Cum privim democrația americană în momentul acesta

Probabil știți de chestiile care se întâmplă prin SUA acum: epidemie de coronavirus scăpată de sub control, proteste, statui distruse, un președinte care întărâtă în loc să calmeze și alte nasoale.

Oamenii care se uită la ce se întâmplă acolo se împart în două categorii, așa cum remarcau cei de la Financial Times.

Împăratul nu are haine

Pe de o parte sunt cei care realizează că Împăratul nu are haine. Nu cred că se putea o metaforă mai bună pentru situația de acum, având în vedere felul în care se comportă Trump.

Finalul secolului american a fost prezis de multe ori, dar iată că, pe partea de imagine externă cel puțin, SUA pare să arate că nu este un model de urmat.

Exact asta spune și unul din oamenii intervievați de Financial Times:

Dele Olojode, a Pulitzer Prize-winning journalist who splits his time between South Africa and the US, agrees that Floyd’s killing marks what is merely the latest deracination of America’s image. “What you see is a thoroughly humiliated US whose reputation is in shreds,” he says. “Large numbers of people outside the US — and perhaps inside — are beginning to think that maybe the empire is over. I think Covid has done this,” he says, referring to the haphazard US response to the pandemic. “Suddenly everybody knows the emperor has no clothes.”

Puterea și fascinația proiectată de SUA a ascuns întotdeauna clivaje puternice în societatea americană. Aceste probleme nu sunt de ieri ci au o istorie lungă. Pe de altă parte problemele astea nu sunt principiale. Populația de origine africană din SUA care trăiește astăzi a avut străbunicii sclavi. Mulți din cei care sunt în viață azi au prins perioada în care școlile și cam toate instituțiile publice din sudul SUA erau segregate.

SUA s-a mai confruntat cu astfel de probleme în trecut așa că ar trebui să ne întrebăm: de ce acum? Ei bine, acum pentru că se suprapun mai multe crize și pentru că azi avem telefoane și social media prin care putem vedea la prima mână situația. În 1990 ce a pățit George Floyd nu ar fi ajuns sub ochii întregii planete.

La ce standarde ne raportăm

Asta e o întrebare foarte importantă. Iară și un paragraf interesant din Financial Times:

But Mr Olojode, a Nigerian, argues that, despite this, the US continues to exert an irresistible pull on the world’s imagination. “The reason it has suffered this terrible blow to its reputation is because it holds itself to a higher standard and the world holds it to a higher standard,” he says, adding that America is always trying to correct course and recapture the ideals expressed in its founding documents. “The world is not protesting that Xi Jinping is locking up 1m Uighurs,” he says of the re-education camps that sprang up in western China in 2017. “Nobody holds China to that kind of standard.”

Omul pune punctul pe ”i”: în China populația uigură stă în tabere de concentrare, dar nu sunt proteste nicăieri în lume. De ce îi pasă planetei de SUA, dar nu de China?

Pentru că la SUA mai toată lumea se uită ca la un etalon, fratele mai mare cu carieră de succes care nu are voie să dea greș. SUA, prin retorica lor privind democrația și-au setat singuri un standard foarte înalt. Nu poți cere altor țări să respecte minoritățile (a se vedea cazul Serbia și Kosovo), dar tu să nu faci la fel acasă.

Imaginea SUA e construită pe astfel de politici de răspândire a democrației, chestie la care a contribuit foarte mult și Hollywood.

Aruncați o privire la toate filmele americane cu eroi și super eroi și o să vedeți tema protejării celui mic și neajutorat. De asta lumea civilizată are pretenții mai mari de la SUA și aproape deloc de la China.

Ce se întâmplă însă în Statele Unite? Ei bine, e doar o etapă normală a oricărei democrații, partea în care fie se reinventează fie dispare.

Reinventarea democrației americane

Ceea ce se întâmplă acum în Statele Unite e, după mine, o consecință a problemelor economice și sociale pe care țara le ignoră de prea mult timp.

Democrația americană e una funcțională, dar cu toate astea ea nu a reușit să găsească soluții pașnice la aceste probleme. Rasismul instituționalizat nu e o trăsătură a mandatului președintelui Trump ci a fost prezent și în timpul mandatului lui Obama. Diferența e că Obama a încercat să aplaneze conflictele, Trump e interesat să pună gaz pe foc.

Dar asta nu schimbă cu nimic faptul că acest rasism se găsește peste tot în SUA, nu doar în statele americane din sud sau în cele controlate de republicani. Rasismul e larg răspândit inclusiv în statele democrate. Ori asta arată că problema rasismului e transpartinică.

