Nicușor Dan află că oamenii competenți sunt scumpi

Omul care a vrut să salveze România, dar a ajuns să salveze doar Bucureștiul a aflat că oamenii competenți sunt scumpi:

„În Primăria generală, salariul unui director este de aproximativ 2700 de euro net. Vreau să vă spun că am vrut să aduc un director pe zona de investiţii , care nu a venit la banii ăştia. El, în privat, câştigă 7000-8000”, a declarat primarul general în emisiunea Insider Politic, difuzată duminică de Prima Tv. (sursă)

Am tot încercat să explic treaba asta cui avea urechi de auzit: nu poți veni cu pretenții de eficiență în administrația publică sau în companiile de stat plătind sub nivelul pieței.

De exemplu se publicase acum ceva vreme lista cu salariile celor de la Metrorex și multă lume era ofuscată de salariul directorului sau al mecanicului de tren:

Salariile de la Metrorex sunt cu mult peste media unui angajat din România. Șefii ajung să ia chiar și 13.000 de lei, în mână, iar subiectul a ajuns și în atenția Ministrului Transporturilor Cătălin Drulă. (sursă)

13.000 de lei net înseamnă undeva la 2.700 euro pentru post de director. La privat un director pe o funcție comparabilă într-o companie comparabilă merge lejer spre 10.000 de euro.

Am lucrat în taxe în România și pot să vă spun că un om care lucrează la ANAF va fi tot timpul plătit mai prost decât dacă și-ar abandona jobul și s-ar angaja în privat. Dar noi ne mirăm de ce nu colectează ANAF suficiente taxe sau de ce nu le pasă funcționarilor de la ghișeu. Și sunt n exemple de astfel de situații.

Dar românii încă o țin pe aia cu ”bugetarii sunt plătiți prea bine” și politicienii urmăresc aceeași retorică din păcate. Apoi încearcă să facă reformă și ajung să alunge puținii oameni care își făceau treaba. După tăierea salariilor personalului bugetar din 2009 – 2010 a fost un exod masiv de oameni competenți de la stat spre privat sau direct în afara României. Îmi aduc aminte că am vizitat buncărul lui Churchill din al Doilea Război Mondial, transformat în muzeu și am dat acolo peste un tip care fusese polițist în România. Omul plecase din poliție și prefera să fie ghid turistic în Londra decât polițist în România cu salariul tăiat.

Sunt însă oameni în administrația publică din România care nu își fac treaba din păcate. Dar e greu de mers după ei pentru că de regulă au pe cineva care îi ține în spate, iar acel cineva e probabil conectat politic. De aceea e mai simplu să spui ”toți bugetarii sunt nașpa” decât ”unii bugetari sunt nașpa”. Dacă spui toți nu trebuie să muncești efectiv și să rezolvi problema, că nu poți da afară toți bugetarii din România.

Plus că e mai dificil pentru politicieni să spună că unii bugetari își merită salariile sau poate chiar ar trebui mai bine plătiți în timp ce alții ar trebui dați afară. E mult mai ușor să zică însă: haideți să îi dăm pe toți afară! chiar dacă nu o vor face…

Apoi aceiași politicieni se apucă de reformă și încearcă să facă una sau alta, dar constată că nu au cu cine, cei numiți de partid pe acolo sunt praf sau nu vor să muncească iar la salariile plătite de administrație nu găsesc oameni competenți.

Iar acum Nicușor Dan constată fix treaba asta: nu prea găsește oameni competenți la banii ăia. Dar e ok, dacă mai fac colegii de la USR și PNL câte o campanie de demonizare a angajaților din sectorul public și ceva tăieri de salarii nu mai găsește chiar pe nimeni pentru poziții cu calificări înalte. Și atunci poate privatiza externaliza acel serviciu către operatori privați.

În altă ordine de idei dacă vă plictisiți luați CV-urile actualilor miniștri din guvernul de dreapta PNL-USR și numărați câți dintre ei au făcut succes în mediul privat pe care îl ridică în slăvi. Și când zic succes nu mă refer la director la propria firmă cu zero angajați sau cu rude ca singuri angajați ori la firma lu mami și tati. Vedeți câți au lucrat în firme private și au ajuns măcar manageri, că na, e cam aiurea să ajungi ministru și aia să fie prima dată în viața ta când ai oameni în subordine.




Gânduri multe și mărunte #1

Niciunul din subiectele astea luate individual nu merită un articol, dar le last aici pentru posteritate.

Demisii în USR

Mai mulți oameni din USR au decis să își dea demisia (exemplu, alt exemplu), între care și Florina Presadă. Toți acești oameni au descoperit că de fapt conducerea USR e nasoală, că manipulează și fac ce vor ei. Îmi aduc aminte cum tăceau toți mâlc când zicea Caramitru chestii nasoale sau când Barna ori Năsui făceau gafe în lanț. Sau poate atunci când o țineau cu PSD în sus, PSD în jos, fără să aibă vreun plan concret pentru când vor prelua puterea.

Am aflat apoi că Florina Presadă își va face partid. Îi urez succes la strâns semnături, principalul obstacol din calea partidelor noi. Îmi aduc aminte de altfel cum a râs lumea când Demos cerea coborârea pragului electoral. USR era bine mersi atunci, cu oameni în Parlament (între care și Florina Presadă), dar nu era în interesul partidului să favorizeze apariția de grupări noi. Dar uite ce bine ar fi prins acum.

