De ce vor să închidă liberalii piețele?

Văd că multă lume se agită zilele astea pe problema închiderii piețelor. Dacă ați ratat discuția atunci vă fac eu un rezumat:

La început era vorba că se închid toate piețele. Apoi au dat înapoi și au zis că de fapt se închid doar piețele închise. Dar cumva Prim Ministrul Orban a zis că se închide și Piața Obor că e nasol acolo. Apoi niște primari au sărit să amenajeze piețele ca să nu se închidă.

De ce e însă deranjată lumea? Pentru că se închid piețele închise, dar rămân deschise supermarketurile. Are sens, nu?

De ce vrea Arafat și Guvernul PNL să închidă piețele?

Întrebat fiind de ce unele rămân deschise și altele nu, Raed Arafat a venit cu explicația asta (sursă):

“La piață te duci vrei să cumperi cu bani cash, nu se folosește cardul. Sunt alte riscuri care sunt mai mari în piață în spațiul închis. Acesta este motivul pentru care s-a decis acest lucru. Și partea de protecție a angajaților, a persoanelor care vând în piețe, în general sunt persoane în vârstă, iar contactul poate să ducă la infectarea lor”,

 

Măsura asta de a închide piața închisă, dar a lăsa supermarketul deschis nu poate fi susținută de argumentele de mai sus.

Eu nu știu unde își face cumpărăturile dl. Arafat, dar și în supermarketuri se poate plăti cash. Și o parte mare a populației plătește cash chiar și în aceste magazine. Tot ce trebuie să faci ca să află asta e să stai la o coadă și să vezi câtă lume face asta.

Doi, la faza de protecție a angajaților sunt curios când s-a uitat dl. Arafat la un casier. Cel puțin prin București mulți dintre sunt ori foarte tineri ori în vârstă. Deci și argumentul cam pică.

Realist vorbind, e ușor de demontat afirmația de mai sus. Deci asta nu e. Atunci ce alte motive mai sunt?

Cine vinde în piețe

Când a văzut că e cam nasol cu închisul piețelor dl. Orban a aruncat lumii încă un motiv să se certe (sursă):

Vreau să menţionez: de către producătorii agricoli, pentru că din păcate o mare parte din cei care desfac marfa în pieţe numai producători agricoli nu sunt. Îşi obţin certificatul de producător, deşi ei nu au muncit pământul în viaţa lor. 

Și mi s-a părut tare amuzant pentru că explicația asta e ceva de genul: știm că nu e nicio diferență între cum se transmite virusul în supermarket vs. în piață, dar cei din piață nu sunt agricultori adevărați.

Îmi și imaginez Covid 19 cum intră în piață și sare pe ăia care nu sunt producători agricoli. Evident, după ce în prealabil a verificat dacă acel om muncește pământul.

Cred că iarăși e destul de clar că argumentul ăsta nu are nicio treabă cu problema închiderii piețelor. Ce spune dl. Orban acolo e ”ce dacă îi închidem, și așa nu sunt producători adevărați!”. Acum ar fi frumos ca dl. Orban în calitate de Prim Ministru să ne explice cum e treaba cu certificatele alea de producător. Dacă nu sunt obținute respectând condițiile legale de ce nu trimite corpul de control să verifice cine le dă? Dar nu face asta. De ce să o facă? Nu mai bine zice că piețarii nu sunt producători adevărați, de parcă asta ar schimba cumva situația cu răspândirea Covid 19.

Să mai vorbim de respectul acordat de dl. Orban celor care chiar sunt producători pe bune? Practic îi bagă pe toți în aceeași oală: ești producător pe bune? Ghinion, dl. Orban crede că nu ești și oricum nu îi pasă atât de mult să verifice. Și îți va închide piața.

Eu și așa am o problemă cu treaba asta cu ”producătorii”. Bunicii mei erau țărani în adevăratul sens al cuvântului: cultivau pământul și își creșteau aproape tot ce mâncau. Ce produceau în exces vindeau. Și dacă ați avut bunici la fel atunci știți și voi că oamenii aceștia nu stau locului nicio clipă. Majoritatea țăranilor nu au timp să meargă la piață să își vândă produsele. Nu poți sta acolo 12-14 ore pe zi (de multe ori și mai mult) și să nu fie nimeni să se ocupe de agricultură.

