Reforma fiscală sub PNRR e aceeași apă de ploaie din ultimii 20 de ani

Am zis că o să se lase cu scandal după faza cu propunerile de reformă a sistemului de pensii al PNRR. S-a lăsat cu scandal evident. Am avut vreun glob de cristal? Nu, nu era nevoie, era evident că asta se va întâmpla.

Dar PNRR merită atenție nu doar pe partea de pensii ci și pentru alte chestii. Azi vreau să vă vorbesc despre reforma fiscală pe care Guvernul Cîțu vrea să o implementeze.

De ce e importantă discuția asta?

Pentru că România se îndreaptă cu pași repezi spre o aterizare forțată dacă nu reușește să ia niște măsuri pe partea fiscală. Încă de dinainte de pandemie Guvernul Orban a dus o politică fiscală destul de lipsită de prudență, chestie care a dus la creșterea deficitului.

Nu sunt și nu am fost niciodată un deficit hawk adică genul ăla de oameni care cer excesiv de multă prudență fiscală. Însă România a făcut niște greșeli mari în pandemie din punct de vedere al finanțelor publice, iar deficitul nu s-a dus în economia țării ci în buzunare private. Am scris de exemplu despre cât de neinspirată a fost decizia de a lăsa pe toată lumea să nu își plătească impozitele, despre haosul creat de comunicatele de pe Facebook ale lui Cîțu, dar care nu aveau corespondent în lege, despre măsurile politice luate de guvernul liberal în pandemie și despre abordarea complet superficială când vine vorba de evaziune fiscal.

Nota de plată pentru toate bâlbele astea se vede în deficitul pe 2020:

  • Pe de o parte România a avut un deficit de 9,79% din PIB
  • Pe de altă parte însă FMI zice că România a alocat doar 3% din PIB ca stimulent pentru ca economia să își revină după șocul coronavirusului.

Dacă facem un calcul simplu rezultă că România nu a avut un deficit atât de mare pentru că a cheltuit mulți bani în pandemie. Dimpotrivă, România a avut unul din cele mai mici programe de stimulare fiscală din Europa cel puțin.

Care e faza vă întrebați? Faza e așa: Guvernul nu a prea cheltuit bani pentru a stimula economia, iar diferența de deficit vine din faptul că nu s-au mai colectat bani la buget.

Iar în următorii ani va veni nota de plată. Așa că măsurile fiscale ce urmează a fi implementate sub PNRR ar trebui să fie importante…sau cel puțin asta e teoria.

Ce își propune Guvernul?

O să iau pe rând chestiile din program și am să comentez acolo unde e nevoie. În cazul în care nu știți de unde sunt chestiile astea aveți sursa aici iar partea de fiscal e la pagina 4 din 8.

Așadar:

Adopting modern compliance risk management systems for tax administration

A vrut să spună autorul mă întrebați? Că o să se adopte un sistem de proceduri care să analizeze și să determine unde sunt riscuri pentru colectarea taxelor. Știu, sună mai bine când o spun, dar asta e doar pentru că eu știu despre ce vorbesc.

E de bine? În teorie da, e de bine. În practică astfel de sisteme există cel puțin de prin 2000-2004 – 2007 (depinde pe cine întrebi). Dacă există, de ce vor altele? Pentru că e ușor să scrii și să rescrii proceduri, mai greu e să le pui în aplicare. Acolo e buba, dar ca om politic nu vrei să muncești ci vrei să fi reales.

Va avea vreun efect asupra colectării taxelor? Dacă se va rescrie procedura și atât atunci nu, dimpotrivă, va abramburi și puținele chestii care funcționează.

Improving the administration of the large taxpayer office

Aici e vorba de departamentul din cadrul ANAF care se ocupă de administrarea companiilor mari. Oficial el se numește Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC sau Mari Contribuabili).

Ce vor să spună aici? Faza e așa: un număr mic de companii plătesc o parte considerabilă din taxele încasate de stat. Ele sunt administrate separat de restul contribuabililor. Ori de câte ori guvernul are nevoie de bani trimite inspectorii la firmele astea ca să mai ciupească pe ici pe colo ceva sume în plus. Alte firme mai mici nu au trecut prin inspecții niciodată.

