Despre UiPath, firma românească evaluată la 1 miliard de dolari

Cred că e știrea economică a lunii martie: o firmă românească ar valora (zic unii) peste 1 miliard de dolari. Numele ei este UiPath și se ocupa cu dezvoltarea de software pentru automatizare a proceselor din companii. Puteți găsi un interviu și informații despre chestia asta într-un interviu pe profit.ro, pe Digi24, Hotnews

Bucurie mare, dar, eu sunt mai sceptic de fel și tind să privesc știrile astea cu reținere. Să vă explic și de ce:

Evaluarea nu prea ține

Asta e poate cea mai evidentă problemă. S-a ajuns la acel miliard printr-un procedeu de evaluare foarte inexact. Un fond de investiții a băgat niște bani în firmă primind la schimb acțiuni. Folosind regula de 3 simplă s-a făcut un calcul: dacă X% din acțiuni valorează 100 de milioane de euro înseamnă că 100% din firmă valoarea Y milioane. În cazul de față calculul a dat o sumă peste 1 miliard. Problema cu estimarea asta e că nu ține cont de veniturile pe care compania le genereaza ci se bazează mult pe sentimentele investitorilor. Sunt numeroase cazuri de companii care au primit bani de investiții, au fost evaluate la sume considerabile și apoi s-au vândut pe sume uneori și de 10 ori mai mici decât valoarea estimată inițial.

De curiozitate am încercat să caut veniturile companiei însă în afară de afirmații vagi pe tema asta nu am găsit mare lucru:

De exemplu toate comunicatele de presă ne anunță că UiPath a avut o creștere a veniturilor de 500% din 2015. EY zice așa:

The company is at the forefront of the digital business revolution achieving over 500% yearly revenue growth since 2015.

Ca regulă generală, dacă veniturile unei firme cresc cu mai mult de 100% înseamnă că sunt mici.

Techcrunch zice fix acelasi lucru despre venituri semn ca e luat copy+paste din același comunicat de presă:

As of the end of 2017, UiPath’s revenues were on a rate of 500 percent growth annually and from what we understand it’s growing even faster now.

Business Review ne oferă ceva mai multe informații pe subiectul venituri:

UiPath is a Romanian company with its HQ in the United States of America and offices in six countries. The company aims to reach revenues of around USD 100 million in the next 4-5 years.

Așadar vor să atingă 100 milioane de dolari în următorii 4 – 5 ani, iar afirmația asta vine dintr-un articol din Aprilie 2017. Corelat cu creșterea de 500% asta ne spune că vorbim de venituri la nivelul de zeci de milioane de dolari, ceea ce ar înseamna că evaluarea curentă e probabil multiplu de 20 – 30 a veniturilor anuale.

Dacă UiPath are nevoie de 4-5 ani să ajungă la 100 de milioane venituri, dar e evaluată la peste 1 miliard, cred că vorbim de un pic prea mult optimism. Totuși cât de mare e piața lor, poate acel optimism se justifică, nu?

Techcrunch ne oferă o informație interesantă. Întreaga piață în care activează UiPath e estimată a valora undeva la 3 miliarde de dolari în 2021 și 8,75 miliarde în 2024, ceea ce e foarte foarte puțin:

RPA as a market is on something of a growth tear at the moment. Grand View Research forecasts that RPA services will be a $8.75 billion market annually by 2024, while Forrester projects revenues of $2.9 billion by 2021.

Ca și termen de comparație, piața mondială de șosete e estimată a atinge 11,6 miliarde în 2023. Piața pe care activează UiPath va fi mai mică de atât. Permiteți-mi să fiu rezervat în privința evaluării.

Riscuri

Asta nu înseamnă că nu poate deveni o chestie mare, dimpotrivă, sunt sigur că e softwareul pentru roboți va deveni o chestie importantă.

Pe lângă evaluarea mult prea optimistă eu mai văd o problemă: ceea ce face UiPath poate fiu făcut de inteligența artificială! Iar aici Google și IBM au mai multă experiență decât UiPath. Riscul e cu atât mai mare cu cât roboții industriali fac de regulă chestii repetitive, deci nu e nevoie de un AI foarte deștept. Dacă poți avea o mașină care să se conducă singură, poți pune un AI să miște roboții aceia, fără să ai neapărat nevoie de software separat.

Un alt potențial risc cu care se confruntă compania asta e diversitatea portofoliului de clienți:

  • Companii de servicii, ex: Deloitte, EY, PwC, Accenture
  • Companii de producție, ex: BMW Group, Dairy Farm Group,

Înțeleg că sunt procese care pot fi automatizate, dar sunt diferențe foarte mari între automatizarea unei munci făcute de oameni și munca facută de roboți de producție. Ce încerc să spun e că nu pare să existe o specializare anume, UiPath pare a automatiza cam orice tip de proces într-o companie, fie că e vorba de muncă repetitivă făcută de oameni, fie cea făcută de roboți.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


De ce e importantă diferențierea asta?

Pentru că munca de automatizare a proceselor umane dintr-o companie presupune analiză a acelor procese, chestie pentru care îți trebuie consultanți specializați. Mai nasol e că după analiza aia ai nevoie de alți oameni care să scrie software specializat pentru respectiva companie. Faza e că deja există companii care fac treburi similare. Ba mai mult există ecosisteme întregi care încearcă să automatizeze procesele astea, plecând de la Microsoft și mergând până la SAP ori Salesforce.

