Norvegienii au motiv de a sărbători

Acele multe zerouri sunt de fapt 10 trilioane de coroane norvegiene, adică aproximativ 1,088 de miliarde de dolari sau 988 miliarde EUR.

Ce reprezintă suma asta? Ei bine reprezintă valoarea activelor aflate în fondul de investiții al statului norvegian. Norvegia e o țară cu rezerve uriașe de petrol, dar care a învățat din experiențele nefericite ale altora. Oamenii și-au dat seama că dacă se bazează pe banii din petrol, s-ar putea trezi într-o bună zi că scade brusc prețul țițeiului și ei rămân în fundul gol.

Așa că banii din redevențele petroliere merg într-un fond care investește banii peste tot prin lume. În 2011, era cel mai mare fond de investiții din lume, deși între timp a fost depășit de altele. Sună bine, nu e așa?

De ce nu avem și noi așa ceva?

Scriam la un moment dat despre faptul că și PSD avea în programul inițial de guvernare un astfel de fond. Deși, ca principiu mi se pare o idee bună, România a mai avut o experiență nefericită cu un fond de investiții.

Mă refer la faimosul fond înființat din banii primiți de statul român pentru vânzarea BCR, către Erste. Suma nu era deloc mică, 2,2 miliarde de euro la vremea respectivă iar banii trebuiau folosiți pentru investiții în infrastructură. Știți ce s-a întâmplat cu ei? I-a folosit guvernul Tăriceanu pentru a acoperi cheltuielile extravagante ale statului român cu măriri de salarii în sectorul public și angajarea unui număr uriaș de bugetari, deși legea interzicea lucrul acesta. 

PSD nu a reușit să reînvie ideea prin acel Fond Suveran de Investiții pentru că nu a reușit să găsească bani pentru a alimenta acest fond. Deși, ca o paranteză, la un moment dat, părea că ar putea fi folosiți banii din Pilonul II pentru treaba asta.

Dar rezervele de petrol mă veți întreba, banii de acolo nu pot fi folosiți?

Sunt mici șanse să ne alegem cu mare lucru. Legea redevențelor s-a tot plimbat între diverse tabere politice. A fost adoptată pentru ca apoi să fie respinsă și retrimisă de Iohannis către Parlament. Urmează să fie din nou modificată, dar de data asta cu condiții mult mai permisive pentru mediul de afaceri.

Așa că probabil nu vor veni mulți bani la buget din redevențele astea. Iar banii care vor veni vor merge să acopere ce cheltuieli curente ale statului.

Și ca să înțelegeți cât de bine echipat e statul român pentru a gestiona resursele sale (via Business24):

„Pretul de referinta pentru calcularea redeventelor nu a mai fost actualizat din 2008. Acest pret este, la ora actuala, de 495 de lei pe mia de metri cubi. Intre timp, piata a evoluat, au existat dereglementari in 2013 si 2017. In aceasta perioada, din pacate, ANRM nu a avut disponibilitatea sa ajusteze nivelul pretului de referinta, astfel incat si incasarile la bugetul de stat sa fie la nivelul pietei”, a spus Unsarescu, in deschiderea sesiunii de dezbateri.

Potrivit acestuia, Curtea de Conturi a relevat, in urma a doua controale, ca acest lucru a dus la neincasarea la bugetul de stat a unei sume totale de 7 miliarde de lei in perioada 2010 – 2015, ca urmare a faptului ca pretul de calcul al redeventei a ramas la nivelul din 2008.

Și ca să vă faceți o idee, în 2018 conform ANRM s-au încasat 1,797 miliarde RON:

Și totuși ar avea sens un fond de investiții?

Cum spuneam și mai sus, problema nu e fondul ci persoanele care îl vor administra și politicienii români. Cheia ar fi așadar găsirea unui mecanism de administrare care să fie sub control statului, fără să permită însă politicienilor să retragă banii sau să direcționeze investițiile spre firme de casă. Nu e imposibil, dar necesită ceva efort și maturitate politică.

Transferul a 1,8 miliarde RON / an (cât s-a încasat în 2018 din redevențe) în acest fond nu ar fi un lucru rău. Suma e nesemnificativă raportat la nevoile României, dar lăsat să crească (capitalizând câștigurile) vreo 20-30 de ani ar putea ajunge la niște sume frumoase. Poate la acel moment, când se va resimți puternic îmbătrânirea populației, acești bani vor fi de ajutor.

Spune-le si altora

Be the first to comment on "Norvegienii au motiv de a sărbători"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*