Același comentariu se aplică și în cazul măsurilor economice: majoritatea republicanilor și a democraților privesc lucrurile cam la fel când vine vorba de atitudinea față de muncă și cheltuieli sociale, adică să nu dăm bani la săraci că îi sparg pe băutură și droguri.

A fost nevoie de ascensiunea lui Bernie Sanders, un politician independent și socialist declarat pe față, ca teme de natură socială să ajungă pe agenda politică a democraților.

Ceea ce vedeți acum în SUA e o demonstrație a ce înseamnă vocea maselor într-o democrație care nu reprezintă interesele unui număr mare de oameni. Acele proteste arată faptul că partidele politice și calea politică de rezolvare a acestor probleme nu funcționează. În astfel de circumstanțe revoltele sunt un lucru obișnuit.

Democrația americană e vie și încearcă așadar să își corecteze propriile neajunsuri prin aceste proteste.

Proteste similare au loc periodic în Franța, au fost și în Germania, România și cam orice alte țări unde libertatea de exprimare există. Democrația nu e un regim perfect iar astfel de proteste acționează ca măsuri corective.

Alegerea lui Trump ca președinte și protestele din prezent

Alegerea lui Trump ca președinte al SUA și protestele din prezent sunt două fețe ale aceleiași monede. Iar acea monedă este faptul că actualul sistem politic american nu rezolvă problemele unei părți mari a populației.

Scriam atunci când Trump a fost ales președinte că ”democracy is coming to the USA”. De ce? Pentru că Trump e un președinte ales de către categorii sociale a căror voce cele două mari partide din SUA nu o reprezintă (detalii în acel articol). Electoratul alb, sărăcit de globalizare sau nemulțumit cu actualul statut a ales pe cineva care s-a adresat lor direct și a promis că va face ceva pentru ei.

Protestele de zilele astea reprezintă la rândul lor o exprimare a nemulțumirilor economice și sociale, pe care cele două mari partide nu au reușit să le rezolve. Doar că de data asta vine de la o altă parte a populației, nu cea care l-a votat pe Trump.

Ambele categorii însă reprezintă părți măricele ale electoratului american și arată că o bucată consistentă a populației nu e mulțumită cu politicile establishmentului (democrat și republican).

Cum spuneam mai sus: cele două evenimente sunt fețe diferite ale aceleiași monede.

Concluzii

Imaginea Statelor Unite va ieși destul de șifonată din această perioadă și reprezintă probabil finalul imaginii romanțate a visului american. În același timp însă astfel de proteste sunt necesare pentru orice regim democratic pentru că acționează în direcția corectării unor tendințe sau fenomene pentru care nu există suficientă voință politică. Eu cred că SUA are anticorpii necesari pentru a reveni pe drumul cel bun. Lumea are nevoie de un regim democratic american, nu de încă un stat cu tendințe totalitare.

În final vă las cu o melodie care mi-a venit în cap în timp ce scriam articolul acesta: Leonard Cohen, Democracy.

It’s coming from the sorrow in the street
The holy places where the races meet
From the homicidal bitchin’
That goes down in every kitchen
To determine who will serve and who will eat
From the wells of disappointment
Where the women kneel to pray
For the grace of God in the desert here
And the desert far away:
Democracy is coming to the USA 

[…]

From the wars against disorder
From the sirens night and day
From the fires of the homeless
From the ashes of the gay
Democracy is coming to the USA

 

Versiune de printat
Spune-le si altora
Subscribe
Notify of
12 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
Combo
3 months ago

Mie nu mi se pare că se aplică un standard mai înalt către USA. Nici măcar ce aplică ei altora. E un soi de ipocrizie care nu cred că mai ține. Au mai mulți oameni în pușcării decât orice altă țară. Au mințit la ONU să atace Irak. Au atacat nenumărate țări complet fără nici o justificare în afară de interesele americane. Amenință ICC să nu se uite daca cumva n-au comis crime de război. Ies din tratatul cu Iran pentru că așa vor ei. Au impus/susținut mai multe dictaturi decât oricine. Șamd. Și astea sunt treburi la care mă pot gândi la prima strigare.

Combo
3 months ago
Reply to  Daniel

Părerea mea este că problemele rasiale sunt reale și nasoale. Dar motivul pentru care au izbucnit acum este că și economic, americanii de toate culorile, o duc rău. E mai rau pentru negri, dar e rău pentru toată lumea. Pe mine m-a prins acolo criza din 2008 și a scăzut atunci nivelul de trai vizibil. Și, pentru majoritatea populației, nu prea și-a revenit. Și poți da vina pe China, Iran sau mai știe dracu’ pe cine dar asta merge o perioadă și cred că perioada aia se cam apropie de fial.

