De ce vor să închidă liberalii piețele?

Văd că multă lume se agită zilele astea pe problema închiderii piețelor. Dacă ați ratat discuția atunci vă fac eu un rezumat:

La început era vorba că se închid toate piețele. Apoi au dat înapoi și au zis că de fapt se închid doar piețele închise. Dar cumva Prim Ministrul Orban a zis că se închide și Piața Obor că e nasol acolo. Apoi niște primari au sărit să amenajeze piețele ca să nu se închidă.

De ce e însă deranjată lumea? Pentru că se închid piețele închise, dar rămân deschise supermarketurile. Are sens, nu?

De ce vrea Arafat și Guvernul PNL să închidă piețele?

Întrebat fiind de ce unele rămân deschise și altele nu, Raed Arafat a venit cu explicația asta (sursă):

“La piață te duci vrei să cumperi cu bani cash, nu se folosește cardul. Sunt alte riscuri care sunt mai mari în piață în spațiul închis. Acesta este motivul pentru care s-a decis acest lucru. Și partea de protecție a angajaților, a persoanelor care vând în piețe, în general sunt persoane în vârstă, iar contactul poate să ducă la infectarea lor”,

 

Măsura asta de a închide piața închisă, dar a lăsa supermarketul deschis nu poate fi susținută de argumentele de mai sus.

Eu nu știu unde își face cumpărăturile dl. Arafat, dar și în supermarketuri se poate plăti cash. Și o parte mare a populației plătește cash chiar și în aceste magazine. Tot ce trebuie să faci ca să află asta e să stai la o coadă și să vezi câtă lume face asta.

Doi, la faza de protecție a angajaților sunt curios când s-a uitat dl. Arafat la un casier. Cel puțin prin București mulți dintre sunt ori foarte tineri ori în vârstă. Deci și argumentul cam pică.

Realist vorbind, e ușor de demontat afirmația de mai sus. Deci asta nu e. Atunci ce alte motive mai sunt?

Cine vinde în piețe

Când a văzut că e cam nasol cu închisul piețelor dl. Orban a aruncat lumii încă un motiv să se certe (sursă):

Vreau să menţionez: de către producătorii agricoli, pentru că din păcate o mare parte din cei care desfac marfa în pieţe numai producători agricoli nu sunt. Îşi obţin certificatul de producător, deşi ei nu au muncit pământul în viaţa lor. 

Și mi s-a părut tare amuzant pentru că explicația asta e ceva de genul: știm că nu e nicio diferență între cum se transmite virusul în supermarket vs. în piață, dar cei din piață nu sunt agricultori adevărați.

Îmi și imaginez Covid 19 cum intră în piață și sare pe ăia care nu sunt producători agricoli. Evident, după ce în prealabil a verificat dacă acel om muncește pământul.

Cred că iarăși e destul de clar că argumentul ăsta nu are nicio treabă cu problema închiderii piețelor. Ce spune dl. Orban acolo e ”ce dacă îi închidem, și așa nu sunt producători adevărați!”. Acum ar fi frumos ca dl. Orban în calitate de Prim Ministru să ne explice cum e treaba cu certificatele alea de producător. Dacă nu sunt obținute respectând condițiile legale de ce nu trimite corpul de control să verifice cine le dă? Dar nu face asta. De ce să o facă? Nu mai bine zice că piețarii nu sunt producători adevărați, de parcă asta ar schimba cumva situația cu răspândirea Covid 19.

Să mai vorbim de respectul acordat de dl. Orban celor care chiar sunt producători pe bune? Practic îi bagă pe toți în aceeași oală: ești producător pe bune? Ghinion, dl. Orban crede că nu ești și oricum nu îi pasă atât de mult să verifice. Și îți va închide piața.

Eu și așa am o problemă cu treaba asta cu ”producătorii”. Bunicii mei erau țărani în adevăratul sens al cuvântului: cultivau pământul și își creșteau aproape tot ce mâncau. Ce produceau în exces vindeau. Și dacă ați avut bunici la fel atunci știți și voi că oamenii aceștia nu stau locului nicio clipă. Majoritatea țăranilor nu au timp să meargă la piață să își vândă produsele. Nu poți sta acolo 12-14 ore pe zi (de multe ori și mai mult) și să nu fie nimeni să se ocupe de agricultură.

Intenția de a avea producători în piețe e nobilă, dar la urma urmei ineficientă economică. Majoritatea țăranilor nu vor să stea în piață la tarabă ca să vândă produse agricole. E timp pierdut pentru ei și nu își permit să angajeze pe altcineva să stea să vândă produsele lor.

Din punctul ăsta de vedere eu nu am nimic cu piețarii, atât timp cât cumpără produsele de la producători și nu de la magazine cash and carry.

În piețe e nefiscalizat

Alt argument pentru închiderea piețelor: și așa acolo e totul nefiscalizat. Iarăși, nicio treabă cu virusul, Covid 19 nu e legat de serverele ANAF ca să știe cine face evaziune fiscală.

Dar aud chestia asta des, inclusiv de la oameni care par un pic cu capul pe umeri. Și mi se urcă sângele la cap de fiecare dată pentru că e al dracului de simplu de demontat argumentul ăsta.

De ce zice lumea că e nefiscalizată piața agricolă? Pentru că nu ți se dă bon fiscal când cumperi ceva. Dar un simplu google search (sau bing sau ce folosiți voi) după cuvintele: ”obligatia de a da bon fiscal piete” vă trimite la mai multe pagini unde puteți găsi lista cu situațiile în care bonul fiscal nu e necesar. De exemplu (sursă):

Mai exact, nu sunt obligati sa utilizeze case de marcat si implicit nu trebuie sa emita bon fiscal cei care efectueaza incasari din urmatoarele activitati:

  • comertul ocazional cu produse agricole din productie proprie efectuat de catre producatorii agricoli individuali, autorizati in conditiile legii, in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate;

30 de secunde și ați aflat răspunsul. Dar dacă aflăm răspunsul și nu e cum credem, apoi va trebui să recunoaștem că nu ne pricepem la fiscalitate, iar ăsta e un păcat capital în România. Ferească sfântul să verifice cineva cum stau lucrurile înainte de a posta o opinie pe Facebook.

În plus oamenii aceia care vând în piețe plătesc taxe pentru a putea vinde. Nu te trezești dimineața și te duci în piață să ocupi un loc și gata. Totul e reglemantat, dar cine să își bată capul cu detalii când ai un argument așa frumos: și așa acolo se face evaziune fiscală.

Vreți să știți unde se face evaziunea fiscală? În apartamente din București unde sunt înregistrate firme fictive, cu sute de tiruri care transportă legume și fructe fără acte, fără taxe plătite, fără nimic (sursă):

Peste 300 de agenţi au controlat ieri, începând de la ora 6.00, peste o sută de tiruri, iar la 40 dintre acestea au fost constatate nereguli. Oamenii legii estimează că, doar într-un singur an, statul a fost prejudiciat cu aproximativ 100 de milioane de euro, din cauză că nimeni nu a plătit TVA-ul pentru marfa transportată.

Dar Gigel de pe internet știe că în piețe se face evaziune pentru că nu i-a dat nimeni bon fiscal.

Dacă nici asta nu e, atunci de ce vor să închidă piețele? Pentru că miros a sărăcie.

Piețele și sărăcia

Nu știu când ați fost ultima oară, dar piețele în general miros a chestii: oameni, fructe, legume, transpirație, pește, brânză, carne, toate într-un amestec pe care multă lume nu prea îl suportă. Cei care au trecut prin anii 90 știu că de acolo se făceau cumpărăturile. Cei mai tineri au prins direct Carrefour și Kaufland.

