Cum schimbă stimulii comportamentul nostru și economia

Mi-am cumpărat recent o carte despre cum poate fi influențat comportamentul uman de stimuli a căror existență nici nu o bănuim. Momentan cartea stă în bibliotecă până termin ce citesc acum. Imediat ce am cumpărat cartea însă mi-au sărit în ochi două știri care ilustrează perfect tema asta.

Când ceva e ușor, consumăm mai mult

Uber e o aplicație de taximetrie despre care mai mult ca sigur știți. În principiu, Uber te ajută să comanzi o mașină care să te ducă din punctul A în punctul B, fără să mai suni după un taxi, fără să te duci până în stația de taxi sau să încerci să prinzi unul de pe stradă. Uber a fost cam prima aplicație care face asta și care a ajuns la un număr suficient de mare de șoferi încât să fie viabilă.

Înainte de Uber lumea mergea în oraș, bea și apoi lua un taxi acasă. După ce a apărut Uber lumea merge în oraș, bea și cheamă un taxi prin Uber. Lucrurile nu par a se fi schimbat prea mult, altfel decât prin faptul că poți chema pe cineva să te ducă acasă mai ușor. Aplicația te scutește de alea 15 – 30 de minute de căutat cursă.

Și cu toate astea, conform unui articol din The Economist, cam în toate orașele din SUA unde funcționează aplicația asta, a crescut și consumul de alcool.

The Economist zice că efectul se datorează faptului că oamenii știu că vor găsi un taxi, prin urmare vor sta mai mult în oraș. Eu cred că e un pic mai mult de atât:

  • aplicația e atât de simplu de folosit încât poți să te faci praf, dar în 3 click-uri tot comanzi. Ca să poți da o comandă telefonică sau să iei unul de pe stradă trebuie să fi cât de cât coerent.
  • șoferii UBER nu prea pot spune nu. Practic, dacă te refuză (au dreptul) pierd banii, sunt penalizați de algoritmul UBER și poate primesc și 1 stea, ceea ce le strică rating-ul.
  • Plata nu se face cash sau card (fizic) ci direct prin aplicație. Șansele de a lua țeapă de la șofer cu banii sunt mai mici, chestie care e foarte ușor de făcut când ești băut.

Aplicațiile de chemat taxiuri de tip Uber au făcut lucrurile atât de ușoare încât poți bea încă 2-3 beri și tot ajungi acasă bine. În trecut ar fi trebuit să te oprești la un punct în care încă erai coerent.

Chestia asta ne spune că atunci când ceva devine mai ușor de făcut, avem tendința de a împinge lucrurile până la extrem.

”E mai ușor să comand un taxi? Asta înseamnă că pot să mai bag încă 1-3 beri și tot să ajung acasă”

Pentru magazine sau oamenii din vânzări faptul că anumite decizii vă pot împinge spre a consuma mai mult e un lucru important. Iar comportamentul acesta se tot studiază de ceva vreme, făcând parte din ramura economiei numită ”behavioral economics”.

Behavioral economics ajută companii ca Uber sau Lyft să facă mizerii din astea de exemplu:

Dar creșterea consumului ca urmare a faptului că un serviciu e mai ușor de accesat e ceva foarte des răspândit în economia digitală. Netflix, de exemplu, face de exemplu experiența uitatului la TV atât de ușoară încât te trezești privind 3-4 episoade deodată, în loc de unul singur (binge watching).

Marile lanțuri de magazine știu spre exemplu că dacă vă pun anumite tipuri de produse în raza vizuală sunt șanse mari să le cumpărați. Acelea sunt de regulă produsele care au cea mai bună marjă de profit pentru magazin.

Unele lucruri nu ar trebui să fie gratuite

Societatea modernă are o problemă cu plasticul de unică folosință, de la sticle de plastic până la pungi. Dac Problema cu pungile de plastic era așa: pungile mici erau oferite gratuit de către magazine. Așa că lumea nu se prea deranja să se care cu pungi pentru că…erau moca. Ăsta e motivul pentru care românii au faimoasa ”pungă cu pungi” acasă de exemplu.