Cum l-a umilit România pe Xi Jinping

”Xi Jinping a fost umilit marți de România” zice Digi 24 citând Politico. Dacă vă uitați în linkul de la Politico nu e folosit nicăieri cuvântul umilit, dar când primești bani de la Guvern trebuie să arăți în ce superputere mondială s-a transformat România. Ceaușescu ar fi gelos pe rezultatele astea.

Dar am vrut de curiozitate să văd cum l-a umilit România pe Xi Jinping și am aflat că a făcut asta prin faptul că l-a trimis pe Claudiu Năsui la un summit ceva unde era Xi Jinping în loc să meargă Florin Cîțu sau Iohannis.

Ministrul fără minister

Am citit recent o știre care m-a lăsat cu gura căscată: Ministerul Economiei și Ministerul Energiei nu au reușit nici până în ziua de azi să împartă atribuțiile între ele pentru că miniștri desemnați nu se înțeleg cum să împartă companiile între cele două ministere. Există un OUG din decembrie 2020 care spune ce și cum, dar se pare că nu prea contează, oamenii nu vor de nicio culoare să se înțeleagă.

Nu știu dacă realizați grozăvia: 2 miniștri din actualul Guvern încă nu știu peste ce o să guverneze deși au bugete aprobate. E halucinant și încă o dovadă de cât de bine merge coaliția PNL – USR.

14.000 de bugetari

Florin Cîțu va declanșa o anchetă la Ministerul Finanțelor pentru că nu crede că au fost angajați 14.000 de bugetari sub mandatul PNL. Ca să punem lucrurile în context: Prim Ministrul Florin Cîțu vrea o anchetă la ministerul pe care l-a păstorit până la final de decembrie pentru a verifica dacă Ministrul de Finanțe Florin Cîțu a raportat sau nu corect 14.000 de bugetari în plus. Eu v-am zis că ”statul paralel” e bine mersi, dar se pare că nu doar la USR ci și la PNL.

Apropo de asta, nu au fost angajați 14.000 de bugetari cum crede domnul Cîțu ci au fost angajați cu 14.000 de bugetari mai mult decât erau în mandatul PSD. Ministerul Finanțelor raportează numere totale, deci dacă se raportează 1 milion de oameni în mai și apoi tot 1 milion de oameni în iunie nu înseamnă că nu au fost angajați bugetari ci că numărul intrărilor e egal cu cel al ieșirilor. Oamenii mai mor, se mai pensionează, își mai dau demisia de la stat șamd. Dacă în decembrie 2020 sunt cu 14.000 de bugetari mai mult decât în Septembrie 2019 când a pierdut PSD puterea înseamnă că sunt cu 14.000 de bugetari mai mult. În realitate numărul angajărilor e mult mai mare.

Voi chiar credeați promisiunile electorale?

Rămânem la dl. Cîțu care spune ce gândesc mai toți politicienii, dar nu prea au curaj să spună: promisiunile electorale nu valorează nimic. Întrebat fiind de promisiunea de a mări pensiile cu 8% în 2021 a zis așa:

Mărirea pensiilor cu 8% era în programul electoral, nu în programul de guvernare. (sursă)

Înțeles? Ce contează mai mult, ce ai promis pentru a fi ales sau ce ai zis că vei face după ce te-ai văzut ales?

Cristian Ghinea nu știe cu cine face poze?

Știați că există și PSDiști buni? Nu știați. Ei bine dl. Ghinea e mândru tare de primarul localității Ciugud Gheorghe Damian, pentru că a atras fonduri europene. Dl Damian a fost mult timp membru PSD și primar sub acest partid timp de 17 ani. Se pare că PSD nu mai e ciumă roșie când ai nevoie de o poză.

Tot dl. Ghinea s-a văzut și cu Silviu Ponoran primar în Zlatna ales prima oară în 1990. Dl. Ponoran e de la PNL și are ceva probleme cu ANI pentru că a dat niște contracte firmei fiului său.

Nu e ca și când dl. Ghinea și-ar fi construit discursul ultimilor 4 ani pe faptul că PSD e ciuma roșie și ”fără penali în funcții publice”.

Ar mai fi și altele, dar încerc să nu bag în teme pe care nu le stăpânesc.




Cum face Ilie Bolojan de la PNL reformă în aparatul bugetar

Nu știu dacă știți, dar Ilie Bolojan e marea speranță a PNL-ului în materie de om politic cu imagine bună și care e văzut drept muncitor. Mare parte din reputație se datorează timpului petrecut ca primar al orașului Oradea.

Dar știți cum e în viață, când ceva e prea frumos ca să fie adevărat…ei bine nu e. Dl. Bolojan a dat un interviu la Europa FM despre cum s-a pus el pe reformat aparatul bugetar odată ajuns în fruntea Consiliului județean Bihor. Am zis să văd și eu despre ce e vorba că văzusem multă lume lâundând faptul că ”face ordine”, ”dă afară din bugetari”, ”eficientizează” și alte cuvinte din astea de miros a CDR și anii 90.

Vă recomand să citiți / ascultați întreg interviul ca să nu ziceți că am eu ceva cu omul. Dar mie mi se pare că e cam mult PR la mijloc și cam puține lucruri bazate pe o analiză a situației din teren. Iată de exemplu unde s-a tăiat (sursă):

Ilie Bolojan a anunțat o reducere globală de 420 de posturi (dintre care 165 erau vacante) în cadrul celor 10 instituții care țin de Consiliul Județean. Este vorba despre Muzeul Țării Crișurilor, Bilblioteca Județeană, Filarmonica, două teatre și  două reviste de cultură.

