Vom avea un nou credit cu FMI?

În 2006 România era într-un top 10 mondial. Bineînțeles că nu era un top 10 bun ci unul în care nici o țară mică nu prea vrea să fie: cel al țărilor cu cel mai ridicat deficit de cont curent.

Sursă: FT Alphaville

Ce este deficitul de cont curent?

Puteți să vă gândiți la contul curent al unei țări la fel ca la contul vostru de salariu din bancă.

Dacă luați salariul în prima zi a lunii și la final de lună nu ați cheltuit tot, atunci aveți un excedent. Însă dacă până la final de lună ați cheltuit mai mulți bani decât aveați în cont atunci aveți un deficit în contul curent.

Dacă ați cheltuit mai mulți bani decât aveați în contul curent înseamnă că fie:

  • ați cheltuit din economii pe care le aveați
  • ați luat un împrumut de la o bancă sau de la niște prieteni.

Puteți avea niște cheltuieli mai mari într-o lună, poate a trebuit să vă cumpărați mobilă nouă sau un laptop nou sau cine știe ce alte cheltuieli ați avut, dar nu puteți avea un deficit la nesfârșit pentru că și banii din economii se vor termina la un moment dat iar oamenii care v-au împrumutat bani îi vor vrea înapoi.

Cum se traduce asta la nivel de economie? Deficitul de cont arată că o economie își finanțează achizițiile cu bani din afara țării.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


E rău să ai deficit de cont curent? Așa cum ați văzut în exemplele de mai sus nu întotdeauna! De exemplu:

Te-ai mutat în casa nouă și nu ai frigider. Poți face două lucruri în situația asta:

  1. Poți să mănânci în oraș. Asta înseamnă că vei cheltui 20 – 40 RON pe zi.
  2. Poți să îți cumperi un fridiger și să îți faci singur mâncare. Vei cheltui o sumă mare de bani la început pentru a cumpăra frigiderul (hai sa zicem 1,000 RON), dar apoi vei cheltui sume mult mai mici pe mancare pe care o vei găti.

La fel și o economie poate împrumuta bani din afara pentru a construi fabrici sau a pregăti ingineri, IT-iști sau alte activități care să îi aducă venituri în viitor.

Problema cu deficitul e însă că la un moment dat acei bani trebuie dați înapoi. Dar dacă acea economie nu e capabilă să plătească datoriile ajunse la scadență atunci finanțarea se va tăia, împrumuturile nu se vor reînnoi și consumul bazat pe credit va cădea.

Diferența dintre deficit de cont curent și deficit bugetar

Deficitul de cont curent e, așa cum vă spuneam și mai sus ceva ce ține de întreaga economie a României, nu doar de partea guvernamentală. Parte din acel deficit de cont curent provine din faptul că Guvernul României se împrumută din străinătate pentru a acoperi deficitul său bugetar.

Deficitul bugetar e similar cu deficitul de cont curent, dar se referă doar la veniturile și cheltuielile statului, în timp ce deficitul de cont curent ține de cont de ce intră și ce iese din România în materie de bani.

Statul român poate avea excedent bugetar (adică să încaseze mai mulți bani din taxe și impozite) decât cheltuie, dar economia româniei în general să înregistreze un deficit de cont curent pentru că firmele se împrumută din afara țării.

În momentul de față nu acesta e cazul însă pentru că statul român se împrumută din afara țării și contribuie astfel la creșterea deficitului de cont curent.

România înainte și după criza din 2009

România înainte de criză, atât la nivel de firme, dar și la nivel guvernamental se împrumuta în draci din afară. La un moment dat creditorii nu au mai fost dispuși să dea bani firmelor din România sau statului pentru că începuse criza în SUA și Europa. Rezultatul a fost cea mai mare scădere economică din istoria recentă a României pentru că o mare parte din economie funcția cu bani împrumutați de afară. Odată venită scadență acei bani au trebuit să fie returnați. O firmă poate da faliment, dar dacă un guvern falimentează milioane de oameni suferă. Așa că Guvernul României nu a avut de ales și a trebuit să meargă la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană pentru a se împrumuta.

