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților, într-o postare pe Facebook. Potrivit acestuia, cu fiecare leu cu care crește salariul minim, statul câștigă 45 de bani din cauza impozitării ridicate a muncii.
Articolul e de pe 24 octombrie iar citatul e dintr-o postare de pe Facebook a sa. Deci Dan Barna zice pe o parte că nu poți trăi cu 2.000 lei pe lună, colegul său de partid Năsui zice că nu trebuie să crească salariul pe partea cealaltă.
Ca o notă separată, se pare că dl. Năsui a preluat argumentul meu că Guvernul folosește salariul minim pe economie mai mult pentru a crește veniturile la buget.

Totuși oamenii ăștia nu înțeleg că jumătate din România trăiește pe minimul pe economie? Oare chiar nu înțeleg că salariile mici îi fac pe tinerii români să emigreze? Nu taxele sunt de vină, salariile! O scutire de impozit dintr-un salariu mic e o sumă nesemnificativ de mică pentru un om care câștigă minimul pe economie. Scutirile de taxe pentru cei săraci nu îi ajută! Un salariu mai mare în schimb da!

Zero taxe pe primii 2.080 lei

Cred că oamenii lui Barna înțeleg că nu are nici un fel de șansă de a câștiga, dar încearcă totuși să prindă turul 2. Mă întreb însă de ce nimeni de pe acolo nu gândește lucrurile pe termen mediu și lung. Astfel de declarații sunt teribil de periculoase, în special dacă, la un moment dat, USR ajunge la guvernare.

De ce spun asta?

Pentru că tot repet de ceva vreme: aproape jumătate din forța de muncă a României lucrează pe minimul pe economie!

Știți ce înseamnă zero taxe pe primii 2.080 lei? Înseamnă că jumătate din salariații României nu vor mai plăti nici un fel de taxe! Dacă ajung la putere ce vor face cu promisiunea asta? Nu își dau seama că se va întoarce împotriva lor?

Programul economic al USR vorbea inițial despre scutirea de la plata impozitului pe venit, Barna în schimb vorbește despre ZERO taxe.

Ori zero taxe implică scutire de la plata:

  • contribuției la pensie (CAS) – cu jumătate din contribuabili scutiți, sistemul ar intra în colaps. De unde bani de pensie pentru milioane de români dacă jumătate din forța de muncă nu cotizează? Ca să nu spun că pilonul II ar dispărea și el.
  • contribuției la sănătate (CASS) – cu jumătate din contribuabili scutiți sistemul de sănătate va intra și el în colaps. Apropo, cei care nu plătesc CASS nu beneficiază de asigurare de sănătate.
  • contribuția de șomaj – vor beneficia oamenii care sunt scutiți de șomaj? Regula zice: nu plătești șomaj, nu beneficiezi de șomaj.

Colaps sau bluff?

Așadar:

  • Dan Barna și USR chiar susțin scutirea tuturor taxelor sau e bluff?
  • Oare vor să spună doar scutirea de la impozitul pe venit, ca în programul lor economic?
  • Dacă vor scutirea de la plata tuturor impozitelor, chiar vor intrarea în colaps a sistemului de pensii și de sănătate?

Sincer, cred că vor doar introducerea scutirii de la impozit pe venit, dar sună mult mai sexy să spui ”Zero taxe” decât ”scutim de la plata impozitului pe venit, dar nu de la contribuții sociale”. Pe lângă asta nu știu câți din oamenii din USR înțeleg terminologia din taxe (sau le pasă).

Cu toate astea mesajul e destul de clar ”zero taxe” înseamnă că nu plătești nimic!

Pensii speciale?

O chestie foarte interesantă pe care cei de la USR par că nu o înțeleg e că scutirea de la contribuția de pensie (CAS) ar însemna că persoanele în cauză nu cotizează la pensie. Altfel spus, cât timp primești scutirea, nu se consideră că ai stagiu de cotizare la pensia de stat.

Ce va face USR? Va lăsa milioane de români care lucrează pe minimul pe economie fără pensie? Alternativa ar fi să se considere că au cotizat, deși nu plătesc. Presupunând că reușesc să scoată bani de unde pentru a acoperi cotizațiile lipsă a milioane de români, ei nu realizează ce fac?

Atunci când pensia primită nu e legată de stagiul de cotizare, se numește că ai ”pensie specială”. Păi mama măsii, fix asta zicea Barna că vrea să elimine?!

Impozitare progresivă

Barna mai zice de asemenea că:

”Este o măsură care funcționează deja în mai multe state europene și trebuie să se întâmple și la noi.” 

Da man, măsura asta poartă și un nume: ”impozitare progresivă”! Iar eu sunt un susținător al ei. Și da, ai dreptate, chiar funcționează! Putem să o băgăm și noi acum?

Dar știți cine mai susține impozitarea progresivă? Eugen Teodorovici de la PSD! Vai vai vai, domnul Barna și dl. Teodorovici vor același lucru! Nu îmi vine să cred!

Și apropo de susținători ai impozitării progresive, Claudiu Năsui tot aduce în discuție scutirile acordate de Marea Britanie (via Economica.net):

În Anglia nu-ţi ia statul nimic dacă ai sub 12.000 de lire pe an. Nu impozitează sărăcia. Acelaşi lucru trebuie să facem şi noi.

În primul rând afirmația asta e falsă! Statul nu îți ia impozit pe venit. Aia e singura scutire primită. Îți ia în schimb contribuții sociale pentru pensie, sănătate, șomaj și așa mai departe.

A doua chestie pe care nu o spune Claudiu Năsui e că Marea Britanie are un sistem de impozitare progresivă prin care veniturile sunt impozitate (impozit pe venit) cu:

  • 0% între 0 – 12.500 lire (nu 12.000 cum spune el în interviu).
  • 20% între 12.501 – 50.000 lire
  • 40% între 50.001 – 150.000 lire
  • 45% venit de la 150.001 lire în sus.

Banii pierduți din scutirea primilor 12.500 lire sunt recuperați din impozitarea cu 20%, 40% sau 45% a celorlalte venituri.

Cine va acoperi acel 0% în România având în vedere că România are 10% cotă unică de impozitare?

De ce nu sunt de acord cu tăierile de taxe?

Din mai multe motive, unele practice altele principiale.

La nivel de principiu eu cred că toată lumea ar trebui să plătească taxe iar scutirile ar trebui să fie niște excepții extreme pentru adulți (invalizi de război, persoane cu handicap etc.). Taxele sunt prețul plătit pentru civilizație iar lumea trebuie să înțeleagă chestia asta. Cei care plătesc taxe sunt mai atenți cu felul în care acele taxe sunt cheltuite și stimulează implicarea cetățenilor în viața publică.

De ce? Pentru că au ”skin in the game” cum zic americanii sau ”și-au pus pielea la bătaie” cum am zice noi. E vorba de bani care ți se iau din salariu. Te vei oftica dacă se cheltuie aiurea.

Primești scutire însă? Nu sunt banii tăi! Oricum ție nu îți ia nimic. Când parlamentul X și-a angajat nepoatele la cabinet și a spart bani pe poșete scumpe pentru ele tu nu ai pierdut nimic.

Din punct de vedere civic e mai bine ca toată lumea să plătească ceva.

Apoi la nivel practic:

  • Cât de mult îi ajută o scutire pe cei săraci? Dacă ai un impozit de 10% și îl aplici la un venit de 1.000 lei atunci impozitul e 100 lei. Scutind persoana în cauză de impozit îi bagi în buzunar 100 de lei. Va trăi mai bine un om sărac dacă are 100 de lei în plus? Tot sărac va fi! 100 de lei pe lună nu te fac bogat. Cu 100 de lei nu îți cumperi apartament sau mașină. Dar cu acei bani poți finanța servicii publice de calitate, care sunt mult mai eficiente în a ajuta oamenii săraci decât scutirile de taxe. Vorbesc aici de servicii medicale pe care altfel nu și le vor permite, educație pentru copii, formare profesională și recalificare pentru adulți și așa mai departe.
  • Erodarea bazei de impozitare distruge un impozit. Cu cât restrângi aplicarea unei taxe cu atât taxa respectivă devine mai puțin eficientă. Puținul venit de la mulți se adună în sume mari. Odată ce acel puțin dispare ceilalți trebuie să suporte diferența. Presiunea de a plăti mai multe taxe va fi contracarată apoi de solicitarea și a altor categorii de a nu plăti acel impozit. De ce doar cei cu minimul pe economie să fie scutiți? De ce nu și medicii? De ce nu și profesorii? Și uite așa impozitul se distruge un impozit. Iar banii aceia vor trebui să vină din altă parte, adică din alt impozit.