Românii asociază piețele și mirosul specific lor cu sărăcia. Doar săracii se duc să își facă cumpărăturile din piața. Oamenii civilizați merg la supermarket și plătesc cu cardul. Nu o zic eu, o zice Prim Ministrul Orban (sursă):

La Bucur Obor au fost în controale de n ori, de fiecare dată, nu cred că 20% dintre cei de acolo respectau regulile, portul măştii, distanţa la statul la coadă. Pur şi simplu nu se respectă, acolo parcă e o zonă zoster.

Dacă nu știți ce e aia zona zoster ei bine iată (sursă):

Zona Zoster este o afectiune virala provocata de virusul Varicelo-Zosterian. Virusul Varicelo-Zosterian este un tip de virus herpetic, motiv pentru care aceasta afectiune mai este cunoscuta si sub numele de Herpes Zoster.

Și totuși, oare ce a vrut să zică autorul? De ce a simțit nevoia să compare o piață unde merge un număr mare de oameni cu o afecțiune tip herpes. Mă mir că nu a citat din Dex 2000 de la Paraziții

Dar știți ce cred eu? Cred că lumea are ceva amintiri neplăcute cu piețele din anii 90. Așa că mulți fac asocieri de genul:

  • Mirosul de piață = insalubru,
  • Plata cash în pandemie = gest insalubru.
  • Faptul că nu stă un nene la 60 de ani la intrare să îți ia temperatura cu un pistol care are marjă de eroare plus/minus 5 grade celsius e semn de sărăcie și insalubritate.

Realist vorbind sunt ample dovezi că virusul ăsta se transmite aerian. Din punctul ăsta de vedere că plătești cash sau cu cardul e cam irelevant. Dar, așa cum ziceam mai sus, pentru românul din clasa de mijloc piețele sunt un loc insalubru în care calcă săracii.

Ceea ce mă aduce la ideea că în accepțiunea multora virusul ăsta se înmulțește și propagă din cauza săracilor și a proștilor care nu respectă regulile. Cele două categorii se suprapun în accepțiunea lor pentru că sărăcia e o chestie care vine din lene, nu din lipsa de oportunități. Și evident că oamenii săraci sunt niște inculți care nu țin cont de reguli (că de aia sunt și săraci) și din cauza cărora se transmite virusul.

Gândirea asta cu talpa țării care împrăștie virusul pare să fie larg răspândită prin cercurile politice liberale. Recent un alt om marcant al liberalilor pe partea economică a avut și el o opinie similară despre săracii (sursă):

”Eu trăiesc în București și nu prea ies din pătrățica mea, așa că atunci când aud apelurile astea repetate la purtat mască mi se par un pic ciudate, recunosc. În București oamenii purtau masca pe stradă dinainte să fie obligatorie. Când am trecut rapid prin Brașov n-am remarcat cine-știe ce indisciplină. Dar aflu cum stă treaba în orașele Moldovei: exact invers. Inclusiv în spitale și în instituții publice nu se respectă regula; asistente medicale care par picate din lună; oameni care vin să se testeze, puși să se înghesuie. Pe scurt, analfabetism funcțional uluitor, no offense.”

București, Brașov sunt poluri de civilizație. Orașele din Moldova în schimb sunt locuri nasoale unde nimeni nu respectă regulile. București și Brașov sunt orașe bogate, Moldova e săracă – prin urmare e clar că tot săracii împrăștie virusul, nu?

Alt domn de la liberali care are ceva cu săracii zice așa (sursă):

Dacă nu aveți chef să citiți e vorba de un rant tipic la adresa asistaților sociali care sunt niște putori și preferă să stea acasă în loc să muncească.

Nu e tot, mai avem, proaspăt instalatul primar al Ploieștiului a declanșat și el război asistaților sociali (sursă):

Mai multe persoane din categoria asistaţilor social au ieşit în stradă, marţi, protestând în faţa sediului Primăriei Ploieşti, faţă de decizia noului edil al oraşului, Andrei Volosevici, de a-i coopta pe beneficiarii de ajutoare sociale în programul de curăţenie generală început în oraş după alegeri. 

Andrei Volosevici “a concluzionat la finalul discuţiilor că, în cazul în care vor fi persoane beneficiare ale venitului minim garantat care vor refuza să participe la acţiunile stabilite în cadrul Programului Curăţenie generală, acestora li se va restricţiona acordarea sprijinului financiar respectiv, alocat din bugetul Municipiului Ploieşti, conform prevederilor legale în vigoare”, a transmis Primăria Ploieşti într-un comunicat de presă.

Știrea asta a fost preluată și de Florin Roman, unul din mai marii liberalilor. Și evident că de acolo au fost și alte conturi de social media ale liberalilor care au rostogolit sintagma asta. Măcar de ar fi fost asta o problemă. Dar se pare că lucrurile aparent nu au stat chiar așa: de fapt asistații sociali munceau în cartiere mai aproape de casă și își făcuseră numărul de ore. În cel mai nefericit caz pare o eroare de comunicare, dar care a fost transformată în știre de genul ”asistații sociali nu vor să muncească” de către liberali. Libertatea a detaliat cazul acesta de Ploiești și a demontat cu cifre toată retorica asta, dar evident că liberalii nu au catadicsit să dea share și la acel articol.

A se observa că această campanie anti-săraci are loc aproximativ în aceeași perioadă cu închiderea piețelor. E întâmplare? Nu cred, e o campanie de a aduce România pe calea cea dreaptă, cea a oamenilor luminați. Și trebuie scăpat de elementele astea de mizerie morală și materială, cum ar fi piețele, unde se adună oamenii care nu respectă regulile. Și trebuie și educați acești oameni să respecte regulile și să muncească, nu să stea la întins mâna. Și mai trebuie să învețe să plătească cu cardul, altfel ne îmbolnăvim toți.

De aia trebuie închise piețele, ați înțeles?

Săracii și virusul

Revenind la ideea de mai sus: cred că închiderea piețelor ține mai mult de ideea asta că săracii nu respectă regulile și din cauza lor se transmite virusul. Cum remarca și Vasile Ernu, atunci când crește numărul de infectări în Cluj se testează mult, când crește în Vaslui oamenii nu respectă regulile.

Apropo de asta, înainte de asta au mai fost câțiva vinovați pentru răspândirea virusului. Haideți să ne aducem aminte:

  • La început responsabili pentru răspândirea virusului erau cei din diaspora care veneau la rude acasă de Paște. Diaspora e în conștiința românilor compusă din oameni săraci care s-au dus în Vest să muncească pentru că în România nu aveau ce. Ani de zile au fost subiect de miștouri deși din banii lor a trăit țara asta pe parcursului anilor 2000. Oricum, diaspora = o adunătură de inculți parveniți pentru multă lume în România.
  • ”Bombardierii” – Când s-au săturat de dat vina pe românii din diaspora, vinovați au devenit ”bombardierii”, adică rromii veniți din Vest de la furat. Cam ăsta e stereotipul în care se învârte românul mediu pe facebook din păcate. Am avut parte de niște oameni bătuți de mascați pentru că făceau grătar. Iarăși avem cam aceeași categorie în ochii românului tipic: niște oameni săraci, inculți și mai rău, veniți de la furat și rromi care răspândesc virusul.

Când Andreea Esca a luat Covid în timpul unei petreceri private unde nu s-a respectat nicio regulă lumea i-a urat sănătate. Ați auzit să fi fost date amenzi pentru petrecerea aia? Poliția să se ducă să aresteze sau să bată niște petrecăreți? Nope, pe Spartacus Idolul Femeilor în schimb l-a bătut poliția destul de rapid.