Deci la muzee, bibliotecă și teatru era problema. Acolo erau trântorii bugetari. Iată spre exemplu ce se poate eficientiza aici:

Prin urmare, din cele cinci posturi de pază vor fi desființate patru posturi pentru că cei care sunt pompieri și trebuie să patruleze din oră în oră, pot foarte bine să facă acest lucru toată noaptea. Personal supradimensionat la majoritatea instituțiilor.

Eu sunt curios cine face pază toată noaptea, noapte de noapte fără oprire. Nu de alta, dar turele de 24 de ore sunt ilegale. În fine, trecem mai departe. Alți trântori bugetari:

Cum, sigur, eu nu sunt de specialitate, dar oamenii pe care i-am mai întrebat mi-au spus că putem funcționa și cu doi suflători, nu trebuie neapărat să avem patru, iar dacă e un concert mare, aducem, sub formă de contracte de colaborare, toți instrumentiștii din Bihor și se poate ține concertul.

Ați citit bine, da. Dl. Bolojan nu e de specialitate, dar i-a zis cineva că 2 suflători e suficient, nu îți trebuie mai mult. Și vorba aia, dacă e ceva concert dai cu banu și vin instrumentiștii din Bihor imediat. Eu sunt curios însă de unde vin instrumentiștii ăia, de la Filarmonica din Salonta sau de la cea din Marghita? Sau de la Filarmonica din Valea lui Mihai. Adică atunci când zice că vin toți instrumentiștii din Bihor la cine se referă? În ce alte orașe din Bihor sunt instrumentiștii ăștia?

Și sincer, nu vi se pare ciudat să vină un om care nu are nimic a face cu o orchestră și să decidă că 2 suflători e suficient? O fi mult, nu o fi mult, dar eu nu m-aș băga să îmi dau cu părerea pe numărul ăsta. Decizia asta ar trebui să aparțină șefului Filarmonicii. Poate era personal administrativ care nu se justifica, nu fix oamenii care intră în concert.

Poate s-a făcut deja gluma asta, dar așa arată viitorul digitalizării aparatului bugetar? Dau afară doi suflători și pun un laptop în locul lor? Bifează și eficientizare și digitalizare în același timp. Ba ar putea chiar să dea afară toată filarmonica și să dea concerte de pe Youtube, ar economisi o grămadă de bani în felul ăsta.

Dacă speranța PNL dă afară suflători la Filarmonică și consideră asta un lucru cu care să se laude atunci nu cred că ne așteaptă lucruri bune.

Poate cu ocazia asta renunțăm complet și la Filarmonici și le transformăm în supermarket.

Pe la alții prin filarmonici se strânge lumea la concerte și cu ocazia asta mai invită și români. Aveți răbdare cu clipul, merită:




Ipocrizia liberalilor cu bugetarii

Un update scurt despre atitudinea PNL față de bugetari. Așa cum scriam într-o postare anterioară oamenii de la PNL, în frunte cu doamna Violeta Alexandru nu au nici un fel de jenă să dea în bugetari ori de câte ori are ocazia.

Cu toate astea același guvern PNL bate record după record în materie de angajat bugetari (sursă):

Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi. Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.

Așadar cel puțin 12.268 de posturi noi de bugetari adăugate din noiembrie 2019 de când a preluat PNL puterea și până în martie 2020. Iar numărul ăsta e minim pentru că Ministerul Finanțelor raportează doar totaluri, nu și fluctuația de personal. Puteți să vedeți cifrele cu ochii voștri pe siteul Ministerului Finanțelor. La nivelul lunii februarie erau 10.551 oameni angajați în plus.

Ca să vă faceți o idee, PSD a angajat în 2 ani și 10 luni cât au stat la putere în jur de 45.000 de oameni (sursă):

Numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45.000, 3,8%, în intervalul decembrie 2016 – octombrie 2019, perioada de doi ani și 10 luni în care guvernarea a aparținut PSD, arată date ale Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro.

Tot repet chestia asta poate intră în cap la cât mai multă lume:

Doctorii, profesorii, pompierii, oamenii de pe ambulanțe, cei din centrele de îngrijire a bătrânilor de stat, cei care au grijă de copii abandonați și mulți alții sunt bugetari. Când cineva cere scăderea numărului de bugetari, din categoriile astea se taie cel mai mult.

Apoi ne plângem că nu se face educație în școli și că ne pleacă doctorii în afară. Avem nevoie de bugetari din categoriile astea.

Majoritatea românilor se gândesc însă la oameni din spatele unui birou care împing hârtii când aud de bugetari. Da, sunt și din ăia, unii utili, alții nu prea. Dar numărul lor e relativ mic atunci când îl compari cu cel al categoriilor utile.

E nevoie de reformă în administrația publică românească? Da, probabil că e nevoie. Trebuie să dăm afară la grămadă bugetari? Clar nu!

Altă problemă, dacă se hotărăște PNL să dea afară bugetari, de unde credeți că vor da afară? Din cei cel puțin 12,268 angajați de ei sau din ceilalți?

Altfel da, e mișto să arunci cu rahat în bugetari pentru publicul larg, dar sub mandatul tău să crească numărul bugetarilor în câteva luni aproape cât în 1 an la PSD.




Ar fi plātit Facebook banii āstia ca taxe?

Un articol din Wall Street Journal anunță că Facebook vrea să doneze 1 miliard de dolari (via WSJ):

Facebook Inc. said it is providing $1 billion to help ease a shortage of affordable housing in Silicon Valley, the third tech giant this year to commit to addressing the issue as the industry seeks to soften the impact of its rapid growth.

The social network company estimates its initiative will produce up to 20,000 new housing units over the next decade, much of it aimed at teachers, police and other middle-class workers near its headquarters in Menlo Park, Calif.