În momentul acesta România are prea multe excepții de la impozitare. Iar USR vrea să le extindă, ceea ce va pune presiune pe alți contribuabili și alte tipuri de taxe.

Cum câștigă Iohannis alegerile?

Stând pe margine cu o pungă de popcorn și suc îmi imaginez:

Încep să am fani

P.S: Nu știu cum se întâmplă, dar încep să îmi văd ideile preluate în din ce în ce mai multe locuri. E adevărat, nu îmi rostește nimeni numele. Și sunt conștient că nu sunt singura persoană care gândește poate în felul acesta. Dar după ce anumite articole devin virale și îmi iau o gălăgie de înjurături încep să îmi văd argumentele preluate la milimetru. Culmea că sunt fix oamenii ai căror fani mă înjură de regulă.

Ce să zic, mă bucur că un blog de nișă de la o persoană necunoscută publicului larg are ceva influență în cercurile înalte ale politicii românești.




Despre taxele neplătite de firma surorii lui Barna

Cred că sunt necesare câteva idei legată de partea de taxe a anchetei Rise despre Barna și fonduri europene, din perspectiva unui consultant fiscal.

Despre serviciile de consultanță

Atunci când o firmă mică, cu 5 angajați în croitorie, considerați defavorizați și plătiți cu minimul pe economie, cumpără:

– studiu de piață de 45.000 RON și
– servicii de management de 30.000 RON

orice consultant cu un pic de experiență se va uita un pic ciudat la situația asta. Am avut clienți firme multinaționale care nu erau dispuse să plătească astfel de sume pentru consultanță de care chiar aveau nevoie. Cu toate astea o firmă cu 5 angajați în croitorie dă o gălăgie de bani pe consultanță externă.

Despre banii datorați statului 

Ulterior firma de croitorie dă faliment, dar nu fără a lăsa o datorie de 100.000 RON către bugetul de stat, sumele datorate fiind contribuții sociale pentru angajații defavorizați. Nu intru în discuția ”de  ce a dat firma faliment deși a cumpărat servicii de management”. Vreau să vă explic însă o chestie legată de angajații firmei.

Ei bine angajații ”defavorizați” (conform proiectului european pentru care s-au alocat bani) sunt singurii care au avut de suferit din povestea asta, pentru că:

  • Firma nu a plătit contribuția de sănătate – Asta înseamnă că cele 5 croitorese NU au putut beneficia de asigurarea de sănătate de stat. În afară de servicii de urgență nu aveau dreptul la alte servicii medicale dacă se îmbolnăvea în perioada respectivă.
  • Firma nu a plătit contribuția de pensie – Neplata contribuției de pensie de către angajator nu suspendă stagiul de cotizare la pensia de stat din fericire. Puteți mulțumi companiilor de stat care fac același lucru pentru chestia asta. Dar acei angajați nu au pupat nimic în materie de pensie Pilon II (aia pentru care se luptă USR în teorie) în perioada respectivă. De asemenea pensia lor va trebui asigurată din banii altor plătitori.
  • Firma nu a plătit asigurarea de șomaj – Neplata asigurării de șomaj înseamnă de către angajatori înseamnă că angajații, în cazul în care se închide firma, nu pot beneficia de ajutor de șomaj. De ce? Pentru că e nevoie de 12 luni de stagiu de cotizare, care necesită plata  efectivă. Asta înseamnă că atunci când s-a închis firma angajatele nu au putut beneficia de ajutor de șomaj.

Nu în ultimul rând trebuie amintit că:

  • Reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă era considerata evaziune fiscala in 2015 conform Legii nr. 241/2005. Contribuțiile sociale sunt impozite reținute la sursă. Legea a suferit însă niște modificări de-a lungul timpului. Așadar nu e clar în ce perioadă nu au fost făcute plățile și ce versiune a legii se aplica. Dar dacă a existat intenție atunci e posibil ca fapta să se fi încadrat la evaziune fiscală. Prea multe necunoscute pentru a spune cu siguranță din păcate.
  • ANAF nu a putut recupera nimic din prejudiciu pentru că activele companiei în faliment nu puteau fi valorificate, fiind transferate firmei de consultanță. Așadar contribuabilul român a trebuit să achite gaura din buzunarul propriu.



Cea mai nasoală chestie la ancheta Rise despre Barna

Nu știu dacă ați avut timp să citiți ancheta Rise despre Dan Barna. Dacă nu ar trebui să o citiți ca să înțelegeți pe cine votați. Evident după ce terminați cu ea vă recomand să o citiți și pe cea referitoare la cum s-a îmbogățit Iohannis tot de la Rise Project.

Revenind la Barna, ca om născut și crescut în Oltenia în anii 90 chestiile pe care le-a făcut Barna mi se par găinării. Sunt undeva la limita legalității (potențial ilegale dacă se demonstrează intenția), dar profund imorale. Repet însă, ca om crescut într-un mediu în care șmecheria era la cinste mi se par găinării comparativ cu ce am văzut alți băieți făcând.

Ce m-a iritat însă în povestea asta

Pe scurt, Barna prin firma sa s-a băgat într-o afacere pe fonduri europene. Iată ce zice Rise:

Prin statut, asociația trebuia să ofere locuri de muncă flexibile unor mame din mediul rural, cu familii monoparentale sau mai mult de doi copii. Șapte persoane cu totul, dintre care cinci din grupul vulnerabil.

Sora lui Barna, angajată director și agent de vânzări, și-a pus salariu net de 3276 lei, la fel ca designerul, în timp ce croitoresele au primit doar 1185 lei fiecare. Formularul Gabrielei de înscriere în grupul țintă, ca expert, e semnat chiar de fratele său.

Omul cu ”Fericiți în România” a plătit croitoresele cu 1.185 RON, dar pe sora sa cu 3.276 RON, aproape de 3 ori mai mult. Probabil de asta vrea să se întoarcă românii în țară. Dar asta doar îmi confirmă atitudinea sa, nu e neapărat o problemă. Știți ce e însă o mare problemă?

Faptul că, în mod previzibil firma respectivă a dat faliment. Totuși:

Azi, firma de consultanță este proprietarul legal al echipamentelor cumpărate atunci. Așa condiționează contractul primar în cazul în care afacerea eșuează, cum s-a întâmplat anul trecut, când asociația Hermannstadt Design s-a închis cu datorii la Fisc de aproximativ 100 mii lei, fiindcă nu a plătit contribuțiile angajaților.

Adică firma care a luat fonduri europene a dat faliment, dar echipamentele cumpărate de firma respectivă din fonduri europene au trecut în proprietatea firmei lui Barna. ”Capitalism o să îmi spuneți!”, se mai întâmplă să dea firmele faliment.

Dar cu datoriile la Fisc cum rămâne? Literalmente Statul român și-a luat țeapă de 2 ori:

  1. Prin fondurile europene pentru care cotizează la UE
  2. Prin faptul că statul român a rămas cu ochii în soare și 100.000 RON în taxe neîncasate.

Și mai trist e însă că acele obligații sunt contribuții sociale:

  • CAS – cotizația la pensie – angajații aceia vor beneficia de pensie din taxele altora. Dar nu vor pupa bani de pensie la Pilonul II deși sumele au fost reținute la salariu.
  • CASS – cotizația pentru sănătate care finanțează sistemul nostru de sănătate. Practic angajații nu au fost asigurați o perioadă de timp din cauza asta.
  • șomaj – care acoperă dacă cineva primește sau nu șomaj în cazul în care e disponibilizat.