Cam la asta se rezumă lucrurile: cei din Guvern și mulți români cred că virusul e împrăștiat de oameni săraci care nu respectă regulile. Prin urmare Guvernul închide locurile pe unde umblă oamenii săraci. E atât de simplu din păcate.

Știu că multă lume vede aici o conspirație pentru a băga bani în buzunarul supermarketurilor, dar eu cred că supermarketurile nu s-ar băga în astfel de chestii pentru că și așa făceau o gălăgie de bani, chiar nu aveau nevoie de închiderea piețelor ca să îi ajute. Ca să nu mai spun că și așa marile lanțuri de supermarket au preluat deja multe spații care trebuiau să fie piețe. Deci ce era de interes pentru ele a fost deja bifat.

Din păcate, de data asta, e vorba pur și simplu de săraci și închiderea locurilor pe unde umblă ei.

Un cadou pentru USR

Din toată tevatura asta impresia mea e că Orban a ieșit destul de ciufulit. Multă lume a sancționat logica asta defectuoasă, dar USR a reușit să și capitalizeze ceva pe seama acestei situații.

Zona zoster a Bucureștiului, cum îi spunea Prim Ministrul Pieței Obor a fost amenajată de Primăria Sectorului 2 și va rămâne deschisă. Primarul de acolo (Radu Mihaiu) vine de la Alianța USR-PLUS deci puncte multe în plus pentru el și partidul/alianța lui. La Timișoara la fel, primarul USR-PLUS a amenajat piețe volante pentru a păstra piețele deschise.

În multe orașe a fost evitată închiderea piețelor, dar mi se pare că USR a capitalizat mai mult prin faptul că au reușit să ”rezolve” problema Pieței Obor.

PNL nu cred că își dă seama, dar treaba asta cu piețele s-ar putea să îi coste mult dacă se organizează alegeri în decembrie 2020. Nu știu exact care e logica lui Orban, dar ar trebui să mai vorbească și cu oamenii din teritoriu înainte să ia decizii de genul ăsta.

Cât ar trebui să se vorbească despre închiderea piețelor?

E o întrebare pe care mi-o tot pun. De ce e subiectul acesta atât de important pentru români? Cumva ne-am obișnuit cu numărul de morți, ne-am obișnuit cu incompetența autorităților, ne-am obișnuit cu ideea că școala online lasă foarte mulți copii fără șansa la o educație decentă. De ce a generat închiderea piețelor atâta animație?

Cred că e o combinație de factori:

  • percepția că Guvernul e ridicol de incompetent: cum să închizi o piață închisă, dar să lași mall-ul și supermarketul deschis. Faptul că un copil de 10 ani poate să vadă că situațiile sunt similare a făcut ca știrea asta să se rostogolească prin social media la pachet cu cuvântul ”incompetenți”.
  • piețele sunt foarte importante în perioada asta: nu știu câți dintre voi mai faceți asta, dar multă lume încă bagă murături la butoi, multe gospodării își fac stocuri de zacuscă și gem și în general asta e perioada în care se pregătesc rezerve pentru iarnă. Să îi trimiți pe oamenii aceștia să cumpere saci de legume și fructe de la supermarket e ridicol. Iar oamenii s-au simțit atacați pentru că nu își permit să plătească prețuri de supermarket pentru aceste produse.
  • majoritatea micilor producători agricoli își vând o parte considerabilă din marfă în această perioadă. Închiderea piețelor e o lovitură dură pentru ei.

Pe scurt: o mare parte din România depinde de piețele astea, dar de la Palatul Victoriei nu se vede până în piață la Obor.

Ironia măsurii

Închei postarea asta cu o chestie care mă râcâie de când am auzit de închiderea piețelor. Fiți atenți aici:

PNL e plin de libertarieni și neo-liberali, oameni care, în teorie, se uită cu sfințenie și venerează conceptul de piață liberă. Cât de ironic e că fix PNL în frunte cu libertarieni și neo-liberali vor să închidă piețele din România?

Oare e cineva în conducerea acelui partid care a zis:

”Șefu, da noi suntem liberali. Nu sună nasol dacă închidem piețele? Adică…știi tu, piață liberă…liberali.”

Nimeni? Niște ideologi măcar sau oameni de dreapta să facă asocierea piață liberă – liberali?

Later edit: PNL încearcă să o dreagă și iese cu postarea asta:

https://www.facebook.com/claudiu.tufis/posts/1292361207791635

Dacă vă uitați cu atenția la doamna care vinde nu are masca peste nas. Întrebare: e intenționat făcută treaba asta? E scăpare? Vor să spună: ”v-am zis noi, wink wink”?




Dreptul la viață: coronavirus vs. avorturi

Ca o continuare la articolul meu anterior despre copii și conservatori mă gândeam că poate merită un pic discutată și atitudinea conservatorilor față de moarte.

În România nu se prea fac sondaje de opinie în afara alegerilor electorale așa că treaba asta a plecat de la un sondaj din Statele Unite care măsura atitudinea față de numărul de morți de coronavirus raportat la partide politice:

Chestia asta e din august 2020, dar nu cred să se fi schimbat mult lucrurile. Concret, 57% dintre votanții republicani spuneau că numărul de morți de atunci e acceptabil. Între democrați doar 10% dintre cei care au răspuns au considerat că numărul de morți (de atunci) era acceptabil.

Atitudinea asta nu e o surpriză, conservatorii de dreapta consideră că e responsabilitatea fiecăruia să se descurce cum poate.

Ei bine, aceiași conservatori de dreapta care votează Partidul Republican sunt anti-avort. Un studiu Gallup din 2018 ne spune că majoritatea (ie 70%) dintre Republicani sunt anti avort. Evident că ei nu își spun așa ci se identifică drept ”pro-life” adică ”pro-viață”.

Dar așa cum o arată sondajele de mai sus, dacă interpui cele două sondaje devine destul de clar că majoritatea conservatorilor din SUA sunt ”pro-viață” atât timp cât acea viață nu s-a născut. Odată născută, atitudinea republicanilor ”pro-life” devine ”e treaba fiecăruia cum se descurcă”.

La nivel ideologic atitudinea asta nu prea are sens: nu poți să spui că vrei individualism, dar să te bagi în viața femeilor și să le spui ce să facă cu propriul corp. După ce le-ai obligat să facă ce vrei tu le spui însă că e treaba lor din punctul acela înainte ce fac cu acea nouă viata. Și dacă acel copil moare într-o pandemie atunci aia e.

Nu vreau să extind neapărat concluzia asta și la România, dar ochiometric fix același lucru par să îl facă mulți conservatori prin România.




Fanatismul religios și Europa laică

Nu știu dacă ați văzut recent știrile, dar se pare că în Franța a avut loc o crimă religioasă destul de urâtă. Un profesor care preda cultură civică a arătat elevilor săi o serie de poze în care era caricaturat profetul Mahomed ca parte a lecției despre libertatea de exprimare. Un tânăr de 18 ani l-a ucis câteva zile mai târziu decapitându-l. Puteți citi mai multe despre știrea asta la Reuters.

Francezii țin foarte mult la libertatea de exprimare liberă pe care de altfel au câștigat-o foarte greu (mă gândesc doar la Revoluția Franceză, Revoluția de la 1848). Tot ei s-au străduit mult să scape de absolutismul monarhic, dar și de atotputernica biserică. De ce și de biserică? Pentru că aceasta i-a băgat în războaie religioase care au ținut sute de ani, plus episoade de extremism religios precum Noaptea Sfântului Bartolomeu sau Revolta Huguenotilor. Rezultatul tuturor acestor evenimente nefericite e ceea ce vedeți azi: o Franță profund laică, în care 63% din populație se declară non-religioasă.