Care e problema?

Problema ar fi că Silicon Valley (și California în general) au o mare problemă despre care nu se discută prea des în România: Gentrificarea.

Concret oameni cu venituri considerabil peste media zonei vin într-un oraș sau cartier. Pentru că au bani mai mulți își permit să plătească chirii mai mari, prețuri mai mari la mâncare, utilități și așa mai departe. Piața înțelege asta și proprietarii de apartamente și case cresc prețurile în linie cu veniturile nou veniților. Ați crede că asta nu e cine știe ce problemă.

Ba e, mai ales atunci când nou veniții nu sunt 100 de oameni ci 10.000 de oameni într-un singur cartier sau câteva sute de mii într-un oraș. Fix asta se întâmplă cu programatorii din Silicon Valley. Ei nu sunt născuți în Silicon Valley (nimeni nu e) așa că veniturile lor mari îi împing pe locuitorii din zonă la periferie din ce în ce mai tare.

Așa și? Legile pieței îmi veți spune! Să se apuce de programare sau să se mute în altă parte!

Ei bine, fix asta se întâmplă. Doar că nici așa nu e bine pentru că între acei oameni sunt și profesori, educatori, pompieri, polițiști și așa mai departe. Din cauza salariilor de stat mici școlile din zonă nu au profesori. De ce? Pentru că din salariu de profesor nu poți acoperi chiria, ce să mai vorbim de alte cheltuieli.

Cum încearcă Facebook să rezolve problema?

Păi cică ar vrea să doneze 1 miliard de dolari pentru a susține construcția de case. Foarte drăguț din partea lor ați spune

În Uniunea Europeană guvernele au decis să lovească Facebook cu niște amenzi nu să aștepte donații până își repară sistemul de impozitare. SUA nu pare foarte dornică să schimbe sistemul de impozitare.

Credeți că Facebook a decis să facă asta de bunăvoie? Nu, stați liniștiți! O fac pentru că angajații lor au copii iar copiii nu pot fi lăsați la școală. E mișto să nu plătești taxe până când nu infrastructura oferită de stat începe să intre în colaps.

Deci, ar fi acceptat Facebook?

Ceea ce ne conduce de fapt la întrebarea din titlu: Dacă guvernul american ar fi forțat Facebook să plătească impozite mai mari și ar fi încercat el să repare problema Gentrificării, ar fi acceptat Facebook?

Răspunsul e destul de clar pentru mine: NU! Pentru că întreaga atitudine și mentalitate a oamenilor din Silicon Valley e că statul e nașpa iar antreprenorii vor schimba lumea (în bine evident) și vor face o gălăgie de bani în același timp.

Apoi realitatea îi contrazice. Dar vor recunoaște eroarea? Nu, vor prefera soluții de genul: donații boss!

Dar știți care e șmecheria? În afară de faptul că Facebook face treaba asta pentru proprii angajați, e important de reținut că SUA are niște scheme extrem de generoase când vine vorba despre donații, fie că e vorba despre indivizi sau companii. De fapt, sunt atât de generoase încât mai toți miliardarii de prin SUA, în special cei din Silicon Valley au fundații prin care sifonează banii ăștia.

E bună filantropia miliardarilor?

Bob Reich, un filozof american, explică foarte bine de ce filantropia miliardarilor nu face bine societății și tind să îi dau dreptate. El punctează excelent care e esența acestor donații:

Big philanthropy — more than ordinary small donations that most people make — is an exercise of power. It’s an attempt to direct your private assets for some public influence, often with a naked aspiration to change public policy. And in a democratic setting, wherever power is exerted, it deserves our scrutiny, in order to understand whether it’s serving democratic purposes or undermining them. And philanthropy shouldn’t be exempt from that examination.

Despre asta e vorba: despre companii și oameni foarte bogați care încearcă să exercite presiune asupra instituțiilor democratice. Mai faimos decât Bob Reich e Rutger Bregman, un istoric din Olanda. În timpul unei sesiuni de discuții de la Davos omul a pus punctul pe i și a zis chestiile astea:

Stop talking about philantropy and start talking about taxes

Vă recomand să să îl ascultați, e doar un 1:51 minute și omul e dezarmant de direct și sincer:

Așa că vorba lui: Lăsați filantropia și plătiți taxe! Restul e bullshit!




Teodorovici are mână liberă acum

Scriam zilele trecute despre plecarea lui Cristian Socol din echipa PSD. Ei bine nu a durat mult până să aflăm care sunt consecințele plecării sale (via Adevărul):

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat, recent, că în buget există o „gaură“ de 7 miliarde de lei, bani pe care Guvernul trebuie să îi găsească pentru a acoperi deficitul. Drept urmare, atât ministrul, cât şi premierul Viorica Dăncilă au anunţat recent o serie de măsuri prin care plănuiesc să taie din cheltuieli. Ele vor fi prezentate, cel mai probabil, la rectificarea bugetară. Interesant este faptul că PSD „împrumută“ acum câteva din ideile pe care le-a avut şi Guvernul Boc, măsuri de criză, deşi guvernanţii insistă că România nu este în prezent în criză. 

România nu e în criză, dar PSD vrea să taie de pe unde poate. Și sunt mai multe chestii aici de discutat:

Lui Eugen Teodorovici îi plac tăierile de cheltuieli, datul afară de bugetari și știm că nu îi plac taxele sau oamenii care le colectează. Haideți să vedem ce măsuri vrea dl. Teodorovici să ia (via Adevărul):

Interzicerea cumului pensiei cu salariul de la stat

Declarația lui Teodorovici:

„Dacă te-ai pensionat din sistemul de stat, mai lucrezi la stat? Eu spun că nu. Mergi în privat!“,

Ok, ce facem cu domeniile unde chiar e lipsă de personal, gen medici? Medicii români pleacă, pe cei trecuți de vârsta de pensionare îi trimitem la privat. Iar în spitale va sta cine?