Dacă înțeleg bine lucrurile firma respectivă nu a plătit impozit pe profit pentru că a fost probabil pe pierdere. Nu știu dacă a plătit vreun impozit pe cifra de afaceri.

Posibil să nu fi plătit nici TVA dacă era sub plafonul de înregistrare, dar asta nu am de unde să știu. Dar dacă ăsta e cazul atunci nu a prea plătit nimic la stat. Singura întrebare e dacă a plătit impozit pe venit pentru angajați, dar pare puțin probabil dacă celelalte taxe (CAS, CASS, șomaj) nu au fost acoperite.

Și totuși echipamentele au rămas la firma lui Barna iar ANAF a rămas cu ochii în soare! Deci Dan Barna, antreprenorul a făcut bani pe spinarea contribuabililor europeni (fonduri europene) și români (neplătind taxele datorate ANAF), dar și a angajaților săi (care au rămas neasigurați).

A fost intenție acolo?

Pentru mine asta e întrebarea adevărată. A fost vorba de o decizie de business proastă care a băgat firma în faliment sau intenție. Rise zice așa:

Deși sora lui Barna era director, asociația a mai semnat un contract de management în valoare de 30.000 de lei. S-a ocupat o firmă (European Investments Solutions) reprezentată de un anume Paul Gruian, consultant pe fonduri europene în Sibiu, asociat cu soția fostului viceprimar PNL din oraș (Eugen Mitea). 

Deci 30.000 RON pe un contract de management deși ai director. Ok, nu e deloc dubios că o firmă cu 7 angajați din care 5 croitori dă 30.000 RON pe un contract de management, nu?

Dar credeți că acolo s-au oprit lucrurile? Nu:

Alți 41.500 lei s-au dus pe un studiu de piață, menit tocmai să ajute afacerea să reziste. L-a făcut Romanian Quantitative Studies Association din București, unde “senior member” e alt coleg de liceu al lui Barna și Pădurariu: profesorul Horațiu Rusu, președintele senatului de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.

În afară de cei 30.000 RON avem așadar alți 41.500 RON pe ceva similar. Repet, la o firmă de 7 oameni din care 5 implicați în producție.

Toată povestea e halucinantă dacă nu sunteți obișnuiți cu genul ăsta de șmecherii. Din păcate le-am văzut de prea multe ori în prea multe situații ca să mă mai mir. Dar oamenii pe care îi știu eu că făceau măgării din astea nu au ieșit în public cerând stoparea corupției și promițând că vor stopa risipa banului public.

Concluzii

Dacă tot ce spune Rise e adevărat atunci:

  1. șansele ca Barna să intre în turul 2 s-au dus pe apa sâmbetei.
  2. Dincolo de șansele sale, care erau oricum mici, Dan Barna riscă să devină irelevant politic. El și colegii săi au împins un discurs extrem de agresiv care se va întoarce împotriva lui, exact așa cum avertizam acum ceva vreme.
  3. Cea mai urâtă chestie va fi însă demobilizarea publicului USR: fix omul care era împotriva corupției și risipei banului public a fost part din sistemul abonat la contracte cu bani publici (mă rog, europeni). Chestia asta va lovi rău în USR indiferent dacă Barna decide să rămână șef al partidului sau membru USR.

Pentru mine personal dezamăgirea cea mai mare e că și-a bătut joc de angajații săi și nu le-a plătit contribuțiile sociale. Înțeleg că o firmă mai dă faliment, dar plata salariilor și a contribuțiilor sociale care dau acces la servicii publice ar trebui să fie prioritate pentru orice cu un dram de conștiință. Cu atât mai mult cu cât România e o țară cu mulți oameni săraci.

Cât despre ”Fericiți în România”…se pare că domnul Barna avea dreptate: poți fi fericit în România pe bani europeni.

Poza din cover: Dan.chent [CC BY-SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0)] 




Tăierea taxelor pentru Diasporă e o idee foarte proastă

Zău de nu am impresia că trăim într-o distopie libertariană. Că PSD taie taxele pe unde poate nu e nici un secret, am tot scris despre asta. Că USR are în plan să facă același lucru iar nu e nici un secret, dacă e să ne luăm după programul lor economic.

Dar parcă tot nu îmi revin din faptul că pentru USR cam orice problemă socială se rezolvă prin tăierea de taxe! Gen cum vrea aici:

Logica măsurii

Iată ce zice domnul Barna:

Românii din diaspora vor să se întoarcă, dar nu au încredere că statul român va sprijini reintegrarea lor acasă. Proiectul nostru oferă facilități fiscale românilor care se întorc să lucreze în țară și anume scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii și reducerea cu 50% a cotei de contribuție la asigurări sociale.

Haideți să vedem care e logica aici:

  1. Românul pleacă la muncă în străinătate pentru bani și / sau o viață mai bună
  2. Statul român îi spune românului plecat: ”Îți tai niște taxe la jumătate dacă te întorci”.
  3. Românul se întoarce în România

Simplu, nu? Acum haideți să ne gândim: un român care decide să plece între străini, o face oare pentru câteva sute de lei? Nu, o face pentru sume considerabile.

Românii care au plecat pentru a avea o viață mai bună, se vor întoarce înapoi doar pentru bani? Nu, ei au plecat pentru că în România condițiile de viață erau proaste.

Ce spune dl. Barna: nu vă dăm condiții de viață mai bune, nu vă dăm locuri de muncă mai bune, dar vă dăm taxe mai mici!

Un Român care câștiga minimul pe economie și căruia i se promite că va plăti 50% din impozit pe venit și contribuții sociale se va întoarce oare? Va renunța la salariul mai mare din Vest pentru câteva sute de lei în plus în România? Realizați cât de absurdă e logica asta?

Spitale în care să nu muriți de infecții? Nope!

Poliție care să nu vă trimită la plimbare când aveți nevoie de ei (vezi cazul Caracal)? Nope!

Parcuri și aer curat? Nope!

Taxe mai mici? Da!

O măsură prost gândită

Știți ce e poate cel mai deranjat în povestea asta cu taxele? Că oamenii de la USR nu au nici cea mai vagă idee ce vorbesc, chestie care e evidentă dacă vă uitați pe programul lor economic.

Dar dacă era nevoie de o dovadă suplimentară, atunci iată că o avem azi: tăierea taxelor propusă de USR va lovi în pensiile oamenilor care vor beneficia de ea.

Atunci când tai contribuțiile sociale la jumătate, tai următoarele chestii:

  • asigurare de sănătate – oamenii aceia vor fi asigurați, dar vor plăti doar 50% din ce plătesc Românii din România, deși vor beneficia de aceleași servicii medicale
  • asigurare de șomaj – din nou, vor beneficia de același șomaj ca un Român obișnuit, dar plătind jumătate
  • contribuție de pensie – aici tăierea contribuției la jumătate lovește în cotizația la pensia de stat. Oamenii care vor beneficia de această măsură vor cotiza doar 50%, ceea ce înseamnă că atât pensia lor de stat va fi mai mică din cauza asta, cât și suma care merge la Pilonul II. 

Practic, Românii întorși în țară ar primi o scutire de taxe care le-ar reduce pensia în viitor!

Credeți că domnul Barna știe asta? Credeți că ai săi consilieri i-au spus asta? Vă zic eu: nu, nici nu s-au gândit la treaba asta.

Nu vă sperie ideea că omul care conduce un partid mare de opoziție și care care se vrea Președinte are consilieri incapabili să înțeleagă chestii de bază din fiscalitate?




Se justifică scutirea de impozite din domeniul construcțiilor?

Scutirea de impozit din domeniul construcțiilor e una din cele mai lipsite de sens măsuri fiscale din ultimii ani. De ce? Pentru că nimic din informațiile publice pe care le avem nu indică faptul că ea ar fi necesară sau utilă.

