Ce legătură e între ciumă, răscoala lui Gheorghe Doja și Mihai Viteazul?

Pe măsură ce trece vremea mă conving din ce în ce mai tare că Istoria României e o materie îmbâcsită de informație, dar fără o structură coerentă care să ajută elevul să și înțeleagă ceva. De ce spun asta? Pentru că a trebuit să citesc o carte scrisă de un britanic despre implicațiile economice ale ciumei ca să îmi dau seama de ce a avut loc răscoala lui Gheorghe Doja și de ce a legat Mihai Viteazul țăranii de lgie. Ce treabă are una cu alta?

Ei bine, una din cărțile cu care mă chinui în pandemia asta e ”The Great Levelers”, despre factorii care au dus, istoric, la scăderea inegalității sociale. Spoiler: singurii factori care au făcut asta consistent în istorie sunt pandemiile (unele din ele cel puțin), războaiele, revoluțiile și căderea unor state / imperii.

Citind partea despre pandemii și efectul lor asupra inegalității sociale am dat peste niște informații foarte interesante.

Ciuma și salariile muncitorilor

Așa cum ați învățat probabil la istorie Europa s-a confruntrat cu o epidemie uriașă de ciumă în secolul XIV. Mortalitatea a fost uriașă, conform unor estimări făcute în 1531 pentru Papa Clement al VI-lea circa 23,8 milioane de oameni ar fi murit de ciumă în valurile succesive care au decimat Europa.

Dacă numărul acela de morți vi se pare mare, atunci stați să îl punem în context. Conform lui Paolo Malanina, populația Europei a scăzut de la circa 94 milioane în jurul anului 1300 la 68 milioane în jurul anului 1400. Asta înseamnă 27% din totalul populației Europei. Ca să înțelegeți impactul scăderii populației, e ca și cum în secolul XXI ar muri în jur de 200 de milioane de europeni.

Lucrurile au fost mai nasoale în unele țări însă: Anglia și-a pierdut undeva între 40% și 50% din populația totală. Tot Paolo Malanina estimează o scădere a populației de la 4,5 milioane (în jurul anului 1300) la 2,7 milioane (în jurul anului 1400).

Majoritatea populației lucra în acea perioadă în agricultură, ceea ce înseamnă că numărul uriaș de morți a făcut ca forța de muncă să se diminueze considerabil. Populația care lucra în agricultură era de regulă împărțită în:

  • țărani care aveau pământ
  • țărani care nu aveau pământ – aceștia din urmă reprezentau majoritatea covârșitoare și la ei în special mă voi referi în continuare pentru că ei trebuia să muncească pământul și erau plătiți pentru asta.

Această scădere a numărului de oameni care puteau munci a făcut ca un număr mare de nobili să aibă dificultăți în a găsi oameni care să muncească pământul.

Aici cred că se impune o precizare. Suntem însă în Evul Mediu iar relațiile de muncă nu sunt cele din ziua azi. Puteai să lucrezi pe pământul nobilului și să fi plătit pentru asta (nu ca salariat, dar plata pentru muncă) sau puteai lua pământul în arendă și plăteai nobilului o sumă de bani (bani sau recoltă).

Altfel spus, nobilii s-au trezit că nu prea mai are cine să le muncească pământul…la propriu. Când are loc o scădere considerabilă a ofertei de pe piața muncii, dar cererea nu scade pe măsură atunci salariile se duc în sus.

Din cauza ciumei așadar sumele plătite oamenilor care munceau pentru nobili au trebuit să crească la rândul lor.

Cum au reacționat nobilii?

Exact așa cum era de așteptat: s-au dus la rege și au cerut să li se interzică oamenilor să ceară mai mulți bani pentru munca lor. Ceea de altfel s-a și întâmplat. Evident însă că o astfel de lege nu putea fi respectată, nu atunci când populația era în continuă scădere (se estimează că fiecare generație între 1300 și 1400 s-a confruntat cu două – trei valuri de epidemie). Într-o lume în care prețurile o luau în sus un muncitor nu avea cum să ceară aceeași sumă de bani pentru munca sa.

Chestia asta a dus la răscoale țărănești:

Toate aceste revolte au avut la bază probleme economice cauzate de lipsa de forță de muncă și probleme fiscale cauzate de scăderea populației. Practic ciuma a diminuat numarul de oameni care plateau taxe si veniturile asupra carora plateau acele taxe.  De asemenea s-a încercat diminuarea presiunii cauzate de creșterea salariilor muncitorilor prin taxarea lor suplimentară. Altfel spus: dacă tot îmi ceri de două ori mai mulți bani îți iau și eu un impozit care să acopere diferența.

