PNL se joacă de-a ”Uite impozitu, nu e impozitu”

Devine obositor să tot scriu despre minunile Guvernului PNL și al Ministrului Finanțelor Florin Cîțu. O fac însă și pe post de jurnal și ca să îmi aduc aminte să nu votez prea curând cu PNL.

Ce s-a mai întâmplat acum? Ei bine, ditamai degringolada cu impozitele care ba nu se declară și nu se plătesc, ba se declară, dar nu se plătesc, ba sună ANAF și amenință cu penalități…a fost haos zilele astea.

Dar haideți să luăm lucrurile pe rând:

Măsură de criză comunicate pe Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu are o pasiune pentru comunicarea pe Facebook. Face live-uri, postează update-uri și tot felul de alte chestii. Problema e că lucrurile pe care le spune pe Facebook nu se pupă cu ce se întâmplă în realitate.

Spre exemplu a ieșit pe Facebook să spună că firmele nu vor mai depune declarații fiscale (profit, TVA etc.) în martie:

Totodată, se amană termenul de depunere a declarațiilor fiscale de la 25 martie 2020, până la data de 25 aprilie 2020.

Chestia asta a ajuns apoi și într-un comunicat ANAF. Dar apoi, în cel mai pur stil politicianist s-a schimbat modificarea (sursă):

Având în vedere că Ministerul Finanțelor Publice a lansat un amplu program de garantare și subvenționare a creditelor pentru IMM-uri, în scopul de a susține mediul privat și în special sectoarele lovite puternic de criza cauzată de virusul COVID-19, dar și măsura de a rambursa cât mai urgent TVA pentru a asigura fluxul de capital, injecții de capital către companii, iar pentru a beneficia de o rambursare companiile trebuie să aibă o situație fiscală actualizată, s-a decis renunțarea la propunerea de prorogare a termenului de depunere a declarațiilor.

Nu încercați să înțelegeți fraza de mai sus, nu are nici un fel de sens. Așadar nu se mai amâna depunerea. Data comunicatului este 21 martie 2020, iar termenul de depunere era de 25 martie pentru majoritatea declarațiilor. Deci și-au schimbat abordarea cu 4 zile înainte de depunere. De fapt, Guvernul și-a schimbat abordarea, se depun declarații, dar nu se sancționează neplata zice OUG-ul guvernului:

– nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și neachitate până la 30 de zile după încetarea stării de urgență;
– aceste obligații fiscale nu sunt considerate obligaţii fiscale restante;

Care e diferența între cele 2 abordări?

Diferența e una enormă și se vede mâna de amator a politicienilor în povestea asta. Depunerea declarațiilor nu are doar rolul de a spune statului ce impozite ai de plată ci și de a servi drept bornă pentru niște evenimente.

Spre exemplu cei care lucrează în taxe știu că, istoric, ANAF a legat termenul de prescriere a obligațiilor fiscale de data declarării acelor obligații (discuție lungă dacă asta e corect sau nu).

Nedepunerea declarațiilor putea însemna foarte bine că o serie de obligații aveau termenul de prescriere amânat cu 1 lună sau un trimestru.

O altă problemă erau rambursările de TVA. Dacă Gigel SRL a cumpărat mult, dar a vândut puțin într-o lună, are dreptul să primească de la stat diferența dintre TVA-ul încasat (puțin) și TVA-ul plătit către furnizori. Ori dacă nu depune declarația de TVA Gigel nu are cum să îi spună ANAF-ului cât trebuie să primească înapoi.

Nedepunerea declarațiilor cu contribuțiile sociale înseamnă că, spre exemplu CASS-ul (contribuția pentru sănătate) nu e declarată pentru angajați. Ori în România îngrijirea medicală generală (nu aia de urgență) e condiționată de existența unei asigurări de sănătate de stat. Pe românește dacă angajatorul tău nu declară (nu e musai să și plătească) CASS atunci tu ca angajat nu beneficiezi de asigurare medicală. Cazurile de Covid-19 probabil intră pe îngrijire de urgență, dar bolile oamenilor nu intră pe pauză în perioada crizei. Diabetul nu dispare, operațiile de apendicită și Dumnezeu mai știe ce alte afecțiuni sunt în continuare acolo și trebuie tratate.

Ori dacă nu se declară CASS-ul, bolnavul nu e asigurat și ar trebui să își plătească toate investigațiile și consultațiile de la stat.

Cotizația la CAS (pensie) se ia tot din declarațiile fiscale. Oameni care trebuiau să iasă la pensie și aveau februarie 2020 ca ultimă lună se trezeau cu stagiu de cotizare incomplet.

Iar astea sunt doar câteva exemple legate de felul în care informațiile din declarațiile fiscale ajung în alte sisteme ale statului și afectează viața de zi cu zi.

Acum nu știu dacă realizați asta, dar eu, neica nimeni care scriu aiurea pe un blog știu chestia asta. Cei de la PNL în frunte cu dl. Cîțu care au venit cu ideea creață de amânare a depunerii declarațiilor se pare că nu știau.