Roboții în schimb sunt diferiți, acolo ai nevoie de alt tip de consultanți, unii care se pricep la inginerie poate sau electronică sau mai știu eu ce proces industrial. Aici pare a fi o pâine de mâncat pentru UiPath, deși repet, din cauza complexității mai reduse (comparativ cu munca umană) există riscul să se bage Google în piață și să rupă tot.

După mine, pentru ca UiPath să aibă succes în lumea automatizării (procese umane sau roboți) trebuie să poate livra soluții de automatizare care ele însele să fie automatizate! Ori pentru asta trebuie sa automatizeze procesul de creare a software-ului chestie care nu e foarte facilă dacă proiectele lor sunt atât de diferite și necesită analiză de la caz la caz. Dacă nu reușește să facă treaba asta va concura cu toate celelalte companii care dezvoltă software și nu prea văd cum va reuși să se diferențieze de ele. Ba mai mult, riscă să fie făcuți bucăți de Google sau o altă companie care va putea automatiza treaba asta. Nu mă înțelegeți greșit, poate fi un business de succes strict ca și firmă de creare de software, dar nu o firmă cu o valoare de peste 1 miliard de dolari.

În interviurile de mai sus Daniel Dines, CEO UiPath vorbește de folosirea acelor fonduri primite de la fondurile de investiții pentru dezvoltarea unor soluții bazate pe inteligență artificială, ceea ce pare să îmi confirme faptul că oamenii înțeleg și ei riscurile de mai sus.

Chestii care nu mi-au plăcut la interviuri

Imediat după anunțul referitor la finanțare au apărut mai multe interviuri cu Daniel Dines, CEO UiPath (linkurile la începutul articolului). Interviurile sunt ok în mare parte, deși nu veți găsi nimic extraordinar în ele, dar sunt și câteva chestii stranii:

  • Ni se spune că UiPath nu are procese, dar cumva ăsta e un lucru bun pentru că haosul care rezultă din asta stimulează creativitatea. Fie spune chestia asta pentru a arăta că ei sunt diferiți (pot să înțeleg asta ca pe o unealtă de marketing), fie e adevărat situație în care e cam nasol. Poți spune că e haos creativ într-o echipă în care fiecare se cunoaște cu fiecare. Dar o firmă cu mai multă de 50 de angajați are nevoie de proceduri. Personal, nu aș băga bani într-o companie care spune că automatizează procedurile altora, dar ea nu are proceduri proprii. Nici nu înțeleg de ce ai spune asta într-un interviu, altfel decât dacă ți se pare că e bună ca strategie de marketing, dar s-ar putea să îți facă mai mult rău decât bine.
  • Aflăm de asemenea că poți fii o firmă necorporatistă dacă angajezi oameni deștepți și nu-i constrângi cu reguli corporatiste. Cred că nu au înțeles exact ce înseamnă corporația. Orice firmă are reguli de comportament și atitudine. Faptul că nu îi pui să vină la costum sau le permiți program de lucru flexibil ori munca de acasă nu e ceva inovator și corporațiile fac asta deja de ani buni. Probabil vor să se definească diferit de marile companii printr-o cultură ”rebelă” și mai flexibilă din punct de vedere uman, dar sună straniu să spui că nu constrângi oamenii cu reguli corporatiste când acele reguli definesc relația angajat – angajator.
  • Ni se zice că piața pe care activează compania e imensă și compania poate crește de 4-5 ori. Ori asta e straniu un pic din moment ce estimările de care aminteam mai sus pun piața lor sub cea de vânzare a șosetelor cel puțin în următorii 5 ani.
  • Faptul că ei sunt produsul învățământului comunist. E o afirmație ciudată având în vdere că în învățământul comunist nu se studia MySQL sau programare. Mai mult CEO-ul UiPath, Daniel Dines a studiat la Universitatea București între 1990 și 1997, adică după perioada comunistă. Și da, contează chestia asta pentru că în regimul comunist educația era fundamental diferită de cea de după 90. Școlile aveau o poză cu Ceaușescu în fiecare clasă, ceea ce spunea profesorul era sfânt, indiferent că era bine sau rău, elevii erau trimiși la cules de porumb pe câmp și curiculum studiat era blocat în anii 60. Nu aș face un subiect de mândrie din scoala comunistă română. Cu atât mai mult cu cât calculatoarele erau inexistente în ea până la nivel universitar.

Concluzii

Sumele acordate ca finanțare sunt uriașe, dar evaluarea de 1 miliard e nerealistă în momentul de față. Piața pe care activează e mică și există riscul de a fi ucisă din fașă de companii care sunt mult mai avansate în ceea ce privește inteligența artificială.

Una peste alta am avut o senzație stranie citind sau ascultând acele interviuri pentru că în permanență mi se părea că optimismul discursului e mult peste cotele cu care sunt eu confortabil. M-aș bucura ca UiPath să devină un succes global și să îi putem pune lângă Bitdefender ca importanță, dar drumul până acolo e lung, dificil și plin de pericole.

Be the first to comment on "Despre UiPath, firma românească evaluată la 1 miliard de dolari"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*