Presa română și statistica

O regulă de bun simț spune să nu îți dai cu părerea pe chestii pe care nu le înțelegi. Dacă citiți blogul acesta de ceva timp atunci știți că nu mi-am dat cu părerea niciodată pe legile justiției de exemplu. De ce? Pentru că nu sunt jurist și nu înțeleg acele modificări la un nivel de detaliu care să mă facă să mă simt comfortabil. Fix de aceea evit să îmi dau cu părerea pe tema asta.

Din păcate însă nu multă lume urmează principiul acesta așa că avem articole care nu au sens, sunt incomplete sau care nu transmit nimic. De ce mă iau de ei? Pentru că statistica nu funcționează așa cum cred ei că funcționează.

De exemplu, în medie, eu și Ion Țiriac suntem milionari în euro. Adevărat, el are o avere de sute de milioane de euro, în timp ce eu nu îmi permit nici măcar să cumpăr o oglindă de Ferrari. Cu toate astea, dacă aduni averea mea cu averea lui și apoi împarți la 2, poți spune că, în medie, avem o avere de câteva sute de milioane de euro.

Dar haideți să vedem două exemple recente în sensul acesta:

Profit.ro și statistica nou născuților

Haideți să luăm un exemplu (via Profit.ro):

Anul trecut, România a sărbătorit 100 de ani de la Marea Unire. Dacă ar fi să excludem 1918, an în care România era implicată în Primul Război Mondial, dar și intervalul 1916-1917 și 1941-1945, de asemenea ani de război, dar pentru care nu sunt date disponibile, rata natalității de anul trecut este cea mai scăzută în România (Vechiul Regat și Transilvania) încă din 1871, cel mai din urmă an pentru care dispunem de date.

Care e problema cu articolul Profit.ro? Distorsionează realitatea, asta e problema! Statistica nou născuților e problematică și oricine a studiat subiectul știe de ce: copiii mor repede! De ce?De foame, boli, războiae și o grămadă de alte motive. Sunt multe mai fragili decât adulții și până și o răceală le poate fi fatală. Fix de asta în statistică există conceptul de ”mortalitate infantilă”, un indicator care ne spune câți copii mor înainte de a ajunge la anumite vârste (1 an, 5 ani sau 14 ani).

Asta înseamnă că e complet irelevant câți copii se nasc într-o țară. Ceea ce contează din punct de vedere al statisticii populației e câți din ei ajung la maturitate (sau aproape de maturitate). Adică dacă se nasc 100 de copii, dar 20 mor în primul an și încă 20 până la vârsta de 14 ani, cum mă ajută numărul de nou născuți? Păi nu mă ajută, dimpotrivă, mă va face să cred că populația e mai mare decât e în realitate.

Cum stă România la capitolul mortalitate infantilă? Prost, foarte foarte prost (via Hotnews):

Astfel, Romania era anul trecut tara membra a UE cu cea mai mare mortalitate infantila, de 7,6 decese la 1.000 nascuti-vii, de peste doua ori mai mare fata de media UE, de 3,6 / 1.000 nascuti-vii.

Urmatoarele tari dupa Romania in acest clasament sunt Bulgaria (6,6) si Malta (5,8).

Credeți că lucrurile sunt rele de ieri? Nu…sunt așa de ani de zile așa cum o demonstrează și graficul de mai jos privind evoluția mortalității infantile (via Hotnews):

Haideți să citim graficul: În 1960 din 1.000 de nou născuți 74 mureau în primul an de la naștere. În 2016 mortalitatea scăzuse la 7,6 decese la 1.000 de nou născuți. Asta înseamnă că deși un număr mai mare de copii se năștea în 1960, mortalitatea era de aproape 10 ori mai mare!

Asta înseamnă că degeaba aruncă Profit.ro cu cifre. Din cei 352.241 copii născuți în 1960 undeva la 26.000 erau morți în 1961! Un număr mai mare de copii supraviețuiesc în 2018 comparativ cu anii anteriori deci comparația făcută de ei e inutilă pentru că nu spune nimic. Știm câți din acei copii au supraviețuit? Câți știu să scrie și să citească? Câți lucrează pământul și câți merg la universitate? Nu oferă nici un fel de informație utilă, dar intră cu siguranță în categoria „senzațional”.

Europa FM și scumpirea produselor

Altă bazaconie economică e comparația făcută de Europa FM referitoare la scumpirea produselor alimentare. Credeam că am trecut peste momentul ăla jenant în care punem oameni de pe stradă să facă economie stil Digi24. M-am înșelat!

Concret Europa FM a cumpărat aceleași chestii din supermarket (zic ei) în februarie și acum 2 ani de zile. Și apoi s-au apucat să compare prețurile ajungând la concluzia că au crescut foarte mult prețurile. Ce e în neregulă cu chestia asta? Păi tot:

  1. Există zero dovezi că au cumpărat același produs.
  2. Dacă au cumpărat același produs atunci e posibil ca produsul să se fi scumpit din factori independenți de piață.
  3. Sunt categorii de produse cu prețuri dublate sau triplate în 2 ani, chestie care nu are legătură cu inflația și nici nu reprezintă tendința pieței.
  4. Sunt produse acolo care, mai mult ca sigur sunt aduse din afara României deci acolo nu e inflația ci poate cursul de schimb sau alți factori.
  5. Acum să fim sinceri, am văzut pe bon gel anti-molii și apoi spray anti-molii. WTF?! De câte ori cumpără românii astfel de produse? Hrană umedă de pisic apoi hrană uscată de pisic! Jesus! Facem analiză pe așa ceva și pretindem că e statistic relevant? Praline ciocolată? În țara cu cel mai ridicat risc de sărăcie din UE noi băgăm praline și spunem că e statistic relevant? WTF! Ce dracu caută produsele astea în comparație?

Experimentul Europa FM e praf din perspectiva metodologiei, al informațiilor oferite și oferă fix zero informații inutile! Au crescut prețurile din 2017? Da, sigur că au crescut! Cu cât? Depinde pe cine întrebi! În unele supermarketuri au crescut mai mult, în altele mai puțin! Anumite categorii au crescut, altele nu.

Și cu riscul de a mă repeta: De aia moare presa din România! De aia nu plătesc oamenii bani pe conținutul generat de presă! Pentru că majoritatea conținutului nu ar trebui să vadă lumina zilei!

2 Comments on "Presa română și statistica"

  1. Postolachi Dumitru | 13/02/2019 at 18:24 | Răspunde

    Sporul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate) este un indicator relevant din punct de vedere demografic. Iar la acest capitol nu stăm deloc bine, Institutul Național de Statistică raporta recent că România ar avea un spor natural negativ. În altă ordine de idei folosiți în articol mortalitatea infantilă la modul general, însă mortalitatea infantilă se referă strict la numărul de decese la copii în primul an de viață.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*