Despre rezultatul USR la europarlamentare

Am scris anterior despre rezultatele PSD și PNL la aceste europarlamentare, concluzia fiind că PSD nu stă chiar atât de prost iar PNL nu atât de bine. Am lăsat USR pentru o discuție separată pentru că lucrurile sunt ceva mai complicate în cazul lor.

Ca o notă de început: voi folosi PLUSR pentru a descrie alianța USR – PLUS.

Care erau așteptările pentru USR?

USR a luat la alegerile din 2016 un scor apropiat de 9% (8,92% la Senat și 8,87 la Deputați). Scorul a fost o performanță istorică având în vedere că partidul în sine a fost încropit pe ultima sută de metri. Ba mai mult, acest 9% a făcut din USR al treilea partid ca importanță a României.

Pe fondul nemulțumirilor aduse de prezența lui Liviu Dragnea la cârma PSD, dar și a Vioricăi Dăncilă, cam toată lumea se aștepta ca alegerile să aducă un scor mai mare pentru USR decât cel obținut la alegerile din 2016. Odată cu apariția alianței USR – PLUS a devenit chiar mai evident că noul PLUSR nu are cum să nu prindă un scor mai bun pentru că o parte din electoratul PLUS părea diferit de cel USR.

Cât de bun însă putea fi acel scor? Aici lucrurile deveneau neclare pentru că sondajele variau destul de mult: de la 14% la de la 21%.

Un scor de 14% ar fi fost perceput ca unul foarte prost, având în vedere alianța celor două partide. Un scor de 21% (mai mare de 20% de fapt) ar fi însemnat că acele sinergii despre care se tot vorbea sunt reale.

Marți seara (28 mai), BEC anunța că USR luase 21,78% din voturi.

 Cui se datorează acest rezultat?

Sunt mai mulți factori care au dus la acest rezultat. Nu sunt membru USR sau PLUS așa că luați ce vă spun cu un strop de sare pentru că nu cunosc partidul altfel decât din informații publice.

1. Erodarea normală a partidului aflat la conducere.

Orice partid aflat la guvernare își pierde din votanți. Asta e regula! De ce? Pentru că:

  • Măsurile nepopulare,
  • scandaluri cauzate de opoziție,
  • incompetenți care ajung în funcții de conducere
  • sau pur și simplu ghinion

Aceștia sunt toți factori care duc, inevitabil, la o erodare a scorului electoral pentru partidul aflat la putere. E o chestie care se întâmplă în orice democrație iar partidele care ies mai puternice dintr-un ciclu de guvernare sunt excepțiile, nu regula.

E valabil și pentru România și PSD, care a obținut un nesperat 45% la alegerile din 2016. Acel rezultat era însă pe fondul unei guvernări tehnocrate și a unei opoziții apatice. Din punctul ăsta de vedere era normal ca la alegerile din 2019 și (probabil) la cele din 2020 PSD să obțină un scor mai prost.

De altfel, PSD guvernează România direct sau indirect din 2012 neîntrerupt. Guvernul tehnocrat al lui Cioloș din 2016 a fost de multe în situația de a nu putea trece legi doar pentru că Parlamentul îi era ostil și putea oricând să voteze o moțiune de cenzură care să îl dea jos. Așa că lunga domnie a PSD și scorul bun din 2016 sunt excepție, iar scorul mic de acum e cât se poate de normal.

2. Liviu Dragnea & Viorica Dăncilă

O parte consistentă din scorul electoral excelent al USR se datorează lui Liviu Dragnea și Vioricăi Dăncilă. Atenție, nu lui Mihai Tănase sau Grindeanu, foști prim-miniștri PSD ci eminamente Vioricăi Dăncilă și lui Liviu Dragnea.

Viorica Dăncilă a făcut votantul obișnuit PSD să îi fie rușine cu propriul vot! Una e să te perceapă electoratul ca un geniu malefic și alta e să vadă că ai pus șef al guvernului o persoană care apare ca prim rezultat pe google când cauți expresia ”proasta satului”.

