De ce dezinformează Florin Cîțu – episodul cu inflația

Încep să mă satur să tot scriu despre afirmațiile politicienilor români. Pe de altă parte dacă nu o fac eu văd că nu prea o face nimeni.

Am avut acum ceva timp o discuție halucinantă cu Florin Cîțu pe Facebook și mă gândesc că merită lăsată aici pentru posteritate.

Totul a început de la una din postările sale tipice de pe Facebook în care zice că PSD a mințit, manipulat și distrus economia:

Acum faza e așa: dacă urmăriți știrile economice sau aveți credit la bancă ar trebui să știți în principiu că inflația nu e la 6%.

Seria de date cu valoarea inflației pe anul 2018 poate fi consultată pe siteul BNR:

Data IPC IPC – medie CORE2 ajustat
ian.18 4.32 1.7 2.9
feb.18 4.72 2.1 2.9
mar.18 4.95 2.5 3.1
apr.18 5.22 2.8 3.1
mai.18 5.41 3.3 3.0
iun.18 5.40 3.6 2.9
iul.18 4.56 3.9 2.9
aug.18 5.06 4.2 2.9
sep.18 5.03 4.5 2.8
oct.18 4.25 4.6 2.8
nov.18 3.43 4.6 2.6
dec.18 3.27 4.6 2.5

Maximul de inflație a fost atins în mai 2018, după care inflația a început să scadă. Pe trimestre arată așa:

Data IPC
T1 2018 4.95
T2 2018 5.40
T3 2018 5.03
T4 2018 3.27

Deci de unde 6%?

Ce era de fapt ”inflația” de 6%?

Eram nedumerit așa că am întrebat:

De fapt ”inflația” nu e inflație, e un alt indicator. Dar dl. Cîțu nu spune asta în postare pentru că nu crede că oamenii înțelegeau alt termen.

Ce e și ce nu intră în categoria ”inflație”

Inflația, sau Indicele Prețurilor de Consum (IPC) e un indicator care arată cu cât au crescut, în medie, prețurile la bunurile/serviciile de consum pentru populație. IPC arată cum te afectează pe tine, cititorule, creșterea prețurilor.

Ce spune Florin Cîțu e că acel 6% se referă de fapt la creșterea prețurilor în întreaga economie. Ori asta înseamnă creșterea prețurilor nu doar la populație ci și la bunurile și serviciile vândute între companii.

E relevantă creșterea prețurilor în întreaga economie pentru românul tipic? Păi să vedem, dacă mâine crește prețul oțelului cu 20%, cum va fi afectat un cetățean român oarecare?

Cât tone de oțel cumpără un român într-un an? Are vreo relevanță?

Sau dacă mâine crește prețul paladiului cu 50%, cum va fi afectat românul obișnuit?

Dacă vrem să măsurăm creșterea prețurilor la bunuri și servicii folosim ”Indicele prețurilor industriale” (IPI). Diferența dintre IPI și IPC e următoarea:

  • IPC măsoară inflația la bunuri și servicii consumate de populație
  • IPI măsoară inflația la bunuri și servicii între companii.

De ce avem așadar doi indicatori? Pentru că lui nea Ion i se fâlfâie că a crescut prețul la paladiu. La fel cum și societății Sidex Galați i se fâlfâie că a crescut prețul cartofilor din piață.

Creșterile de prețuri din zona industrială sunt relevante atunci când calculăm PIB-ul în schimb. PIB-ul măsoară valoarea totală a bunurilor și serviciilor create într-o economie. Acea valoare poate crește:

  1. pentru că au crescut prețurile în întreaga economie (lumea spune ”din pix” la creșterea asta) sau
  2. pentru că acea economie a produs fie mai mult, fie a vândut mai bine.

Pentru a putea vedea dacă PIB-ul a crescut ”doar din pix” sau dacă într-adevăr economia a produs mai mult și/sau mai bun trebuie scos din calculul PIB-ului creșterea generalizată a prețurilor. Această creștere a prețurilor se referă atât la consumul populației (IPC) cât și din producția companiilor (IPI). În limbaj tehnic creșterea asta a prețurilor din întreaga economie (adică o combinație de IPC și IPI) se numește ”deflator PIB”.

De ce mă deranjează atât de tare chestia asta

Ați înțeles ce e IPC, IPI și deflatorul PIB? A fost greu?

Bun, acum vă rog să vă gândiți că Florin Cîțu e trimis în Parlament să reprezinte niște oameni. Nu o face pro-bono ci e și plătit pentru asta. Ba mai mult dacă își ia consilieri acei consilieri sunt plătiți din banii statului.

Cu toate astea dl. Cîțu nu crede că oamenii care îl urmăresc (și bănuiesc că sunt și din cei care l-au votat) pot înțelege chestiile pe care vi le-am explicat eu mai sus. Zău, haideți să facem un experiment, dați textul de mai sus cuiva apropiat vouă și întrebați-l dacă a înțeles ce e IPC, IPI și deflatorul. Pun pariu cu voi că 9/10 vor înțelege din prima.

Așa că da, mă deranjează răspunsul lui Florin Cîțu pentru inflația nu a fost 6% în 2018! E fakenews.

Dar cea mai urâtă treabă dintre toate e că justifică fake news-ul prin faptul că altfel nu ar înțelege lumea ce zice. Ori răspunsul ăsta e halucinant!

Voi cum reacționați când citiți un titlu de știre care sună așa:

Agricultorii din Înfundata din Vale folosesc automobile pentru a ara câmpul.

Apoi când dai click și citești poveste afli că de fapt automobilele erau tractoare. Așa că îl întrebați pe autor:

”Boss, de ce nu ai scris automobile în titlu și nu tractoare?”

Iar el îți răspunde:

”Tu crezi că înțelegeau ce e ăla tractor?”

Oare a scris automobile pentru a face niscai clickbait sau pentru că nu credea că ai săi cititori știu ce e ăla tractor?

Și până la urmă are dreptate omul, nu? Și tractorul e un automobil: are roți, motor, poți merge cu el în oraș să îți iei țigări și așa mai departe.

Spune-le si altora

1 Comment on "De ce dezinformează Florin Cîțu – episodul cu inflația"

  1. Cîțu are de citit:

    https://www.facebook.com/gheorghe.piperea/posts/2422842914447986

    Au fost facute publice expunerea de motive si preambulul noii legi anti-camatarie.

    Daca vreti sa vedeti ce pierdeti voi insiva, ce pierde societatea in ansamblul sau si chiar ce pierd bancherii din tolerarea in continuare de catre stat a dobanzilor excesive si a celorlalte abuzuri de putere economica ale bancilor, cititi cele aratate de mai jos si distribuiti la prieteni si cunoscuti. Ba chiar si la “dujmani”. De exemplu, puteti sa ii dati o lectie de macro-economie si de politici economice senatorului-tiribomba Catu, cel cu apocalipsele financiare zilnice, punandu-i la dispozitie acest text de 15 pagini prin postari repetate pe pagina sa de facebook. La fel puteti face cunoscute in aceeasi maniera si consultantilor libertarieni ai lui Orban L. sau propagandistilor lui “Manole” Isarescu.

    Daca, mai degraba credeti ca “mai bine robor decat dictator”, atunci nu va obositi – 15 pagini sunt multe si greu de citit.

    https://www.juridice.ro/essentials/3029/proiectul-legii-privind-protectia-consumatorilor-impotriva-cametei-si-a-altor-forme-de-abuz-de-putere-economica-expunerea-de-motive-si-preambulul

Leave a comment

Your email address will not be published.


*