Origini – Lewis Dartnell: Recenzie

Suntem în Octombrie și până acum pot să spun că Origins (sau Origini în Română) e probabil cea mai interesantă carte de non-ficțiunie citită în 2020.

Origini a lui Lewis Dartnell e genul acela de carte care îți răspunde la întrebări pe care nu ți le-ai pus niciodată, dar odată ce ți le pui te simți stânjenit că nu te-ai gândit niciodată la ele.

Pentru cine e cartea?

Origini e o carte de popularizare a științei care împletește excelent informații din multe domenii într-o lectură ușor de citit deși temele abordate sunt destul de dificile.

E o carte pe care o poate citi oricine, de la oameni care sunt profani în ale științei, până la pasionați de geografie cu ștate vechi și cunoștiințe solide.

Despre ce e cartea?

Origini e o carte despre cum cele mai importante aspecte ale vieții noastre sunt influențate de fenomene naturale. Iar asta se întâmplă încă de la apariția omului pe pământ și continuă până în zilele noastre.

Cuprinsul e următorul pentru cei curioși:

Câteva chestii care mi s-au părut interesante în carte:

Pământul care ne-a făcut pe noi oamenii

Cartea începe curajos cu un subiect dificil: apariția primilor oameni. Știm cu toții povestea cu apariția strămoșilor oamenilor în partea de est a Africii în zona de rift a continentului. Nu știu însă câți dintre noi și-au pus și întrebarea: de ce au apărut oamenii acolo și nu în altă parte?

Dacă vă pricepeți un pic la acest subiect atunci probabil știți și că majoritatea speciilor umane au apărut în acea parte a Africii și au emigrat de acolo către alte colțuri ale lumii. De ce doar acolo au apărut alte specii? De ce nu în Asia sau Europa?

Ei bine, se pare că treaba asta se datorează unui fenomen natural care se petrece în zona de rift est african, un ”șanț” uriaș care traversează Africa de Est de la nord la sud și care marchează locul unde continentul se va rupe în câteva milioane de ani.

Acea zonă arată ca o pâlnie privită din profil, cu marginile pâlniei ridicate deasupra zonei înconjurătoare. Forma asta a șanțului amplifică fenomenele climatice:

  • în perioadele ploioase (vorbim de zeci sau sute de mii de ani) pâlnia captează multă apă și apar acele lacuri pe care le vedeți pe hartă.
  • în perioadele secetoase marginile palniei împiedică masele de aer cu umiditate (și aleap puține) să lase precipitații în interiorul pâlniei ceea ce duce la o climă mult mai uscată decât zona înconjurătoare.

Majoritatea specimenelor hominide descoperite provin din această zonă. De ce au apărut și s-au dezvoltat majoritatea speciilor de oameni aici? Ei bine, se pare că rolul principal l-a jucat acest fenomen de amplificare corelat cu o perioadă în care clima planetei a oscilat foarte des.

În vremurile bune lacurile aveau apă și strămoșii noștri se înmulțeau. Dar când clima devenea rapid aridă strămoșii noștri aveau de ales între a se adapta, a emigra sau a muri. Cele mai importante momente când clima devenea aridă coincid cu mărirea volumului cutiei craniene la diversele specii hominide din zonă. Altfel spus, pentru a nu dispărea strămoșii noștri și-au dezvoltat creierul și au devenit mai inteligenți. Inteligența pare să fi fost cea mai bună modalitate de adaptare la schimbările rapide și bruște ale climei. Am învățat să folosim unelte pentru a nu muri de foame, la propriu.

Dar toate astea s-au întâmplat pentru că acea zonă de rift din estul Africii fie are prea multă apă fie are prea puțină. Schimbări climatice au fost și în alte zone ale planetei, dar nicăieri nu aveau un impact atât de puternic asupra mediului ca în acea zonă.

De ce a ajuns Columb în Cuba și nu în altă parte a Americii?

Poate credeați că din întâmplare. Ei bine nu, nu întâmplarea a făcut să ajungă acolo. Răspunsul la această întrebare e de altfel răspunsul și la o altă întrebare: De ce portughezii au fost primii care au ajuns în Oceanul Indian înconjurând Africa?

Răspunsul e același: ce l-a dus pe Columb în Hispaniola (Cuba) și pe portughezi în Oceanul Indian ocolind Africa sunt așa numitele ”vânturi de vest”, despre care poate ați învățat la geografie. Vânturile de vest (numite ”westerlies” în engleză) sunt mase de aer care se mișcă dinspre sud-vest spre nord-est în emisfera nordică între tropic și cercul polar și de la sud-est spre nord-vest în emisfera sudică la aceeași latitudine.

În loc să meargă cu caravelel pe lângă coastă, o procedură foarte periculoasă ce risca să scufunde navele, ei se avântau în mijlocul oceanului știind că acolo vor da peste aceste vânturi care îi vor purta spre nord-est în emisfera nordică. Tehnica asta se numea ”volta do mar” în portugheză. Iată cum arată o ”volta do mar” în largul coastei Portugaliei:

Sursă; Wikipedia Redgeographics / CC BY-SA (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0)

Mișcarea asta a maselor de aer are loc pe întreg globul iar portughezii sunt primii care s-au prins de treaba asta și au folosit aceste tipare în mișcarea maselor de aer pentru a naviga din ce în ce mai departe. Iată cum arată ele:

Sursă: Wikipedia

Dacă vă uitați la harta de mai sus și vă gândiți la caravela lui Columb prinzând acel vânt marcat cu galben, unde îl va duce? Păi fix în Cuba. Plecând din Portugalia spre vest Columb nu avea cum să ajungă în altă parte decât în Cuba. Pentru a se întoarce în Portugalia tot ce a trebuit să facă a fost să se țină după vânturile de vest (albastru).