Dar tot acel plastic e nasol pentru natură și pentru oameni. Așa că la un moment dat au început să apară taxele pe pungi de unică folosință și interdicția de a le oferi gratuit.

O pungă mică de unică folosință e ieftină (sub un leu), motiv pentru care nu ar  trebui să reprezinte o problemă, nici măcar pentru cei mai săraci. Așa că multă lume a spus că introducerea unei ”taxe” sau a unui preț nu va funcționa. Iată ce s-a întâmplat în Marea Britanie (ICAEW):

Sales of plastic bags in England’s largest supermarkets have fallen by 90% in the four years since the government introduced a 5p levy

England’s seven largest supermarkets sold 490 million fewer single-use plastic bags in 2018/19 than the year before – a drop of almost half, the department for environment, food and rural affairs (DEFRA) has revealed.

In 2014, more than 7.5 billion bags were sold per year. Five years on, just 1.1 billion were sold.

Așadar a avut loc o scădere de 90% a numărului de pungi de plastic vândute. Și asta după ce a fost introdusă o taxă de 5 pence (30 de bani).

Aparent mintea umană funcționează foarte diferit atunci când știe că un lucru e gratis. Practic nu prea ne pasă de chestiile gratuite și abuzăm de ele. Un preț, cât de mic, reduce masiv risipa și schimbă complet comportamentul uman.

Alegeri aparent mărunte la nivel individual pot schimba fundamental o economie. Gândiți-vă la pungile alea care zac peste tot: tot ce a trebuit britanicii ca să reducă masiv numărul lor era să pună o taxă minusculă.

Mintea umană percepe lucrurile gratuite ca pe ceva de care poate abuza:

”E gratis, dăo dracu, o arunc și iau alta!”

Sau

”E gratis, de ce să mă obosesc să mă car cu ea de acasă?”

Când plătim ceva în schimb, brusc acel lucru trebuie observat cu atenție, pentru că prețul acela, oricât de mic, scade din resursele pe care le avem.

Astfel că, anumite lucruri pur și simplu nu ar trebui să fie gratuite! Iată cum scapi masiv de problema poluării cu plastic!

Versiune de printat
Spune-le si altora

8
Leave a Reply

4 Comment threads
4 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
3 Comment authors
  Subscribe  
newest oldest most voted
Notify of
anonim

La fel și cu sistemele de sănătate, educație (in România). Gratis și desconsiderate de consumator.

pawemperor

am observat acest comportament si cand Kaufland a introdus taxa de 10 bani pentru o punga de plastic eco… inainte ajungeam sa nu mai gasesc punga in care sa-mi pun cumparaturile pentru ca inaintea mea ceilalti clienti isi puneau deoparte 10-15 pungi chiar pentru a le lua acasa, sau puneau 2-3 rosii, un pumn de fasole in ditamai punga… acum cand merg la magazin gasesc pungi la discretie… chiar mi se pare un lucru bun, desi sunt multi oameni (chiar dintre blogerii piscotari, vezi Cetin), care se simt atinsi in demnitatea lor consumerista de acest lucru… nu mai spun ce teorii conspirationiste a „basit” mintea romanasilor deveniti peste noapte „asupriti” de invadatorul german (una fara logica spune ca Kaufland vrea sa-si imbogateasca providerul de pungi cu acei 10 bani pe care ii primeste de la clienti, noaptea mintii si inca putin spus)

pawemperor

de la faza asta (boul asta nici nu mi-a postat comentariul care incerca sa aduca un pic de luciditate in discutie), nici nu am mai intrat pe blogul lui pana acum; fac un efort ca sa-ti dau link, citeste si te minuneaza: https://cetin.ro/vreti-peste-platiti-punga/

pawemperor

ai dreptate Daniel, problema este ca omul se pozitioneaza ca #rezist si chiar ca un lider de opinie antisistem… cum rahat sa ai o “Romanie mai buna” cand esti la fel de redus mintal ca aia pe care ii critici?! ca sa nu mai spun ca se lauda ca are cel mai citit blog din Romania si posteaza asemenea retardisme… iar publicul A3 pare geniu fata de comentacii lui =)))