Intenția de a avea producători în piețe e nobilă, dar la urma urmei ineficientă economică. Majoritatea țăranilor nu vor să stea în piață la tarabă ca să vândă produse agricole. E timp pierdut pentru ei și nu își permit să angajeze pe altcineva să stea să vândă produsele lor.

Din punctul ăsta de vedere eu nu am nimic cu piețarii, atât timp cât cumpără produsele de la producători și nu de la magazine cash and carry.

În piețe e nefiscalizat

Alt argument pentru închiderea piețelor: și așa acolo e totul nefiscalizat. Iarăși, nicio treabă cu virusul, Covid 19 nu e legat de serverele ANAF ca să știe cine face evaziune fiscală.

Dar aud chestia asta des, inclusiv de la oameni care par un pic cu capul pe umeri. Și mi se urcă sângele la cap de fiecare dată pentru că e al dracului de simplu de demontat argumentul ăsta.

De ce zice lumea că e nefiscalizată piața agricolă? Pentru că nu ți se dă bon fiscal când cumperi ceva. Dar un simplu google search (sau bing sau ce folosiți voi) după cuvintele: ”obligatia de a da bon fiscal piete” vă trimite la mai multe pagini unde puteți găsi lista cu situațiile în care bonul fiscal nu e necesar. De exemplu (sursă):

Mai exact, nu sunt obligati sa utilizeze case de marcat si implicit nu trebuie sa emita bon fiscal cei care efectueaza incasari din urmatoarele activitati:

  • comertul ocazional cu produse agricole din productie proprie efectuat de catre producatorii agricoli individuali, autorizati in conditiile legii, in piete, targuri, oboare sau in alte locuri publice autorizate;

30 de secunde și ați aflat răspunsul. Dar dacă aflăm răspunsul și nu e cum credem, apoi va trebui să recunoaștem că nu ne pricepem la fiscalitate, iar ăsta e un păcat capital în România. Ferească sfântul să verifice cineva cum stau lucrurile înainte de a posta o opinie pe Facebook.

În plus oamenii aceia care vând în piețe plătesc taxe pentru a putea vinde. Nu te trezești dimineața și te duci în piață să ocupi un loc și gata. Totul e reglemantat, dar cine să își bată capul cu detalii când ai un argument așa frumos: și așa acolo se face evaziune fiscală.

Vreți să știți unde se face evaziunea fiscală? În apartamente din București unde sunt înregistrate firme fictive, cu sute de tiruri care transportă legume și fructe fără acte, fără taxe plătite, fără nimic (sursă):

Peste 300 de agenţi au controlat ieri, începând de la ora 6.00, peste o sută de tiruri, iar la 40 dintre acestea au fost constatate nereguli. Oamenii legii estimează că, doar într-un singur an, statul a fost prejudiciat cu aproximativ 100 de milioane de euro, din cauză că nimeni nu a plătit TVA-ul pentru marfa transportată.

Dar Gigel de pe internet știe că în piețe se face evaziune pentru că nu i-a dat nimeni bon fiscal.

Dacă nici asta nu e, atunci de ce vor să închidă piețele? Pentru că miros a sărăcie.

Piețele și sărăcia

Nu știu când ați fost ultima oară, dar piețele în general miros a chestii: oameni, fructe, legume, transpirație, pește, brânză, carne, toate într-un amestec pe care multă lume nu prea îl suportă. Cei care au trecut prin anii 90 știu că de acolo se făceau cumpărăturile. Cei mai tineri au prins direct Carrefour și Kaufland.

Românii asociază piețele și mirosul specific lor cu sărăcia. Doar săracii se duc să își facă cumpărăturile din piața. Oamenii civilizați merg la supermarket și plătesc cu cardul. Nu o zic eu, o zice Prim Ministrul Orban (sursă):

La Bucur Obor au fost în controale de n ori, de fiecare dată, nu cred că 20% dintre cei de acolo respectau regulile, portul măştii, distanţa la statul la coadă. Pur şi simplu nu se respectă, acolo parcă e o zonă zoster.

Dacă nu știți ce e aia zona zoster ei bine iată (sursă):

Zona Zoster este o afectiune virala provocata de virusul Varicelo-Zosterian. Virusul Varicelo-Zosterian este un tip de virus herpetic, motiv pentru care aceasta afectiune mai este cunoscuta si sub numele de Herpes Zoster.

