Poluarea ar putea fi legată și de religie

Am dat peste un interviu cu Mary-Jane Rubenstein, assistant professor pe teme de religie, feminism, gen și sexualitate la Wesleyan University of Connecticut.

În cazul în care sunteți conservatori sau de dreapta stați liniștiți, nu m-am transformat într-un sexomarxist. Interviul cu Mary-Jane Rubenstein e foarte interesant și discută despre felul în care religia încearcă să țină pasul cu astro-fizica, dar și despre rolul pe care religia îl joacă în viețile noastre. Sunt câteva idei foarte interesante aruncate în discuție, între care una mi-a atras atenția mai mult decât celelalte.

Un istoric pe nume Lynn Townsend White Jr. a susținut o ipoteză controversată în 1966, pe 26 decembrie, numită „The Historical Roots of Our Ecologic Crisis”. Ipoteza sa susținea că degradarea mediului înconjurător de către oameni are rădăcini istorice care pleacă de la răspândirea religiilor monoteiste.

Concret el spune că o religie cu un singur zeu concentrată pe ideea că acel unic zeu a creat umanitatea în imaginea sa face ca mediul înconjurător omului să fie lipsit de valoare. De ce?

O religie cu mai mulți zei împarte puterea divină în mai multe direcții. Animismul, religie bazată pe ideea că zei și puterea divină pot fi găsite în animale sau obiecte, e un exemplu și mai bun.

Mary-Jane Rubenstein explică foarte bine problema: nu poți distruge un munte întreg dacă religia ta crede că acel munte e sacru. Sau nu vei polua un râu dacă religia ta crede că în acel rău locuiește un zeu sau râul în sine e un zeu. Dacă și păsările sau animalele ar avea suflet un creștin nu le-ar distruge habitatul fără nici un fel de problemă de morală.

Dar nu ai problema asta cu o religie monoteistă centrată pe om. Omul e creația lui Dumnezeu și singura ființă cu suflet în accepțiunea creștină. Animalele și mediul înconjurător nu au suflet deci nu pot ajunge în rai sau iad indiferent ce fac. Din punct de vedere al importanței religioase animalele și mediul înconjurător sunt complet irelevante. Dacă vrei să tai o pădure întreagă e ok, chiar în Biblie scrie că pământul a fost dat lui Adam și Eva pentru a se înmulți și a-l stăpâni, atunci când au fost dați afară din Rai.

E o ipoteză foarte interesantă care explică surprinzător de bine de ce degradarea mediului pare să fie o chestie specifică civilizațiilor monoteiste. Budismul, care consideră orice formă de viață sacră, sau animismul japonezilor sunt mult mai prietenoase cu mediul înconjurător decât creștinismul sau islamul.

Evident că lucrurile s-au cam schimbat în secolul XX când religia a intrat într-o fază de retragere în multe țări, inclusiv Japonia sau India, o țară cu mari probleme de mediu, dar politeistă.

Ipoteza asta explică însă și o altă chestie: de ce atât de mulți conservatori religioși neagă existența schimbărilor climatice. Dacă Dumnezeu a dat pământul pe mâna oamenilor, atunci Dumnezeu a vrut ca oamenii să îl și lucreze și exploateze. E imposibil în accepțiunea lor ca Dumnezeu să fi greșit și omul să poată distruge creația lui Dumnezeu.

Aveți mai jos tot interviul care e foarte interesant. Partea cu ecologia și religia începe la 20:18.

Versiune de printat
Spune-le si altora

4
Leave a Reply

1 Comment threads
3 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
2 Comment authors
  Subscribe  
newest oldest most voted
Notify of
anonim

E doar o teorie. Dezastrul Bhopal a avut loc totuși intr-o societate politeistă. Sau degradarea mediului pe insula Paștelui că sa dau vreo două contraexemple care îmi vin in minte la repezeală.
Mai degrabă aș fi de părere că religiile monoteiste îți induc conștiința poluării.
Până la urmă orice acțiune, umană sau animală duce la modificarea mediului adică la poluare. Sunt lucrările de irigație ale vechilor asirieni o forma de poluare? Eu cred că da.
Am mai avut discuția asta pe aicibin legătură cu acțiunile domnișoarei Thunberg. Scăderea poluării de produce numai prin scăderea activității umane. Restul ne numai schimbarea tipului de poluant. Azi hidrocarburi maine metale grele. Lozinci gen „creștere sustenabila”, „pact verde”, „protocol nustiucum” sunt la fel că programele economice ale partidului comunist. Și nu au legătură cu religia ci cu lăcomia

anonim

1.Greu de făcut comparație. Japonezii au și ei boala minamata pe conștiință, exemplu grav de băgat picioarele in ea de poluare.
2 cu insula Paștelui ce o fi fost mai întâi, schimbarea climatică sau acțiunea umană (deforestare, agricultura intensiva, introducerea șobolanului). „Expertii” zic că acțiunea umană.
Ar mai fi niște întrebări legate de perspectiva doamnei Rubinstein, mai degrabă tinde să vadă prin prisma eticii iudeo-protestante.
Oare cum privesc poluarea călugării de la muntele Athos sau comunitatea amish? sau musulmanii că tot sunt religie monoteistă.