Cât e prețul libertății pentru corupții României?

Probabil că ați auzit ce idee creață le-a venit azi parlamentarilor români (via Hotnews):

„În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală.”

Ce vor oamenii e ca, în cazul în care prejudiciul rezultat din evaziune fiscală + 20% + penalități și dobânzi sunt achitate înainte de primul termen de judecată, să se renunțe la urmărirea penală.

Inițiatorul proiectului e deputatul PSD Cătălin Rădulescu (ăla de zicea că iese cu mitraliera și îi execută pe cei care ies la proteste).

Știu ce zice lumea: PSD dă legi ca să scape infractorii mai ușor! De acord, dar nu e nimic nou în asta. Nu mă apucam să scriu un articol doar pentru așa.

Ce e interesant însă e că potrivit prevederii acesteia poți ieși pe profit din evaziune fiscală și corupție chiar dacă ești prins!

Care e faza cu evaziunea fiscală și șpaga?

Altfel spus, de ce îl pasionează pe Cătălin ”Mitralieră” povestea cu evaziunea fiscală? Asta e o discuție interesantă pe care puțini o înțeleg. Varianta foarte pe scurt ar fi următoarea:

Vremurile în care șpaga se dădea într-un sac de gunoi negru, geantă diplomat sau altă combinație din asta au trecut. Dacă urmăriți felul în care se petrec faptele de corupție în ultimii ani o să observați că șpăgile astea sunt mascate în diverse feluri și, foarte important, trec de regulă prin diverse firme.

De exemplu: Gigel de la firma Telemormandrum dă o șpagă să câștige contractul de asfaltare al DN 15. Firma cere un preț de 10 milioane de euro pentru a asfalta drumul. Din cei 10 milioane 2 sunt șpaga care trebuie să ajungă în buzunarul lui Firicel, politician. Ca să dea șpaga, Telemormandrum trebuie să încaseze banii ăștia de la stat mai întâi.

Bun, acum orice sumă care intră sau iese în și din Telemormandrum trebuie să aibă un document și o explicație. Nu prea ai cum să scoți 2 milioane de euro din companie fără justificare. Așa că de multe ori banii aceștia sunt scoși cu motive fictive:

  • cumpărat bunuri fictive (mai greu pentru că ai nevoie de documente de intrare în gestiune)
  • cumpărat servicii fictive – de regulă servicii de management, consultanță de business, juridice etc. Asta e varianta preferată de mulți.
  • acționarul acordă împrumuturi fictive către Telemormandrum. Banii sunt scoși sub pretextul că se rambursează împrumutul primit de firmă.

Și mai sunt și altele, evident. Acum ideea e că toate șmecheriile astea duc la o diminuare a profitului firmei Telemormandrum prin operațiuni fictive. Iar asta intră în categoria ”evaziune fiscală”. Prin urmare acuzațiile de corupție vin la pachet cu cele de evaziune fiscală dacă banii au fost trecuți printr-o firmă. Iar când vine vorba de contracte cu statul, întotdeauna e nevoie de o firmă. Evaziunea fiscală atrage după sine și un caz penal, care se lasă cu pușcărie.

Ori fix de problema cu pușcăria vor să scape oamenii în cazul acesta. Ei zic: ”ok, m-ai prins, uite banii înapoi, plus ceva pentru deranj. Acum lasă-mă în pace!”. Pentru ei suma aia reprezintă prețul pe care sunt dispuși să îl plătească pentru a fi liberi.

Șpaga se comportă exact ca profitul

Haideți să ne imaginăm o situație ipotetică: Aveți 1.000 RON și vreți să îi investiți. Care din variantele următoare vi se par ok pentru investit?

  1. Bancă – Dobândă plătită pentru depozite 5%, șanse de a obține profitul 100%
  2. Fond de investiții riscant 1 – profit probabil 5%, șanse de a obține profitul 50%
  3. Fond de investiții riscant 2 – profit probabil 15%, șanse de a obține profitul 50%
  4. Fond de investiții riscant 3 – profit probabil 25%, șanse de a obține profitul 25%

Cei mai precauți dintre voi vor alege varianta 1 – bani la bancă, 5% profit la sigur. Alții, mai aventuroși veți merge pe varianta 4, fond de investiții, profit probabil 25%, șanse 25%. Da, sunt șanse mari de a pierde, dar și câștigul e pe măsură. O altă categorie dintre voi va încerca varianta 3: profit mai mare decât la bancă, mai mic decât varianta 4, dar șanse mai mari de a-l obține.

Nimeni însă nu va merge pe varianta 2: profit comparabil cu banca, dar șanse 50%. De ce ai alege varianta 2, când varianta 1 îți dă același venit, dar la sigur.

La mintea cocoșului, nu? Care a fost logica voastră? Păi probabil asta:

  • Risc mare = profit mare
  • Siguranță (risc mic) = profit mai mic

Varianta Risc mare = profit mic nu are sens.

Cum calculăm prețul libertății în România?

A lua șpagă e ca o investiție. Dacă te prinde justiția te-ai ars. Dacă nu prinde justiția ai făcut de bani. Cât de riscant e să iei șpagă? În ultima vreme destul de riscant aș zice. Folosind logica de mai sus aș zice că profitul obținut din șpagă trebuie să fie consistent.