Da, știu medicii iau șpagă, cei bătrâni nu îi lasă pe cei tineri să ceva și așa mai departe. Le-am auzit pe toate, e ok. Principiile și strâmbatul din nas sunt ok când ești la oraș, când ești la sat și singurul doctor din comună iese la pensie s-ar putea să nu mai vezi doctor prea curând. O măsură de genul ăsta nu va ajuta situația din păcate. Valabil și pentru profesori, cu cei de la sat fiind problema cea mai mare.

Impozitarea pensiilor speciale

Din câte văd a fost adusă în discuție impozitarea pensiilor speciale. Dar din ce se scrie prin presă ar fi vorba doar de un număr redus de pensii speciale. Pare să fie o chestie de fațadă, dar ma voi pronunța atunci când vor apărea mai multe detalii concrete.

Concedieri de bugetari

Declarația lui Teodorovici în sensul ăsta:

„Nu pentru că nu sunt bani, ci sunt măsuri de bun-simţ“

Cum spuneam mai sus, propunerea nu e venită de nicăieri ci e o intenție mai veche.

Angajări la stat îngheţate

Guvernul suspendase oricum angajările în sectorul public pe perioada întregului an 2019. Ba mai mult trebuie să plece 2 oameni pentru a angaja 1 om dintr-o instituție.

Revin la discuția de mai sus: în condițiile în care România se confruntă cu lipsă de personal calificat, incluzând medici, profesori și alte tipuri de personal din sectorul public, o astfel de măsură va duce la o deteriorare a serviciilor publice.

Din nou, o măsură în linie cu intențiile mai vechi ale lui Teodorovici.

Impozit forfetar

Eugen Teodorovici vrea reînvierea impozitului forfetar, adică o sumă fixă plătită anual de companii către stat indiferent de profitabilitate. E o măsură care și-a dovedit limitele în perioada Guvernului Boc și care nu va ajuta mediul economic decât dacă e pus la o valoare ridicol de mică. Dar atunci va da gaură în bugetul statului.

Dar cum vă spuneam mai sus e în linie cu viziunea de dreapta a lui Eugen Teodorovici, care nu e fan al statului sau al taxelor pentru companii. Iar impozitul pe profit probabil că nu îi place dl. Teodorovici, deși e mult mai echitabil decât un impozit forfetar. Dar hei, cine a tăiat 3.000 de posturi de la ANAF și nu mai are pe cine să trimită în inspecție?

Ambițiile lui Eugen Teodorovici

Scriam acum ceva timp despre ambițiile lui Eugen Teodorovici:

Miza e una simplă: în cazul în care, la un moment dat, are loc o remaniere, PSD va avea nevoie de o față credibilă în postura de Prim-ministru sau, de ce nu, candidat PSD la prezidențiale. Cele două posturi nu sunt momentan ”pe masă”, dar peisajul politic românesc se poate schimba  foarte rapid și nu strică să fi în cărți pentru astfel de poziții.

Dacă, ipotetic vorbind, Dragnea e debarcat de la șefia PSD și susținătorii săi pierd majoritatea în PSD atunci Eugen Teodorovici va avea o imagine suficient de bună pentru a fi o alternativă credibilă la postul de Prim Ministru. Dar pentru asta trebuie să fie cunoscut, trebuie să arate că are o voce și idei proprii, diferite de ale grupului Dragnea.

Prea târziu pentru remaniere așa că am rămas cu Viorica ”He He” Dăncilă. Și așa cum intuiam, Teodorovici încearcă să se distanțeze de grupul Dragnea. Ambițiile sunt în continuare acolo, iar Teodorovici încearcă să scoată ceva din puținul timp pe care îl mai are pe postul său.

Ce încerc să spun

Măsurile de mai sus nu sunt un rezultat al finanțelor proaste. Finanțele statului român arată mai bine azi decât arătau în 2008 de exemplu. Probleme sunt în materie de sustenabilitate pe termen mediu și lung, în special pe partea de pensii.

Așa că nu luați chestiile astea ca pe un semn al dezastrului guvernării. Mai de grabă sunt chestii aflate pe agenda personală a lui Eugen Teodorovici de mai mult timp. Iar declarațiile sale din trecut dovedesc chestia asta.

Ba îndrăznesc să spun că genul ăsta de măsuri vor face mai mult rău decât bine și vor trage economia în jos. Altfel spus nu economia o ia în jos ci dl. Teodorovici s-ar putea să o bage în șanț cu astfel de măsuri.




De ce votează românii cu PSD în continuare

Chriss Dillow, unul dintre economiștii britanici pe care îi urmăresc, scria la un moment dat despre motivul pentru care multă lume e reticentă la ideea de a vota Labour și continuă să voteze cu Conservatorii britanici. Iar asta deși Partidul Conservator britanic a dat Marii Britanii:

  • austeritatea din timpul crizei economice
  • referendumul Brexit și evident
  • Brexitul ca strategie

Cu toate astea Partidul nu a intrat în colaps așa cum ar fi fost normal. De ce? Ei bine el identifică 4 cauze:

One answer, of course, is mot iiivated reasoning: it’s easy to believe what you want to believe.

Another is ambiguity aversion. To people accustomed to 30 years of neoliberalism, Labour looks like an uncertain prospect even if it is offering what is really only mildish social democracy – and people hate uncertainty.