Nu am apucat să scriu despre ea la momentul la care a apărut, dar am început acum o serie de articole despre facilități fiscale acordate de Guvern. Mi-am dat seama că despre scutirea de impozit din domeniul construcțiilor e suficient de mult de scris încât se justifică un articol separat. Vor urma și altele:

La ce se referă scutirea de impozit în domeniul construcțiilor

Ultima chestie despre care vreau să vorbesc e acordarea de scutiri de impozit pentru sectorul construcțiilor. Practic angajații din acest sector de activitate nu plătesc:

  • impozit pe venit (10%),
  • cota de contribuții de pensie (CAS) se reduce și ea cu 3.75%
  • contribuția de asigurare de sănătate e scutită în totalitate.
  • cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă de 2,25% dispare și ea

Toate aceste scutiri și reduceri se aplică pentru salarii cuprinse între 3.000 RON și 30.000 RON pe lună.

Scutirile de impozit sunt substanțiale așa cum se poate observa. Acum întrebarea mea e: DE CE? De ce era nevoie de scutiri atât de generoase pentru acest sector de activitate?

Impactul bugetar al scutirilor

Impactul bugetar al acestor măsuri e unul considerabil. Conform Ministerului Finanțelor Publice toate aceste scutiri vor da o gaură de 2,2 miliarde RON din care:

  • 1,3816 miliarde RON scădere a veniturilor din contribuții de asigurări sociale. Scăderea asta e ceva mai problematică pentru că afectează bugetul de pensii, aflat oricum în deficit și bugetul de sănătate.
  • 0,8254 miliarde RON scădere a veniturilor din impozitul pe salarii

Câte grădinițe sau spitale se pot construi cu 2,2 miliarde RON? Câți oameni ar putea fi scoși din sărăcie cu banii aceștia? La câți km de autostradă renunțăm pentru ca angajații din construcții să aibă salarii mai mari?

Motivele oferite de Guvern

Iată ce spune OUG 114/2018, adică documentul prin care prevederile de mai sus au intrat în vigoare:

întrucât la data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani, prin acordul încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții se declară sectorul construcțiilor sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019, apreciind că sectorul construcțiilor reprezintă unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare, ținând cont că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private și având în vedere că în ultimii ani sectorul construcțiilor s-a confruntat cu dificultăți legate de asigurarea cu forță de muncă specializată și de o concurență neloială, pentru a pune în aplicare cu prevederile Acordului încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții pentru sectorul construcții se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiate pe domenii de activitate, în condițiile salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru, ținând cont că neadoptarea în regim de urgență afectează angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul încheiat cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții și va perpetua dificultățile legate de asigurarea cu forță de muncă specializată în domeniul construcțiilor

Ați înțeles motivul pentru care era nevoie de scutiri? Dacă răspunsul este: ”nu prea, am înțeles doar că e strategic și asta pentru că ai pus tu în bold” atunci stați liniștiți. Asta e explicația Guvernului: sectorul construcțiilor e unul strategic așa că îi dăm toată grămada asta de scutiri!

Motivele oferite de Federația Patronatelor Societăților din Construcții

Iată ce spune un reprezentant al Federația Patronatelor Societăților din Construcții, adică cei care au parteneriatul ăsta strategic cu Guvernul când au fost întrebați de ce era nevoie de scutiri (via Hotnews):

„Avem două probleme grave. Prima este criza de forță de muncă și cealaltă – e gravă pentru noi, dar e gravă pentru toată economia – este evaziunea aceasta fiscală exprimată în termeni populari „munca la gri”, a precizat Iftime.

De asemenea:

„O firmă de construcții își câștigă contractele participând la licitații publice. Se întâmplă asta și-n lucrările cu statul și în zona privată. Dacă prețul la materiale sunt cam aceleași în piață, nu pot să mă duc eu cu prețul la ciment de 3 lei și altcineva cu 4,5 lei, se cunoaște prețul real, unde se poate acționa în sensul reducerii prețului ofertei: la manoperă”, a explicat directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții. 

Ea spune că ofertanții intrau cu salariul minim pe economie ca să poată să câștige licitația, în condițiile în care criteriul de atribuire a unei lucrări este dominant ca fiind prețul cel mai scăzut.

„Dacă eu, de bună intenție, aș fi vrut să-mi plătesc muncitorii mult mai bine, intram în competiție cu dumneavoastră care plăteați salariul minim pe economie, pierdeam licitația garantat”, a spus Iftime.

Deci care sunt motivele? Păi aparent:

  1. Lipsa de forță de muncă din sectorul de construcții
  2. Evaziunea fiscală și munca la gri care îi fac pe evazioniști mai competitivi.

Din cauza celor două motive de mai sus era nevoie ca Guvernul să scutească tot sectorul de o sumedenie de taxe și impozite.

Sunt suficient de bune cele două motive?

Răspunsul e simplu: NU! De ce? Pentru că, să îmi fie cu iertare, dar cele două probleme de mai sus sunt specifice întregii economii, nu doar sectorului de construcții!

Întrebați firmele de IT dacă pot recruta angajați și vă vor spune fix același lucru.

Întrebați firmele de panificație și vă vor spune fix același lucru: nu se găsesc angajați și evaziunea e prea mare. Întrebați băncile cât de ușor găsesc angajați și vă vor spune că nu sunt pe nicăieri.

Întrebați producătorii de  vin din România și vă vor spune că nu găsesc nici zilieri nici ingineri agronomi iar evaziunea din domeniul băuturilor alcoolice îi omoară.

De ce e sectorul construcțiilor mai important decât alte sectoare? Nu știm! Nimic nu indică faptul că ar fi mai important decât alte sectoare. Dar cumva trebuie să credem Guvernul și pe constructori pe cuvânt.

Cât de bine merg lucrurile în construcții

Aparent lucrurile nu merg prea ok în domeniul construcțiilor. Conform News.ro întregul sector a înregistrat o scădere de 4,1%, care mai adaugă și că:

În decembrie 2018, faţă de decembrie 2017, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută, a scăzut pe total cu 6,5%, scădere reflectată la lucrările de construcţii noi (-12,7%) şi la lucrările de reparaţii capitale (-6,2%). Creştere s-a înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+12,3%).

Și dacă tot facem muncă de detectivi, haideți să punem scăderea asta în context. Cum se  face sectorul construcțiilor scade deși economia României crește? Iată ce informație interesantă ne oferă Consiliul Fiscal într-un raport despre bugetul propus pe anul 2019:

Așadar investițiile Guvernului român în economie în 2018 trebuiau să fie de 4,1% din PIB conform bugetului pe anul 2018, dar execuția bugetară efectivă indică doar 3,6% din PIB. Ca o paranteză diferența pare să provină dintr-o subperformare a proiectelor de investiții din fonduri europene.

Avem așadar două evenimente ce au avut loc în 2018, an cu creștere economică:

  1. Guvernul nu a cheltuit cât a promis pe investiții, majoritatea presupunând cheltuieli de construcții.
  2. Sectorul de construcții a scăzut.

Să existe oare vreo legătură între cele două? Vă las pe voi să ghiciți.

Altă chestie importantă legată de sectorul de construcții e că în 2018 au fost alocate fonduri pentru programul Prima Casă mai mici cu 20% față de cele pentru 2017. Licitațiile publice și construcțiile rezidențiale au fost principalele motoare de creștere ale sectorului de  construcții din ultimii ani.

Aparent în 2018 ambele au avut alocați mai puțini bani de la buget. În 2019 Guvernul oferă o grămadă de scutiri acestui sector de activitate. Mama ei de coincidență, ce bine se leagă lucrurile astea! Deci toți băieții deștepți obișnuiți cu bani de la buget nu au mai primit bani suficienți, dar primesc scutiri!

Cine importă forță de muncă din afară

Prin august 2018 au apărut o serie de articole despre importul de forță de muncă (via Capital):

Numărul muncitorilor străini în România a atins un nou maxim, respectiv de 17.000 de persoane, potrivit ultimelor date ale Ministerului Muncii. În primele șapte luni ale anului au intrat în țara noastră peste 4.300 de angajați din Sri Lanka, Nepal, China, Turcia sau Vietnam. Angajatorii susțin că sunt de încredere și muncitori, dar deloc ieftini.

