De ce (NU) a ajuns prețul petrolului negativ

Veste bună pentru epidemiologi (ăia adevărați), săptămâna trecută toată lumea de pe Facebook a încetat să mai fie expertă în Covid19 și a devenit expertă în economia petrolului:

Lăsând gluma la o parte, ce s-a întâmplat pe piața petrolului nu e atât de senzațional pe cât se crede.

Ce a scris presa

Dar haideți să vedem ce a scris presa quality mai întâi. Începem cu Economica.net:

UPDATED Prețul petrolului a ajuns NEGATIV, pentru prima dată în istorie. Un baril s-a vândut cu -37 dolari

Ăsta e titlul, evident clickbait. Haideți să vedem și știrea propriu-zisă:

Petrolul Texas (WTI) a înregistrat luni o prăbuşire istorică de 305% şi, pentru prima dată de când există statistici, a trecut la valori negative, în contextul în care preţul barilului a fost cotat la -37,63 dolari, scrie agenţia EFE.

Aha, deci informații noi:

În primul rând, nu prețul petrolului e negativ, ci ”petrolul Texas”. De fapt, nu tot petrolul  Texas, doar cel listat pe o bursă a mărfurilor și măsurat printr-un indice numit WTI (West Texas Intermediate).

Dacă citiți cu și mai multă atenție mai dați peste încă un detaliu:

La finalul şedinţei de la Bursa de Mărfuri din New York (Nymex), cotaţiile futures ale petrolului Texas cu furnizarea în mai au scăzut cu cifra record de 55,9 dolari faţă de sesiunea de vineri.

Cuvintele importante din această frază sunt următoarele: ”cotaţiile futures ale petrolului Texas”

Cei de la Economica.net au luat pe nemestecate o știre și i-au dat drumul repede, fără să se gândească că nu prea are sens ce scriu. O știre senzațională generează mai mult trafic decât o știre scrisă bine și gândită.

Ca ei a  fost însă toată presă românească. Libertatea, Mediafax și mulți alții. Hotnews nici măcar nu s-a deranjat să scrie de contractele futures, care sunt de fapt cam toată știrea așa cum voi explica mai jos.

Câteva chestii de bază despre ”economia petrolului”

Haideți să începem cu lucrurile evidente: petrolul e un bun, nu un serviciu. De asemenea, petrolul nu crește în copaci ci trebuie scos din pământ. Procesul de extracție a petrolului e destul de complicat astfel că se cheltuie sume considerabile de bani pentru a identifica zăcăminte fezabile din punct de vedere economic și apoi în procesul de extracție și (într-un caz fericit) de ecologizare a zonei.

Ca să vă faceți o idee, o platformă petrolieră de foraj marin costă minim 200 de milioane de dolari, dar ajunge la o medie de 650 milioane dolari. Scoaterea din uz a platformelor poate costa miliarde de euro.

Odată extras petrolul trebuie transportat până în punctul în care va fi folosit. Transportul pe uscat se face de regulă prin conducte. Transportul pe mare se face cu ajutorul navelor petroliere. Dacă vă plictisiți, există hărți care urmăresc poziția tuturor petrolierelor de pe planetă în timp real.

Haideți să vedem Europa de Vest:

Și să dăm un zoom și pe Marea Neagră:

Linia aia roșie sunt petroliere rusești care părăsesc Novosibirsk cu petrol rusesc și petroliere goale care se întorc pentru a face iarăși plinul.

Petrolul se folosește nu doar pentru a produce benzină și motorină ci o gamă întreagă de alte produse, între care ar merita amintite:

  • masă plastică pentru orice de la recipientele de plastic în care e împachetată mâncarea de la supermarket până la plasticul folosit în telefoane mobile sau cel folosit în mașini
  • îngrășământ pentru agricultură
  • produse farmaceutice

Pentru că e folosit în atât de multe sectoare de activitate cred că vă dați seama că tranzitul petrolului e foarte important. Dacă vă uitați la harta aia de mai sus cu Marea Neagră puteți înțelege de ce Rusia sub diversele ei forme (Rusia Țaristă, URSS, Rusia actuală) a încercat pe cât posibil să controleze Bosforul. Acea strâmtoare poate închide complet accesul Rusiei la lume. Știu, știu Rusia are ieșire la mare și prin alte părți, adevărat. Dar singura mare ”caldă” a Rusiei e Marea Neagră. Restul sunt mări reci care îngheață luni bune de zile. Alt exemplu:

Aceea e Strâmtoare Ormuz, locul pe unde tranzitează tot petrolul Arabiei Saudite, al Irakului și Kuweitului. Cine controlează acea strâmtoare controlează o parte considerabilă a fluxului mondial de petrol. Ăsta e motivul pentru care SUA patrulează zonă permanent și apar conflicte din ce în ce mai încinse cu Iranul. Am explicat natura conflictului SUA – Iran în altă postare așa că nu insist asupra subiectului. Dar cred că ați prins ideea: petrolul e sângele lumii moderne. Dacă se oprește din curs, economia mondială moare.

Cererea și ofertă de petrol 

Ca orice bun, petrolul funcționează pe principiul cererii și ofertei:

  • Când cererea e mai mare decât oferta, prețul crește.
  • Când oferta e mai mare decât cererea, prețul scade.

Nimic ieșit din comun până aici. Ce se întâmplă însă de când cu pandemia? Păi lumea nu mai conduce atât de mult, avioanele nu prea mai zboară. E de așteptat așadar să fie o scădere bruscă și puternică a cererii. A scăzut cererea de petrol la zero? Nu, pentru că petrolul e folosit în foarte multe domenii și are enorm de multe utilizări așa cum vă spuneam și mai sus. Chiar și cu carantină tot e nevoie de petrol pentru îngrășământ, plastice și alte chestii. Cât timp va exista cerere pentru aceste produse va exista și cerere pentru petrol.

Ce s-a întâmplat însă pe partea de ofertă? Aici lucrurile devin mai interesante. Oferta de petrol e o problemă de geopolitică pentru că anumite țări depind de acele venituri. Spre exemplu, Arabia Saudită obține 87% din veniturile sale din petrol. Petrolul e sursă importantă de venituri și pentru alte țări precum Rusia, Iran, Irak, Venezuela sau Nigeria. Cei mai mari producători de petrol din lume (cu 2 excepții notabile) sunt grupați într-o organizație numită OPEC. Excepțiile sunt: Statele Unite ale Americii și Rusia.

Ce spune manualul de economie că se întâmplă când scade cererea, dar oferta rămâne neschimbată? Scade prețul! Fix asta se întâmplă de când a început carantina în statele dezvoltate. Dar tot manualul de economie vorbește și despre un alt concept interesant: cartelurile. Un cartel e un grup de producători care se hotărăsc să colaboreze în loc să fie în competiție unii cu alții. OPEC e fix asta: un cartel al celor mai mari producători de petrol.

În alte situații când cererea a scăzut OPEC a redus producția. De când a început pandemia și carantina nu au făcut asta însă. De ce?

Pentru că top 3 producători de petrol din lume în 2019 au fost următorii (sursă):

  1. Statele Unite – 19% din producția mondială
  2. Arabia Saudită – 12%
  3. Rusia – 11%

Altfel spus, chiar dacă OPEC reunește țări mari producătoare de petrol, totuși 2 țări din top 3 sunt din afara OPEC. De ce vă spun asta? Pentru că se întâmplă o chestie interesantă pe partea de ofertă de petrol: deși prețul a scăzut nici SUA, nici Rusia, nici țările OPEC nu vor să reducă producția.

Motivul? E un caz clasic de dilema prizonierului: dacă SUA, OPEC și Rusia ar vorbi între ele și ar agrea cu cât să reducă producția ar reuși probabil să crească prețul. Dar daca Rusia își reduce prețul, dar OPEC și SUA nu atunci Rusia pierde cotă de piață, iar creșterea prețului se simte mai puțin în buzunarul Rusiei și mai mult în buzunarul OPEC și al SUA.

SUA nu ar trebui probabil inclusă în discuție pentru că producătorii de petrol americani nu sunt deținuți de stat așa cum e cazul în Rusia și Arabia Saudită (și majoritatea statelor OPEC). Producătorii americani resimt scăderea puternică a prețului.

Pentru Rusia și Arabia Saudită pierderea cotei de piață e o problemă de importanță națională. Iar cearta dintre ruși și arabi pe seama cotelor de producție era în toi încă din martie. Cearta asta, care s-a soldat cu creșteri ale producției de partea arabilor a dus la pierderi zilnice de 100 milioane dolari americani pentru ruși.