Francezii înțeleg foarte bine prozelitismul religios și efectele pe care acesta le are asupra unei națiuni. Episodul de azi arată din nou de ce francezii și-au dorit atât de tare să lase în urmă fervoarea religioasă și au militat pentru o republică laică construită pe concepte iluministe.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, subliniază foarte bine problema: atacul a avut loc asupra unui profesor, cel care îi învață pe copii conceptele care stau la baza statului francez.

O tactică veche

În secolul IX cel mai bogat regat din Europa era Al Andalus (califatul de Cordoba), condus de descendenți ai familiei Umayyad. Al-Andalus era în acea perioadă și cel mai tolerant stat din Europa și lumea arabă, adăpostind musulmani, creștini și evrei în numere mari.

În același timp însă prozelitismul religios începuse să prindă rădăcini atât în lumea arabă cât și în cea creștină. Eulogius, un călugăr foarte influent din Cordoba musulmană, a început prin sec. IX o campanie de incitare a creștinilor împotriva conducerii musulmane a regatului. A reușit să convingă mai mulți dintre adepții săi să facă gesturi publice de sfidare a religiei musulmane care să aducă după sine pedeapsa cu moarta asupra lor.

Spre exemplu un călugăr și discipol al lui Eulogius pe nume Isaac a dat buzna într-o zi în biroul judecătorului șef din Cordoba și i-a zis acestuia că Mohamed arde în iad. Alți discipoli ai lui Eulogius au făcut gesturi similare în zilele următoare, mergând la autorități sau în locuri publice și făcând chestii care să genereze revoltă în rândul musulmanilor. Unii dintre ei chiar au intrat în moschei în timpul rugăciunilor și au început să citească din Biblie.

Însă conducătorul califatului (Abd al Rahman) a fost suficient de înțelept încât să nu accepte provocarea lor. Deși au fost rapid executați cei care aduseseră atingere religiei musulmane, niciun alt creștin nu a pățit nimic.

Care a fost motivația din spatele acestor gesturi? Ei bine, Eulogius spera că acești oameni vor reuși prin gesturile lor să stârnească ura musulmanilor împotriva creștinilor și apoi pe cea a creștinilor împotriva musulmanilor. Eulogius era teribil de nemulțumit de faptul că în califatul Cordobei creștinii stăteau la masă și beau cu evreii și musulmanii, că ocupau funcții în statul condus de musulmani și că, în general, creștinii nu luptă împotriva musulmanilor și evreilor.

A reușit Eulogius să obțină ceea ce și-a dorit? Ei bine, nu prea. Gesturile discipolilor săi au fost mult prea provocatoare iar majoritatea creștinilor au vrut să se distanțeze de ele. Mulți creștini au făcut chiar opusul a ce își dorea Elogius și au decis să se convertească la religia musulmană, de teamă ca musulmanii să nu înceapă persecuții împotriva creștinilor.

Până și episcopul creștin al Sevilliei, Reccafred, a declarat că oamenii care provocaseră pe musulmani nu puteau fi considerați martiri din moment ce și-au căutat singuri moartea. Abia după Reconquista (recucerirea Spaniei de către creștini) discipolii lui Eulogius au fost considerați martiri de biserică iar Eulogius a fost făcut sfânt. De atunci au rămas cunoscuți în Spania și în lumea catolică drept ”martirii din Cordoba”.

Care e scopul atentatelor?

Scopul atentatelor, indiferent că sunt provocate de fanatici religioși musulmani sau creștini, e acela de a provoca o reacție adversă din partea populației majoritare. Atentatorii vor să creeze ură și să genereze un răspuns care să facă populația majoritară să discrimineze populația minoritară.

Așadar atentatele provocate de fanaticii religioși islamiști din Vest urmăresc să provoace un val de ură religioasă împotriva musulmanilor care locuiesc în aceste țări. Acești extremiști își doresc ca musulmanii să nu se mai amestece cu Vestul laic și să nu le adopte obiceiurile. Ba mai mult, ar vrea să provoace ură suficientă încât să ducă la violență și radicalizare în sânul musulmanilor.

Poate părea contra-intuitiv, dar atentatele au ca țintă finală nu să bage frica în creștini ci în musulmani. E același mecanism precum cel descris mai sus, în cazul ”martilor din Cordoba”.

Și opusul e aplicabil: fanaticii religioși creștini vor să creeze teamă și ură în rândul populației musulmane, astfel încât aceștia să se radicalizeze, chestie care să ducă apoi și la radicalizarea creștinilor. Am văzut deja asta în Germania și Noua Zeelandă.

Radicalizarea creștină

Radicalizarea e o placă veche pe care o folosesc mai toate marile religii monoteiste. Despre creștinism spuneam mai sus dând exemplu Franța că motivul principal pentru care Vestul a devenit non-religios (nu ateu) e acela că oamenii s-au săturat de războaie. Ca să înțelegeți la ce mă refer, acestea sunt doar războaiele religioase din sânul bisericii creștine:

Rezoluție mai bună a graficului găsiți aici. Vi se par multe? Sunt multe! Vi se par lungi? Chiar sunt lungi ca durată.

Și știți ce? Mai sus nu sunt incluse și cruciadele, atenție. Dacă le adăugăm și pe acelea avem 600 de ani de războaie religioase în Europa.

Cum s-a ajuns aici? Ei bine radicalizarea creștinismului a avut loc în două puncte cheie:

  • insistența pe interpretarea ad-literam a Bibliei din timpul Sf. Augustin (citiți ”The Rise and Fall of Adam and Eve” pentru explicații)
  • Reforma Cluniacă (nu știu dacă așa se scrie pentru că știu doar termenul în engleză) – numită după Abația Cluny din Franța sub ordinul Benedictin. Călugării de la Cluny erau complet devotați credinței, munceau de dimineața până seara, renunțaseră la bunurile pământești și nu aveau voie să vorbească. Această formă ”pură” de a-l venera pe Dumnezeu a avut un succces fenomenal și stilul acesta sever de a face religie a dus la răspândirea sa în toată Europa de Vest și Centrală. Atitudinea de puritate în practicarea religiei a avut însă ca efect secundar creșterea intoleranței religioase față de cei de alte religii și implicit a dus la ură față de evrei și musulmani. Reforma Cluniacă coincide cu prima cruciadă creștină. De aici a fost drum liber spre inchiziție, rupturi și războaie în interiorul creștinătății.

Cum s-a radicalizat religia musulmană?

Se pare că într-un mod similar, adică tot prin intermediul unui teolog ascet musulman (Ibn Hanbal). Similar cu reforma cluniacă, el a practicat și încurajat o formă puritană de a-l venera pe Mahomed. Stilul ascetic și puritan era incompatibil cu toleranța față de celelalte religii. Ibn Hanbal a ajuns într-un final să conducă echivalentul musulman al inchiziției în secolul IX.

Însă dacă vreți să ne uităm cu mai multă atenție asupra istoriei religiei musulmane lucrurile se complică destul de tare pentru că religia islamică e destul de diferită de cea creștină iar diferențele dintre diferitele curente ale ei sunt subtile pentru profani.

Ce pot să vă spun eu ca om care citește pe subiect, dar nu îl stăpânește e că în islam sunt curente conservatoare care, între altele, militează și pentru jihad împotriva necredincioșilor. Un astfel de curent e Salafismul și subramura sa wahabbismul.