Și totuși, oare ce a vrut să zică autorul? De ce a simțit nevoia să compare o piață unde merge un număr mare de oameni cu o afecțiune tip herpes. Mă mir că nu a citat din Dex 2000 de la Paraziții

Dar știți ce cred eu? Cred că lumea are ceva amintiri neplăcute cu piețele din anii 90. Așa că mulți fac asocieri de genul:

  • Mirosul de piață = insalubru,
  • Plata cash în pandemie = gest insalubru.
  • Faptul că nu stă un nene la 60 de ani la intrare să îți ia temperatura cu un pistol care are marjă de eroare plus/minus 5 grade celsius e semn de sărăcie și insalubritate.

Realist vorbind sunt ample dovezi că virusul ăsta se transmite aerian. Din punctul ăsta de vedere că plătești cash sau cu cardul e cam irelevant. Dar, așa cum ziceam mai sus, pentru românul din clasa de mijloc piețele sunt un loc insalubru în care calcă săracii.

Ceea ce mă aduce la ideea că în accepțiunea multora virusul ăsta se înmulțește și propagă din cauza săracilor și a proștilor care nu respectă regulile. Cele două categorii se suprapun în accepțiunea lor pentru că sărăcia e o chestie care vine din lene, nu din lipsa de oportunități. Și evident că oamenii săraci sunt niște inculți care nu țin cont de reguli (că de aia sunt și săraci) și din cauza cărora se transmite virusul.

Gândirea asta cu talpa țării care împrăștie virusul pare să fie larg răspândită prin cercurile politice liberale. Recent un alt om marcant al liberalilor pe partea economică a avut și el o opinie similară despre săracii (sursă):

”Eu trăiesc în București și nu prea ies din pătrățica mea, așa că atunci când aud apelurile astea repetate la purtat mască mi se par un pic ciudate, recunosc. În București oamenii purtau masca pe stradă dinainte să fie obligatorie. Când am trecut rapid prin Brașov n-am remarcat cine-știe ce indisciplină. Dar aflu cum stă treaba în orașele Moldovei: exact invers. Inclusiv în spitale și în instituții publice nu se respectă regula; asistente medicale care par picate din lună; oameni care vin să se testeze, puși să se înghesuie. Pe scurt, analfabetism funcțional uluitor, no offense.”

București, Brașov sunt poluri de civilizație. Orașele din Moldova în schimb sunt locuri nasoale unde nimeni nu respectă regulile. București și Brașov sunt orașe bogate, Moldova e săracă – prin urmare e clar că tot săracii împrăștie virusul, nu?

Alt domn de la liberali care are ceva cu săracii zice așa (sursă):

Dacă nu aveți chef să citiți e vorba de un rant tipic la adresa asistaților sociali care sunt niște putori și preferă să stea acasă în loc să muncească.

Nu e tot, mai avem, proaspăt instalatul primar al Ploieștiului a declanșat și el război asistaților sociali (sursă):

Mai multe persoane din categoria asistaţilor social au ieşit în stradă, marţi, protestând în faţa sediului Primăriei Ploieşti, faţă de decizia noului edil al oraşului, Andrei Volosevici, de a-i coopta pe beneficiarii de ajutoare sociale în programul de curăţenie generală început în oraş după alegeri. 

Andrei Volosevici “a concluzionat la finalul discuţiilor că, în cazul în care vor fi persoane beneficiare ale venitului minim garantat care vor refuza să participe la acţiunile stabilite în cadrul Programului Curăţenie generală, acestora li se va restricţiona acordarea sprijinului financiar respectiv, alocat din bugetul Municipiului Ploieşti, conform prevederilor legale în vigoare”, a transmis Primăria Ploieşti într-un comunicat de presă.

Știrea asta a fost preluată și de Florin Roman, unul din mai marii liberalilor. Și evident că de acolo au fost și alte conturi de social media ale liberalilor care au rostogolit sintagma asta. Măcar de ar fi fost asta o problemă. Dar se pare că lucrurile aparent nu au stat chiar așa: de fapt asistații sociali munceau în cartiere mai aproape de casă și își făcuseră numărul de ore. În cel mai nefericit caz pare o eroare de comunicare, dar care a fost transformată în știre de genul ”asistații sociali nu vor să muncească” de către liberali. Libertatea a detaliat cazul acesta de Ploiești și a demontat cu cifre toată retorica asta, dar evident că liberalii nu au catadicsit să dea share și la acel articol.