Așadar, cererea a scăzut, dar ofertă rămâne la același nivel, chestie care a dus la o scădere abruptă și drastică a prețului. Dar, atenție, nu până la zero sau în teritoriu negativ!

Atunci care e treaba cu prețurile acelea negative? Ei bine, ca să vă explic asta trebuie să vorbim despre contractele futures.

Ce sunt contractele futures?

Contractele futures sunt un tip de contracte prin care cineva vinde sau cumpără în viitor bunuri/servicii într-o cantitate și la un preț definite în prezent. Chestia asta se face prin intermediul unei burse (de mărfuri, de acțiuni etc.). Contractele futures mai au o particularitate: sunt standardizate, însemnând că termenii și condițiile contractele sunt standard pentru oricine cumpără și vinde în baza acelui contract:

  • Produsul vândut trebuie să fie identic în toate contractele. De asta nu o să găsiți contracte pentru petrol Brent (extras din Marea Nordului) amestecat în contracte cu petrol texan (West Texas Intermediate)
  • termenul de livrare tinde să fie cam același (de regulă e a 3a săptămână din lună)
  • unitatea de măsură folosită, moneda de vânzare și moneda de cumpărare
  • dacă respectivul contract trebuie închis prin livrarea efectivă a bunurilor sau sub formă de bani.

Există și un alt tip de astfel de contracte numite ”contracte forward”, în care se face fix același lucru, dar în baza unor contracte specifice fiecărui client și tranzacționate over the counter, nu prin bursă.

Contractele futures sunt un fel de pariu dacă vreți pe seama prețului din viitor al unui bun/serviciu.

E mai ușor de înțeles la ce mă refer dintr-un exemplu:

Firma Petrol SRL extrage și vinde petrol. Petrol SRL plănuiește să investească în noi sonde de petrol, care vor intra în funcțiune în 6 luni. Ar avea nevoie de garanția unor venituri stabile din noile sonde pentru a convinge banca să îi dea creditul necesar cumpărării noilor sonde. Problema e că prețul petrolului fluctuează foarte mult, iar banca s-ar putea să fie reticientă să finanțeze noi sonde dacă prețul petrolului scade puternic în perioada următoare.

Petrol SRL ar vrea un preț de 150 USD / tonă în 6 luni pentru petrolul său așa că va cumpăra un contract de livrare a (să zicem) 10.000 de tone de petrol la prețul de 150 USD / tonă cu dată de livrare peste 6 luni. Acela va fi prețul la care se va închide contractul, chiar dacă pe piața liberă prețul va fi unul diferit.

Atunci când cumpără contractul va trebui să se uite dacă respectivul contract presupune livrarea efectivă a bunurilor sau închiderea contractului se face cu bani.

Dacă Petrol SRL duce contractul la bun sfârșit atunci peste 6 luni de zile se va întâmpla una din următoarele chestii:

  1. Dacă prețul de vânzare a petrolului pe piața liberă la momentul respectiv (prețul spot) e mai mic decât prețul contractului futures atunci Petrol SRL a ieșit în câștig. Să zicem spre exemplu că prețul spot e 100 USD / tonă. În cazul ăsta Petrol SRL a realizat un câștig de 50 USD/tonă (prețul contractului minus prețul spot). Dacă înmulțim cu 10.000 tone rezultă un câștig de 500.000 USD.
  2. Dacă prețul de vânzare a petrolului spot e mai mare decât prețul contractului futures e mai mare decât prețul contractului atunci Petrol SRL a ieșit în pierdere. La un preț spot de 200 USD / tonă Petrol SRL a pierdut 50 USD / tonă, adică 500.000 USD.

Eu spun ”a câștigat” și ”a pierdut”, dar adevărul e că Petrol SRL nu a câștigat sau pierdut neapărat. Petrol SRL a luat contractul ăsta ca să fie sigură pe banii pe care îi va primi. Avea nevoie de siguranța asta pentru a lua creditul de la bancă așa că și o ”pierdere”, de fapt nu e chiar pierdere, e prețul plătit pentru siguranța de a ști câți bani îți intră în cont.