Acesta din urmă e dat de mulți drept potențială cauză a radicalizării multor musulmani. Wahhabismul e un curent ultra-conservator de interpretare a Coranului care a devenit predominant în Arabia Saudită. Nu e singurul curent ultra-conservator, dar spre deosebire de altele are parte de susținerea financiară a Arabiei Saudite, care cheltuie se pare sume consistente de bani pentru promovarea sa.

Tot din Salafism s-a născut și o interpretare vădit militantă a Coranului, dar de data asta venind din Egipt, creație a teologului Sayyid Qutb. Cei care știu un pic de istorie a Orientului Mijlociu știu că acesta a fost unul din oamenii acuzați că ar fi încercat să îl asasineze pe Nasser, președintele Egiptului.

Învățăturile lui Qutb au fost atât populare în rândul extremiștilor încât au fost menționate de Osama Bin Laden, între alții, ca fundament al orientării sale.

O altă cauză, ceva mai recentă de data asta, care explică radicalizarea e social media și internetul.

Ce treabă are una cu alta? Pentru musulmani Coranul e cuvântul lui Dumnezeu. Ce scrie în Coran i-a fost spus lui Mahomed iar acesta a pus apoi în scris cuvânt cu cuvânt.

Coranul nu are structura Bibliei și nu urmărește ordinea cronologică a faptelor ci este structurat în funcție de lungimea cuvântărilor. Avem așadar un text sacru, vechi de 1500 de ani așezat într-o ordine care nu ține cont de cronologie. Din cauza asta, ca principiu Coranul nu ar trebui interpretat de credinciosul obișnuit de unul singur. Pentru întrebări despre cum se interpretează Coranul credinciosul musulman ar trebui să meargă la un teolog.

Cu internetul și social media însă treaba asta nu prea mai e necesară. Dai un google search și ajungi pe un site care îți explică ce înseamnă X sau Y. Problema e ce te faci dacă acel site îți oferă o interpretare ultraconservatoare sau militantă?

Unde suntem?

Franța vrea să își păstreze statul laic cu orice preț, la pachet cu ideile iluministe pe care a fost construit. Europa de Vest a văzut războaie, moarte și prozelitism mult prea mult și nu mai vrea așa ceva. Dar sunt mulți pentru care asta a inacceptabil, unii din ei militanți musulmani, alții militanți creștini.

Crizele economice și războaiele aduc după sine astfel de momente, dar până acum Europa a știut să țină lucrurile sub control. Sper să reușească în continuare pentru că ultimul lucru de care are lumea nevoie acum sunt mai mulți fanatici religioși și o nouă inchiziție.

Dacă vă pasionează subiectul acesta și în general cum s-au discriminat și omorât creștinii și musulmanii între ei în ultimii 1500 – 2000 de ani vă recomand ”In the name of God” scrisă de Selina O Grady, pe care o citesc și eu de vreo 2 săptămâni. Cartea se găsește în România la Elefant.ro (cartonată și necartonată) sau la Book Depository pentru comenzi internaționale.

Probabil îi voi face o recenzie după ce o termin (mai spre finalul anului că are vreo 420 de pagini).




Câți copii se nasc în afara căsătoriei?

Țineți minte discuțiile alea interminabile legate de familia tradițională ca urmare a referendumului? Ei bine era plin pe internet de susținători ai familiei tradiționale pe de o parte și opozanți ai ei de partea cealaltă.

Îmi pare rău că la momentul respectiv nu am dat peste statistica asta de la Eurostat:

România e, așa cum vă așteptați probabil, una din țările din UE cu cel mai mic număr de copii născuți în afara căsătoriei. Chiar și așa însă în 2018 1 din 3 copii români s-a născut în afara căsniciei. Dacă e să ne comparăm cu vecinii noștri vedem că suntem printre țările mai conservatoare deși inclusiv România a înregistrat o creștere evidentă în ultimii 20 de ani.

Cred însă că aceste cifre sunt puternic influențate de faptul că un număr uriaș de români tineri a emigrat în afara țării și îngroașe statistica în Vestul Europei. Probabil că dacă nu am fi avut câteva milioane de oameni prin alte țări cifrele în cazul României ar fi similare.

Țările ortodoxe

Cel mai mic număr de copii născuți în afara căsniciei pare să fie în Grecia cu 11,1%. În general țările majoritar ortodoxe par să fie mai în coada clasamentului. Am verificat informația și pentru Serbia, care are 26,8%. Există însă o excepție între țările ortodoxe: Bulgaria, care ocupă un neașteptat (pentru mine) loc 2 în clasament cu 59%, pe locul 1 aflându-se Franța cu 60%.

Ca să pun lucrurile în perspective iată cum arată țările ortoxe:

Ignorați datele pentru Serbia din 1993 și 1998 (nu erau date disponibile așa că graficul le-a interpretat ca pe zero). Creșterea puternică în procentul copiilor născuți în afara familiei s-a pentrecut în întervalul 1993 – 2003. În 1993 Bulgaria avea 22,1% în timp ce România avea 17%. 10 ani mai târziu (2003) Bulgaria ajunsese însă la 46,1% în timp ce România avea 28,2%. Creșterea a continuat și în perioada 2003 – 2013, dar într-un ritm ceva mai scăzut (deși totuși sesizabil), iar din 2013 lucrurile par să se fi stabilizat.

În contrast cu Bulgaria avem Grecia, țară în care creșterea a fost lentă, abia în ultimii ani trecând de pragul de 10%. Ce a cauzat acea creștere puternică în cazul Bulgariei? Ei bine: nu știu, dar am găsit un studiu în limba bulgară care explică treaba asta. Așa că dacă aveți timp și nimic altceva mai bun de făcut puteți explora treaba asta.

Țările catolice

În ceea ce privește țările din Estul Europei catolice avem următoarea situație:

Dacă vă uitați cam toate țările din Europa de Est au plecat din același loc: cele mai conservatoare sub 10%, cele mai liberale aproape de 20%. Însă țările catolice par să aibă procente mai ridicate de copii din afara căsătoriei în 2018. Polonia e țara cea mai conservatoare, dar chiar și ea ajunge la 26,4% în 2018, adică dublu față de Grecia.

Ungaria și Cehia au evoluții similare, dar maghiarii par să fi reversat ușor situația din 2015 încoace. Cehia pare că merge în linie dreaptă însă.

Ce e interesant însă e că tendința în cazul țărilor catolice e mai clară decât în cele ortodoxe, poate cu excepția Ungaria. Un comentariu la adresa Ungariei, am mai scris despre faptul că ei au un program de creștere a natalității care oferă multe facilități cuplurilor:

Și nu, nu e o întâmplare, creșterea numărului de camere e consecință directă a unui program mai larg al guvernului maghiar de sprijinire a familiilor. Una dintre măsuri vizează acordarea de sprijin financiar pentru familii pentru a cumpăra locuințe. Dar sprijinul financiar depinde de numărul de copii și numărul de camere al locuinței.

Acele cupluri trebuie să fie căsătorite însă. Acea scădere ar putea fi explicată așadar prin faptul că oamenii vor să beneficieze de acel program.

Dacă vreți să vă uitați la tot setul de date îl găsiți la Eurostat.

De ce se nasc din ce în ce mai mulți copii în afara căsătoriei?

Sunt mai multe cauze din câte se pare. Cea mai importantă pare să fie o schimbare de atitudine în ceea ce privește felul în care adulții privesc căsătoria. Un articol de pe blogul celor de la Biroul pentru Statistică al Marii Britanii explică destul de frumos fenomentul. Pe scurt e parte din ceea ce sociologii au numit ”revoluția sexuală”. Fenomenul e întâlnit în toată lumea dezvoltată sau în curs de dezvoltare.