A third answer is that Tory policies favour the 1% whereas Labour’s don’t, and these have massively disproportionate political influence. They also – unlike the poor – have an over-inflated sense of entitlement and take umbrage at Labour’s challenge to those entitlements.

But there’s a fourth thing I’d like to emphasize. It’s adaptation. Many people have adapted to Tory mismanagement but not (arguendo) to Labour mismanagement. And the old adage – and Steps song – is right: better the devil you know.

Mai știți vreun alt partid pe care lumea îl urăște, dar care tot câștigă alegerile? Aham.

De ce continuă să voteze Românii PSD-ul

Concret, ce zice tipul și ne interesează și pe noi sunt motivele 2 și 4 (despre 3 altădată) adică:

Ambiguity aversion

Oamenilor le e teamă de necunoscut! Dar teama asta merge până la punctul la care oamenilor le e mai teamă de un risc necunoscut, decât de un risc cunoscut. Conceptul acesta, deși e folosit des în teoria economică funcționează foarte bine și în politică.

Haideți să o luăm așa:

  • PSD e la putere din 2012 până în ziua de azi, cu o scurtă întrerupere de 1 an în 2016. Nu s-a întâmplat nimic groaznic pentru omul rând în perioada asta.
  • Anterior PSD a fost guvernul Boc. Sub guvernul Boc românul de rând a suferit prin tăieri de salarii și de beneficii, creșteri de taxe și printr-un colaps al serviciilor publice oferite. Înainte de guvernul Boc a mai fost CDR, când economia României a intrat pur și simplu în colaps.

Da, PSD e un partid cu imagine de corupție. Mai nou la imaginea aia se adaugă și impresia de incompetență a unor membri ai guvernului, în funcție cu Dăncilă. Da, în București crapă RADET-ul și lucrurile ar putea fi mult mai bune…DAR, nu s-a petrecut nimic îngrozitor pentru românul de rând!

Pe sistemul american ”if it ain’t broken, don’t fix it”, românul de rând nu vede un motiv pentru care s-ar întoarce la cei care l-au făcut să sufere (PDL e parte din PNL acum) ori ar putea să îl facă să sufere (USR&PLUS).

PSD e problema de lângă el, o problemă pe care o cunoaște. PNL și USR (mai ales USR) e o potențială problemă pe care nu o cunoaște. Nu știu care e treaba cu ei, ce vor și ce au de gând să facă. Românului de rând îi e mai teamă de USR decât de PSD din cauza asta.

Adaptarea la PSD

Românii s-au adaptat la guvernarea PSD! Nu critici partidul pe față și îți vezi de viață. Poți prinde un post bun pe undeva, un contract cu statul sau un job în privat liniștit. De ce să îți pui în cap ”sistemul” când poți să extragi niște beneficii de pe urma lui. Sau dacă vrei să te lase în pace, atunci îi lași pe cei de acum să continue ce fac.

De ce să vrei un partid nou care ar putea să introducă taxe noi. Sau ar putea să desfințeze proprietatea privată ori să aducă musulmani în România sau Dumnezeu mai știe ce li se bagă pe gât la TV și în social media.

Alt partid înseamnă alți oameni pe care să îi cunoști. Înseamnă alte obiceiuri la care trebuie să te adaptezi când deja știi care e treaba cu ăștia de acum.

Iar oamenii au tendința să exagereze impactul unei potențiale probleme. Psihologii numesc asta impact bias. Cu toate astea, oamenii reușesc să se adapteze mai bine decât cred la probleme, chestie demonstrată de Reto Odermatt și Alois Stutzer într-o lucrare care analizează oameni ce au trebuit să se adapteze la evenimente deosebit de dificile precum a rămâne văduvi sau handicap.

Ce ar trebui să facă Opoziția pentru a înfrânge PSD?

”Kill them with kindness” zice un proverb. Cam asta ar trebui să facă și Opoziția, în special USR-ul. Multor români obișnuiți le e teamă de ei. Ar trebui poate să poarte un dialog cu ei pentru a le arăta că nu e nimic de speriat la ei.

USR și PLUS au plecat prin țară în campanie pentru a se întâlni cu oamenii, dar în cea mai mare parte au făcut asta în mediul urban și prea puțin în rural (nu, 3 poze cu bătrâni într-un sat nu se pun).

Dar în afară de vorbe și poze USR și PLUS ar trebui să vină cu niște promisiuni concrete pentru românul obișnuit:

  • ce va face USR și PLUS în privința pensiilor
  • ce va face USR și PLUS în privința salariilor bugetarilor
  • cum va ajuta USR și PLUS pe acei oameni rămași la marginea civilizației, în sate uitate de Dumnezeu?
  • ce va face USR și PLUS pentru bătrâni

Ce mesaj trimite însă Opoziția?

Principalii vectori e imagine ai USR și PLUS marșează pe ideea că PSD e un partid corupt și ei nu. Nu spun clar ce vor să schimbe și cum. Și dacă ar face asta ar fi irelevant pentru majoritatea românilor, cărora nu le pasă de justiție atât timp cât nu au ce pune pe masă.

Vedeți punctele alea de mai sus? USR și PLUS ar câștiga puncte serioase în plus la alegeri dacă ar avea un mesaj prin care ar spune:

  • nu vom tăia pensiile
  • nu vom tăia salariile bugetarilor și nici nu vom da afară bugetari în masă
  • nu vom uita de cei de care PSD a uitat și ne vom preocupa și de ultimul român din cel mai înfundat sat din țara asta.
  • îi vom ajuta pe bătrâni să ducă o viață bună.