FMI e de regulă ultima soluție pentru țările cu probleme iar credibilitatea României pe piețele internaționale a avut grav de suferit. Pentru a aduce cheltuielile sub control guvernul de atunci, condus de PDL în frunte cu Emil Boc a trebuit să reducă masiv cheltuielile bugetare ceea ce a dus inclusiv la o tăiere a numeroase sporuri pentru bugetari și o diminuare cu 25% a salariului.

Mai mult, leul s-a depreciat și el considerabil astfel încât datoriile au crescut dacă le calculam în moneda națională. O monedă depreciată înseamnă însă exporturi mai ieftine pentru străini, chestie care a redus considerabil deficitul de cont curent.

De curând însă deficitul de cont curent a început iarăși să crească. Iată evoluția lui:

Deficitul e o diferență negativă așa că acele numere sunt cu minus, dar pentru că am generat graficul în open office a trebuit să le afișez cu plus pentru că altfel nu s-ar fi înțeles nimic din el (open office e de rahat la partea de grafice). Sursa datelor e BNR pentru cei curioși.

 

O chestie de menționat la acel grafic, cifrele pentru 2017 sunt pe primele 10 luni, nu pe întreg anul. Dacă ar fi să ajustăm pentru întreg anul pe baza unor estimări de bun simț (media aritmetică a celorlalte 10 luni), atunci ar arăta cam așa:

Vine o nouă criză?

Acum haideți să vă arăt un alt grafic interesant:

Am marcat cu roșu anii în care România a avut un acord cu FMI. Așa cum se poate observa ultimul acord a expirat în 2015. Un an mai târziu deficitul de cont curent aproape se dubla. În 2017 iarăși, pare că deficitul se va dubla iarăși ajungând la valori întâlnite în perioada în care se scoteau bani în draci din țară.

Prin septembrie 2017 o delegație a FMI a venit în vizită în România. Premierul de atunci (ha ha, ce mult pare că a trecut), Tudose, spunea că au venit pentru a se convinge singuri că cifrele avansate de România pentru deficitul bugetar erau reale. Am scris și atunci și o repet și acum: FMI NU FACE VIZITE DE CURTOAZIE!

FMI nu vine niciodată într-o țară pentru a i se flutura hârtii în față, așa cum susține premierul Tudose. FMI vine dacă e chemată pentru discuții referitoare la:

  • un împrumut SAU
  • asistență tehnică oferită României

Iată ce scria parlamentarul liberal Florin Cîțu azi pe facebook:

Haideți să vă scutesc de un click dat aiurea: Aparent România pregătește o echipă care să negocieze un nou împrumut cu FMI. Acum, trebuie înțeles un lucru, Florin Cîțu e membru PNL și, ca orice alt politician, are interesul de a arunca cu rahat în PSD cât mai mult. Dar cu toate astea cred că nu minte și într-adevăr România se pregătește să negocieze cu FMI, chestie pe care o bănuiam și eu încă din toamnă.

Semnele sunt cu siguranță acolo, trebuie doar să vă uitați pe deficitul de cont curent, iar dacă lucrurile vor continua în același ritm, în 2018 cu siguranță vom avea probleme. Un împrumut de la FMI ar pune la adăpost finanțele publice ale României, dar ar trimite și un semnal în piață că România e incapabilă să facă față, de una singură unei viitoare crize economice interne.

Acum, dacă e să mă întrebați pe mine ce înseamnă cifrele astea părerea mea ar putea fi rezumată cam în felul următor:

  • Guvernul PSD e conștient că s-ar putea să o ia pe ulei cu finanțele așa că pregătește un împrumut stand-by cu FMI
  • România nu va trage acei bani decât dacă începe efectiv o criză, chestie puțin probabilă în 2018.
  • O criză economică e puțin probabilă în 2018 pentru că deficitul, chiar și la valoarea de 6 și ceva miliarde poate fi dus, întrebarea e însă care va fi punctul de inflexiune.
  • PSD va începe să deconteze efectele politicilor sale din ultimii ani.

Chiar sunt curios cum se va comunica acel împrumut, atunci când va fi dat publicității. Până atunci așteptați-vă la negări vehemente însă.

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel
De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist. Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Be the first to comment on "Vom avea un nou credit cu FMI?"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*