Deci în 2018 am avut record de import de forță de muncă. De curiozitate, ce sectoare de activitate au importat cei mai mulți muncitori non-UE? Tot din articolul de mai sus:

Aceştia se angajează în restaurante, hoteluri, construcţii navale, vânzare de îmbrăcăminte şi încălţăminte, construcţii rezidenţiale.

Hopa! Deci sectorul de construcții rezidențiale e printre cei mai mari importatori de forță de muncă din afara UE. Tendința asta probabil va continua în 2019.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că, pe de o parte firmele din construcții spun că au nevoie de scutiri pentru că nu găsesc muncitori. Pe de altă parte aceleași firme aduc forță de muncă ieftină din Asia. Acea forță de muncă ieftină se va bucura de scutirile de taxe de mai sus.

Deci oameni din restul economiei vor plăti impozite care trebuie să acopere gaura de la buget cauzată de sectorul de construcții. Sectorul de construcții în schimb va folosi acele scutiri pentru a angaja muncitori ieftini din Asia. Nu am o problemă cu aducerea de imigranți pentru a lucra în construcții, dar nu înțeleg de ce trebuie să dăm firmelor de construcții scutiri de impozite dacă nu vor genera mai multe locuri de muncă pentru români. Am mai scris că România nu e pregătită pentru a importa un număr mare de imigranți, o astfel de măsură fiind o bombă socială cu ceas.

Cine beneficiază așadar de aceste scutiri până la urmă? Scopul scutirilor e de a băga bani în buzunarul constructorilor? Care e logica economică aici?

Concluzii

Concluziile mele ar fi următoarele:

  • Scutirile oferite o să dea o gaură consistență în buget (2,2 miliarde RON în 2019)
  • Sectorul de construcții a fost afectat în 2018 de investițiile în scădere ale Guvernului și de fonduri mai mici alocate prin programul ”Prima Casă”.
  • Total întâmplător în 2019 primesc ample scutiri de la impozite salariale.
  • Același sector al construcțiilor e unul din cei mai mari importatori de forță de muncă ieftină din Asia.



De unde vin banii pentru maririle promise de PSD

PSD a câștigat alegerile și oamenii au început să se panicheze pe seama felului în care vor fi finanțate promisiunile din campanie.  Și pentru că deja am scris despre partea de cheltuieli a programului lor economic m-am gândit că ar fi păcat să nu explic și de unde vor veni banii pentru a finanța acele cheltuieli. Evident slideurile sunt luate din programul de guvernare al PSD.

Din punctul meu de vedere lucrurile arată cam în felul următor:

  1. PSD spune că banii la buget vor veni din investiții și fonduri europene care generează creștere economică și încasări mai mari la buget prin ”efectul de multiplicare”. Vă voi arată mai jos de ce ipoteza asta pare puțin probabilă.
  2. Declarațiile din decembrie, imediat după câștigarea alegerilor și început de ianuarie arată că, în realitate, sursele de finanțare sunt mult mai ”realiste” și implică în fapt creșterea impozitelor și taxelor.

Haideți să presupunem totuși că se vor ține de cuvânt și vor aplica ce scria în programul de guvernare.

1. De unde spune PSD că vor veni banii

PSD spune că veniturile necesare pentru acoperirea cheltuielilor vor veni din venituri din taxe și impozite rezultate din programe de investiții care vor genera efecte de multiplicare și implicit vor crește încasările la bugetul de stat.

Avem așadar două condiții pentru ca veniturile la bugetul de stat să crească:

  1. Să vină investițiile promise
  2. Efectul de multiplicare să se producă

Vom vedea mai jos care sunt punctele slabe ale celor două condiții.

1.1. Investițiile din programul PSD

Conform programului de guvernare al PSD, vom avea parte de investiții consistente pe parcursul celor 4 ani de guvernare. Investițiile sunt grupate în următoarele categorii:

1.1.1. Fonduri europene

Cu fondurile europene eu am o problemă pentru că ele sunt mirajul cu care suntem ademeneți de mulți ani de fiecare guvern aflat la putere, dar care se dovedește a fi un eșec major de fiecare dată. Mai mult, se întamplă în ultima vreme să fim nevoiți să dăm bani înapoi din fondurile europene contractate ca urmare a descoperirii unor nereguli sau a depășirii termenelor de finalizare agreate (a se vedea fondurile europene returnate în cazul pasajului de la Piața Sudului din București despre care nu prea scrie nimeni nimic).

Nu îmi e clar cum vor intra mai mulți bani la buget din moment ce nu toate fondurile europene generează investiții. Sunt fonduri europene destinate reconversiei profesionale, unde discutăm despre firme care primesc bani pentru a învăța oamenii diverse meserii. Genul acesta de bani nu generează investiții și nici taxe la buget prea multe. Mai mult, acest sector este notoriu pentru neregulile descoperite. Și încă o chestie faină, se întâmplă frecvent ca astfel de cursuri de recalificare să fie prestate de ONG-uri, care nu prea plătesc taxe. Vă invit să citiți o investigație a celor de la RISE Project pe tema fraudării fondurilor, pe care o consider tipică.

Mulți bani din fonduri europene merg pe subvenții în agricultură (excluse de PSD din calcule), dar și spre proiecte pentru a ajuta agricultorii în general. Problema este că agricultura este un alt sector notoriu pentru fraude cu bani europeni și fraude cu rambursările de TVA. În plus, nici aici nu se pune problema de mai mulți bani la buget pentru că sectorul este notoriu și pentru frauda pe partea de TVA.

Ar mai fi marile proiecte de infrastructură care pot fi finanțate prin fonduri europene: autostrăzi, pasaje rutieri, amenajări de diferite feluri. Problema aici e că toate chestiile astea sunt făcute pentru statul român. Altfel spus, statul român vrea un pasaj de 100 milioane de euro. Licitația pentru construcția pasajului este câștigată de o companie privată care construiește pasajul și dă statului român o factură de 100 de milioane + TVA 20%. Statul român plătește 120 de milioane de euro companiei iar compania plătește apoi inapoi statului 20 de milioane de euro. Au crescut veniturile la bugetul de stat? Da! cu 20 de milioane de euro, dar știi ce? au crescut și cheltuielile tot cu 20 de milioane.

Știi care ar fi impactul pozitiv aici? Faptul că am construit infrastructură, dar infrastructura aia nu înseamnă venituri pe termen scurt ci pe termen lung, dacă e făcută cu cap. E posibil ca acea companie care a construit pasajul să plătească din banii respectivi contribuții sociale și impozit pe profit ca urmare a contractului câștigat, doar că, de cele mai multe ori, discutăm despre companii deținute de tot felul de indivizi dubioși care sunt etern pe pierdere (impozit pe profit).

Una peste alta nu cred că fondurile europene pot reprezenta o sursă directă de taxe și impozite. Fondurile europene pot genera creștere economică dacă sunt folosite corect, dar asta pe termen mediu și lung. Iar efectul lor e destul de greu de măsurat.

1.1.2. Fondul Suveran de Investiții

O găselniță interesantă este Fondul Suveran de Investiții.Inspirația pentru fondul acesta vine din Norvegia, țară care a învățat din experiențele nefericite ale altora și care și-a dat seama că dacă se bazează pe banii din petrol, s-ar putea trezi într-o bună zi falimentară și cu niște cheltuieli mult prea extravagante. Așa că banii din redevențele petroliere au ajuns într-un fond care investește banii peste tot prin lume și care, în 2011, era cel mai mare fond de investiții din lume. Sună bine, nu e așa? Și atunci care ar fi problema? Păi problema e că am mai avut un fond de genul acesta acum câțiva ani.

Mă refer la faimosul fond înființat din banii primiți de statul român pentru vânzarea BCR, către Erste. Suma nu era deloc mică, 2,2 miliarde de euro la vremea respectivă iar banii trebuiau folosiți pentru investiții în infrastructură. Știți ce s-a întâmplat cu ei? I-a folosit guvernul Tăriceanu pentru a acoperi cheltuielile extravagante ale statului român cu măriri de salarii în sectorul public și angajarea unui număr uriaș de bugetari, deși legea interzicea lucrul acesta. Am voie să fiu sceptic cu privire la noul fond de investiții în condițiile în care Tăriceanu e iarași la guvernare alături de PSD-ul care l-a ajutat și în perioada aceea să guverneze țara? Eu cred că da.