Iar Dragnea a pierdut la rândul lui capital politic prin:

  1. Schimbarea a 2 premieri PSD și apoi acuzarea lor că ar fi cu ”statul paralel”. Adică merge odată, merge a doua oară, dar dă-l dracu de stat paralel că nu el a pus pe Dăncilă prim ministru.
  2. Numirea Vioricăi Dăncilă în fruntea Guvernului. Gafele Vioricăi Dăncilă și loialitatea sa față de Dragnea a făcut lumea să creadă că Dragnea a numit intenționat pe cineva slab la Guvern. Ori nu poți cultiva naționalismul și prostia în același timp.

Toate chestiile astea au făcut ca votantul loial PSD tipic să se rușineze în a vota PSD. Unii au votat cu Ponta, alții au rămas acasa. Ba mai mult, omul de rând, care poate nu s-ar fi băgat la vot în mod normal a mers de data asta tocmai pentru a scăpa de Dragnea și de Dăncilă. Chestia asta a împins scorul USR în sus atât ca număr (votul de ură împotriva lui Dragnea) cât și procentual (prin demobilizarea votanților PSD).

3. Klaus Iohannis

Președintele României e unul din principalele motivele pentru care USR a obținut acest scor. În lipsa referendumului propus de Klaus Iohannis sunt șanse mari ca USR să nu fi atins acest scor. Asta pentru că:

  • USR a marșat puternic pe tema justiției – Iohannis le-a pus subiectul pe tavă prin referendum iar USR a obținut un scor foarte mare. Vom vedea mai jos de ce totuși acest cadou se va întoarce împotriva USR.
  • Referendumul a scos la vot oameni care altfel nu ar fi votat în mod normal la alegerile europarlamentare. Sunt șanse mari să nu îi mai vedem pe o parte din acești oameni la alegerile viitoare, dacă justiția nu rămâne pe agendă însă.

Știu că sună nasol, dar USR ar trebui să îi trimită lui Iohannis o sticlă de șampanie după ce află rezultatul final. Iohannis a contribuit la acel scor poate la fel de mult ca membrii PLUSR care au făcut campanie.

4. Mersul prin țară în campanie

Mersul pe teren poate apropia politicienii de votanți. USR era un partid cu potențial concentrat însă în câteva areale urbanizate ale României. Am scris despre campania ”Fără penali” că e o armă cu două tăișuri și riscă să se întoarcă împotriva USR. Comentariile rămân valabile, însă acea campanie a avut și un efect pozitiv cert: a făcut USR să meargă pe teren.

USR practic a trecut de la un partid cu o bază puternică în câteva orașe mari la un partid cu o distribuție a voturilor ceva mai împrăștiată geografic. Dacă vă uitați pe distribuția teritorială se poate observa că rămâne un partid eminamente urban. Dar acel urban acum s-a extins spre reședințele de județ și municipii. Ori acestea erau teritoriul tradițional controlat de PNL și PSD.

Rezultatul la aceste alegeri nu ar fi fost același însă în lipsa miilor de voluntari și membri USR și PLUS care au bătut țara în lung și în lat. Dacă PLUSR vrea să dedice cuiva rezultatul, atunci cu siguranță ei ar trebui cu siguranță să fie primii pe listă.

5. PNL-ului

S-a tot spus prin online că PNL e tot un fel de PSD, dar galben. Cele două partide sunt teribil de similare, fiind puternic ancorate în teritoriu, moștenitoare ale sistemului comunist (PNL prin PDL) și conservatoare. Ba mai mult cele două au fost și într-o căsătorie electorală, sub numele de USL. Aparent lumea nu a iertat trădarea asta PNL-ului. Ba mai mult nici PNL-ul nu a făcut suficiente eforturi pentru a arăta că e diferit de PNL.

Și ca să fie treaba treabă niște membri PNL au fost și prinși împărțind afișe false cu USR, o chestie care a surprins pe toată lumea.

Sunt probabil destul de mulți votanți care au ales USR nu din convingere ci din lipsa unei alternative. Acea alternativă putea fi PLUS, dar iată că USR și PLUS sunt într-o alianță și alternativa a dispărut.

Cine nu vrea să voteze aceleași partide la nesfârșit nu are de ales și va vota USR.