A se observa că această campanie anti-săraci are loc aproximativ în aceeași perioadă cu închiderea piețelor. E întâmplare? Nu cred, e o campanie de a aduce România pe calea cea dreaptă, cea a oamenilor luminați. Și trebuie scăpat de elementele astea de mizerie morală și materială, cum ar fi piețele, unde se adună oamenii care nu respectă regulile. Și trebuie și educați acești oameni să respecte regulile și să muncească, nu să stea la întins mâna. Și mai trebuie să învețe să plătească cu cardul, altfel ne îmbolnăvim toți.

De aia trebuie închise piețele, ați înțeles?

Săracii și virusul

Revenind la ideea de mai sus: cred că închiderea piețelor ține mai mult de ideea asta că săracii nu respectă regulile și din cauza lor se transmite virusul. Cum remarca și Vasile Ernu, atunci când crește numărul de infectări în Cluj se testează mult, când crește în Vaslui oamenii nu respectă regulile.

Apropo de asta, înainte de asta au mai fost câțiva vinovați pentru răspândirea virusului. Haideți să ne aducem aminte:

  • La început responsabili pentru răspândirea virusului erau cei din diaspora care veneau la rude acasă de Paște. Diaspora e în conștiința românilor compusă din oameni săraci care s-au dus în Vest să muncească pentru că în România nu aveau ce. Ani de zile au fost subiect de miștouri deși din banii lor a trăit țara asta pe parcursului anilor 2000. Oricum, diaspora = o adunătură de inculți parveniți pentru multă lume în România.
  • ”Bombardierii” – Când s-au săturat de dat vina pe românii din diaspora, vinovați au devenit ”bombardierii”, adică rromii veniți din Vest de la furat. Cam ăsta e stereotipul în care se învârte românul mediu pe facebook din păcate. Am avut parte de niște oameni bătuți de mascați pentru că făceau grătar. Iarăși avem cam aceeași categorie în ochii românului tipic: niște oameni săraci, inculți și mai rău, veniți de la furat și rromi care răspândesc virusul.

Când Andreea Esca a luat Covid în timpul unei petreceri private unde nu s-a respectat nicio regulă lumea i-a urat sănătate. Ați auzit să fi fost date amenzi pentru petrecerea aia? Poliția să se ducă să aresteze sau să bată niște petrecăreți? Nope, pe Spartacus Idolul Femeilor în schimb l-a bătut poliția destul de rapid.

Cam la asta se rezumă lucrurile: cei din Guvern și mulți români cred că virusul e împrăștiat de oameni săraci care nu respectă regulile. Prin urmare Guvernul închide locurile pe unde umblă oamenii săraci. E atât de simplu din păcate.

Știu că multă lume vede aici o conspirație pentru a băga bani în buzunarul supermarketurilor, dar eu cred că supermarketurile nu s-ar băga în astfel de chestii pentru că și așa făceau o gălăgie de bani, chiar nu aveau nevoie de închiderea piețelor ca să îi ajute. Ca să nu mai spun că și așa marile lanțuri de supermarket au preluat deja multe spații care trebuiau să fie piețe. Deci ce era de interes pentru ele a fost deja bifat.

Din păcate, de data asta, e vorba pur și simplu de săraci și închiderea locurilor pe unde umblă ei.

Un cadou pentru USR

Din toată tevatura asta impresia mea e că Orban a ieșit destul de ciufulit. Multă lume a sancționat logica asta defectuoasă, dar USR a reușit să și capitalizeze ceva pe seama acestei situații.

Zona zoster a Bucureștiului, cum îi spunea Prim Ministrul Pieței Obor a fost amenajată de Primăria Sectorului 2 și va rămâne deschisă. Primarul de acolo (Radu Mihaiu) vine de la Alianța USR-PLUS deci puncte multe în plus pentru el și partidul/alianța lui. La Timișoara la fel, primarul USR-PLUS a amenajat piețe volante pentru a păstra piețele deschise.

În multe orașe a fost evitată închiderea piețelor, dar mi se pare că USR a capitalizat mai mult prin faptul că au reușit să ”rezolve” problema Pieței Obor.