Bun, și atunci ce vor să îmbunătățească? Sincer, habar nu am, dar îmi imaginez că vor să crească rata de colectare tot de pe spatele acestor firme. Paradoxal sunt bani buni de colectat de la firmele astea, dar nu acolo unde caută de regulă ANAF.

Revenind: sunt firme care nu au avut control niciodată, dar unde creșterea nivelului de colectare necesită muncă. E o pâine de mâncat acolo, dar asta presupune efort și din partea inspectorilor ANAF și din partea politicienilor care s-ar putea trezi cu ”antreprenori” revoltați că îi verifica ANAF-ul cum au făcut ultima oară când s-a încercat un pic de inspecție pentru toată lumea. Dacă vă aduceți aminte curgea pe TV cu reportaje de genul: ”mi-a închis ANAF covrigăria că îmi lipseau 5 lei din gestiune” când în realitate era plin pe acolo de dubioșenii.

Introducing a more transparent and service-oriented model of revenue administration

Asta e o prostie luată de la cine știe libertarian. Repetați după mine: Rolul ANAF e de a colecta taxe și impozite, nu de a furniza servicii. ANAF nu poate fi ”service oriented” pentru simplul motiv că nu oferă servicii nimănui. Dacă vreți să faceți ANAF mai prietenos cu contribuabili atunci faceți tot posibilul să reduceți interacțiunea directă; iar asta nu pentru că la ANAF ar fi căpcăuni ci pentru simplul motiv că nu ar trebui irosite resurse pe ”Relații cu clientul”. Repet: scopul ANAF e de a colecta bani din taxe și impozite, nu de a oferi consultanță. Fiscul britanic are niște ghiduri foarte foarte detaliate și ușor de înțeles chestie care face viața contribuabililor mai ușoară. Cam ăla ar fi și modelul de urmat de ANAF-ul românesc în opinia mea.

A comprehensive review of the tax system to identify distortions and areas for revenue gains, particularly for the profit tax, income tax and social security contributions (SSC)

Aici miroase un pic a neștiință sau modalitate de a cheltui niște bani aiurea. Nu e nevoie de niciun ”comprehensive review” cum zic ei pentru simplul motiv că actualul Cod Fiscal e scris chiar foarte ok. Structura e simplă: mai întâi ai regula generală (ex: Se impozitează cu Impozit pe Profit veniturile astea), urmat de excepții / scuturi de la acea regulă.

Cine vrea să afle care sunt ”distorsiunile” poate pur și simplu să îl deschidă și să citească.

În afară de asta se cam știe foarte clar care sunt scutirile și ariile cu probleme din fiscalitatea românească pentru că discuțiile astea se tot poartă de ani buni de zile prin diverse grupuri de lucru. Chiar dacă am plecat din România la început de 2017 vi le pot spune și dacă mă dă cineva jos din pat la 3 dimineața. De ce? Pentru că au rămas în mare parte aceleași de niște ani buni de zile.

Freezing the number of goods and services subject to VAT reduced rates (9%) and super reduced rates (5%)

România e destul de generoasă cu cotele reduse deci nu mă aștept să se poată introduce vreo relaxare fiscală majoră prea curând. Ba mai mult, la 19% avem una din cotele standard cele mai reduse din UE.

Înțeleg însă de unde vine rugămintea de a nu mai umbla acolo, mai toate partidele politice au încercat să umble pe la TVA:

Cred că ați prins ideea, politicienii români nu prea înțeleg ce e cu TVA-ul. Știți care e problema însă? TVA-ul e o taxă foarte importantă atât pentru România (se încasează zeci miliarde de euro), dar și pentru UE al cărui buget e alimentat din încasările din TVA al statelor membre.

Așa că treaba de mai sus pare a fi ideea UE care ne cam știe incapabili și nu prea are chef să ne lase să ne facem de cap cu TVA-ul.

Gradually withdrawing excessive tax incentives, particularly for the profit tax, income tax and SSC

Aici e cu dedicație pentru IT-iști cred, asta fiind o discuție mai veche. Scriam din februarie 2018 despre subiectul însă, înainte să fie adus în discuție de Ludovic Orban. Explicam atunci că această scutire și-a depășit de mult timp utilitatea și nu mai are sens să fie păstrată. Piața era supra-încălzită iar acea scutire avea drept efect o subvenționare a salariilor din IT fără să aducă vreun beneficiu statului iar nr. de IT-iști din România era sub cel din alte țări care nu avuseseră niciodată astfel de scutiri.