Așadar e bine că nu s-a amânat depunerea declarațiilor. Și ar trebui să știți că declarațiile fiscale pentru firme se depun cam toate online. Problemele sunt la omuleți, dar și acolo Spațiul Virtual a început să facă destul de multe chestii.

Dacă există așadar posibilitatea de a declarațiile online de ce să nu se depună? Ar fi mult mai dificil atât pentru firme cât și pentru angajați și stat dacă s-ar lua pauză.

Guvernul nu ar fi trebuit să facă plata impozitelor opțională pentru toată lumea

Asta a fost una din primele măsuri luate de Guvernul Liberal: liber la neplată. Știu că vă gândiți probabil că e un mediu dificil și asta e o măsură bună, dar sunt câteva lucruri care vă scapă dacă aveți impresia asta.

Pe 25 martie se depun multe declarații. Poate cea mai importantă e declarația finală de impozit pe profit. Explicam într-un articol precedent care e treaba cu declarația asta:

 Pe 25 martie se plătește impozitul pe profit aferent calculului final pentru anul 2019. Impozitul se plătește în mod normal trimestrial pe baza unui calcul provizoriu (profitul înregistrat la trimestru). Dar sunt anumite cheltuieli care apar abia la final de an (de exemplu costurile cu auditul, facturi de abonamente anuale, cheltuieli cu managementul, cheltuieli venind de la firma mamă șamd). Asta înseamnă că o firmă care plătește impozit pe profit plătește 3 tranșe de impozit pe profit aferent trimestrelor 1 până la 3, apoi calculul pentru trimestru 4 e de fapt calculul final care include toate veniturile și cheltuielile aferente anului, din care se scade ce s-a plătit deja. Acest impozit se plătește luna asta pe 25 martie.

Declarația de acum urma să fie însoțită de plata impozitului aferent Trimestrului 4 + regularizarea situației contabile de final de an. În același articol menționam și următoarea chestie:

Acea plată va pune ceva presiune pe finanțele firmelor mici și mijlocii în special.

Acum întrebare, cine credeți că este afectat cel mai puternic de coronavirus:

  • multinaționalele cu access la finanțare bancare, venture capital și ajutoare de stat?
  • IMM-urile nebancabile?

Presiunea de care vorbeam eu e mai mare pe IMM-uri și mai puțin pe multinaționale. Ori Guvernul PNL a dat liber la toată lumea la neplată! Te cheamă Petrom și ai avut anul trecut profit de 3,63 miliarde RON și cifră de afaceri de 25,5 miliarde RON? E ok, nu trebuie să plătești. Nici tu Gigel SRL cu 3 angajați și cifră de afaceri de 100.000 RON și profit 10.000 RON.

Multe dintre marile companii sunt mai rezistente la șocuri decât IMM-urile. Iar asta nu e o chestie specifică României ci universal valabilă.

În afară de asta eu mai am 2 probleme cu abordarea asta:

  1. Sunt companii care fac bani din pandemia asta: producătorii de măști, echipamente sanitare, lanțurile de supermarketuri șamd. Companiile astea vor face o gălăgie de bani, dar sunt tratate la fel ca acele firme care au zero clienți în perioada asta. Poate am să scriu mai pe larg despre subiect, dar îmi e teamă că ne îndreptăm spre o lume unde profitul rămâne în buzunarele celor care au făcut bani în perioada asta în timp ce pierderile firmelor afectate vor fi suportate de stat.
  2. Companiile aveau deja banii ăștia puși deoparte. Impozitul pe Trimestrul 4 + regularizarea aferentă impozitului pe profit reprezentau o sumă măricică. Banii ăștia erau deja puși deoparte de ceva timp pentru plata. E o idee bună să lași banii ăștia unor firme, dar nu e o idee prea grozavă să îi lași altora. Repet: supermarketurile fac bani în perioada asta. Ce sens are să rămână cu banii ăștia în buzunar când ei deja erau puși deoparte și gata să fie plătiți?

Care vor fi consecințele acestor decizii

Prin faptul că a dat posibilitatea tuturor de a nu plăti impozite, statul român se sabotează singur și pune presiune aiurea pe finanțele publice. Nu era nevoie să lase acei bani băncilor. Nu era nevoie să lase acei bani supermarketurilor și altor companii.

Gaura din buget ar putea declanșa o criză bugetară și va fi folosită ca justificare pentru tot felul de decizii de politică fiscală. Pe de o parte ne vom alege cu taxe mai mari. Pe de altă parte vor fi tăieri drastice și iar voi auzi discursul cu asistații sociali.

Prin chestia asta Guvernul PNL și Ministrul Finanțelor Florin Cîțu au deschis ușa larg unei crize a datoriei guvernamentale. Să sperăm că nu se va ajunge acolo deși germenii ei existau încă de dinaintea epidemiei de coronavirus.

Versiune de printat
Spune-le si altora
Subscribe
Notify of
2 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Gabriel
5 months ago

Excelenta analiza.
Se pare ca avem o “pandemie” de cereri de subventii de stat: HORECA, presa, interpretii de muzica, samd… toti vor sprijin financiar de la stat.
O mica corectie… “Presiunea de care vorbeam eu e mai mare pe IMM-uri și mai puțin pe IMM-uri.”

2
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x