6. Dacian Cioloș?

Nu îmi e clar cât din scorul USR i se datorează lui Dacian Cioloș. Deși a fost permanent în campanie, Cioloș nu a fost teribil de vizibil în media. Se pare că în lipsa atacurilor PSD la adresa lui persoana lui Dacian Cioloș nu generează natural foarte multă atenție.

Aș fi naiv dacă aș crede că prezența sa nu a contat. A avut în mod cert un efect, dar nu e clar cât din acest scor i se datorează având în vedere că nu a făcut nimic remarcabil în campania aceasta.

Cum am zis și mai sus, scorul PLUSR a fost dus mult în sus de voluntarii care au cutreierat țara în lung și în lat. Judecând lucrurile strict prin prisma campaniei electorale pentru europarlamentare omul politic Cioloș pare over-rated.

7. Lipsa scandalurilor

Dacă spuneam mai sus că USR ar trebui să trimită o sticlă de șampanie președintelui, poate ar trebui să trimită una și consilierilor PSD. De ce? Pentru că PSD a avut o campanie în care a evitat confruntarea directă. Practic PSD nu a ieșit la atac precum în alte dăți. Nu am mai auzit de ”Cioloș fiul lui Soroș” sau alte chestii de genul. Pe de altă parte nici membrii USR / PLUS nu au mai spus sau făcut tâmpenii.

Posibil ca de la nivelul USR să fii venit directiva ca lumea să citească de 3 ori înainte să posteze ceva. Mai mult, scoaterea lui Andrei Caramitru de sub titulatura de ”consilier al lui Dan Barna” a calmat spiritele în rândul multor votanți. Andrei Caramitru, în cazul în care nu știați era o figură polarizatoare cu câteva derapaje urâte în mediul online.

Nici Oana Bogdan nu ne-a mai onorat cu ideile ei așa că lumea s-a calmat. Chestia asta a ajutat pentru că lumea s-a dus cu inima (ceva mai) împăcată să voteze USR.

8. Nu au guvernat niciodată

Spuneam mai sus că uzura guvernării continue din 2012 și-a lăsat amprenta asupra scorului electoral al PSD.

Faptul că USR nu a guvernat niciodată e un avantaj în cazul de față pentru că nu prea li se poate reproșa mare lucru. De altfel, chiar și în prezent, când li se aduc reproșuri celor de la USR sar imediat fanii lor cu ”ce vrei să facă cu PSD la putere?”.

E mai greu să rămâi la putere decât să ajungi la putere. Iar neprihănirea asta politică a PLUSR va ajuta alianța în acest ciclu electoral. Odată ajunși la putere așteptările de la ei vor fi foarte ridicate iar pretențiile de a livra măsurile promise pe măsură.

Cui NU se datorează acest rezultat

Cred că ar trebui menționate și câteva idei legate de lucruri care nu au dus la acest scor.

USR a avut un program electoral vag pentru alegerile europene. Spun vag pentru că temele din programul lor electoral erau naționale, dar se mergea pe ideea de a pune acel ”ceva” în legislația UE.

Tema nr. 1 a USR a fost justiția pe plan național. Ce zicea programul lor electoral pentru europarlamentare? Păi USR va propune să se facă justiție la nivel de UE! UE are însă alte priorități. Adică să fim realiști, francezii sau germanii nu vor accepta ca românii să le spună cum se luptă cu corupția.

Toate temele lor naționale au mers pe aceiași direcție: luăm o problemă românească și o rezolvăm prin includerea ei în legislația UE ca să nu o mai schimbe PSD-ul.

Nici cu temele lor naționale nu stau prea bine: programul lor economic e sub orice critică de slab, cu numeroase greșeli elementare. Cel pe educație a fost și el criticat puternic pe aceleași considerente de calitate.

Așa că sper că oamenilor din PLUSR le e clar: Nu programul electoral le-a adus voturile acestea!

Probabil că asta e cea mai mare slăbiciune a lor în momentul de față.

Riscuri pentru USR

Odată cu acest scor vor crește și riscurile pentru PLUSR.

