De ce nu sunt beri artizanale în pensiuni sau restaurante locale

Văzusem o postare la mariussescu.ro desprecum berile artizanale făcute de berari locali nu se prea găsesc în pensiuni sau restaurante de prin zona în care se fabrică.

Pentru că subiectul implică două lucruri care îmi plac (bere și politică concurențială), am zis că merită dezbătut un pic pe partea economică.

În vestul Europei există o tradiție a micilor berari care produc tot felul de sortimente de bere, care mai de care mai interesante. Spre deosebire de marile companii ei pot experimenta cu gusturi noi foarte des, pentru că nu e nevoie de o schimbare completă a întregului proces de producție. În orășelul ăsta de la malul Canalului Mânecii unde locuiesc acum, cam fiecare bar care se respectă își produce propriile sortimente de bere, pe lângă berea standard care vine la butoi. Am băut un red ale atât de bun într-un pub din Arundel încât data viitoare când mai trec prin localitate am să mă opresc obligatoriu acolo.

De ce vă spun asta? Pentru că esența discuției privind prezența berilor artizanale în baruri e ca ele să fie diferite de berea produsă în masă, altfel nu vor putea exista într-un mediu concurențial deosebit de neprietenos (vedeți mai jos de ce).

Haideți să vă explic cum stă treaba cu berile artizanale în România și de ce nu au luat amploare la noi ca în alte țări

Umbrelele de la terasă și concurența între beri

De câte ori ați fost la o terasă la mare sau munte și ați stat sub o umbrelă a unei mărci de bere? Ei bine, chiar dacă nu i-ați dat prea mare importanță, acea umbrelă e unul din motivele pentru care berilor artizanale le e greu să pătrundă pe piață.

Mult timp în România producătorii mari de bere au făcut (și încă mai fac aparent) o chestie nasoală care le-a permis să scoată din schemă cam orice producător mic. Mai exact, oamenii lor de la vânzări se duceau la restaurante, hoteluri, terase sau pe oriunde se servea bere în cantități mari și le băgau sub nas firmelor un contract care zicea cam așa:

”Boss, prețul pentru 1 sticlă de bere / 1 ladă de bere e de X RON. DAR, dacă ești de acord să semnezi un contract de exclusivitate cu noi atunci primești așa:

  1. Preț preferențial: nu plătești X RON ci X-2 RON pe sticlă
  2. umbrele de terasă gratis de la noi
  3. frigider gratis de la noi
  4. robinet de turnat bere de la noi (nu știu cum se numește chestia aia)
  5. pahare gratis de la noi și alte consumabile.”

Sună bine, nu? Adică cine ar refuza un asemenea contract? Partea proastă e că un contract de exclusivitate va spune foarte clar: ”nu ai voie să servești altă bere decât cea din brandurile noastre” la tine în bodegă.

Problema berilor artizanale e că nu sunt deținute de nici un mare lanț productor de beri. Prin urmare existența unor astfel de contracte le interzice comercianților să vândă / servească alte beri decât cele menționate în contractul acela. Exact asta se întâmplă și când mergeți la o terasă  și întrebați dacă au Pepsi Twist (eu fac asta) și ei vă zic că au doar Coca Cola. Mă rog, de regulă e invers, dar eu sunt special. De fapt, fix același tip de contracte sunt făcute și pentru băuturi carbogazoase.

Iar asta nu e ok din punct de vedere concurențial pentru că un nou venit pe piața de bere va avea mari probleme în a vinde marfa. Problema e cu atât mai mare când ești un mic producător care nu poate da gratuit frigidere sau umbrele pentru că nu are resursele financiare ale giganților din domeniu.

Dar Daniel nu există o instituție în România care să supravegheze și să interzică practicile anti-concurențiale, fix ca asta?

Mă bucur că m-ai întrebat asta! DA, EXISTĂ! Se numește Consiliul Concurenței și chiar a deschis o investigație acum ceva timp fix pe problema asta și fix în industria berii. Raportul are 121 de paginii și e o lectură foarte utilă dacă vă pasionează partea economică a industriei de bere. Îl puteți citi pe siteul Consiliului Concurenței.

Știți care a fost concluzia Consiliului Concurenței?

Că nu e o problemă atât de mare încât să acorde sancțiuni sau să impună chestii ci doar să  facă niște recomandări, cum ar fi:

  • Introducerea în contracte a opțiunii care să le permită clienților de a renunța la echipamentele draft (aparent așa se numește robinetul ăla de bere), fără penalități – Dar, credeți că o firmă mica va putea determina un bar să renunțe la echipament fără să îi ofere altul în loc? Au producătorii mici de bere resursele necesare pentru a face asta?
  • Contractele privind plasarea echipamentelor draft ar trebui sa aiba o durata limitată, de maxim 5 ani
  • Limitarea la 5 ani a clauzelor privind acordarea sub forma de împrumut a unor bunuri, precum vitrine frigorifice, copertine, corturi, încălzitoare terasă, baruri mobile, umbrele, garduri imprejmuire, meniuri, mobilier etc., în conditiile în care beneficiarul are dreptul de a folosi respectivele bunuri exclusiv pentru expunerea, stocarea sau vânzarea de produse ale furnizorului
  • Posibilitatea de a agrea cu firmele de bere achiziționarea echipamentelor draft după perioada inițiala de 5 ani.
  • Eliminarea din contractele încheiate între producători și firme a clauzei referitoare la achiziționarea volumelor agreate de la distribuitorul indicat de producător.