PNL nu cred că își dă seama, dar treaba asta cu piețele s-ar putea să îi coste mult dacă se organizează alegeri în decembrie 2020. Nu știu exact care e logica lui Orban, dar ar trebui să mai vorbească și cu oamenii din teritoriu înainte să ia decizii de genul ăsta.

Cât ar trebui să se vorbească despre închiderea piețelor?

E o întrebare pe care mi-o tot pun. De ce e subiectul acesta atât de important pentru români? Cumva ne-am obișnuit cu numărul de morți, ne-am obișnuit cu incompetența autorităților, ne-am obișnuit cu ideea că școala online lasă foarte mulți copii fără șansa la o educație decentă. De ce a generat închiderea piețelor atâta animație?

Cred că e o combinație de factori:

  • percepția că Guvernul e ridicol de incompetent: cum să închizi o piață închisă, dar să lași mall-ul și supermarketul deschis. Faptul că un copil de 10 ani poate să vadă că situațiile sunt similare a făcut ca știrea asta să se rostogolească prin social media la pachet cu cuvântul ”incompetenți”.
  • piețele sunt foarte importante în perioada asta: nu știu câți dintre voi mai faceți asta, dar multă lume încă bagă murături la butoi, multe gospodării își fac stocuri de zacuscă și gem și în general asta e perioada în care se pregătesc rezerve pentru iarnă. Să îi trimiți pe oamenii aceștia să cumpere saci de legume și fructe de la supermarket e ridicol. Iar oamenii s-au simțit atacați pentru că nu își permit să plătească prețuri de supermarket pentru aceste produse.
  • majoritatea micilor producători agricoli își vând o parte considerabilă din marfă în această perioadă. Închiderea piețelor e o lovitură dură pentru ei.

Pe scurt: o mare parte din România depinde de piețele astea, dar de la Palatul Victoriei nu se vede până în piață la Obor.

Ironia măsurii

Închei postarea asta cu o chestie care mă râcâie de când am auzit de închiderea piețelor. Fiți atenți aici:

PNL e plin de libertarieni și neo-liberali, oameni care, în teorie, se uită cu sfințenie și venerează conceptul de piață liberă. Cât de ironic e că fix PNL în frunte cu libertarieni și neo-liberali vor să închidă piețele din România?

Oare e cineva în conducerea acelui partid care a zis:

”Șefu, da noi suntem liberali. Nu sună nasol dacă închidem piețele? Adică…știi tu, piață liberă…liberali.”

Nimeni? Niște ideologi măcar sau oameni de dreapta să facă asocierea piață liberă – liberali?

Later edit: PNL încearcă să o dreagă și iese cu postarea asta:

https://www.facebook.com/claudiu.tufis/posts/1292361207791635

Dacă vă uitați cu atenția la doamna care vinde nu are masca peste nas. Întrebare: e intenționat făcută treaba asta? E scăpare? Vor să spună: ”v-am zis noi, wink wink”?




Despre conservatori și copii

Probabil că ați auzit cât de nasol e în Polonia, unde femeilor li s-a interzis complet avortul. Evident că măsură e luată pentru a proteja viețile copiilor nenăscuți, chiar și cu prețul vieții mamei.

În România am avut mizeria aia de referendum cu definirea familiei tradiționale unde s-a pus foarte mult accent pe ideea că totul se face pentru protejarea copiilor. Ba mai mult, ce se făceau acei copii dacă vedeau doi bărbați homosexuali pe stradă. Șoc și groază!

Ei bine, vreau doar să vă reamintesc (dacă ați avut vreodată îndoieli) că toată treaba asta cu ”ne gândim la copii” e apă de ploaie și nimic mai mult. Cum? Cu cifre, ca întotdeauna, de data asta de la Eurostat:

Cine conduce în clasamentul țărilor cu cei mai mulți copii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială? Exact, România, cu 35,8%.

În traducere, în 2018, 1 copil din 3 în România trăiește în sărăcie ori sub risc de excluziune socială.

De asta îmi e greu să simpatizez cu cei care tot aruncă argumentul ăsta cu copiii când vine vorba de măsuri conservatoare. În engleză există chiar un termen pentru a descrie atitudinea asta, numit ”think of the children”.