Am explicat și de ce majoritatea motivelor avansate pentru păstrarea scutirii nu au sens economic. Din punctul ăsta de vedere eu sunt ok cu treaba asta. Întrebarea e însă dacă PNL și USR vor fi dispuse să lovească în propriul electorat cu treaba asta.

O altă scutire care probabil va fi eliminată e cea din sectorul construcțiilor. Întrebarea și aici e: avea sens introducerea acestei scutiri?

Dacă mă întrebați pe mine răspunsul e același: nu! De ce? Pentru că așa cum am explicat și într-un alt articol scutirile de taxe și impozite sunt soluția politicianului român la orice chestie. Putem folosi argumentele folosite pentru a introduce scutirea de impozite și contribuții din construcții pentru multe alte domenii din România și rezultatul va fi același.

Pe de altă parte trebuie spus clar care e și reversul medaliei: odată cu eliminarea scutirilor va deveni dureros de clar cât de puțin face Guvernul pentru economie.

Vreți IT-iști mai mulți și mai buni? Sigur, ați încercat recalificarea unor persoane care lucrează în alte domenii acum? Nu? Păi de ce nu? Vreți oameni în construcții? Păi cum ar fi să aduceți condițiile de muncă la nivelul celor din Vest?

Știți care e țara în care mor cei mai mulți oameni în accidente de muncă? Exact: România. Știți de ce pleacă Românii să lucreze în Vest în construcții? Odată salariile, dar poate la fel de important, faptul că pe acolo nu riscă să moară.

Așa Guvernul se face că nu vede problemele astea și mai aruncă o scutire ca să nu se supere nimeni că nu face nimic.

Revision of property taxation principles, particularly in respect to different taxation regimes of buildings depending on the status of the owner (legal or natural person)

Aici e de remarcat o treabă: taxarea proprietăților ține de administrațiile locale, nu de ANAF sau de bugetul de stat. Altfel spus impozitul pe casă, apartament sau mașină sunt bani care se duc la primărie nu la bugetul de stat.

Nu îmi e clar ce principii vor să revizuiască ei care să aibă un impact major asupra finanțelor publice. Văzusem o declarație a unui secretar de stat de la Ministerul Finanțelor pe același subiect, dar și ea e destul de vagă și nu explică în mod concret ce schimbări se doresc.

Introduction of incentives to discourage cash payments, particularly in B2B relations

O poveste veche, descurajarea plăților sub formă de cash între firme. Ajută la combaterea evaziunii fiscale? Într-o oarecare măsură ajută, din păcate însă nu e suficient. Aș spune mai de grabă că e important să se ceară proceduri de AML (spălare a banilor) de la un număr mai mare de firme și apoi să se verifice în ce măsură sunt respectate. Altfel asta cu descurajarea plăților cash e apă de ploaie.

Improved cooperation between the fiscal administration and the labour inspectorates to fight the grey economy

E o problemă semnalată și de mine des: munca la negru sau la gri nu e verificată de ANAF ci de ITM. Iar dacă ITM găsește o problemă acolo (de regulă nu găsește probleme) atunci asta nu se traduce neapărat și prin măsuri luate de ANAF. De ani de zile însă tot se promite colaborare mai bună între cele două și rezultatul e că nimic nu s-a schimbat. Va fi diferit de data asta? Să sperăm, dar istoria zice că nu prea.

Prioritisation of large investment projects in terms of expenditures

Sincer nu știu dacă se referă la investiții ale ANAF (ex: în IT) sau investiții ale statului român.

Ce treabă are asta cu fiscalitatea? Nu prea are – asta e politică bugetară. De asemenea, care sunt acele acele proiecte de investiții?

Implementation of spending reviews in healthcare and education (to be followed by other sectors)

Am râs la asta. Odată că e băgată la fiscalitate deși nu are nicio treabă cu taxele. Și doi pentru că arată clar care NU sunt prioritățile Guvernului. În nici un caz sănătatea și în nici un caz educație.