Cum funcționează contractele futures

Exemplul de mai sus e o variantă simplistă a felului în care funcționează piața de futures. Nu doar producătorii și cumpărătorii sunt pe piața asta ci și fonduri de investiții și alți oameni care vor să facă bani cumpărând ieftin și vânzând scump. Speculă SRL, un fond de investiții nu are petrol pe care să îl vândă și să îl cumpere, dar vrea să facă niște bani.

Așa că va cumpăra și va vinde petrol în baza unor contracte futures. Pentru că acele contracte sunt standardizate, tot ce trebuie să facă Speculă SRL e să împerecheze ce cumpără cu ce vinde sau să plătească diferența acolo unde nu găsesc un contract care să îl închidă pe altul.

Din ce fac bani speculatorii ăștia? Ei bine, exemplul de mai sus e cu o firmă care vrea efectiv să își vândă marfa. Un speculator nu e interesat de asta ci de a face bani din diferență de preț.

Procesul de tranzacționare de mai sus e o variantă foarte simplificată care să vă ajute să prindeți ideea. În realitate e ceva mai complicat: Atât producătorii cât și speculanții nu cumpără și vând efectiv marfa la prețul din contractul futures ci își ofsetează prețul de pe piața liberă de la finalul contractului (prețul spot) cu diferența de preț rezultată din contract. V-am pierdut? Explic:

Exemplul următor explică ce a făcut Petrol SRL, dar și ce ar face cineva care vrea să speculeze pe preț (să le zicem ”Speculă SRL”). Ca să nu scriu Petrol SRL / Speculă SRL am să scriu doar Petrol SRL, dar fix același lucru l-ar face și un speculant

Atât Speculă SRL cât și Petrol SRL își deschid conturi cu un broker care tranzacționează contracte. În acele conturi vor pune niște bani care reprezintă 1/10, 1/20, uneori și 1/50 din valoarea contractului de futures pe care îl vor tranzacționa.

Petrol SRL va cumpăra contractul futures din exemplul de mai sus, adică livrare la un preț de 150 USD / tonă x 10.000 de tone. Asta înseamnă 1.5m USD valoare totală. Brokerul cere Speculă SRL să pună în contul deschis 1/10 din valoarea contractului futures, deci 150.000 USD.

Prețul din contractul futures se compară cu prețul de pe piața liberă (prețul spot) la fiecare sesiune de tranzacționare. De dragul exemplului să zicem că se schimbă prețul o dată pe lună. Diferența dintre prețuri se adaugă la sau se scade din banii aflați în acel cont.

În prima lună prețul spot e 145 USD / tonă. Asta înseamnă o scădere de 5 USD / tonă. În contul Petrol SRL se va adăuga 5 USD x 10.000 tone adică 50.000 USD. De ce? Pentru că în baza contractului prețul de livrare e mai mare decât cel de pe piața liberă, deci Petrol SRL iese în câștig.

În luna a doua prețul spot e de 155 USD / tonă, adică o creștere de 10 USD / tonă. Din contul Petrol SRL se va lua 10 USD x 10.000 tone adică 100.000 USD. De ce? Pentru că dacă ar vinde petrolul la acel preț atunci Petrol SRL ar ieși mai câștigat decât cu contractul futures.

În luna a treia prețul spot e de 153 USD/ tonă, adică o scădere de 2 USD / tonă. 20.000 USD vor fi adăugați în cont.

Ați prins ideea da? Haideți să presupunem că la finalul contractului prețul a ajuns la 100 USD / tonă (la fel ca în exemplul de mai sus). Ce înseamnă asta? Păi din exemplul de mai sus știm că asta înseamnă că se vinde petrolul cu 150 USD / tonă, chiar dacă pe piața liberă el e 100 USD / tonă.

De fapt Petrol SRL va vinde petrolul său pe piața liberă cu 100 USD/tonă și va încasa 1.000.000 USD. Dar Petrol SRL, pe lângă acel milion de dolar mai are încă 500.000 USD în contul brokerului. Deci Petrol SRL a obținut cât și-a dorit, adică 1,5 milioane (1m din vânzare + 0.5m din cont).