Dracu nici nu trebuie să vină cu propuneri concrete, trebuie doar să transmită mesajele alea de mai sus.

În schimb dreapta libertariană din USR (Claudiu Năsui) și PNL (Florin Cîțu) amenință cu datul afară de bugetari și vorbesc despre cum salariile bugetarilor sunt prea mari. Tot ei amenință asistații sociali și au ZERO mesaje sau preocupări pentru cei bătrâni.

Polarizarea României

USR & PLUS, PNL pe de o parte și PSD & ALDE pe de alta au interes în a polariza scena politică: dacă nu ești cu noi, ești cu ceilalți.

Vrei să vină ăia de la USR să vă taie salariile? Votați PSD!

Vrei să dea PSD banii tăi asistaților sociali și pe asistență socială? Votează USR sau PNL.

Pentru PSD și PNL o Românie polarizată e un lucru bun, pentru că au deja o bază solidă de votanți și primari. Pentru USR & PLUS nu e însă, pentru că momentan au scoruri foarte mici. Cu strategia de acum însă nu vor reuși să treacă de 15-20%.

Și apropo de polarizare, iată ce fac oamenii în numele politicii (poze făcute de Tudor Ghioc):

Umilesc bătrânii și oamenii târâți la meetingurile PSD aruncând ironic cu bancnote de 1 leu spre ei și agitând găleți spre ei. Ori asta nu va face altceva decât să accentueze cele 2 probleme de mai sus.

Întreg albumul îl găsiți aici.

Și ca să nu credeți că sunt doar niște oameni aiurea care fac asta, parlamentarul USR Cosette Chichirău susține genul ăsta de mizerii:




Eugen Teodorovici uită că e la guvernare

Eugen Teodorovici, actual ministru al Finanțelor ne anunță că aparatul de stat nu e eficient și că sunt prea mulți angajați (via News.ro):

Cred că e de bun simţ să te gândeşti (la o reformă a aparatului bugetar – n.r.) pentru că ne dorim cu toţii o administraţie şi centrală, şi locală eficientă. Asta înseamnă să ai oameni nu foarte mulţi, exact cât trebuie, mai bine plătiţi sunt deja, legea există şi, ca să fie mai eficienţi, repet, cât trebuie. Nu unul munceşte şi trei pe lângă el stau”

Sunt două lucruri de spus despre Teodorivici:

A lucrat toată viața la stat

Dacă vă uitați prin CV-ul lui o să vedeți că Eugen Teodorovici nu are nici măcar 1 zi lucrată în mediul privat. Eugen Teodorovici e un produs al sistemului pe care îl critică. Vorbim de un om care a terminat facultatea la 26 de ani și apoi a ocupat diverse funcții prin sistemul bugetar. A lucra în mediul privat nu e o condiție obligatorie pentru a critica sistemul de stat.

E un pic suspicios însă când o persoană care a lucrat doar în structurile de stat critică acele structuri.

În fond, care e termenul lui de comparație? De unde știe dânsul cum ar trebui să funcționeze un sistem pe care nu l-a privit niciodată din afară?

E de ani de zile în sistem

Iată cum arată cariera profesională a lui Eugen Teodorovici conform Wikipedia:

Eugen Teodorovici a fost ministru al fondurilor europene din decembrie 2012 până în martie 2015. Din ianuarie 2018 până în prezent e ministru al finanțelor. Tot din decembrie 2012 până în prezent este senator în Parlamentul României.

Unde bat

Eugen Teodorovici e în fruntea unui minister timp de mai bine de 3 ani de zile. Ultimul an e petrecut ca ministru al finanțelor, unul din cele mai importante portofolii din Guvern. De asemenea, de 6 ani fără întrerupere e membru marcant al PSD și senator în Parlament.

Vorbim așadar de un om cu putere de decizie în partidul care conduce România de 8 ani de zile. 8 ani de zile de controlat structuri guvernamentale iar domnul Teodorovici a fost ministru în 3 din cei 8 ani.

Și cu toate astea acum ne anunță că sistemul în care a lucrat toată viața nu e bun și trebuie restructurat. Vedeți ceva în neregulă aici?

Nu atac persoana, atac motivația din spatele declarației.

E ca și cum un pompier aflat în fața unei case în flăcări, cu furtunul în mână, dar apa oprită ar spune: ”Trebuie să facem ceva, casa e în flăcări!”

Da, e în flăcări, știm asta! Poți folosi furtunul ăla din mâna ta ca să stingi incendiul totuși? Că vedem cu toții flăcările, însă tu ești singurul cu autospecială și furtun.




De ce România e țara cu cea mai mică diferență între salariile femeilor vs. bărbaților

Poate ați văzut știrea asta zilele astea:

România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mică diferenţă între salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor, conform unei statistici publicate astăzi de Eurostat. Româncele câştigă doar cu 5,2% mai puţin, în timp ce pe primul loc în topul diferenţel

Am văzut multe reacții pozitive la știrea asta, de genul: uite ce mișto sunt femeile din România, rup clasamentul când vine vorba de câștiguri. Au fost câteva reacții mai rezervate, inclusiv la cei de la ProTV, care spun:

Totuşi, specialiştii în resurse umane spun că nu avem motive de bucurie. România rămâne una dintre ţările europene cu cele mai mici salarii, astfel că diferenţa mică se explică prin faptul că şi femeile şi bărbaţii câştiga…cam la fel de puţin.