Apropo, mai țineți minte declarație actualului Prim Ministru pe tema asta? Citez (via Adevărul):

Sectorul privat trebuie să fie principalul obiectiv în românia, nu învăţământul, nu sănătatea. Trebuie să muncim mai mult.

Care sunt domeniile subfinanțate ale României. Pă fix alea la care trebuie verificate cheltuielile. Apropo de asta, pe când un ”spending review” la Ministerul de Interne?

Promotion of centralised procurement to ensure efficiency gains and savings in terms of public expenditure

Știți ce bine e când centralizezi achizițiile în România? Pfooa, am văzut în perioada pandemiei cum au curs contractele la Unifarm de a ajuns și Curtea de Conturi și DNA pe fir. Aveți sumele explicate într-un articol pe temă.

Achiziția centralizată poate fi un lucru bun în unele circumstanțe, dar e nevoie de:

  • transparență (altfel se lasă cu frauda grav),
  • de viteză (spitalul are nevoie de chestii mâine, nu peste 2 ani când se termină licitația)
  • de oameni capabili.

Altfel achizițiile centralizate riscă să devină o gaură neagră uriașă pentru banii publici.

Providing a strengthened role for the Fiscal Council in budgetary decisions

Consiliul Fiscal are rol consultativ și cam atât. Mai mult de atât nu știu ce ar putea să facă cu el. Mai mult de atât probabil nici nu ar trebui să facă dacă e să mă întrebați pe mine.

Introduction of a real multi-annual budgetary process, at least on the expenditure side

Bugetarea multi anuală există de mult timp. Au pus ”reală” în față ca să spună că de fapt cea de acum nu e ok, dar a lor va fi. Sincer mi se pare jenant să faci chestii de genul ăsta, dar aia e, o să mai umble un pic pe la proceduri și apoi vor clama victorie deși nu s-a schimbat mai nimic concret.

Introduction of green taxation principles in the state budget

Aștept cu nerăbdare și interes principii de taxare ”verzi” în buget. Să văd și eu cu ochii mei cum se taxează Petrom mai mult decât o firmă normală sau HidroElectrica mai puțin decât un producător de energie din cărbune.

Dar probabil că ne vom alege cu o nouă taxă pe mașini la mâna a doua și cam aia o să politica verde a Guvernului.

Revision of the fiscal decentralization principles

A se citi: Guvernul va da autorităților locale mai multe obligații, dar va uita să le dea și bani și va spune ”vă descurcați voi cumva, gen creșteți taxele și impozitele locale”.

Deja au apărut mesaje în direcția asta (sursă):

„Mă gândesc foarte serios să nu mai dăm bani de la buget UAT-urilor unde gradul de colectare este mic”

Concluzii

Concluzia e că avem în PNRR aceleași idei reciclate de prin 2000. Au fost promise de multe ori, au fost implementate parțial și apoi reversate de la fel de multe ori.

La final nu e nimic altceva decât o spoială care o să țină câțiva ani. Apoi e problema altui Guvern, cei de acum vor spune cum ei au făcut bine și alții au stricat.

Versiune de printat
Spune-le si altora
Subscribe
Notify of
guest
1 Comment
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Asdad2005
Asdad2005
1 month ago

PNRR este un acord cu FMI via UE. Am citit si eu acel draft si ce vor sa faca, iar sentimentul pentru mine este ca 2010 se repeta. Diferentele apar ca sunt diferite abordarile si mult mai frumos ambalate. Este foarte clar ca in acest moment exista o nevoie acuta de reforma in Romania, incepand de la modul de taxare si impozitare, respectiv la prioritatile noastre ca tara. Problema este ca intotdeauna exista o defazare intre ce se vrea a se face si ce se poate face. Noi inca ne gandim cum sa facem autostrazi, cand trendul este sa se mearga pe chestii mai verzi gen tren si linii de cale ferata electrificata. Nu avem o strategie clara privind reducerea emisiilor de CO2, chestie care intr-un viitor nu foarte indepartat va fi legata de accederea la diverse fonduri. Pe langa asta citesc ca marele Comanescu din Constanta stapan al GSP(Grup… Read more »