Două ilegalități, două rezolvări diferite din care una duce la pușcărie

Se dau două situații ilegale și două modalități diferite de rezolvare a problemei. Una din ele te face politician cu bun simț alta te trimite la pușcărie. Ambele sunt însă imorale dar reacțiile sunt complet diferite.

PSD, Voturi și ajutoare sociale

Se dă următoarea situație:

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, fost președinte al PSD Dolj, a fost trimis în judecată de DNA pentru folosirea influenței politice pe lângă directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, coleg de partid cu el. Potrivit procurorilor, Manda ar fi intervenit ca directorul agenției de plăți să se implice ilegal în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești. Mai exact, ar fi intervenit pentru a opri executarea silită a aproape 60 de beneficiari de ajutoare sociale care încasaseră ilegal banii, pentru a obține, în schimb, voturile acestora. sursă

Primul caz e așadar unul pe care probabil orice român îl va identifica aproape instant cu principalele atribute ale corupției:

  • are un politician PSD-ul
  • implică voturi cumpărate
  • e cu oameni care au primit ajutoare sociale nemeritat

Mai e cineva în țara asta care să spună că asta nu e corupție? Probabil că nu, mai ales că e despre PSD, caz în care 90% din români nici nu se mai uită la detalii.

Bani la bancă, prime de la stat și un proces pierdut

Haideți să luăm acum un alt caz:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat împotriva BCR Banca de Locuinţe în dosarul în care Curtea de Conturi o acuza că a acordat prime de stat anuale de până la 250 de euro şi unor persoane care nu au folosit sistemul de economisire creditare (bauspar).(sursă)

Despre ce era vorba concret? Despre asta:

În adresa înaintată instanţei, Curtea de Conturi arăta că de primă ar fi beneficiat şi persoanele sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar şi cele înaintate în vârstă, care ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleaşi familii. Astfel, aceste depuneri nu ar fi avut scopul de a rezulta în contractarea unor credite, ci doar a obţinerii subvenţiei de la stat, în condiţiile în care, arată Curtea de Conturi, BCR BpL acordase doar 2.900 de împrumuturi la 185.000 de contracte încheiate. Suma imputată de Curtea de Conturi BCR BpL era de circa 60 de milioane de euro la acel moment. (sursă)

Raportul Curții de Conturi vorbește despre bonus acordat părinților unor minori în numele minorului, de parcă minorul putea să își ia credit. Aceeași chestie a fost făcută și de Raiffeisen Bank, care și ei au pierdut procesul cu Curtea de Conturi. Puteți citi în decizia ICCJ.

Dar credeți că asta e tot? Ha ha, nu.

Ce credeți voi că ar fi trebuit să facă statul român după decizia definitivă de mai sus? Păi să ia înapoi banii ăia de la banci, nu?

Ei bine, poate în alte țări, dar nu în România unde parlamentarii români de la PSD, PNL, UDMR, Pro România, PMP și minorități au zis că ar fi păcat ca băncile și românii care au beneficiat pe nedrept de acei bani să îi dea și înapoi. Așa că au trecut frumos o lege prin Parlament în sensul ăsta care spune că românii care au beneficiat de acel bonus nu trebuie să dea banii înapoi deși erau acordați ilegal. Legea a ajuns la Iohannis, care însă a trimis-o înapoi. Aia era în decembrie 2020, iar momentan legea figurează ca fiind în continuare în reexaminare.

Sunt cele două cazuri similare?

Chiar așa, sunt oare cele două cazuri similare? Haideți să vedem:

  • Niște români au luat bani ilegal de la stat. Se aplică în ambele cazuri.
  • Banii acordați sunt bani din taxe și impozite. Se aplică în ambele cazuri.
  • Politicienii au încercat să ”rezolve” problema în scopuri electorale. Dacă la faza cu ajutoarele sociale e destul de clar e oare aceeași situație și cu banii din bonificație? Păi legea a fost inițiată pe 3 februarie 2020, dar a fost adoptată abia în noiembrie 2020, cumva fix la timp pentru campania electorală aferentă alegerilor parlamentare din 2020. Coincidență, nu?

Adică nu știu cum arată din perspectiva voastră, dar eu când mă uit la ambele cazuri văd oameni care au beneficiat ilegal de bani din taxe și impozite și cărora politicienii au încercat să le rezolve problema.

Care e problema atunci?

Acum stau și mă întreb de ce Manda de la PSD e pasibil de pușcărie în timp ce inițiatorii legii privind bonificiația sunt bine mersi? Păi cred că e destul de clar: Manda a încercat să rezolve problema ocolind legea. În partea celalaltă a fost ”rezolvată” problema schimbând legislația și gata.

Altfel spus, dacă Manda dădea dădea o lege similară cu cea dată pentru clienții băncilor nu avea problema de acum.

Sesizați cât de bizară e situația?

Pe de o parte mă gândesc că Parlamentul e voința poporului, prin urmare poporul a decis să fie exonerați acei oameni de a rambursa banii din bonificație statului român. E voința poporului, e trecut prin lege deci e ok, nu?

Pe de altă parte mă gândesc că deși rezolvarea încercată de Manda e ilegală, intenția e aceeași iar rezultatul final în ambele cazuri ar fi fost același: bani ajunși ilegal în buzunarul unor români nu ar mai fi fost recuperați de stat. Ambele situații sunt așadar imorale, dar una e legală, cealaltă nu.

de ce nu e deranjat nimeni?

Păi în primul rând pentru că de ani de zile în România avem retorica ”ăștia cu ajutoare sociale nu vor să muncească”. Când românul obișnuit citește știrea cu Manda își confirmă ideea că ajutoarele sociale sunt acordate de stat pentru beneficii electorale. E teritoriu cunoscut prin urmare poate comenta și își poate valida propriile idei.

Când vine vorba știrea cu băncile care au acordat bonus aiurea brusc apare un conflict de idei.

”Economisirea e bună, consumul e rău” e mantra repetată obsesiv peste tot prin presă de toți ”specialiștii” în economie. Ce au făcut oamenii aceia? Au economisit mai mult? Păi nu are cum să fie ăsta un lucru rău.

Ăia care au luat ajutoare sociale au băut probabil banii, de aia trebuie recuperați. Ceilalți au economisit, iar economisitul e bun. Apoi în cazul bonusului de economisire e vorba de bănci, nu de politicieni. Pentru românul obișnuit singurii care comit nasoale în țara asta sunt politicienii, la privat nu există fraudă și nu se comit ilegalități.

Care ar fi concluzia articolului ăsta?

Dacă ești politician și o problemă de rezolvat nu îți murdări mâinile, treci o lege prin Parlament și fă lucrurile elegant.