Cum se pune o bombă cu ceas socială: muncitorii non-UE

Ați văzut vreodată o bombă cu ceas socială? Probabil că nu! Ei bine dacă citiți blogul ăsta atunci ați prins momentul potrivit pentru a asista la crearea uneia. Călin Popescu Tăriceanu a avut o zvâcnire liberală în el și a anunțat o idee creață (via Hotnews):

„Azi venim cu o nouă propunere pentru muncitorii străini, ca ei să fie plătiți cu salariul minim și nu mediu așa cum este acum. Să nu existe o obligație din partea angajatorilor să fie plătiți cu salariul mediu brut, ci cu salariul minim”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, la încheierea ședinței Biroului Politic Central al ALDE.

Acum să vedem și contextul: pentru a angaja un muncitor din afara Uniunii Europene sunt condiții ceva mai stricte decât dacă ai angaja un muncitor din România sau UE. Una din condițiile alea e ca viitorul angajat să fie plătit cu cel puțin salariul mediu pe economie. Dar cum PNL face opoziție pe bune, dl. Cîțu de la PNL a sărit ca ars și a spus că el a propus de fapt chestia asta.

De ce există prevederea asta?

Există un motiv oficial și unul neoficial.

  • Motivul oficial: se dorește evitarea situaților în care sunt aduși în România muncitori din afara UE cu calificări reduse.
  • Motivul neoficial: Munca la negru!

În România s-a practicat și încă se mai practică munca la negru masiv. Doar că lucrurile nu sunt chiar așa cum le vede lumea, ”la negru” nu e chiar descrierea corectă a fenomenului. O descriere mai exactă ar fi ”muncă la gri”: angajatorii plătesc de multe ori angajați cu minimul pe economie pe cartea de muncă și diferența ”în plic”.

Salariul minim pe economie e declarat către autorități și se plătesc taxe pe el. În schimb banii din plic rămân neimpozitați. Fenomenul e atât de răspândit încât undeva între 25% – 50% dintre salariații din România lucrează pe minimul pe economie, adică între 1,3 milioane și 2,4 milioane salariați, adică 1.162 RON.

Ce efect va avea măsura asta?

Păi haideți să facem noi efortul mental pe care dl. Tăriceanu și dl. Cîțu nu vor sau nu au chef să îl facă. Care din variantele următoare vi se pare mai probabilă:

  1. între 1,3 milioane și 2,4 milioane de salariați din România câștigă 1.162 RON net / lună
  2. mare parte dintre cei 1,3 milioane – 2,4 milioane de oameni sunt plătiți la minimul pe economie în cartea de muncă și diferența în plic.

Haideți să presupunem că nu face nimeni muncă la negru în România.

De ce ar aduce România oameni din afara țării dacă oamenii de aici sunt ok cu salariul minim pe economie? De ce nu se găsește forță de muncă în România la salariul minim pe economie?

Logica economică spune că nu poți avea simultan între 25% – 50% din forța de muncă plătită cu minimul pe economie și în același timp să nu găsești forță de muncă!

De ce? Pentru că legea cererii și ofertei spune că oferta e mai mare decât cererea, altfel e imposibil să existe procentele astea în lipsa muncii la negru!

Cerere mare pe piața muncii înseamnă că salariile ar trebui să crească astfel încât să atragă forță de muncă mai multă. Lucrul acesta nu se întâmplă dintr-un motiv simplu: milioanele de români plătiți cu minimul sunt muncitori plătiți cu diferența în plic. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar aduce muncitori străini plătiți cu minimul pe economie, adică 1.162 RON net? Păi fix ce se face și cu ceilalți: ar fi plătiți la minim pe hârtie și în plic cu diferența!

Păi așa ajutăm noi economia?


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


Costul de oportunitate

Pe lângă salariu, o altă condiție pentru a angaja salariați din afara UE e să nu se fi depășit nr. de salariați din cota anuală. Vedeți voi, nu se pot importa oricâți angajați din afara UE ci doar un anumit număr pe an. De ce are nevoie România mai mult:

  1. de IT-iști?
  2. de doctori?
  3. de ingineri?
  4. de electricieni, instalatori?
  5. de muncitori necalificați?

Care din cele 5 categorii e mai importantă? Ce vor Cîțu și Tăriceanu? Să modifice regulile astfel încât fix categoria nr. 5 să ajungă mai ușor în România.

E mai importantă categoria nr. 5 decât celelalte 4? Supăr multe lume dacă spun că nr. 5 e fix ultima în ordinea logicii economice? Ah și apropo, Guvernul a suplimentat pentru 2018 nr. de permise pentru străini. Deci numai bine, în loc să ne alegem cu doctori putem să aducem muncitori necalificați.

Costul politic

Spuneam că măsura asta e o bombă cu ceas pentru că din punct de vedere politic va afecta disproporționat de mult discursul public.

În momentul de față nr. de muncitori străini necalificați e unul mic. Dar dacă nr. lor va crește vor apărea și în România discuțiile din Spania, Italia sau Marea Britanie: vor veni vietnamezii să ne ia locurile de muncă!

Nu e nevoie să fie mulți muncitori străini, nu e nici măcar nevoie să ia efectiv locuri de muncă ale Românilor, e suficient să fie vizibili pe stradă și extremiștii din România îi vor folosi ca armă politică!

Românilor le e frică de homosexuali deși majoritatea nu au văzut vreodată unul în carne și oase! Aceiași români s-au opus vehement refugiaților musulmani din Siria deși niciun refugiat nu își dorea să vină în România.

Vă dați seama cum vor reacționa românii dacă vor vedea des muncitori asiatici în construcții?

Nimeni, dar absolut nimeni nu s-a plâns de doctori români în Spania, Italia, Germania, Franța sau Marea Britanie! Dar toți se plâng de muncitorii pe șantier români, bulgari sau polonezi!

A atrage forță de muncă străină necalificată în România e o bombă cu ceas care riscă să se detoneze în câțiva ani de zile! Și îmi e teamă că românii nu sunt atât de pașnici ca vest-europenii și s-ar putea să iasă urât la noi.

Foto din cover: US Department of Agriculture

Be the first to comment on "Cum se pune o bombă cu ceas socială: muncitorii non-UE"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*