Aș vrea în primul rând să remarc cât de triști sunt cei de la știrileprotv.ro care vin cu chestii de genul ”specialiștii în resurse umane spun că”, fără să dea un link către acei experți care spun asta. Nici măcar nu dau link către acel studiu, pur și simplu scot acele cifre din aer.

Eu sunt băiat de treabă în schimb și dau linkuri așa că dacă aveți curiozități statistice puteți citi direct de la sursă, adică de pe site-ul Eurostat, de unde puteți lua și tabele în excel cu datele celorlalte țări. Puteți de asemenea găsi o reprezentare vizuală a datelor faină aici. Spre deosebire de ProTV eu nu trăiesc cu spaima că oamenii vor da click pe linkuri și vor descoperi că alții scriu articole mai bune.

Cauzele diferenței mici

Revenind însă la subiect, știți care e problema cu afirmațiile de mai sus? Nu prea țin dacă ne gândim că venitul mediu în România e mai mare, de exemplu,  decât cel din Bulgaria, dar totuși în Bulgaria diferența de salarizare e ceva mai mare. Deci doar nivelul mic al venitului nu explică neapărat diferența asta. Cauzele sunt ceva mai greu de intuit, dar am să le detaliez mai jos:

  • salariul minim pe economie – un număr uriaș de oameni în România câștigă salariul minim pe economie sau mai puțin (contract cu normă parțială). Andreea Paul profesor universitar la ASE și membru PNL vorbea în 2015 despre 2,4 milioane de români cu salariul minim pe economie sau mai mic. În 2017 Mădălina Popescu, cercetător ştiinţific în cadrul INCSMPS spunea că în România 1,3 milioane de angajaţi sunt plătiţi cu minimul pe economie. Din păcate nu spune nimic despre numărul celor plătiți pe bază de contract cu normă de lucru parțială. Dacă ne raportăm la un număr total de salariați între 4,5 și 5,5 milioane (iarăși depinde cum numeri) vedem că între 25% și 50% dintre angajații din România câștigă salariul minim pe economie sau chiar mai puțin. Iar salariul minim pe economie nu discriminează între femei și bărbați, e același!
  • număr de angajați în sectorul de stat – Văd că nimeni nu a făcut remarca asta, deși e foarte importantă: avem un sector public disproporționat de mare în comparație cu alte state europene. Iar când vine vorba despre salarizarea sectorului public ea se face în baza unor grile de salarizare care nu fac distincție între sexe ci mai degrabă între instituții, ministere sau poate activități. În interiorul aceleiași instituții însă doi oameni, bărbat și femeie vor avea cam aceleași salarii în condiții de vechime similară. Despre câți oameni vorbim? La nivelul lunii mai 2017, când s-a făcut ultima numărătoare oficială în administrația publică din România erau 1,199,145 oameni. Oamenii care lucrează în administrație câștigă de regulă mai mult decât minimul pe economie, prin urmare acest 1,2 milioane ar trebui adăugat la cifrele de mai sus. Ar rezulta între 2,5 și 3,6 milioane de români dintr-un total de 4,5 – 5,5 milioane cu salarii egale când vine vorba despre remunerarea bărbați vs. femei.
  • outsourcing-ul din economie – Aici e altă chestie interesantă despre care nu vorbește nimeni și în legătură cu care, din păcate, nu pot nici eu să vă dau prea multe informații statistice: salariile din outsourcing. Sunt multe companii care și-au deschis centre aici în căutare de salarii mai mici decât în Vest, de unde s-au mutat. Aceste companii vin în România cu grile de salarizare destul de clar stabilitate din care foarte rar ies. Companiile astea nu dau doi bani dacă ești femeie sau bărbat, salariul primit se negociază în limita grilei de salarizare și cam atât pentru majoritatea joburilor disponibile. Și aceste companii angajează un număr considerabil de oameni în economia României și chiar îmi pare rău că nu există studii cu privire la cât de mare e piața de outsourcing la noi în țară. Pot să vă spun însă că doar Oracle în România are 4.500 de angajați. Accenture avea în 2016 2.700 de angajați, IBM avea 2,800 de angajați și tot așa.

Concluzii și reacții

Oricât de mult am vrea să credem că femeile din România sunt mai puternice, mai frumoase și mai independente decât cele din restul Europei, adevărul e ceva mai trist: nu doar că nu sunt, ba dimpotrivă statisticile astea spun fix invers: inițiativă profesională în România e una din cele mai scăzute din Europa.

Structura economiei României și salarizarea pe bază de grilă face ca aceste diferențe să fie foarte mici. Știu că nu e explicația plină de glorie la care vă așteptați, dar nu a zis nimeni că adevărul e la fel de senzațional ca SF-ul.

Sau poate că tot ce v-am spus eu mai sus e o prostie și doamna asta de mai jos are dreptate (via ZF):

“În România există o lege care spune că, la muncă egală, plata trebuie să fie făcută egal, indiferent de sex, iar punerea în aplicare a acestei reglementări de către angajatori a condus astfel la un impact pozitiv pe piaţa muncii”, a explicat Virginia Oţel, preşedintele PWN România (Professional Women’s Network), o asociaţie profesională care susţine dezvoltarea profesională a femeilor.

Dap, adevărul e că țări cu apă caldă gen Marea Britanie sau Germania nu au o astfel de legislație inovatoare care a fost inventată de români încă de pe vremea dacilor, odată cu laserul și tunelurile prin Bucegi.

Până acum anul 2018 arată bine pentru femeile din România: cea mai mică diferență salarială din Europa, prima femeie primar al capitalei, prima femeie premier al României :).

Daniel

Sursa pozei din cover: https://www.flickr.com/photos/notionscapital/15297085447