Ceea ce ne aduce la Transilvania. În Transilvania au fost două revolte mari cauzate de fricțiunile între nobilitate și oamenii de rând:

Evident că nobilimea a încercat să strivească aceste răscoale. Dar ce s-a întâmplat după a influențat soarta acelor regiuni din Europa. În Vest, deși revoltele au fost înăbușite sângeros, nu s-a mai încercat controlul salariilor. Mai mult, instituțiile feudale care dăinuiseră până atunci au intrat într-un proces rapid de dizolvare. Europa de Vest urma să treacă prin schimbări ample având în spate ideile Renașterii Italiene.

În Est în schimb, nobilimea a fost mult mai eficientă în a impune sancțiuni asupra muncitorilor. De ce? Sunt multe ipoteze, dar cea mai convingătoare văzută de mine e faptul că în Est numărul orașelor era considerabil mai mic decât în Vest. Acest lucru a făcut ca țăranii să nu aibă efectiv unde să se ducă în căutare de muncă în Est, în timp ce în Vest orașul oferea considerabil mai multe oportunități. Iar orașele erau controlate de burghezie, nu de nobilimea feudală, în mare parte cantonată în zona rurală.

Cert e că prin diverse mijloace, de la taxarea țăranilor și până la legarea de glie, în Estul Europei s-a reușit suprimarea creșterilor salariale cerute de muncitorii agricoli. În Transilvania, în 1514 a fost instaurat un regim mult mai sever de servitute prin care țăranii erau legați mai puternic de pământurile unde lucrau (iobagi – jobbágy în maghiară înseamnă ”legat). Regimuri similare au fost instaurate în Muntenia (”rumân”) și Moldova (”vecin”). De cele mai multe ori țăranii aflați sub servitute se puteau muta pe altă moșie dacă plăteau o taxă. Dar acea taxă era adesea în afara posibilităților pentru majoritatea populației. Alți țărani însă nu aveau nici măcar posibilitatea asta fiind sub servitute perpetuă.

Sărim la Mihai Viteazul

Poate știți că Mihai Viteazul, în afară că a luptat cu turcii a rămas în istorie (mă rog mai prin note de subsol) și prin faptul că ”a legat țăranii de glie”. Ce înseamnă asta?

Înseamnă că pe fondul scăderii populației din cauza ciumei nobilii din România au făcut ce ziceam mai sus. Ei bine în Valahia ei s-au dus la Vodă Mihai și i-au zis: ”Boss, te susținem în lupta cu turcii, dar lasă-ne să îi transformăm pe țărani în sclavi”. Glumesc, nu au zis fix asta, dar cam așa s-ar rezuma discuția. Ce a făcut Mihai Viteazul a fost să elimine posibilitatea țăranilor fără pământ de a plăti o taxă (”găleata de ieșire) și a pleca de pe domeniul boierului

Practic Mihai Viteazul a interzis țăranilor să părăsească pământurile boierimii valahe pentru a merge la un alt boier și să muncească pământul acestuia pe mai mulți bani. Acesta era scopul ”legării de glie”. Ești la boierul Greceanu, stai acolo până mori și lucrezi pământul lui. Nu ai voie să mergi la boierul Buzescu care ți-ar da mai mulți bani ca să îi lucrezi pământul.

Poate de asta ar trebui să nu mai transformăm în eroi naționali oameni care au făcut atât de mult rău populației de rând.

Și poate așa înțelegem și de ce urbanismul nu a prins în România sau de ce eram una din cele mai înapoiate țări din Europa în secolul XIX când am obținut independența.

Concluzii

Eu știu că istoria e complicată, dar sunt anumite chestii care ar trebui predate mult mai bine în școli. Spre exemplu cum o pandemie a ajuns să influențeze istoria Europei și a țării noastre timp de secole.

”De ce toată Europa a fost cuprinsă în secolele XIV – XV de revolte țărănești? Nu contează! Ia și învață aici despre răscoala lui Gheorghe Doja total lipsit de context”.

”De ce a legat Mihai Viteazul țăranii de glie? Pentru că avea nevoie de ei în războiul patriotic împotriva turcilor!”

Niciodată nu știi ce chestii noi poți afla citind cărți, chiar și atunci când credeai că stăpânești destul de bine un subiect.

P.S: o altă carte excelentă despre viața oamenilor de rând în perioada medievală (în Vest) e Medieval Bodies a lui Jack Hartnell.