Cum se strică transportul în comun cu autobuzul

M-am apucat să scriu un articol despre locurile pe care le-am vizitat cât am fost în concediu. În timp ce treceam în revistă ce am văzut mi-am dat seama că situația transportului public de suprafață în multe dintre orașele vizitate vizitate era identică cu cea din București. Ba mai mult, după un pic de research se pare că există un tipar care duce la situația asta. Sunt sigur că veți recunoaște acest tipar la RATB iar eu l-am văzut în Rio de Janeiro, Sao Paolo și Santiago de Chile.

Și cam în toate cazurile pașii de urmat pentru a ajunge la un transport comun de suprafață ineficient și aglomerație în trafic sunt următorii:

  1. Politicienii încearcă să țină prețul transportului public cât mai jos – asta se întâmplă pentru că e nasol să crești prețurile la biletele de autobuz. Mulți oameni (mai ales săraci în țările în curs de dezvoltare) depind de autobuze pentru a ajunge la muncă. Așa că prețul biletului e un factor politic important pentru primari. În afară de asta mai există un motiv pentru a ține aceste prețuri jos: furtul! De exemplu un preț mic la transport face ca delapidarea companiei de transport să nu se vadă așa evident. Pe românește întotdeauna poți spune că nu sunt bani pentru că sunt biletele ieftine, nu pentru că se fură.
  2. Se subfinanțează rețeau de transport public – pentru că banii din biletele de autobuz nu sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile regia de transport primește subvenții. Aceste subvenții sunt de bani de la bugetul local care acoperă diferența de cheltuieli. Problema e că niciodată nu sunt bani suficienți iar inflația face ca subvenția să fie mai mare de la an la an. La un punct banii din subvenție nu sunt suficienți pentru a acoperi funcționarea normală a companiei de transport. Așa că autobuzele nu mai sunt reparate la timp și ajung să fie foarte vechi.
  3. Calitatea transportului în comun scade – atunci când autobuzele sunt vechi calitatea transportului scade. De asemenea pentru că nu sunt bani și reparațiile se fac mai rar și mai greu. Așa că scade și numărul autobuzelor utilizabile iar de autobuze noi nu sunt bani. Fonduri insuficiente înseamnă și că autobuzele sunt murdare și nu ajung niciodată la timp. Ba mai mult, pentru că vin la intervaluri neregulate sau prea mari sunt de regulă pline ochi. Dacă asta nu e o problemă în anotimpul rece, devine o problemă în anotimpul cald / umed. E greu de respirat în RATB în București, nu vreți să vă imaginați cum e într-un autobuz în Sao Paolo.
  4. Oameni încep să caute alternative la autobuze – A merge cu autobuzul plin vara, fără aer condiționat, e groaznic dacă trebuie să ajungi la birou. Știm cu toții că transpirația nu te ajută să promovezi la job. Așa că oamenii cu posibilități materiale se vor orienta spre taxiuri / UBER sau vor folosi mașina personală pentru a merge la muncă. Doar cei săraci care nu își permit taxi / UBER sau mașină personală vor rămâne cu autobuzul. Dar de ei politicianului de rând nu îi pasă decât la alegeri. Și atunci preocuparea nr. 1 e să fie prețul biletului mic, nu neapărat să aibă și condiții civilizate de transport.
  5. Orașele devin supra aglomerate – Majoritatea mașinilor personale sunt ocupate doar de șofer și cam atât. 40 de șoferi ar încăpea relaxat într-un autobuz. 100 de autobuze ar scoate în felul ăsta 4.000 de mașini de pe străzi. Dar pentru că autobuzele sunt murdare și nu ajung la timp 4.000 de mașini sunt adăugate la fiecare 100 de autobuze murdare. Unde pui 4.000 de mașini? Pe străzi și parcări care există evident. Ori asta duce la aglomerație și la blocaje în trafic. Toată lumea întârzie, toată lumea petrece 1-2 chiar 3 ore pe zi în trafic.
  6. Primarii sunt forțați să investească în străzi mai late, parcări mai mult etc – În loc să se bage bani în parcuri, spitale sau școli, primarii sunt presați de cetățenii cu bani (cei cu mașini personale) să construiascăse străzi mai late, șosele mai multe, parcări mai mari și așa mai departe. Dar banii publici au întotdeauna un cost de oportunitate. A îi folosi pentru construcția de parcări înseamnă că nu îi poți folosi pentru grădinițe de exemplu. Cei săraci nu donează în campanii și nu se duc la cină cu primarul. Așa că nu șoptesc în urechea primarului să le cumpere autobuze noi. Așa că cei săraci merg cu autobuze murdare.

Toată povestea de mai sus se vede cu ochiul liber în multe orașe din America Latină.

Care sunt soluțiile?