Gabriel
3 months ago
Reply to  Daniel

Dupa cum spune poetul “inefabilul se vede mai bine de la departare”. Cred ca este o confuzie intre opinia majoritatii populatiei globului si PR-ul/ proapaganda/ ideologia US. Imigrantii sositi in US se duc acolo pentru oportunitati economice sau pentru ca sistemul juridic american are la baza sistemul acuzatorial fata de sistemul inchizitorial din dreptul roman? Sau ca sistemul electoral din US este un amestec intre votul direct si cel indirect? USA practica un fel de democratie in interior, extern este un colos cu interese care nu se impiedica de precepte moralizatoare si principii, fie ele si democratice. Chiar si intern, democratia americana functioneaza mai bine cu cat puterea financiara a individului este mai ridicata, cum spunea cineva pe net, Black Lives Matter trebuie inlocuit cu Poor Lives Matter. Ai bani sa-ti aperi drepturile in instanta, perfect, esti un pauper… cel mai probabil o sa fii calcat pe cap/gat si succes… Read more »

anonim
3 months ago

Sua nu sunt o democratie ci o oligarhie. Un imperiu nu poate fi democratic. Expresia “bastion al democratiei” cred ca e de sorginte sovietica. Prin anii 50 ungaria era un “bastion” importiva imperialismului pana intr-acolo incat echipa mtk budapesta a fost redenumita bastion (Bástya SE)… “Lupta” dintre republicani si democrati seamana cu luptele dintre populari si optimati din roma antica. Indiferent cine castiga democratia pierde. Si plebea odata cu ea. Probabil incetul cu incetul sua vor evolua catre cezarism. Pe fata. Baza prosperitatii americane a fost subjugarea economica a restului lumii. La inceput prin marfuri. Apoi prin valuta de rezerva, dolarul. Acum se pare ca a aparut un concurent foarte serios si perfid: china. Cat despre negri si alti minoritari ei sunt masa de manevra si victime colaterale. Black lives e moneda de schimb. Da bine la public.induiosaza. Pe biden il doare la basca de black lives. Ca tot veni… Read more »

Gabriel
3 months ago
Reply to  anonim

Au inceput cu Ulysses S. Grant, comandantul fortelor unioniste, ii vine randul si lui Sherman :))
https://www.theguardian.com/us-news/2020/jun/20/san-francisco-statues-ulysses-s-grant-junipero-serra-francis-scott-key

anonim
3 months ago
Reply to  Daniel

Sua “nu au fost nevoite sa aibe un imperiu colonial”: nu prea sunt de acord. Atat doctrina monroe cat si manifest destiny sunt exemple de imperialism. razboiul cu mexicul (“achizitia” texasului, a californiei, noului mexic, arizonei, nevadei…), Razboaiele indiene, amestecul in america latina ba chiar si fondarea liberiei sau “achizitia” hawai sunt dovezi de formare a unui imperiu colonial inca din sec 19. Plus “imperiul colonial” intern: sudul sclavagist. Incepand cu secolul 20, odata cu doctrina ” big stick” imperialismul este la fel ca in cazul statelor europene: razboiul cu spania (cuba, filipine), “revolutia” in panama, haiti, republicile bananiere etc. E drept ca la nivel de discurs pentru mase imperialismul era “denuntat”.
Seamana oarecum cu istoria romei antice: flaminius a proclamat la jocurile istmice “libertatea” cetatilor grecesti, nu-i asa?

anonim
3 months ago
Reply to  Daniel

@daniel hai sa te combat punctual: doctrina monroe a fost practic o intelegere cu marea britanie pentru a prelua controlul americii latine de la spania si portugalia. razboiul cu spania “pentru teritoriile mexicane si cuba” de fapt au fost mai multe: revolutia texana (dezlipirea texasului de mexic), razboiul mexican (1846-1848) pentru alipirea texasului la uniune. california a venit la pachet nu pentru iesire la pacific (sua aveau iesire la pacific prin teritoriul oregon, actualul stat washington cu capitala la seattle) ci pentru aur; arizona, new mexico si nevada au fost luate de asemena pentru a ajunge mai usor in california; in fine despre cuba putem spune ca erau in secolul 19 numeroase voci care cereau alipirea la uniune. dar despre filipine, luate de la spania in urma aceluiasi razboi? “sua isi cladea acel teritoriu” – cam asta a facut si imperiul roman acum 2000 de ani. in plus nu mentionezi… Read more »

12
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x