Relația PSD cu sistemul financiar și taxa pe lăcomie

PSD nu are o relație prea bună cu băncile, fondurile de pensii și sistemul financiar românesc în general. Pe de o parte PSD folosește băncile ca sac de box în dorința de a obține ceva voturi. E de înțeles, cine nu urăște banca la care are credit?

Pe de altă parte băncile din România sunt cele mai profitabile din Europa.  Fondurile de pensii la rândul lor au niște miliarde de euro investite. Deci loc de ciupit ceva din acel profit ar fi, cred ei.

Și cam pe asta cred că s-a bazat strategia PSD din ultimii 2 – 3 ani.

E loc de ciupit din profitul băncilor?

Așa cum am explicat în trecut unul din motivele pentru care băncile românești au profituri atât de mari e riscul de țară ridicat. Practic: risc mare cere profit mare.

Pe românește, dacă Guvernul începe să se comporte haotic, va trebui să se împrumute la dobânzi mai mari.

Acum să fim serioși, voi ați împrumuta 1.000 RON unui om despre care se aude în târg că își cam bea mințile? Dar dacă ar lăsa garanție un inel de aur în valoare de 1.500 RON? Cam așa fac și băncile astea, ele sunt dispuse să împrumute, dar costul împrumutului crește pe măsură ce te percep ca fiind mai riscant.

Sunt băncile sac de box?

Anul trecut În 2017 fostul Prim Ministru Tudose spunea că Terente avea chestii de învățat de la bănci în materie de furat. Ca o paranteză nu știu de ce s-a dus atât de departe în trecut când avea exemple recente în partid ca termen de comparație.

Domnul Tudose plusa atunci și spunea:

”Am refuzat să-mi pun leafa pe card ca să-i dau băncii câte doi bani de câte ori folosesc cardul. Nu vreau să-i dau. Consider că nu-i merită”

Nu a ieșit nimeni din bănci să vorbească urât PSD-ul, au fost doar declarații politicoase referitoare la riscuri. Apoi a venit ”taxa pe lăcomie” și iarăși nu a ieșit nimeni să înjure PSD.

Fondurile de pensii au fost ceva mai agresive, dar tipa de la NN care a decis să dea mailul acela s-a ales cu o suspendare de la ASF. Între timp instanța a decis că suspendarea ei e cam ilegală, dar fondurile de pensii s-au cam potolit și ele.

România se împrumută mai scump

Tăcerea nu înseamnă lașitate însă. Dar un partid ca PSD nu înțelege asta și cum fiecare acțiune are o consecință inevitabilul s-a produs. Care e inevitabilul?

Avertizam încă din decembrie 2017 că astfel de acțiuni îndreptate împotriva băncilor riscă să le antagonizeze. Iată ce s-a întâmplat în ultimele zile (via Money):

La licitatia de titluri de stat suplimentara, organizata marti, bancile nu au participat. MFP intentiona sa imprumute, prin aceasta licitatie, 60 de milioane de lei, la o dobanda de 4,41% pe an. La licitatia principala, organizata cu o zi in urma, suma solicitata de Minister a fost de 400 de milioane de lei (pe o perioada de cinci ani si jumatate), bancile au oferit mai putin (328 de milioane de lei), dar statul a acceptat doar 249 de milioane de lei, din cauza dobanzilor prea ridicate cerute de banci pentru imprumuturile acordate.

Ce au făcut băncile cu banii?

In schimb, bancile au preferat sa depuna sume mult mai mari in depozite la Banca Nationala a Romaniei, desi acestea sunt constituite pe termen scurt, iar dobanda este aproape la jumatate (2,5% pe an). BNR a atras luni, printr-o operatiune “depo”, aproape 13 miliarde de lei de la banci, pe o saptamana, la dobanda de politica monetara de 2,5% pe an.

De ce se întâmplă asta? Simplu: cu cât băncile împrumută mai mult statul, cu atât crește ”taxa pe lăcomie”. Prin urmare vor să transfere costul taxei către stat oferind împrumuturi la dobânzi mai mari. Avertizam că treaba asta se va întâmpla de când au apărut discuțiile referitoare la ”taxa pe lăcomie”. Și îmi păstrez predicția:

  • împrumuturile pe termen lung se vor scumpi pentru Guvern,
  • dar cele pe termen scurt s-ar putea să devină atractive pentru bănci, mai ales dacă restul economiei încetinește.

Cum rămâne cu fondurile de pensii?

Fondurile de pensii sunt printre cei mai mari cumpărători de datorie publică (sunt obligați să o cumpere). Dar știți ce se întâmplă când reduci suma care ajunge în aceste fonduri? Reduci și suma care e disponibilă pentru a cumpăra titluri de stat.

Altfel spus prin reducerea contribuției la fondurile de pensii private, statul român reduce cererea de datorie publică, implicit fiind mai greu să găsească cumpărători la prețuri mici.

Ce nu înțelege PSD

Sistemul financiar nu e Traian Băsescu! Sistemul financiar caută profit, nu putere. Sistemul financiar nu dă doi bani (pun intended) pe cât de tare urli. PSD se comportă cu sistemul financiar așa cum s-ar purta cu un adversar politic, unul slab, care nu ripostează. Ei nu înțeleg însă că tentativele lor de a intra cu bocancii în acest sistem nu le aduc respect ci costuri în plus.

În lumea asta e simplu: dacă pot face bani din relația cu tine o fac, dacă nu, nu. Relația de tip ”prădător – pradă” specifică politicii PSD-istă nu e aplicabilă în relația cu sistemul financiar, căruia nu îi pasă ce culoare politică ai. Îi pasă în schimb cât de riscant e să îți dea bani pentru profitul lor.

Eu cred că PSD trăiește într-o bulă politică și nu a înțeles că nu toată lumea are motivații politice. Pe lângă asta cred că din eșaloanele superioare ale PSD lipsesc oamenii care să înțeleagă cum funcționează sistemul financiar. Iar cei care conduc PSD nu știu să se poarte cu băncile altfel decât o fac în prezent.

În fond, atunci când singura ta unealtă e un ciocan, totul arată ca un cui!

Be the first to comment on "Relația PSD cu sistemul financiar și taxa pe lăcomie"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*