Cum ar trebui să funcționeze lucrurile în cazul FSDI? Păi se iau niște bani de la buget, se bagă într-un fond de investiții și apoi ca prin magie avem mai mulți bani la bugetul de stat din taxe și impozite generate de respectivele investiții. Mecanismul e același precum cel de la fonduri europene iar limitările sunt similare, cu mențiunea că, banii din FSDI sunt mai ușor de furat pentru că nu mai vin cei de la Bruxelle în control.

Sunt curios însă în ce ar putea investi statul român prin fondul de investiții în contextul în care același stat român lasă localități întregi în paragină sau uită că sunt areale geografice cu șomaj cronic. Ce încerc să spun e că banii care intră în acest fond vor fi tot banii statului, bani care trebuiau să ajungă în mod normal la buget, dar care acum vor merge într-un fond, al cărui management va fi numit politic.

Ca să nu mai spun că fondul norvegian investește pe bursă o mare parte din bani. Fondul nostru ce va face? Va băga bani în investiții românești sau străine? Ne permitem să finanțăm companii private în condițiile în care infrastructura în românia e la pământ? Dacă fondul respectiv ar investi în infrastructură, cu ce ar fi el diferit față de o companie de stat sau un minister, în afara de alți oameni pe ștatul de plată și poate niște achiziții dubioase.

1.1.3. Investiții private

Ultima categorie care ne rămâne e legată de investițiile private. Investițiile private au fost motorul de creștere al României în ultimii 20 de ani, dar în același timp, ele nu au ce căuta într-un program electoral. Investitorii, fie ei străini, fie privați, au nevoie în primul rând de un mediu de afaceri predictibil. Ori toate guvernele de până acum, în frunte cu Guvernul Ponta, au ales să ia unele măsuri care pot fi catalogate oricum numai pro-business nu. Cu titlu de exemplu să ne amintim de stabilirea nivelului accizei la un curs de schimb ales de Guvern atunci când, pentru prima oara dupa mulți ani, cursul de schimb al BNR nu era în creștere, diminuarea puternică a investițiilor în infrastructură. În astfel de condiții, măsuri precum diminuarea taxelor pe salarii nu ajută foarte mult investitorii mari.

Una peste alta, PSD mizează pe investiții private pe care, nu știu sincer dacă are capacitatea de a le stimula având în vedere istoricul lor pe tema asta.

Oricum, PSD a început bine guvernarea, a luat prima măsură pro-business: va elimina plafonarea CAS, chestie care va crește substanțial costurile companiilor cu forța de muncă bine pregătită și cu salarii mari. Vor spune că au luat alte măsuri pentru mediul de afaceri, cum ar fi scăderea impozitului pe micro-întreprinderi. Dar așa cum am scris și aici, 1% sau 2% e irelevant ca impozit. Micile afaceri au alte probleme (cum ar fi lipsa surselor de finanțare), nu impozitul acesta.

Oamenii aceștia încă nu au înțeles că e nevoie de mai mult decât taxe reduse pentru a atrage un investitor.

Haideți să presupunem totuși că toate investițiile de mai sus vor fi făcute pe bune și nu vor deveni găuri negre. Cum se vor vedea investițiile în creșterea veniturilor la bugetul de stat? Răspunsul PSD este: prin efecte de multiplicare.

1.2. Efectul de multiplicare

Ei ca să înțelegeți efectul de multiplicare, trebuie să înțelegeți în primul rând cum funcționează macro-economia în România. La noi, macroeconomia e o știință ocultă, similara cu ghicitul in stele sau horoscopul: Oamenii nu prea stiu exact ce fac acolo, dar daca o nimeresc (din noroc sau prostie) ajung consilieri sau miniști. Iar efectul de multiplicare e ceva invocat de toată lumea, dar pe care puțini oameni îl înțeleg exact. 

Problema mea e că pe partea de venituri, programul PSD mizează foarte mult pe magia efectului de multiplicare.

Vreau să fac clar un lucru, efectul de multiplicare există, este cât se poate de real. Doar că simplul fapt că îl invoci nu înseamnă și că apare. 

Haideți sa presupunem ca vine iarăși o criză, investițiile și consumul scad foarte puternic, nimeni nu mai cumpără, nimeni nu mai vrea să investească. De data asta însă guvernul nu e luat pe nepregătite (știu că îți vine să râzi la gândul ăsta, dar e încearcă să mă urmărești). Așa că, pentru a stimula economia decide să investească în anumite sectoare care pot genera efecte de multiplicare. Spre exemplu decide să investească 100 milioane de euro în construcția unor apartamente pentru tineri. Banii vor merge la antreprenori privați care vor construi locuințele. Cele 100 de milioane de euro înseamnă muncitori care primesc salarii, înseamnă materiale de construcții, instalații sanitare și electrice vândute și multe alte bunuri și servicii din sectoare conexe celui de construcții care se pun în mișcare.

La finalizarea lucrărilor, statul vinde apartamentele la cost, fără să vrea sa facă profit de pe urma lor. Dar lucrurile nu se opresc aici, tinerii vor plăti apartamentele probabil prin credite, luate de la bănci. Apoi vor merge să își cumpere mobilă, electrocasnice, asigurări și multe alte lucruri pe care, în lipsa unei case noi nu le-ar fi achiziționat niciodată. 

100 de milioane de euro dați de stat generează efecte în economie prin investiții și consum considerabil mai mari în economie. Gândiți-vă numai la faptul că 100 de milioane au fost încasați de constructori și furnizorii lor. Apoi mai adăugați valoarea electrocasnicelor, a mobilei și tuturor celorlalte lucruri și servicii cumpărate de noi proprietari.

Problema în practică e că multiplicatorul acesta este foarte greu de măsurat având în vedere că:

  • nu avem cum să aflăm cu exactitate ce bunuri și servicii au cumpărat tinerii care au achiziționat apartamentele sau cât au costat.

  • Nu știm exact când vor fi achiziționate aceste bunuri și servicii. Îți poți mobila toată casa înainte să te muți sau poți dormi pe o saltea timp de 3 luni.

Multiplicatorul se poate estima, dar nu măsura cu exactitate. Și PSD știe asta și prin urmare își bazează mare parte din cifrele din programul economic. PSD estimează o creștere a veniturilor la buget de 6% din PIB ca urmare a aplicării programului său electoral, din care 5,4% poartă eticheta ”prin efecte de multiplicare”.

În lipsa unui efect de multiplicare puternic, programul PSD și cam toate creșterile lor se năruie ca un castel de nisip. Iar eu nu cred că acest efect de multiplicare va exista pentru că investițiile publice sunt la pământ încă de pe vremea guvernului Ponta.

Bazat pe experiențele trecutului și prezentului în materie de guvernare PSD mi se pare mai probabil scenariul următor:

Pasul 1: Guvernul investește mulți bani în diferite proiecte de infrastructură, inclusiv în proiecte total inutile cum ar fi, spre exemplu, o gară aflată într-o localitate prin care nu mai trece trenul de 2 ani, spunând că efectul de multiplicare va genera creștere economică, locuri de muncă și pateu pe masa fiecărui român.

Pasul 2: Începe construcția în cazul proiectului respectiv cu termen de finalizare total nerealist (2 ani de exemplu), cu finanțare din fonduri europene. A se lua ca exemple: Pasajul de la Piața Sudului sau centrul orașului Râmnicu Vâlcea.

Pasul 3: Se depășește bugetul și durata agreată inițial. Se pierde finanțarea europeană și sumele trebuie alocate din bugetul local. Constructorul nu vrea sa mai lucreze până nu își primește banii. Proiectul se blochează de mai multe și avansează doar când primăria / guvernul sau ministerul de resort își aduce aminte și alocă bani.

Pasul 4: Pentru ca nu avem destulă creștere economică, locuri de muncă și pateu guvernul decide sa repete Pasul 1. Antena 3 dă vina pe Băsescu / tehnocrați / Soroș / mafia reptiliană.