1. Creșterea atacurilor dintre USR și PNL

Scriam mai sus că USR și-a extins masa de votanți în teritoriu spre majoritatea reședințelor de județ. Acele teritorii erau tradițional ale PNL și PSD. Deși e un lucru bun, aceste victorii vor pune PNL în gardă și vom asista la o întețire a atacurilor între cele două partide. Nu e însă ceva neobișnuit, scriam de o ruptură USR – PNL prin iulie anul trecut și argumentam atunci că:

PNL e un partid cu o poziție în teritoriu puternică, cu numeroase primării, în special în zona Transilvaniei. Structura de putere a PNL e similară cu a PSD-ului, acolo unde prezența în teritoriu dictează de multe ori și reprezentarea la vârf (să nu uităm că Iohannis a ajuns președinte după ce a fost primar al Sibiului).

USR în schimb e un partid exact invers: prezența lor în teritoriu e slabă, au foarte puține primării deși la nivel de Parlament sunt bine reprezentați. Această inversare a piramidei e una periculoasă pentru USR pentru că nu prea are oameni ”la firul ierbii”, o slăbiciune care le poate deveni fatală. PSD și PNL știu asta, motiv pentru care au toate motivele de a încerca să își consolideze pozițiile din teritoriu. USR e clar dezavantajat și are toate motivele să conteste modificarea asta.

Extinderea USR nu este însă una sigură. Să nu uităm că PNL e totuși un partid cu un număr mare de primari, câteva consilii județene și resurse în teritoriu considerabil mai mari decât USR. PNL își va apăra cu dinții prezența în teritoriu, în special acum când vede că adevăratul rival nu e PSD ci USR.

2. Să creadă că voturile de ieri sunt egale cu voturile la alegerile interne

Scorul bun al USR corelat cu condamnarea lui Dragnea pare să fi condus la o euforie generală. Am explicat mai sus că o parte din scorul USR provine din factori conjuncturali:

  • referendumul,
  • PSD la guvernare continuu din 2012,
  • prezența Vioricăi Dăncilă și a lui Liviu Dragnea în fruntea statului).

Acești factori nu se vor repeta la următoarele alegeri. Amintesc asta pentru că USR nu va putea conta pe acești factori la următoarea rundă de alegeri.

Mai mult, alegerile europarlamentare sunt doar atât: alegeri europarlamentare. Vor trimite niște oameni în Parlamentul European ca urmare a lor. Dar impactul asupra guvernării din România e doar la nivel de semnal politic, nu și de acțiuni concrete. Lumea e nemulțumită de PSD, dar PSD conduce în continuare țara.

Vor trebui să replice rezultatul excelent și la alegerile parlamentare din 2020 dacă vor să ajungă la guvernare.

3. Să se bazeze în continuare pe justiție în campanie

Ziceam mai sus că referendumul a fost un cadou al lui Iohannis pentru USR. Doar că acel referendum se va dovedi o armă cu două tăișuri:

  1. Pe de o parte a ajutat PLUSR la un scor bun la europarlamentare
  2. Pe de altă parte a făcut întreaga retorică a PLUSR inutilă la următoarele alegeri.

Știu că multă lume îmi va sări în cap pentru asta: ”dar ce mă, a rămas România fără corupți?”. Nu, nu a rămas fără corupți, dar a rămas fără personajul cel mai vizibil.

Tot ce trebuie să facă PSD acum e să bage capul la cutie până în 2020 și tema corupției va muri. Iar Iohannis știa asta când a convocat referendumul.

PLUSR nu are de ales și va trebui să găsească o altă temă pentru alegerile parlamentare din 2020. Nu va renunța complet la justiție, dar nu se poate baza doar pe asta.

Spuneam mai sus că programele lor electorale sunt praf. Dacă nu își vor îmbunătăți consistent aceste programe îmi e tare teamă că nu vor atinge din nou scorul de la europarlamentare și vor fi dezamăgirea alegerile din 2020.

Concluzii

PLUSR a obținut un scor excelent la aceste alegeri europarlamentare. Dar o parte din acest scor se datorează unor factori care nu vor mai fi prezenți la alegerile din 2020. PLUSR trebuie să lucreze acum mai bine la programul lor electoral și să se pregătească de atacuri mai puternice, în special dinspre PNL.

Spune-le si altora

Be the first to comment on "Despre rezultatul USR la europarlamentare"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*