În Europa de Vest sau Canada rețelele de transport sunt însă folosite și de clasa de mijloc. Nu trebuie reinventată roata în România ci doar să ne uităm peste gard să vedem ce fac alții bine. Problema e că soluțiile nu prea plac nici politicienilor, nici oamenilor. De exemplu în Vest transportul comun e civilizat pentru că:

  • taxele pe mașini personale sunt mari. E ok să ai o mașină pe familie. Nu e ok să ai câte o mașină pentru fiecare membru al familiei în schimb. Dacă vrei totuși să ai atunci taxele sunt mult mai mari.
  • Sistemelor de transport public sunt curate și eficiente – asta îi face pe oameni să le folosească și să nu ia mașina personală sau taxiul până la muncă. Chestia asta înseamnă mai puține mașini pe străzi, mai puține parcări și așa mai departe. Nu se mai pune problema de aglomerație la nivelul orașelor din țările în curs de dezvoltare sau de poluare atât de puternică
  • finanțării corespunzătoare a companiilor de transport, inclusiv prin prețuri la nivelul pieței pentru bilete. Dacă sunt oameni care nu se descurcă cu banii, ei pot primi ajutor social la nivel individual (aici e o discuție referitoare la cine oferă subvenția pt transport vs. ajutorul social). Subvenționarea întregului sistem nu e soluția optimă. Asta înseamnă să nu mai dai gratuitate la categorii extinse de persoane (Ex: pensionari). Iar prețul biletelor trebuie să reflecte costurile necesare oferirii unui serviciu civilizat.

Din păcate e nevoie de voință politică pentru a face lucrurile de mai sus pentru că va fi întotdeauna mai ușor (politic) să lași lucrurile să ajungă în situația din București ori din orașele din America Latină.

Later edit: am mâncat un zero la calculul privind autobuzele și a trebuit să corectez ulterior.

Spune-le si altora

9 Comments on "Cum se strică transportul în comun cu autobuzul"

  1. Postolachi Dumitru | 17/04/2019 at 12:17 | Răspunde

    Corecție: mai cumpărăm doar 900 de autobuze 🙂

  2. Postolachi Dumitru | 17/04/2019 at 13:14 | Răspunde

    40 de șoferi ar încăpea relaxat într-un autobuz. 100 de autobuze ar scoate în felul ăsta 40.000 de mașini de pe străzi?

    Sunteți bun de politician indiferent de tabără 🙂 40 de șoferi în 100 de autobuze scot doar 4.000 (patru mii) de mașini din ecuație. Cu celelalte 36.000 ce facem?! Mai cumpărăm 9.900 autobuze de la Otokar?

    • Mea culpa, graba strică treaba și mi-a scăpat un zero. Dar nu înțeleg ce vrei să spui la faza cu politicianul.

  3. Totusi nu e mai simplu sa se faca transportul gratuit pentru rezidenti si pe langa sa creasca taxa pe proprietate si la restul aboanemnte per zi /saptamana/luna?

    • Pai fix faptul ca e gratuit e problema: tot costul trebuie acoperit din taxe si impozite mai mari. Nici un politician nu vrea sa le spuna oamenilor: va cresc taxele la toti ca sa poata merge gratuit unii la munca.
      Apoi mai e si problema cu lucrurile gratuite: orice e gratuit nu e respectat. De ce sunt murdare autobuzele RATB desi poti merge aproape gratis cu ele (pensionari, studenti gratis, restul platesc 1,3 RON), in timp ce autobuzele din Londra sunt curate, desi pretul unui singur bilet e destul de mare (1,5 lire / calatori adica in jur de 8 lei).

  4. Mai este un punct care ar putea fi de luat in seama: lipsa de civilizatie a celor care merg cu mijloacele de transport in comun, si lipsa de respect fata de cei din jur.
    Vorbitul la telefon in timpul calatoriei pare ceva inofensiv. Dar cand sunt 5 persoane in jurul tau care vorbesc la telefon, parca nu e asa placut. Si parca ai prefera sa mergi cu masina personala ca sa nu auzi toate conversatiile din jur.

    • De acord, e obositor sa auzi atatia oameni vorbind in acelasi timp. Cred insa ca majoritatea va lua decizia de a trece la masina personala pe baza de alte criterii, gen: costul transportului, curatenia din autobuz, daca ajunge la timp, gradul de aglomerare si asa mai departe. Nu cred ca majoritatea vor lua decizia asta doar pe baza nesimtirii altora pt ca masina personala presupune costuri mai mari.

  5. Postolachi Dumitru | 18/04/2019 at 09:00 | Răspunde

    Faza cu politicianul este aceea că aceștia aruncă cu cifre fără să le verifice. Dar se pare că m-am pripit cu concluzia și a fost doar o scăpare din partea dumneavoastră. Vă rog să-mi acceptați scuzele.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*