2. Ce s-a întâmplat de când PSD e la putere

Drept dovadă, Dragnea îl ruga pe Cioloș în decembrie 2016 să nu scadă cota de TVA la 19% (deși scăderea era inclusă din vremea premierului Ponta) și să nu elimine taxa pe construcții speciale (taxa de stâlp).

Apoi, imediat ce noul Parlament s-a format a și început să dezbată o modificare a legislației fiscale prin care se elimina plata contribuției de sănătate pentru toți pensionarii nu doar pentru cei cu venituri reduse. O zi mai târziu noul prim ministru declară că vrea să elimine măsura de plafonare la nivelul a 5 salarii a contribuției de pensie, chestie care, spune el, i-ar aduce 1,4 miliarde RON la buget.

Tot el spunea că mărirea salariului minim pe economie de la 1.250 RON la 1.400 RON va mai aduce încă 1 miliard RON la buget și înca 0.5 miliarde RON din eliminarea plafonului de 5 salarii pentru CASS.

3. Concluzii

Din punctul meu de vedere, acesta e un mesaj foarte clar venit din partea PSD că:

  1. Nu vor respecta ceea ce au spus în programul politic pe partea de venituri și vor urma căi mai ortodoxe de echilibrare a bugetului (spre exemplu eliminarea plafonului la CAS, CASS).
  2. Nu au crezut niciodată ce scria în acel program referitor la venituri și nu le pasă pentru că au câștigat alegerile iar oamenii se vor uita la cheltuieli, nu și sursa de finanțare.

Cred însă că vor încerca să constituie un fond de investiții pentru că ar însemna niște posturi bine plătite și niște bani care ies din orbita bugetului public, fiind mai ușor de furat.

La fel cum cred că vor da vina pe tehnocrați că nu sunt bani la buget, mergând în special pe diminuarea veniturilor din TVA, o bombă cu ceas lăsată cadou de guvernul Ponta românilor la plecare. Dar despre asta, într-o altă postare.

Dacă te interesează subiectul poți citi și ce am scris despre partea de cheltuieli și taxe a programului economic al PSD aici.




PSD-ul si taxele

Pentru că sunt de fel fan inrait de BDSM economic (am să scriu într-o zi un Fifty Shades of Grey pentru economiști), am decis să îmi satisfac poftele în cel mai dubios fel posibil: citind programul de guvernare al partidului cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile.

Inițial am vrut sa scriu un rezumat al întregului program, dar pentru ca paginile se tot adunau, am decis să iau pe rând subiectele interesante, așa că astăzi, despre taxe.

PSD și în general partidele politice nu înțeleg cum funcționează taxele

Și nu e o chestie pe care am văzut-o doar la PSD, în general partidele din România fie nu înțeleg cum funcționează sistemul fiscal din țara asta fie știu, dar ignoră și manipulează intenționat prin programe sau afirmații. Ca să fiu sincer, ambele perspective sunt la fel de rele deci hai mai bine să nu ne gândim la asta și să vedem ce intenții are PSD după câștigarea alegerilor.

Păi în primul rând PSD vrea să cheltuie o grămadă de bani pe care nu îi are mărind pensiile, salariile bugetarilor, investind în infrastructură etc. Voi reveni asupra subiectului într-o postare viitoare. PSD spune însă că va atrage o grămadă de investiții private în România, la care se adaugă investițiile din fonduri europene și cele ale statului. Și toate aceste investiții, spun ei, vor aduce bani la buget prin impozite și taxe.

Spre exemplu, investițiile provenind din fondurile guvernamentale, fonduri europene și investiții private vor aduce la bugetul de stat, prin taxe și impozite, venituri suplimentare de 12,8 miliarde RON în 2017 dacă este să ne luăm după programul economic al PSD. Și toate astea conform unei estimări că aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții ajung la buget ca taxe.

Taxe din investitii

Doar că lucrurile nu stau chiar așa. Haideți să ne imaginăm că vine investitorul român sau străin și construiește o fabrică. Cumpără materiale de construcții sau angajează companii de construcții, aduce echipamente în România etc. Toate astea înseamnă că investitorul respectiv va primi facturi cu TVA (exceptând cazul în care aduce bunurile din UE). E adevărat că investitorul plăteşte acel TVA către stat, dar, și aici e un mare dar, investitorul poate să recupereze acei bani de la buget. Mai mult, orice investitor care construiește o fabrică în România pentru a livra apoi bunuri către alte țări va avea în permanență TVA de recuperat de la stat dat fiind că toate livrările lui în afara României sunt scutite de TVA, în timp ce achizițiile făcute de la furnizori din România sunt cu TVA. Acei bani plătiți de investitor către stat sunt venit temporar la buget, pentru că mare parte din ei se recuperează ulterior. Să mai spunem că PSD vrea scăderea TVA la 18%?

O altă sursă de venit la buget, mai credibilă aș zice eu este dată de salarii. Da, doar că mulți investitori vin în România pentru a plăti salarii mici angajaților, gen minimul pe economie. Aici e simplu, programul PSD vorbește despre creșterea valorii salariului minim pe economie. Ok, perfect atunci, pare că am rezolvat problema, doar că PSD vrea și scăderea sau chiar eliminarea în anumite situații a principalelor taxe salariale: impozit pe venit, contribuția la fondul de pensii și contribuția la fondul de sănătate (vezi mai jos). Nu îmi e clar dacă au ținut cont de propriile scăderi de taxe când au estimat acel 30% venituri din taxe.

Stoparea externalizării profiturilor

Corectii economice PSD

Dar cum rămâne cu profitul din investițiile acelea? Ni se vorbește de investiții private anuale de 10 – 12 miliarde RON (slideul 10), dar la slide-ul 28 (mai sus) ni se spune că ”Se va stopa externalizarea profiturilor de către firmele multinaționale” prin implementarea graduală a Directivei CE1164/2016.

Așa cum ziceam și mai sus, fie discutăm despre o profundă neînțelegere a felului în care funcționează taxele fie oamenii vor să manipuleze. Nu se stopează nimic. Ce face directiva respectivă este să introducă niște reguli clare privind impozitarea profiturilor în toată Uniunea Europeană pentru a evita inginerii financiare de tipul celor făcute de Starbucks sau Apple.

Multinaționalele vor scoate profitul în continuare din România pentru că așa e normal să se întâmple (șoc și groază). Gândește-te, ce multinațională ar mai vrea să investească în România dacă nu ar putea să ducă profitul la sediul principal și să îl folosească acolo? Cum ar fi ca o companie românească să investească în Germania și apoi nemții să spună: ”Boss, ai avut profit de 10 milioane de euro, dar nu te lăsăm să ieși cu el țară pentru că așa vrea mușchiul nostru”. Ori fix asta încearcă să spună PSD, că vor bloca ieșirea profitului din România cu o directivă care spune doar cum se impozitează acel profit, fără să interzică nimic legat de mutarea lui în afara României.

Calculul accizelor

Altă minune care m-a dat pe spate a fost calcularea accizelor la cursul real și nu la cursul de 4,73 RON / EUR cum se face în prezent. O măsură bună, de acord, doar că…măsura a fost introdusă de guvernul Ponta când dădea din colț în colț după bani. Iar chestia asta e posibil să diminueze veniturile la buget. Nu spun că nu ar trebui făcută, dimpotrivă, prevederea e aberantă, dar mi se pare dubios să o pui în programul tău ca promisiune în condițiile în care tot tu ai instituit măsura.

Veniturile fiscale

Consiliul Fiscal zice că în 2017 vom avea cel mai scăzut nivel al veniturilor fiscale calculat ca procent din PIB din ultimii 20 de ani.

Venituri bugetare

Iar acele proiecții sunt construite fără a ține cont de scăderile de taxe ale PSD.