În afară de asta mai sunt și alte chestii care se suprapun peste fenomenul acesta:

  • femeile nu mai sunt nevoite să stea în relații doar pentru că nu se pot întreține
  • copiii apar la vârste mai înaintate.
  • Coabitarea fără formalizare a relației pare să devină mai des întâlnită

Așa că sunt slabe șanse să ne apucăm să punem definiția familiei tradiționale în Constituție.




De ce sunt WC-urile de la școlile din sat scumpe

De fiecare dată când începe școala apar fix același tip de articole: X% din școlile din România au WC în curte. Existența acestor articole e posibilă din doua motive:

  1. Românilor nu le pasă de educație și școală decât ca loc unde să scape de copii o perioadă de timp.
  2. Presiunea media e orientată spre cost, nu utilitate.

Punctul 1 cred că e destul de clar,e suficient să vă uitați cât preț pune populația pe faptul că Guvernul României subfinanțează permanent educația. Iese cineva în stradă pentru asta? Nu! A fost sancționat vreun guvern (de orice culoare) pentru faptul că a nu s-a ținut de cuvânt pe partea de educație? Nu! S-a ofuscat populația când doamna Andronescu a ajuns iar ministru al educației în 2019? Nu!

Punctul 2 în schimb e mai interesant și ca să le explic vreau să iau o știre ca exemplu (sursă):

Lume, lume! In comuna Tataranu din judetul Vrancea vor fi construite cele mai scumpe WC-uri din tara, care vor costa circa 100.000 de euro. Vrancenii bat astfel recordul detinut de botosanenii din Cotusca, unde edilii locali au investit 50.000 de euro in doar doua grupuri sanitare.

De la primarul comunei aflăm că:

Sunt toalete scolare standard, cu dotarile aferente. Proiectul a fost realizat de o firma specializata, iar eu nu am expertiza in domeniu ca sa contest ceea ce au facut ei. Nu am informatii daca in alte parti s-a construit mai scump sau mai ieftin si cred ca nici n-ar trebui sa ne intereseze asemenea lucruri avand in vedere ca vorbim de confortul copiilor nostri”, a declarat Banel Barbieru.

Apoi vine și persoana care a scris articolul și zice:

Ce expertiza si de cate informatii aveti nevoie, domnule primar? Dati un search pe “goagal” si vedeti imediat ce puteti face cu 100.000 de euro pentru a asigura cu adevarat confortul copiilor: o masa calda, un transport mai bun daca e cazul, sali de clasa dotate cu material didactic, o sala de sport, un teren de fotbal…

De ce sunt grupurile sanitare de la sate scumpe

Atitudinea articolului de mai sus e una de bășcălie și hlizeală deși autorul articolului nu ne spune și cât ar trebui să coste o toaletă. Contează? Da, contează, pentru că sunt două chestii importante pe care oamenii care scriu articole de genul ăsta nu le spun:

  1. O toaletă de școală nu e ca toaleta de acasă – Dacă îți construiești casă și vrei să îți faci toaletă atunci îți trebui o chiuvetă, o cadă sau duș plus un WC. Dar într-o școală nu ai nevoie de 1 WC ci de mai multe. Nu ai nevoie de 1 chiuvetă ci de mai multe. În afară de asta școlile de la sate nu au efectiv spațiul necesar pentru toalete. Adică el pur și simplu nu există și trebuie construit de la zero. Banii ăia mulți de îi vedeți prin articole includ și construcția efectivă a locului unde va fi toaleta, care presupune de multe ori construcția unei camere separate lipite de școală. Ori asta evident că va costa bani mai mulți.
  2. Canalizarea – Oamenii care scriu articolele astea și cei care le citesc sunt în general oameni de la oraș. Așa că nu realizează probabil că la sat nu prea există canalizare. Acel WC care urmează a fi construit e complet inutil dacă nu e conectat și la canalizare. Și aici apare problema: care canalizare? Câte sate din România au canalizare de apă menajeră? Majoritatea nu au așa, nici că școala nici că satul întreg. Și atunci ce faci cu apa menajeră și dejecțiile de la WC? Banii ăia mulți pe care îi vedeți prin presă includ de cele mai multe costul construcției de la zero a unui sistem de canalizare al școlii care să lege WC-ul de canalizarea satului, dacă așa ceva există. Când așa ceva nu există atunci trebuie să presupună construcția unor compartimente pentru fose septice. Credeți că asta se poate face cu câteva mii de lei sau euro? Nu, nu se poate, materialele costă, oamenii costă, proiectul arhitectului costă șamd.

Oamenii care scriu articolele astea nu au nici cea mai vagă idee cum arată o școală de la sat din România pentru că nu au pus vreodată piciorul de acolo. Probabil își imaginează că un WC pentru școală înseamnă doar vasul de toaletă și chiuveta și aia e.

De curiozitate am căutat și grupurile sanitare din comuna Coțușca, la care se face referire în articolul de mai sus. Iată câteva declarații interesante (sursă):

În satul botoşănean Coţuşca se află toalete mai scumpe decât apartamente cu trei camere de la oraş. Este vorba despre două toalete amenajate pentru Liceul Tehnologic din localitate, care au costat aproximativ 50.000 de euro. S-a făcut, însă, „economie“, pentru că, iniţial, WC-urile erau estimate la 90.000 de euro.
„De comun acord cu constructorul, fiind un contract deja semnat, am redus proiectul. În principal era vorba de o canalizare specială care trebuia făcută cu fosă septică pentru acel WC de 90.000 de euro. Am găsit că putem face racord la o reţea deja existentă. Şi aşa am scăpat de construit aceea canalizare specială. Plus alte detalii”, spune edilul din Coţuşca. Investiţiile spectaculoase la Liceul Tehnologic, nu se opresc aici. Primăria a găsit fonduri europene pentru a construi încă un corp de clădire cu şase clase, la care vor mai fi adăugate două toalete şi de această dată cu etaj.

Deci prețul a scăzut de la 90.000 de euro la 50.000 de euro doar pentru că au renunțat la canalizarea specială. Dar spune asta cetățeanului revoltat de pe internet care se revoltă că se construiesc toalete scumpe, dar nu știe cum e să nu ai canalizare la discreție. Și dacă citiți articolul puteți vedea și că fiecare toaletă are 40 de metrii pătrați. Ah da, ca să nu uit: din acei 50.000 de euro, aproximativ 10.000 de euro sunt TVA-ul aferent lucrării, bani care se întorc în buzunarul statului român.

De ce nu se face?

Primarii știu să se ferească de toalete din școli pentru că au ajuns subiect de rușine prin presă. Nu zic că nu se fură și pe acolo, posibil să se fure ca în orice alte contracte publice din România, dar mare parte din acele prețuri sunt justificate iar presa din România aleargă aiurea după subiecte senzaționale.

Așadar sunt șanse mari ca oamenii din administrația locală să evite să își bată capul cu construcția unor astfel de proiecte pentru că nu face altceva decât să le aducă probleme. Iar asta e o chestie și politică: primarii nu vor să își pună în cap electoratul pentru niște copii care oricum nu votează.

Iar școlile de la sate au nevoie disperată de grupuri sanitare. Suntem într-o pandemie acum în care spălatul pe mâini contribuie la limitarea răspândirii virusului. Ar fi bune niște toalete la sate, indiferent de costul lor. Dar ani de zile românii s-au tras de fund hlizindu-se la articole din presa pe care oricum nu le-au înțeles.

