Consiliul Concurenței se face că lucrează

Daniel

Daniel

De 8 ani lucrez în consultanță, din care ultimul an și jumătate la o firmă din UK. Scriu despre economie, politică, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep. Sunt un bărbos, hipster, consumator de cola (care mă ține treaz), ceai (care mă ține sănătos) și vin (care mă ține optimist).
Daniel

A apărut un comunicat de presă care zice că reducerile de Black Friday nu sunt reduceri pe bune: wow, ce surpriză, avem Black Friday de atâția ani si Consiliul Concurenței și-a dat seama abia acum că trebuie să își dea cu părerea pe subiect. Trecem peste asta însă pentru că m-a enervat un pic comunicatul lor din alte motive.

Ce zice și ce nu zice comunicatul

Iată ce zice comunicatul:

Astfel, în cadrul analizei, autoritatea de concurenţă a remarcat faptul că preţul la care se aplică reducerea (preţul de referinţă, care apare “tăiat”), afişat de comercianţii online, este mai mare decât nivelul prevăzut de lege, pentru aproximativ 80% din produsele monitorizate.

Comunicatul nu spune cine face asta și lasă să se înțeleagă că toți o fac, dar în același timp nu spune asta în mod explicit. Iar asta nu e ok pentru că poate afecta reputația firelor care sunt corecte (dacă ele există).

O altă problemă e că nu face distincție între retaileri online și marketplace-uri, cum e marketplace-ul Emag. Analiza se referă la Emag ca retailer? Exclude companiile care vând prin marketplace-ul Emag? Emag nu are control asupra prețurilor practicate de acești comercianți. E aiurea să acuzi retailerii online și să nu specifici dacă analiza ta include și cei ce vând în marketplace sau nu. Din nou, cei care nu fac asta sunt acuzați pe nedrept.

Altă chestie:

Mai mult, Consiliul Concurenţei a constatat că în cazul a aproximativ 29% din produsele monitorizate, de Black Friday 2017, preţul tăiat a fost mai mare chiar decât preţul maxim practicat în ultimele 30 de zile. Acest fapt indică o creștere/menținere artificială a prețului de referință de Black Friday

Din nou, nu specifică cine și lasă să se înțeleagă că toți o fac, chestie neprofesionistă deși acum procentul neregulilor nu mai e 80% ci doar 29%. Ori asta îmi ridică niște semne de întrebare sincer vis-a-vis de comportamentul acesta care nu prea poate să fie generalizat cu un procent atât de mic abateri.

M-a surprins și declarația șefului Consiliului Concurenței:

Această practică, de a creşte sau de a menţine artificial prețul de referință în cadrul promoţiilor  (ex. Black Friday), creează consumatorilor impresia că beneficiază de o reducere mai mare decât este în realitate. De fapt, consumatorii plătesc un preţ apropiat celui din afara campaniei, ceea ce poate constitui o încălcare a legislaţiei în domeniu

Ok, deci tu ca șef al Consiliului Concurenței spui că toată treaba asta POATE constitui, nu CONSTITUIE abatere. Eu ce să înțeleg de aici? Că e sau nu legal că firmele fac asta? Despre ce domeniu vorbim? Concurență? Păi ca șef al Consiliului Concurenței ar trebui să știi dacă e sau nu o încălcare, nu să spui POATE.

Pe ce se bazează Consiliul Concurenței

Chestiile din comunicatul lor de presă provin dintr-un raport datat martie 2018 legat de piața de retail online. Am încercat să îl citesc pentru a găsi de unde au ajuns cei de la Consiliul Concurenței la concluziile din comunicatul de presă, doar că lucrul acesta e imposibil pentru că informația nu e acolo. De  ce? Tot ce e relevant în raport e tăiat, fiind considerat confidențial, cifre, nume de companii (Acolo unde contează), până și notarea axelor, orice ar face raportul relevant.

Mai jos sunt graficele privind reducerile acordate de 3 companii diferite deși nu știm cine sunt:

Dacă urmăriți linia cu ”reducere relativă” veți observa că în unele cazuri rămâne constantă, în altele scade între Black Friday-uri. Dacă scade poate să indice că prețurile au crescut artificial înainte de Black Friday. Dacă rămâne constantă înseamnă că reducerea de Black Friday nu e diferită de cea din restul anului.

Explicațiile pentru fenomenul acesta sunt simple știute și de consiliul concurenței: Psihologia și Politica de reduceri a companiilor. Uite ce ziceam și eu în octombrie 2017 despre psihologie:

oamenii sunt mai dispuși să cumpere de la un magazin care are afișate reduceri, decât de la unul care vinde produse la prețuri mici mai mereu. Iar magazinele s-au prins de treaba asta. Iată un exemplu:

In a 2012 presentation, Mr. Johnson, then still Penney’s CEO, said the company was selling fewer than one out of every 500 items at full price. Customers were receiving an average discount of 60%, up from 38% a decade earlier. The twist is they weren’t saving more. In fact, the average price paid by customers stayed about the same over that period. What changed was the initial price, which increased by 33%.


Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul te poți abona la newsletter-ul meu și vei primi mail, odată pe săptămână, cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


Mai e o chestie scrisă în articolul postat de mine, pe care și cei de la Consiliul Concurenței probabil că o știu (sper), dar nu o spun, anume că sunt mai multe feluri de reduceri:

  • reduceri acordate de producător – Samsung face o campanie globală de reduceri pentru un produs și Emag sau Altex preiau acel preț. Vând așadar telefoane la prețuri mai mici către Emag și le spun să le vândă la un preț de maxim X.
  • reduceri acordate de vânzător – Emag sau Altex decid să facă o campanie de reduceri, separat de producător. Producătorul vinde la prețul de 100 RON către magazine, iar magazinele decid să vândă la preț de 80 RON.