Dacă Speculă SRL a optat pentru fix același contract atunci Speculă SRL are și ea 500.000 USD în cont. Dar Speculă SRL nu vinde efectiv produse, însă va trebui să onoreze contractul de livrare. În funcție de ce fel de contract a ales (cu livrare de bunuri sau închidere pe bani), Speculă SRL va face una din două chestii:

  1. Dacă a ales închiderea contractului cu livrare de bunuri atunci va merge pe piața spot și va cumpăra cele 10.000 de tone de petrol cu 100 USD / tonă și le va vinde la același preț. În acest caz profitul făcut de Speculă SRL sunt cei 500.000 USD.
  2. Va închide contractul plătind diferența dintre prețul spot și cel din contractul futures. În cazul de față diferența e în favoarea Speculă SRL deci nu plătește nimic. Dacă prețul petrolului ar fi fost de 200 USD / tonă atunci Speculă SRL ar fi pierdut 500.000 USD. În cazul acesta ar fi plătit cei 500.000 USD diferență prin banii luați din contul brokerului. La final contractul se închide.

Cum au ajuns prețurile futures la contracte de petrol negative?

Ei bine, din ce v-am povestit mai sus cred că ați înțeles că prețul propriu-zis al petrolului nu are cum să fie negativ. Dacă cineva a pierdut bani dintr-un contract futures, i-a pierdut pe parcurs și doar din diferența de preț.

Atunci de unde prețul negativ? Ei bine, prețurile negative au apărut la închiderea contractelor futures prin livrarea efectivă a bunurilor, nu și la cele care se închid prin bani. De ce?

În cazul de mai sus să presupunem că Speculă SRL are un contract futures cu livrare efectivă a celor 10.000 de tone de petrol. Speculă are deja 500.000 USD în cont deci a făcut profit. Se duce pe piața spot să cumpere cele 10.000 de tone de petrol. Le găsește la preț bun să le cumpere, dar înainte să apuce să le și vândă apare o problemă: nu mai e loc.

Știți ce vă spuneam la începutul articolului cu țările OPEC și Rusia care nu vor să cedeze și continuă să pompeze petrol în draci? Ei bine, când oferta depășește cererea cu mult se cam umplu spațiile de depozitare. În mod normal petrolul părăsește rapid depozitele pentru că e un flux continuu care merge spre rafinării, dar în ultima luna acel flux a scăzut astfel că intră mult, dar iese puțin. În Texas, unde se tranzacționează West Texas Intermediate, au cam rămas fără spațiu de depozitare.

Multe firme ca Speculă SRL, care au avut contracte futures cu livrare efectivă s-au trezit că au cumpărat petrol la un preț ridicol de mic pentru revânzare, dar nu au găsit spațiu în Texas să și scape de el. În acel punct aveau 2 opțiuni:

  1. să cumpere spațiu în alt depozit și să plătească și transportul către acel depozit.
  2. să dea bani cuiva ca să ia petrolul pur și simplu.

Probabil că a fost mai ieftin sau rapid pentru Speculă SRL să plătească pe cineva să ia petrolul acela decât să îl depoziteze în altă parte. Și de aici prețurile negative. Alternativa ar fi fost costuri mai mari cu transportul. Dar pe speculanți nu îi interesează petrolul ci să își păstreze cât mai mult din profit.

Așadar:

  1. Prețul propriu-zis al petrolului nu a fost negativ, dar a devenit negativ când speculanții au fost nevoiți să plătească bani ca să scape de el.
  2. Prețul negativ a fost doar pentru contractele futures, prețul spot (cel de tranzacționare imediată) nu a fost negativ.
  3. Prețul negativ nu s-a aplicat tuturor contractelor futures, ci doar celor care se închid prin livrarea de bunuri. Cele cu închidere cu bani nu au problema asta.
  4. Prețul negativ nu s-a aplicat tuturor contractelor futures cu închidere prin livrare de bunuri ci doar celor din Texas.

E totuși o situație excepțională

Cei de la Alphaville au un grafic cu prețuri și se pare că niciodată prețul nu a fost negativ la contractele futures. Momentan prețul spot e pozitiv și undeva pe la 20 USD iar prețul negativ e dat de circumstanțele excepționale (adică alea enumerate mai sus). Dar asta nu înseamnă că prețul spot nu se poate duce în jos și el mai mult decât e acum.

Dacă vreți să aflați mai multe puteți încerca următoarele:

Versiune de printat
Spune-le si altora
Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x