Practic:

(beneficiul evaziunii + 20% + dobânzi și penalități) = suma la care șpăgarii ar fi dispuși să renunțe ca să scape de pușcărie. Putem folosi chestia asta pentru a calcula plafonul sub care șpaga nu are sens din punct de vedere economic.

Cât sunt dobânzile și penalitățile? În 2018 nedeclararea și neplata obligațiilor fiscale se sancționează în felul următor (via Avocatnet pentru că siteul ANAF nu merge momantan):

  • dobânzi de întârziere: 0,02% pe zi de întârziere = 7,3% pe an
  • penalități de întârziere: 0,01% pe zi de întârziere = 3,65% pe an

Dobânzile și penalitățile nu se capitalizează.

Ce ne mai interesează în ecuația asta e cât e perioada de prescripție în România pentru evaziune fiscală. Prescripția normală pentru obligații fiscale e de 5 ani, dar prescripția pentru fapte de evaziune fiscală e de 10 ani.

Beneficiul obținut din evaziune fiscală nu e atât de interesant ci doar o consecință a caracterului ilicit al venitului. Statul pierde din achizițiile fictive de bunuri și servicii:

  • 19% din sumă reprezentând TVA dedus + 16% deductibilitate la impozitul pe profit. = 35% din sumă.
  • situația e mai complicată pentru împrumuturi fictive. Problema e că asta expune acționarul ca fiind părtaș la evaziune și ar presupune ca șpaga să fie dată ”pe persoană fizică” de acționar, chestie evitată din câte observ. Am să ignor varianta asta.

Formula finală va fi așadar următoarea:

Prețul libertății = suma scoasă din firmă (șpaga) + Prejudiciul creat statului prin evaziune (35%)+ 20% + (dobânzi și penalități, vezi mai jos calcule)

Care e prețul libertății?

Folosind cifrele de mai sus ajungem la următoarele situații:

  1. Dacă evaziunea fiscală (șpaga) e descoperită imediat (ex: flagrant) prețul libertății e 120% din șpagă (100% șpaga + 20%). Nu ar trebui să fie penalități și dobânzi semnificative.
  2. Dacă te prinde după 1 an prețul libertății e 129.5% din șpagă = (100% șpaga + 20% + 1an x 7,3% + 1 an x 3,65%)
  3. Dacă te prinde după 5 ani prețul libertății e 174,75% din șpagă = (100% șpaga + 20% + 5 ani x 7,3% + 5 ani x 3,65%)
  4. Dacă te prinde după 10 ani prețul libertății e 229.5% din șpagă = (100% șpaga + 20% + 10 ani x 7,3% + 10 ani x 3,65%)

O mențiune totuși: eu am presupus în calculele de mai sus că se recuperează și șpaga. Chestia asta se întâmplă însă rar și nu are treabă cu evaziunea fiscală.

Ceea ce înseamnă că poți să plătești doar prejudiciul + 20% + penalități și dobânzi și scapi de urmărirea penală pentru evaziune fiscală. Poți fi condamnat apoi de judecător, dar să nu se recupereze șpaga de la inculpat.

Schimbă asta calculele de mai sus? Le schimbă, da:

Profit din șpagă și când ești condamnat

Dacă ești corupt și ai fost condamnat, asta nu înseamnă așadar că trebuie să returnezi și banii din șpagă. În teorie ar trebui, în practică se pare că nu prea se întâmplă (via Hotnews):

”De pilda, din prejudiciul de 17 milioane de euro din dosarul Microsoft statul a recuperat doar un sfert.”

”In legatura cu fostul ministru Relu Fenechiu ( condamnat in dosarele „Transformatorul” din 2014 si un alt dosar din noiembrie 2016), Nicolae Popa (condamnat in dosarul „FMI”)  si fostul subprefect al judetului Vaslui, Sergiu Marian (condamnat intr-un dosar privind retrogedari ilegale), fiscul ne-a transmis ca „pana in prezent, pentru ceilalti debitori nu au fost inregistrate la nivelul ANAF titluri executorii, reprezentate de hotarari judecatoresti definitive pronuntate in materie penala, transmise de catre instanta de judecata in vederea punerii in executare a acestora”. 

Prejudiciul in dosarul „Transformatorul”, in care este implicat Relu Fenechiu, se ridica la suma de 5,7 milioane lei. ”

Ce înseamnă asta: șpaga nu se prea recuperează! Adică din calculele mele de mai sus, puteți elimina recuperarea șpăgii din câte se pare!

Altfel spus, poți păstra șpaga și o poți folosi pentru a plăti penalitățile pentru a scăpa de urmărirea penală! Ba chiar mai rămâi și cu bani în buzunar la final, deci faci profit și dacă ești prins și condamnat! Singurul caz când scoți bani din buzunar e când te apropii de cei 10 ani de prescripție.

Să mai spună cineva că în România nu sunt oportunități bune de a face bani!
Sursă foto: Pexels

2 Comments on "Cât e prețul libertății pentru corupții României?"

  1. Postolachi Dumitru | 13/12/2018 at 16:33 | Răspunde

    Dacă te prinde după 10 ani prețul libertății e 229.5% din șpagă = (100% șpaga + 20% + 10 ani x 7,3% + 10 ani x 3,65%).

    Dacă după 10 ani se prescrie… prețul libertății este 0

Leave a comment

Your email address will not be published.


*