Taxarea resurselor naturale

Mai avem încă o chestie discutabilă, introducerea unui mecanism de taxare a profiturilor în sectorul resurselor naturale. Este vorba despre vechea discuție privind redevențele aplicate companiilor ce extrag resursele naturale deținute de stat. De ce e discutabilă măsura? Pentru că este greu de urmărit și calculat profitul operațional așa cum ar vrea PSD-ul și acum și cum a vrut și în trecut (vezi aici). Ce e deranjat aici e propunerea asta făcea parte și din programul politic al USL în 2011. Adică acum 5 ani de zile? Cine a fost la guvernare din 2012 până în 2015? De ce nu a fost introdusă atunci măsura asta?

Redevente program USL

Majorarea plafonului de TVA

Ultima corecție vizată de program vorbește despre majorarea plafonului de înregistrare în scopuri de TVA. O astfel de măsură necesită acordul Comisiei Europene și, dacă va fi obținut, nu va avea un impact major asupra micilor companii. Măsura este însă bună pentru că ar degreva ANAF de administrarea unui număr mare de contribuabili cu sume relativ mici, dar pentru creșterea economică nu ar însemna mai nimic.

PSD e partid de dreapta

Au mai spus-o și alții o repet și eu, în România ultimilor ani PSD e partid de dreapta din perspectiva taxării. Oamenii își propun să diminueze taxele în asemenea măsură încât am ajunge la un nivel similar cu paradisurile fiscale din UE (Luxemburg, Malta, Cipru):

Nivel TVA UE conform PSD

 

Costuri salariale UE PSD

Cheltuielile însă nu vor fi cu siguranță la nivelul celor de acolo. Haideți să vedem concret unde vrea PSD să taie din taxe.

Impozit pe venit

PSD propune următoarele:

  • Impozit pe venit 0% pentru orice persoane cu venitul sub 2.000 RON, indiferent că vorbim despre salariați sau venituri din activități independente (artiști, jurnaliști, avocați); Măsura poate fi considerată socială, având în vedere că, în ciuda numărului mare de plătitori de impozit pe venit din această categorie, sumele încasate nu sunt semnificative.
  • Impozit pe venit 0% pentru medici și IT-iști indiferent de venit. Aici în schimb nu mai e nimic social și măsura nu are logică nici economic, nici social. Dacă un medic are venituri de 10.000 RON pe lună (sunt, crede-mă), de ce să nu plătească impozit iar eu să plătesc? Avem nevoie de medici, de acord, dar dacă are un salariu rezonabil, mă îndoiesc că impozitarea cu 16% va fi o problemă. Valabil și pentru IT-iști.
  • Impozit pe venit 10% pentru veniturile ce depășesc 2.000 RON pe lună  (salarii) sau 24.000 RON pe an (venituri independente). Nici aici nu văd logica.  Cei mai avantajați de măsură vor fi cei cu salarii foarte mari, în timp ce clasa de mijloc va suporta disproporționat costul acestei relaxări.

Contribuția la fondul de pensii (CAS)

PSD propune o contribuție de 0% la fondul de pensii pentru venituri din drepturi de autor sau cei care funcționează ca PFA, avocați, experți contabili, cu mențiunea că acești își vor plăti singuri contribuțiile către fonduri de pensii private. Dacă acest lucru e deja valabil la avocați, celelalte categorii nu vor plăti, cel mai probabil nimic către nimeni. Altfel spus, ne vom trezi cu o gaură la buget și peste niște ani cu oameni care vor avea nevoie de asistență socială pentru că pensia lor va fi infimă sau deloc iar de pus deoparte pentru bătrânețe nici vorbă.

Mai mult, până în 2018 PSD dorește și o nouă scădere a contribuției la fondul de pensii, de la 26,3% la 25%,  deși Consiliul Fiscal are niște proiecții îngrozitoare pe tema asta care mă fac să mă gândesc fie că nu voi vedea niciodată pensie de la stat fie că voi rămâne fără contribuția la fondul de pensie privat, pe modelul Ungariei.

Deficit fondul de pensii

Atenție, proiecțiile de mai sus, aparținând Consiliului Fiscal, nu țin cont de măsurile PSD de diminuare a contribuției la fondul de pensii.

Contribuția la fondul de sănătate (CASS)

Oamenii de la PSD vor o scădere a contribuției la fondul de sănătate pentru toți salariații, de la 10,7% la 10%. Mai mult, se dorește ca pensionarii să nu mai plătească nimic către fondul de sănătate.

Tot 0% contribuție la sănătate se propune pentru cei care au venituri din drepturi de autor (artiști, jurnaliști etc.) PFA-uri, avocați, experți contabili, cei care obțin venituri din chirii, arendă, venituri din agricultură și alte activități independente.

Din punctul meu de vedere, oamenii distrug complet conceptul de solidaritate socială cu măsuri de exceptare de la plata contribuției de sănătate a anumitor categorii care nu pot fi încadrate drept cazuri sociale.

cass-zero-venituri-independente

De ce un avocat sau un om care închiriază 7 apartamente ar trebui exceptat de la plata contribuției de sănătate, dar un salariat normal nu? Vor întreba cei de la 112 dacă victima atacului de cord este avocat sau are 7 case în chirie și în funcție de asta vor hotărî dacă trimit sau nu ambulanța? Dacă ambulanța vine pentru o astfel de persoană înseamnă că omul care câștigă un pic peste minimul pe economie și care nu e scutit de contribuția asta va suporta costurile unei persoane care câștigă considerabil mai mult decât el. Unde e echitatea socială aici?

Lăsând la o parte echitatea, toate aceste exceptări de la plata contribuției înseamnă mai puțini bani la sănătate, mai puține fonduri pentru spitale, medicamente și așa mai departe. Sunt irelevante scutirile de impozit pentru medici dacă ei vor lucra în aceleași spitale infecte în care lucrează acum.

Venituri din transferul dreptului de proprietate

Dacă m-ar chema Geani și aș fi samsar antreprenor, aș vota PSD. Oamenii propun așa:

  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea locuințelor cu o valoare mai mică de 100.000 euro.
  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea terenurilor agricole (46 RON / ha), dar menționează introducerea unui impozit de 100 RON / ha de teren nelucrat).
  • Eliminarea impozitului la vânzarea autoturismelor (sub 1.600 cmc), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă etc.

Nu se face nici un fel de mențiune referitoare la plafonarea numărului de tranzacții (ex: vând 3 mașini într-un an, plătesc impozit mai mare pentru numărul 2 și 3 decât pentru prima).

După cum ziceam, dacă până acum obțineai venituri din vânzarea de autoturisme aduse din Germania (din alea de nu bocăne, nu troncăne) și plăteai (ca fraeru zic eu) impozit, votează PSD și ai șanse mari să nu mai plătești impozit la vânzarea mașinii.

O măsură bună mi se pare cea de a introduce o taxă mai mare pe terenul nelucrat, dar având în vedere că 90% din locuitorii Teleormanului ar trebui să plătească această taxă, am dubii că va fi vreodată introdusă ori aplicată de PSD.

Alte taxe și impozite

PSD propune un impozit de 1% pentru micro-întreprinderile având între 1-9 angajați, în condițiile în care impozitul este în prezent 1% pentru micro-întreprinderile cu 1 angajat și 2% pentru cele având între 2 și 9 angajați. Dar dacă cineva va avea curiozitatea să îi întrebe pe antreprenorii care e problema lor cea mai mare, cu siguranță nu veți auzi de impozitul de 2% în top 5-ul lor. Dacă aveți astfel de curiozități, vedeți aici, aici sau aici.

Părerea mea?

La fel ca și programul răposatului USL cred că multe dintre prevederile de mai sus nu vor fi implementate, pentru că ar însemna o gaură prea mare în buget. Se va da vina pe greaua moștenire tehnocrată, se vor arunca vorbe despre delapidări și cum nu mai sunt bani la buget acum că au ajuns ei la putere bla bla bla. Se vor aplica în schimb acele măsuri cu impact bugetar redus și care dau bine la TV (diminuarea impozitului pentru micro, 0% impozit pe venit pentru medici, plafonul la TVA).

Mai sunt și alte chestii interesante în programul lor, sper să am timp să revin asupra lor, în special pe partea de venituri și generare de investiții.