De ce crește euro?

Cred că a văzut toată lumea pe unde e cursul de schimb dintre RON și EUR:

Cu toate astea inflația e în momentul acesta 3,27% și e prognozată să rămână aproape de 3%. Cu toate astea dobânda de politică monetară e la 2,5%ROBOR e și el la 3.03%. E rău? Cu siguranță nu, mai ales dacă vom compara cifrele astea cu cele de anul trecut sau cu cele istorice post decembriste. Deci care e faza?

Cum se stabilește cursul de schimb

În primul rând piața valutară e o chestie complicată și e greu de spus de ce cursul crește sau scade de la o zi la alta. Dacă vrei să înțelegi mecanismele de bază însă poți folosi un model mental foarte simplu:

La 1 ianuarie 2019, pe piața valutară din România sunt disponibile pentru tranzacționare:

  • 100 EUR
  • 450 RON

Pentru că sunt mai puțini EUR decât RON cursul va fi unul supraunitar dacă ne raportăm la RON. Adică pentru fiecare 1 EUR avem 4,5 RON care sunt tranzacționabili. Dacă vom considera că singurul lucru care contează când schimbăm bani dintr-o monedă în alta e disponibilitatea de pe piață atunci cursul de schimb va fi de 4,5 RON / EUR.

În practică e ceva mai complicat pentru că vânzările mari de valută pot schimba prețul, în ciuda faptului că rămâne aceeași cantitate de bani pe piață. Dar nu vom intra în chestii atât de complicate momentan.

Țineți minte chestia asta pentru că voi reveni la ea:

De ce se devalorizează leul?

E un amestec de factori:

Riscul de țară

E România o țară mai riscantă în ianuarie 2019 decât în decembrie 2018? Sau în ianuarie 2018? Păi gândiți-vă la următoarele chestii:

  • Coaliția de guvernare, deși are majoritate în Parlament (teoretic) nu are un buget aprobat deși ne apropiem de finalul lui ianuarie 2019. E un mesaj încurajator pentru potențiali investitori?
  • Nivelul de incertitudine pe piața financiar-bancară e foarte ridicat. Avem o viitoare taxă pe active bancară (adică ”taxa pe lăcomie”) despre care nu știm foarte clar cum se va aplica. Apoi mai avem niște fonduri de pensie Pilon II care nu știu dacă au de unde aduce o căruță de bani până la mijloc de an.
  • Ministerul Finanțelor Publice se chinuie să vândă obligațiuni guvernamentale pe termen mediu (5 ani în general). Rezultatul? Eșec pe linie de 7 ori la rând

Guvernul are nevoie de bani în RON pentru a plăti salarii și a se finanța. Obligațiuniile guvernamentale erau și ele în RON. Dar investitorii străini veneau cu valută în România și o schimbau în RON.

Acum însă, din cauza incertitudinii, vor prefera să aștepte și nu vor mai schimba EUR în RON până nu se clarifică lucrurile. Cantitatea de valută nu rămâne aceeași însă ci începe să scadă (mai repede sau mai încet). De ce? Pentru că în acea piață se află și companii românești care cumpără EUR pentru a-și plăti datorii față de furnizori străini.

Revenim la exemplul de mai sus:

În loc să avem 100 EUR pe piață vom avea o cantitate mai mică de valută din cauza acestor retrageri. Să zicem doar 95 EUR. Presupunem că rămâne aceeași cantitate de RON, adică 450 RON.

Dacă avem 95 EUR în piață (în loc de 100) la 450 RON –> Cursul de schimb se duce la 4,73 RON / EUR din cauza scăderi cantității de EUR.

Incertitudinea adusă de Guvern în mediul economic duce la un curs de schimb slab!

Taxa pe lăcomie

Dincolo de incertitudine, taxa pe lăcomie mai generează o problemă: riscă să pună sistemul bancar pe picior de plecare din România. De ce? Pentru că băncile sunt în România pentru a face profit! Nu fac profit, își retrag banii! Și nu doar în România, cam în orice altă țară de pe planetă.

BNR nu vrea ca băncile să se retragă evident, așa că a încercat să țină ROBOR jos prin creșterea cantității de bani de pe piață. ROBOR jos înseamnă „taxă pe lăcomie” mică.

Concret: cantitatea de bani de pe piața interbancară (adică bani pe care băncile îi pot folosi pentru a se împrumuta între ele) influențează ROBOR-ul:

  • Dacă sunt puțini bani și cererea de credite e mare atunci dobânda crește.
  • Dacă cererea e mică și sunt mulți bani atunci dobânda scade.

Asta înseamnă că pentru a ține dobânzile de pe piața interbancară (și implicit ROBOR) la un nivel scăzut, BNR a introdus RON pe piață.

Dacă ar fi să ne întoarcem la exemplul nostru de mai sus, hai să ne imaginăm că BNR injectează 20 RON pe piață.

Rezultatul e că ROBOR rămâne jos, dar se schimbă lucrurile pe piața valutară:

Dacă înainte aveam:

  • 100 EUR
  • 450 RON

Asta ducea la un curs de schimb de 4,5 RON / EUR. După ce BNR injectează bani în piață avem însă:

  • 100 EUR și
  • 470 RON (450 deja pe piață +20 RON nou introduși de BNR)

Noul curs de schimb va fi 4.7 RON / EUR.

Asta înseamnă că dacă BNR încearcă să țină ROBOR jos injectând RON în piață cursul se va deprecia. Fix asta am văzut zilele acestea.

Deficitul de cont curent

Deficitul de cont curent actual e la cea mai ridicată valoare de la criză încoace (trebuie sa mergem până în 2008 pentru a gasi o valoare mai mare și încă nu am inclus datele pe decembrie 2018).

De ce e deficitul de cont curent important?

Am explicat mai pe larg fenomenul într-o postare separată, dacă sunteți curioși.

Varianta foarte pe scurt a explicației ar fi asta: a avea un deficit de cont curent înseamnă că ies mai mulți bani din economie decât intră. Iar acei bani sunt de regulă în valută.

De  ce avem deficit de cont curent? Pentru că PSD a supra-stimulat economia și s-ar putea să ne confruntăm cu o criză clasică a cursului de schimb. O criză a cursului de schimb înseamnă că străinii care au băgat bani în România s-ar putea să se sperie de căderea cursului de schimb și să vrea să se retragă de pe piață. Dacă 2-3 fac asta e ok, dacă o fac prea mulți însă va genera panică și majoritatea vor vrea să se retragă în același timp.

Asta e fix chestia care s-a întâmplat în 2009 și a dus ulterior la împrumutul cu FMI. Atunci când cursul începe să se deprecieze, investitorii se uită întotdeauna la deficitul de cont curent. Dacă lucrurile arată nasol, vor vrea să se retragă.

Care din cei 3 factori e mai important?

Totul a pornit de la taxa pe lăcomie a Guvernului. BNR a reacționat la temerea că băncile vor vrea să iasă de pe piață dacă taxa e prea mare. Așa că a încercat să țină ROBOR jos. Cursul a început să se deprecieze, ceea ce a dus în schimb la mulți investitori uitându-se cu atenție la deficitul de cont curent și posibil să se sperie.

1 Comment on "De ce crește euro?"

  1. Șefii băncilor naționale din alte țări se cheamă „director” sau „președinte”, numia coloniile au „guvernatori”.

    Auzită recent prin oraș. 😛

Leave a comment

Your email address will not be published.


*