Presiunea nu ar trebui să fie orientată în direcția limitării costurilor acestor toalete ci în direcția construirii a cât mai multe grupuri sanitare la sat. Tot ce face însă Ministerul Educației e să se roage de primari să facă toalete. Ce bine ar fi fost dacă măcar o parte din acei primari erau din partidul doamnei ministru. Ah, da…sunt! Și ce bine ar fi fost dacă ar fi avut timp înainte de deschiderea noului an școlar să facă treaba asta. Ah, da…au avut.

Toaletă sau tabletă?

Unul din primele articole de pe blogul acesta e despre o declarație ușor bizară a unui tip de la Samsung România din 2016:

Cristian Cojocaru, Samsung: Zona rurală ne doare pe toţi, la nivel de ţară, şi ca dezvoltare a economiei în ansamblu. Cred că este de preferat să avem tablete în şcoli întâi şi abia apoi să rezolvăm cu toaleta din curte. (…) este alegerea corectă pentru că dacă aducem toaleta din curte înăuntru nu ne facem mai deştepţi. Sursa ZF

Ei bine, care credeți că e prioritatea Guvernului României în pandemie:

  1. Construcție de unități sanitare unde elevii se pot spăla pe mâini dacă merg la școală pentru a opri răspândirea virusului
  2. Achiziția de tablete

Ați ghicit: achiziția de tablete! Era vorba că vor fi cumpărate vreo 250.000 de tablete, dar se pare că e cam greu să facă asta. E ok însă, tot se vor cumpăra vreo 160.000 de bucăți.

Sunt ferm convins că nu există nici un fel de legătură între atitudinea tipului de la Samsung și atitudinea Guvernului Român. Ca orice altceva în România, totul e pură coincidență.

Așa am ajuns aici

În România anului 2020 Guvernul României a prioritizat achiziția de tablete, nu construcția de grupuri sanitare în școli. De ce? Pentru că grupurile sanitare duc la bășcălie și mișto prin media, în schimb tableta e instrumentul care îl va face pe elev de 15 ori mai deștept decât dacă ar învăța de pe hârtie. Iar populația cu drept de vot e cu totul de acord cu chestia asta.




Politicienii europeni merg cu trenul, cei români cu mașina cu girofar

Ați auzit sigur de ministrul liberal Bode care a făcut accident pentru că mașina lui girofar a mers pe contrasens. În ziua în care am văzut clipul (vedeți linkul anterior) mi-a apărut în feed-ul de Twitter și următoarea poză:

În poză e Michel Barnier, negociatorul șef al Uniunii Europene în discuțiile cu Marea Britanie privind Brexit. Poza e făcută la plecarea sa din Londra pe Eurostar, trenul care leagă Marea Britanie de Europa. Sursa pozei:

Acum să punem lucrurile în context: unul din cei mai importanți oameni din Europa în momentul acesta merge cu trenul înspre și dinspre Londra pentru a negocia Brexitul. Ministrul Transporturilor din una din cele mai sărace țări ale Europei se află într-o mașină care circulă pe contrasens, cu girofar (deși e ilegal) și face accident.

De ce vreau să subliniez lucrurile astea? Pentru că deja am văzut că sunt oameni care îl apără pe ministru, că era ocupat, că poate dormea, că se grăbea și alte chestii din astea.

Dacă Barnier pe ai cărui umeri stă soarta economiei UE poate merge cu trenul, fără girofar și fără să provoace accidente cred că poate și al nostru ministru. Ca să nu zic ce s-ar fi întâmplat dacă era un ministru PSD implicat în accident.




De ce nu prea câștigă echipele de fotbal din capitale Liga Campionilor?

A trecut și finala Ligii Campionilor și cu prilejul acesta am aflat și eu de un fenomen ciudat din fotbalul european. Se pare că trofeul Ligii Campionilor și Cupa Campionilor Europeni (competiția predecesoare) sunt câștigate foarte rar de echipe din capitale europene.

Exemple:

  • În Anglia singura echipă din capitală care a câștigat Liga Campionilor e Chelsea. Iar asta s-a întâmplat o singură dată, după ce Abramovici a pompat enorm de mulți bani în echipă. În rest Anglia se laudă cu performanțele echipelor din afara capitalei: Liverpool, Manchester United, ba chiar și Nottingham Forrest (de 2 ori) și Aston Villa.
  • În Franța singura echipă care a câștigat Liga Campionilor e Olympique de Marseille. PSG, echipa Parisului, în ciuda faptului că are bani gârlă nu reușește să câștige trofeul.
  • În Germania Berlinul nu prea există pe harta fotbalului. La nivel de Liga Campionilor Bayern domină ca număr de trofee, dar pe lista câștigătorilor se află și SV Hamburg și Borussia Dortmund.
  • În Italia fotbalul în ultimii ani a fost dominat de Juventus Torino, dar dacă ne uităm pe lista câștigătorilor vedem că AC Milan e ca nr. număr de trofee peste ei. Pe lista câștigătorilor se mai află și Inter Milan. Roma nu are nici o echipă cu trofeu in schimb.

Sunt și excepții deși oarecum discutabile:

  • Spania e exemplul cel mai evident unde o capitală a dat în mod consistent o câștigătoare a Ligii Campionilor. Dar succesul Madridului e explicabil prin faptul că echipa din capitală a fost ajutată puternic de regimul lui Franco.
  • Portugalia e un alt exemplu, acolo unde Benfica Lisabona se află pe lista câștigătorilor Ligii Campionilor. Problema e că ambele trofee sunt obținute în anii 60 (1961 și 1962 mai exact). De atunci însă nimic, deși Liga Campionilor a fost câștigată de 2 ori de o altă echipă portugheză: FC Porto (1987 și 2004).
  • Olanda găzduiește un alt gigant al fotbalului european în materie de trofee: Ajax Amsterdam, echipă cu 4 trofee. Problema aici e următoarea: Amsterdam nu prea e capitala Olandei decât pe hârtie, majoritatea instituțiilor statului fiind situate în Haga. Dar Olanda a mai luat Liga Campionilor prin PSV Eindhoven și Feyenord Rotterdam.
  • România are pe Steaua București iar Iugoslavia pe Steaua Roșie Belgrad, două echipe fanion din două țări comuniste care au alocat resurse vaste pentru a sprijini cluburile din capitală.

Care e explicația?

Drept să vă spun nu am reușit să găsesc o explicație exactă pentru acest fenomen. Fenomenul e cunoscut de ceva timp și a fost discutat de multe ori, dar nu s-a putut ajunge la un consens.

Există însă o explicație care mi-a sărit în ochi și care aduce o idee foarte interesantă în discuție. Ideea a fost prezentată într-o carte numită ”Why England Loose” care discută fenomene fotbalistice ceva mai ciudate. Cred că am să cumpăr cartea pentru că pare interesantă. Dacă nu aveți chef să cumpărați cartea puteți citi un rezumat făcut de autorii cărții în Financial Times.

Oamenii ăștia vin cu o observație interesantă: mai toate cluburile care au dominat fotbalul din anii 50 până prin 2010 au o chestie în comun – sunt din orașe industriale vechi.

Anglia are Liverpool și Manchester, locuri unde revoluția industrială a și început de altfel. În Franța avem Lyon, Marseille, în Spania avem Barcelona ca și centru industrial. În Germania evident că vom avea Munchen în zona industrială a Bavariei (industria auto) și Dortmund în zona Rhin-Ruhr, faimoasă pentru industria metalurgică. În Italia avem Milano și Torino, ambele în nordul industrializat al Italiei, locație cu uriașe fabrici pe vremuri.