Și știți care e faza? Poți avea reducerea producătorului timp de 1 lună, apoi prețul revine la normal, apoi intră o reducere de la vânzător, apoi prețul crește la loc, apoi vine Black Friday și iar scade prețul. În plus contează foarte mult și reducerile de volum acordate de producător vânzătorilor, care și ele pot duce la o scădere a prețurilor. Care e de fapt prețul de referință atunci? E relevant prețul pe ultimele 30 de zile dacă a fost activă o campanie de reduceri?

De ce nu sunt de acord cu Consiliul Concurenței

Răspunsul e unul simplu: Oscilațiile astea de preț nu constituie practică anticoncurențială decât dacă împiedică alte companii să intre pe piață. Ori asta nu e posibil dacă prețul la care se vinde produsul e mare. Ar fi o problemă de concurență dacă firmele ar face dumping și ar ține prețul la o valoare atât de mică încât alte firme nu ar putea să intre în business. Ori a ține prețul sus înseamnă că oricine poate să intre pe piață pentru că e loc de reduceri ”pe bune”. Dacă e o problemă aici e de ”reclamă falsă” pentru că faci oamenii să cumpere de la tine în ideea că e mai ieftin, dar e foarte greu de argumentat că e practică anticoncurențială din moment ce competiția poate să reducă prețul la produsul lor și consumatorii vor veni la ei.

Reclama falsă nu intră în atribuțiile Consiliului Concurenței ci în cele ale ANPC (Protecția Consumatorului). Credeți că bat câmpii? Ia uite ce zice comunicatul:

Consiliul Concurenţei va colabora cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în scopul îmbunătăţirii cadrului legal în vederea restabilirii  mecanismelor concurenţiale în cadrul campaniilor promoţionale.

Inclusiv Consiliul Concurenței recunoaște că nu are legislație pentru situația asta și motivul e simplu: nu afectează concurența direct. Și atunci ce treabă are Consiliul Concurenței? Păi nu are nici una pe segmentul ăsta, e treaba ANPC, dar publicitatea nu strică.

Până și legislația invocată în comunicat (OG nr. 99/2000) e legată de alte lucruri, nu de concurență, drept dovadă fiind faptul că e contrasemnată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de Ministerul Sănătății. Legislația zice într-adevăr că reducerile trebuie notificate, dar vorbim de anul 2000, când shoppingul online nu exista și reducerile erau aplicate inclusiv la produse alimentare (de aici Ministerul Sănătății).

Vă imaginați ce înseamnă să notifici reduceri la zeci de mii de produse zilnic? OG 99/2000 e depășit și inaplicabil în 2018.

Singura chestie relevantă din întreg comunicatul e următoarea:

Din datele analizate, reiese faptul că sursa principală a reducerilor de prețuri constă în negocierea unor discount-uri importante cu furnizorii. Acest lucru adâncește și mai mult barierele existente între retailerii mari și cei cu o poziție de piață nesemnificativă.

Și fix asta am scris și eu în octombrie 2017 când am explicat cum stă treaba cu reducerile de Black Friday:

Marile magazine (fizice sau online) încheie contracte cu producătorii bunurilor pe care le vând ce conțin prevederi referitoare la reduceri. Un exemplu tipic ar fi cam așa:

  • Vinzi produse ale mele de minim 1 milion RON, își ofer 2% reducere la final de an la tot ce ai cumpărat de la mine.
  • Vinzi produse de minim 5 milioane RON, îți ofer 5% reducere la final de an la tot ce ai cumpărat de la mine.
  • Vinzi produse de minim 10 milioane RON, îți ofer 10% reducere la tot ce ai cumpărat de la mine.

Asta înseamnă că magazinul își face niște estimări, calculează cât ar putea să vândă dacă reduce prețul cu 5% și dacă reducerea obținută de la producător e mai mare decât profitul pierdut din reducerea prețului, atunci pune produsul la vânzare cu discount, făcând astfel bani din volum.

Aici ar trebui să lucreze Consiliul Concurenței, nu la faptul că magazinele nu afișează prețul pe ultimele 30 de zile. Dar hei, vorbim de același Consiliu al Concurenței care:

Concluzii

Marea problemă cu comunicatul celor de la Consiliul Concurenței e că nu are nici o legătură cu concurența ci cu protecția consumatorilor, care e treaba ANPC.

Consiliul Concurenței dă un comunicat de presă prin care acuză TOATE companiile de retail online că mint când vine vorba de reduceri deși admite că nereguli sunt la 80% din prețuri în general și 29% de Black Friday. Cum poate atunci să fie vorba de toată lumea?

Mai mult, nu menționează dacă treaba asta se aplică vendorilor din marketplace-ul Emag și / sau Emag-ului, pentru că vendorii își stabilesc prețul independent de marketplace.

Una peste alta comunicatul vorbește despre lucruri care nu intră în atribuțiile Consiliului Concurenței, dar care dau bine la capitolul publicitate.

About the Author

Daniel
De 8 ani lucrez în consultanță, din care ultimul an și jumătate la o firmă din UK. Scriu despre economie, politică, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep. Sunt un bărbos, hipster, consumator de cola (care mă ține treaz), ceai (care mă ține sănătos) și vin (care mă ține optimist).

Be the first to comment on "Consiliul Concurenței se face că lucrează"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*