Și știți ce reprezintă propunerile de mai sus? Frecție la picior de lemn, pentru că sunt doar propuneri și pot fi ignorate de companiile de bere.

Pe lângă asta chiar și cazul extrem de fericit în care contractele s-au schimbat (atenție, acele recomandări sunt făcute în 2014 și nu se aplică contractelor aflate în vigoare). E posibil ca vechile contracte să nu se fii schimbat nici azi!

Haideți să presupunem totuși că s-au schimbat, chiar și așa 5 ani e o perioadă foarte lungă de timp și nu schimbă cu nimic lucrurile pe piață. Drept dovadă e că piața de bere din România e la fel de încremenită în 2018 cum era în 2008. Tot ce fac acele recomandări e să ofere posibilitatea restaurantelor / pensiunilor să schimbe echipamentul unei firme producătoare de bere cu echipamentul alteia.

Nu ajută cu nimic însă micii berari! 

Cât ești dispus să plătești pentru o bere?

Prețul a fost și va fi întotdeauna un factor încheie în decizia de a achiziționa un produs. Iar asta e aplicabil și când vine vorba de bere. România e o țară săracă, e adevărat, dar orașele mari și zonele turistice tradiționale oferă destule oportunități micilor berari.

Marile companii producătoare de bere produc zilnic mii sau chiar zeci de mii de litri de bere în instalații industriale. Companiile mici nu au astfel de capacități de producție și nu pot atinge aceleași costuri scăzute pentru că atunci când produci multe unități (ex: sticle, litrii de bere etc.) costurile / unitate scad, pentru că o mare parte din ele vin din cheltuieli fixe (ex: amortizarea echipamentelor de producție, marketing etc).

Ce mi se pare important aici e de a înțelege că micii berari nu pot concura la preț cu firmele mari și nici nu ar trebui să facă asta, pentru că riscă să cadă într-un joc de tip ”race to the bottom” în care se vor ruina singuri.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână, cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


Berea lor va fi întotdeauna mai scumpă decât cea produsă în masă, așa că ar trebui să se orienteze spre a oferi un produs de calitate și cu un gust diferit de ce e pe piață.

Belgia, Germania sau Marea Britanie au mii de mici producători, fiecare cu propriile sortimente de bere, care mai de care mai diferite. Berile acestea nu sunt niciodată mai ieftine decât cele produse industrial și le merge de minune pentru că oferă ceva diferit clienților.

Micii berari români trebuie să se prezinte ca alternative la berea care are tot timpul același gust. ”Vrei să încerci ceva nou? Avem noi, tot ce trebuie să faci e să dai 1, 2 poate 5 lei în plus” ar trebui să spună berarii.

Mic înseamnă și flexibil

E mai ușor să întorci o mașină mică decât un camion? Răspunsul e de bun simț și se aplică și în cazul producției de bere: când ești mic poți să încerci să folosești flexibilitatea în avantajul tău.

O companie mică poate avea minim 2, 3 sortimente noi de bere în fiecare an. Poți face experimente până găsești ceva pe placul publicului, chestie pe care marii producători nu o pot face. Ei trebuie să schimbe întregul proces de fabricație, chestie care durează mult.

Dimensiunea poate fi un avantaj pentru micii berari care pot inunda piața cu sortimente diferite, mult peste ce pot producătorii mari să scoată.

Spune-mi ce bere bei ca să îți spun cine ești

România e genul de țară care e numai bună pentru o mică revoluție a berii. Piața e saturată de bere ieftină și cu un gust decent, dar care nu te dă pe spate. În același timp România are un număr în creștere de oameni care vor sortimente diferite de bere și sunt dispuși să dea bani pentru asta. Totul e să le oferi ceva premium, o bere diferită și impresia că prin consumul acelei beri ei sunt diferiți.

Și de aici ar avea mult de profitat sectorul turistic, care se poate folosi de producția locală de bere sau mâncare pentru a se promova în special în ochii turiștilor cu bani.

Concluzii

  • Bate vântul schimbării pe piața din România, dar încă nu pare să fii venit momentul revoluției berii. Parte din motiv e că sunt permise practici neconcurențiale care fac pătrunderea pe piața asta extrem de dificilă.
  • Hotelurile, pensiunile și restaurantele nu sunt trend-setteri, ei doar se dau după cum bate vântul așa că schimbarea de gusturi și comportament trebuie să fie împinsă de micii berari.
  • Turismul local ar avea mult de câștigat dacă ar integra în oferta sau bere artizanală produse în zonă pentru că e o modalitate eficientă de a te diferenția și de a atrage turiști cu bani.
  • Micii producători de bere pe de altă parte trebuie să convingă consumatorii că sunt diferiți și că merită să dai câțiva lei în plus pentru un gust mai bun sau diferit. Ce nu ar trebui să facă în schimb e să creadă că se pot bate în prețuri cu marii producători.

Sursa pozei din cover

Poza din postare: By U3144362 [CC BY-SA 4.0], from Wikimedia Commons

Be the first to comment on "De ce nu sunt beri artizanale în pensiuni sau restaurante locale"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*