Ce treabă are industria cu fotbalul? Ei bine, nu e foarte clar de ce, dar mai toate cluburile cu tradiție au apărut în orașele industriale. Iar aceste cluburi au fost în permanență mai bine reprezentate în competițiile interne. E posibil ca succesul lor să se datoreze susținerii puternice venite din partea muncitorilor, prezenți în număr mare la stadion. Atenție, vorbim de o lume în care cei mai mulți bani nu veneau din drepturi de televizare sau tricouri ci din biletele plătite de fanii veniți la stadion. E o lume de dinainte de șeici arabi care cumpărau tot cu petrodolarii lor.

Dar de ce veneau mai mulți oameni la stadion în orașele industriale și mai puțin în capitală? Greu de spus, autorii acelei cărți spun că muncitorii erau in mare parte din oameni dezrădăcinați, veniți de la sat, aflați departe de familii și care simțeau nevoia de a se simți parte dintr-o comunitate. Iar cluburile de suporteri, galeriile și meciurile de fotbal le ofereau acel sentiment de a aparține unui grup.

Nu știu dacă asta e explicația, dar cert e că și în 2020 o echipă dintr-un oraș industrial a câștigat Liga Campionilor. Sunt curios cât va ține fenomenul acesta având în vedere forța financiară fabuloasă a unor orașe precum Paris sau Londra.




Ghiciți cine e socialistul / marxistul care a spus asta

Se dă paragraful de mai jos, un extras dintr-un ziar britanic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial:

Ați ghicit ale cui sunt acele vorbe? Probabil că nu. Citiți cu atenție încă odată ce scrie mai sus ca să vă rămână întipărit în memorie atunci când aflați despre cine e vorba. Ați citit?

Ok, acum răspunsul: Winston Churchill! Haideți să reluăm concret mesajul său:

  • democrația nu se referă doar la drept de vot ci și la dreptul de a munci și dreptul la viață
  • libertate nu înseamnă individualism extrem care să excludă organizare socială și planificare economică (da, planificare economică).
  • egalitate nu înseamnă egalitate politică, dar anulată de privilegiu social și economic.
  • reconstrucție economică înseamnă mai puțin maximizare și mai mult distribuire echitabilă.

Toate cele 4 puncte de mai sus sunt apanajul social democrației europene și al progresismului democrat american.

Dacă formulezi ideile de mai sus în media din ziua de azi sar băieții pe tine să te facă socialist și marxist! Cuvintele de mai sus îi aparțin lui Churchill și au fost publicate la 1 iulie 1940 în ziarul The Time, la doar câteva zile după capitularea Franței în fața Germaniei naziste.

Marea Britanie nu putea trimite proprii cetățeni să lupte în Europa cu îndemnuri de genul:”când vă întoarceți, bogații vor fi și mai bogați datorită vouă” sau ”când vă întoarceți e posibil să nu vă mai găsiți de muncă, chiar și în cazul fericit în care nu ați pierdut nici un membru în război”.

Ca o paranteză legată de Churchill, el a fost descendent dintr-o familie de aristocrați cu niște idei specifice epocii în care a trăit (recomand să citiți ”Anii tinereții mele” dacă vreți să înțelegeți la ce mă refer). Churchill nu pare să fi fost lipsit de compasiune față de oamenii de rând sau cei săraci, dar nu e clar dacă el însuși a realizat că vorbele de mai sus vor pune bazele social democrației europene.

Ideile de mai sus erau suprinzător de răspândite în acea epocă (chiar și cu 1-2 secole înainte) pe la diverși filozofi și oameni politici, dar nu sub denumirea de socialism. Cine a citit Avuția Națiunilor a lui Adam Smith (citit cartea pe bune, nu din auzite) știe că ideile exprimate de Churchill nu sunt foarte diferite de ideile lui Smith.

Nu în ultimul rând trebuie să înțelegeți și contextul istoric: socialismul în acea perioadă era sinonim cu comunismul. Poate așa înțelegeți cum Churchill putea avea idei atât de progresiste în materie de redistribuire a resurselor, planificare economică și dreptul la muncă, dar în același timp să facă următoarele afirmații (sursă):

“Socialism is the philosophy of failure, the creed of ignorance, and the gospel of envy.” —Perth, Scotland, 28 May 1948, in Churchill, Europe Unite: Speeches 1947 & 1948 (London: Cassell, 1950), 347.

“The inherent vice of capitalism is the unequal sharing of blessings. The inherent virtue of Socialism is the equal sharing of miseries.” —House of Commons, 22 October 1945.

Una peste alta, dacă sunteți oameni cu cap nu aruncați cuvinte precum socialist, marxist, progresist către alți oameni înainte de a înțelege ce anume înseamnă acești termeni.

Pe de altă parte, când vă alegeți idoli la stânga sau la dreapta, aveți grijă să le citiți operele înainte, altfel s-ar putea să aveți suprize.

P.S: Am dat peste citatul lui Churchill în ”The Great Levelers” a lui Walter Scheidel. Probabil voi face o recenzie cărții după ce o termin.




Maneliștii sunt singurii libertarieni din România

Mi se întâmplă uneori să citesc câte o idee atât diferită, dar bine articulată încât mă face să mă simt prost că nu m-am gândit eu la ea. Un exemplu care ilustrează perfect situația asta e postarea asta a lui Vasile Ernu:

Sincer nu știu ce altceva sa adaug la postarea de mai sus pentru că surprinde foarte bine esența problemei: maneliștii sunt într-adevăr cam singurii libertarieni adevărați ai României. Cât despre libertarienii abonați la bani publici puteți să citiți o postare mai veche a mea care încă e valabilă. Bogdan Glăvan e un exemplu, care a fost propus inițial ca ministru al fondurilor europene, Cristian Păun care a ajuns șef la FNGCIM și lista poate continua.

Apropo, majoritatea libertarienilor cu funcții publice îi puteți regăsi ca semnatari ai unei scrisori deschise împotriva creșterii salariului minim. Scrisoare e din 2014 și avertiza că o creștere a salariului minim pe economie de la 900 RON la 1.050 RON va falimenta economia României. Serios, asta avertizau ei în 2014. Apropo, cum a fost falimentul economiei din 2015? Am trecut cu bine prin criza economică generată de creșterea salariului minim?

Revenind la maneliști, ca om care lucrează în taxe aș vrea să le văd veniturile impozitate. Dar de banii aceia aș vrea să văd și ceva mișcări de reducere a sărăciei prin comunitatea rromă din România.




Unii oameni au trăit istoria pe propria piele

Pentru unii rasismul e o chestie ipotetică. Sunt oameni care se gândesc la rasism ca la un moft, când o persoană zice chestii vag rasiste. Alții văd rasismul ca pe o chestie din trecutul îndepărtat, iar oamenii care au suferit abuzuri rasiste au trăit acum mult mult timp.

Ei bine, cel puțin în SUA o parte din oamenii care acuză autoritățile de rasism au trăit și pățit chestiile alea văzute de voi prin filme pe propria piele. De exemplu tipul ăsta (sursă):

Omul s-a dus la WC-ul albilor și pentru asta a fost băgat la pușcărie. Adică știți treaba aia văzută de voi prin filme de genul The Green Book? Ei bine, omul ăsta a pățit asta pe pielea lui. Sunt încă oameni în viață care au trecut prin chestiile astea.

John Lewis din păcate a murit pe 17 iulie 2020, ocazie cu care mi-am adus aminte de el și am găsit tweetul de mai sus (de pe 7 iulie).

În cazul în care nu știți de el, e unul din cei 6 oameni  (the Big Six) care au organizat faimosul ”Marș către Washington” alături de Martin Luther King. Acel marș a culminat cu faimosul discurs ”I have a dream” al lui King. Puteți să vedeți un interviu cu el despre acel moment în Time Magazine. Mai multe despre John Lewis pe pagina lui de Wikipedia.