Despre taxele neplătite de firma surorii lui Barna

Cred că sunt necesare câteva idei legată de partea de taxe a anchetei Rise despre Barna și fonduri europene, din perspectiva unui consultant fiscal.

Despre serviciile de consultanță

Atunci când o firmă mică, cu 5 angajați în croitorie, considerați defavorizați și plătiți cu minimul pe economie, cumpără:

– studiu de piață de 45.000 RON și
– servicii de management de 30.000 RON

orice consultant cu un pic de experiență se va uita un pic ciudat la situația asta. Am avut clienți firme multinaționale care nu erau dispuse să plătească astfel de sume pentru consultanță de care chiar aveau nevoie. Cu toate astea o firmă cu 5 angajați în croitorie dă o gălăgie de bani pe consultanță externă.

Despre banii datorați statului 

Ulterior firma de croitorie dă faliment, dar nu fără a lăsa o datorie de 100.000 RON către bugetul de stat, sumele datorate fiind contribuții sociale pentru angajații defavorizați. Nu intru în discuția ”de  ce a dat firma faliment deși a cumpărat servicii de management”. Vreau să vă explic însă o chestie legată de angajații firmei.

Ei bine angajații ”defavorizați” (conform proiectului european pentru care s-au alocat bani) sunt singurii care au avut de suferit din povestea asta, pentru că:

  • Firma nu a plătit contribuția de sănătate – Asta înseamnă că cele 5 croitorese NU au putut beneficia de asigurarea de sănătate de stat. În afară de servicii de urgență nu aveau dreptul la alte servicii medicale dacă se îmbolnăvea în perioada respectivă.
  • Firma nu a plătit contribuția de pensie – Neplata contribuției de pensie de către angajator nu suspendă stagiul de cotizare la pensia de stat din fericire. Puteți mulțumi companiilor de stat care fac același lucru pentru chestia asta. Dar acei angajați nu au pupat nimic în materie de pensie Pilon II (aia pentru care se luptă USR în teorie) în perioada respectivă. De asemenea pensia lor va trebui asigurată din banii altor plătitori.
  • Firma nu a plătit asigurarea de șomaj – Neplata asigurării de șomaj înseamnă de către angajatori înseamnă că angajații, în cazul în care se închide firma, nu pot beneficia de ajutor de șomaj. De ce? Pentru că e nevoie de 12 luni de stagiu de cotizare, care necesită plata  efectivă. Asta înseamnă că atunci când s-a închis firma angajatele nu au putut beneficia de ajutor de șomaj.

Nu în ultimul rând trebuie amintit că:

  • Reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă era considerata evaziune fiscala in 2015 conform Legii nr. 241/2005. Contribuțiile sociale sunt impozite reținute la sursă. Legea a suferit însă niște modificări de-a lungul timpului. Așadar nu e clar în ce perioadă nu au fost făcute plățile și ce versiune a legii se aplica. Dar dacă a existat intenție atunci e posibil ca fapta să se fi încadrat la evaziune fiscală. Prea multe necunoscute pentru a spune cu siguranță din păcate.
  • ANAF nu a putut recupera nimic din prejudiciu pentru că activele companiei în faliment nu puteau fi valorificate, fiind transferate firmei de consultanță. Așadar contribuabilul român a trebuit să achite gaura din buzunarul propriu.