Spune-mi ce resursă naturală ai ca să îți spun cu cine votezi

Știu că pare ciudat, dar există o legătură între  felul în care votează oamenii și resursele naturale exploatate în acea zonă în anumite zone ale lumii. Vă dau două exemple din carte:

Aveți mai sus o hartă a Marii Britanii în care se vede în stânga zonele care au votat majoritar cu partidul laburist, în timp ce la dreapta sunt zonele cu cele mai mari resurse de cărbune. Se vede destul de clar un tipar între vot și distribuția resurselor de cărbune.

Același lucru și la harta de mai sus: în partea de sus votul democrat, în partea de jos zonele cu resurse de cărbune.

Ce legătură e între cele două? Ei bine, zonele cu resurse de cărbune sunt zone industriale în care cărbunele a jucat rolul principal de sursă de energie pentru un număr mare de industrii. Aceste zone aveau istoric un număr mare de muncitori, organizați în sindicate, care istoric votau și susțineau partidul ce avea preocupări mai sociale și de protecție a muncitorilor. În Marea Britanie era Labour, în SUA Democrații.

Cartea e plină de astfel de exemple și legături surprinzătoare între fenomene naturale și viața noastră de zi cu zi sau evenimente majore din istoria noastră. Pe celelalte vă las să le descoperiți singuri.

Ce am citit eu

Variantă pe care am citit-o e o versiune cartonată de la Editura The Bodley Head (Penguin Random House), scoasă în 2018, în limba engleză. Arată cam așa:

În România am văzut cartea online în limba română la Elefant, Libris sau Cărturești și probabil și în alte părți. Dacă nu sunteți în România puteți comanda cartea de la Waterstones în UK (necartonată) sau Book Depository (cartonată) (restul lumii) în engleză. Nu știu să existe versiune cartonată în limba română.

Ce mi-a plăcut la Origins

E o carte ușor de citit și care nu necesită cunoștiințe ample. Dacă totuși aveți acele cunoștiințe cu atât mai bine, puteți descoperi niște conexiuni surprinzătoare între lucruri care la prima vedere par complet diferite.

De asemenea, acoperă o arie largă de domenii: geografie, istorie, economie, politică, biologie și altele astfel că îmi vine greu să cred că nu e ceva pentru toată lumea în cartea asta.

Și nu în ultimul rând, notele de subsol sunt absolut geniale și pline de chestii interesante. Am aflat din cartea asta spre exemplu că hamacul e o chestie adusă de Columb din America, fiind o invenție a populației indigene din Caraibe. Pur și simplu nu pot concepe ideea de navă care străbate marea fără hamac, dar iată că înainte de descoperirea Americii nu aveam așa ceva.

Ce nu mi-a plăcut la Origini

Nu am nimic de rău de zis despre cartea asta. E destul de lungă, dar parcă aș fi vrut să fie și mai lungă.

Ce spun alți critici?

Recenziile cărții sunt foarte bune. The Guardian zice așa:

It is stimulating, entertaining stuff. Dartnell has an easy, light touch that mixes well with his considerable knowledge of our planet’s geological history. The result is a first-class read – and an important one, for we should never forget we are still beholden to the rocks below us.

The Times are de asemenea cuvinte de laudă:

Big History is a big fashion. In mega-selling books such as Yuval Noah Harari’s Sapiens and David Christian’s Origin Story, it offers compelling, planetary-scale narratives that stitch historical events together so effortlessly as to create an illusion of seamless cause and effect.

Lewis Dartnell’s new study of how geology and geography have shaped human history is a kind of Big History book, but it is better than many in the genre. This is partly because he is an academic who specialises in communicating science and is very good at what he does. (His 2014 book The Knowledge told you everything you would need to recreate a technological society from scratch after an apocalypse. It was brilliant.)

Sunday Times și alte cuvinte de laudă:

“An excitingly grand argument driven by delight in detail. This thrilling look at how geography shaped us stands comparison with Harari’s ‘Sapiens’”

Cine e autorul?

Lewis Dartnell e profesor la Universitatea Westminster și autor al unei alte cărți populare în Marea Britanie. Scrie de asemenea pentru secțiunea științifică a unor publicații și televiziuni britanice (inclusiv BBC).

Dar se pare că tipul e un om de știință în adevăratul sens al cuvântului având lucrări științifice pe tema organismelor extremofile și astrobiologie. Cu toate astea are un stil de a scrie foarte ușor de înțeles pentru omul de rând. Mai multe despre el pe siteul său.

Verdictul

Din partea mea Origini primește 10/10 fără ezitări și vă încurajez să o citiți. Ca bonus vă las mai jos cu o prezentare a cărții sale ținută la ”Talks at Google”. Mai multe recenzii ale unor cărți interesante găsiți în rubrica ”Recenzii” de pe blog.

Versiune de printat
Spune-le si altora
Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x