Până acum niciunul din proponenții ”familiei tradiționale” nu s-a agitat când guvernul PNL s-a opus creșterii alocațiilor copiilor. Nimeni nu pare deranjat de faptul că 1 din 3 copii trăiește în sărăcie. Niciun conservator nu se agită că sunt zeci, poate sute de mii de copii pentru care întreruperea școlii în timpul pandemiei ar putea să fie catastrofală. Sau că guvernul dă chix sistematic în materie de politică educațională indiferent de culoarea politică.

Conservatorii sunt pro-viață până acea viață apare pe pământ. Apoi se transformă brusc în libertarieni și zic ”tu l-ai făcut, tu să îl crești!”.




Câți copii se nasc în afara căsătoriei?

Țineți minte discuțiile alea interminabile legate de familia tradițională ca urmare a referendumului? Ei bine era plin pe internet de susținători ai familiei tradiționale pe de o parte și opozanți ai ei de partea cealaltă.

Îmi pare rău că la momentul respectiv nu am dat peste statistica asta de la Eurostat:

România e, așa cum vă așteptați probabil, una din țările din UE cu cel mai mic număr de copii născuți în afara căsătoriei. Chiar și așa însă în 2018 1 din 3 copii români s-a născut în afara căsniciei. Dacă e să ne comparăm cu vecinii noștri vedem că suntem printre țările mai conservatoare deși inclusiv România a înregistrat o creștere evidentă în ultimii 20 de ani.

Cred însă că aceste cifre sunt puternic influențate de faptul că un număr uriaș de români tineri a emigrat în afara țării și îngroașe statistica în Vestul Europei. Probabil că dacă nu am fi avut câteva milioane de oameni prin alte țări cifrele în cazul României ar fi similare.

Țările ortodoxe

Cel mai mic număr de copii născuți în afara căsniciei pare să fie în Grecia cu 11,1%. În general țările majoritar ortodoxe par să fie mai în coada clasamentului. Am verificat informația și pentru Serbia, care are 26,8%. Există însă o excepție între țările ortodoxe: Bulgaria, care ocupă un neașteptat (pentru mine) loc 2 în clasament cu 59%, pe locul 1 aflându-se Franța cu 60%.

Ca să pun lucrurile în perspective iată cum arată țările ortoxe:

Ignorați datele pentru Serbia din 1993 și 1998 (nu erau date disponibile așa că graficul le-a interpretat ca pe zero). Creșterea puternică în procentul copiilor născuți în afara familiei s-a pentrecut în întervalul 1993 – 2003. În 1993 Bulgaria avea 22,1% în timp ce România avea 17%. 10 ani mai târziu (2003) Bulgaria ajunsese însă la 46,1% în timp ce România avea 28,2%. Creșterea a continuat și în perioada 2003 – 2013, dar într-un ritm ceva mai scăzut (deși totuși sesizabil), iar din 2013 lucrurile par să se fi stabilizat.

În contrast cu Bulgaria avem Grecia, țară în care creșterea a fost lentă, abia în ultimii ani trecând de pragul de 10%. Ce a cauzat acea creștere puternică în cazul Bulgariei? Ei bine: nu știu, dar am găsit un studiu în limba bulgară care explică treaba asta. Așa că dacă aveți timp și nimic altceva mai bun de făcut puteți explora treaba asta.

Țările catolice

În ceea ce privește țările din Estul Europei catolice avem următoarea situație:

Dacă vă uitați cam toate țările din Europa de Est au plecat din același loc: cele mai conservatoare sub 10%, cele mai liberale aproape de 20%. Însă țările catolice par să aibă procente mai ridicate de copii din afara căsătoriei în 2018. Polonia e țara cea mai conservatoare, dar chiar și ea ajunge la 26,4% în 2018, adică dublu față de Grecia.

Ungaria și Cehia au evoluții similare, dar maghiarii par să fi reversat ușor situația din 2015 încoace. Cehia pare că merge în linie dreaptă însă.

Ce e interesant însă e că tendința în cazul țărilor catolice e mai clară decât în cele ortodoxe, poate cu excepția Ungaria. Un comentariu la adresa Ungariei, am mai scris despre faptul că ei au un program de creștere a natalității care oferă multe facilități cuplurilor:

Și nu, nu e o întâmplare, creșterea numărului de camere e consecință directă a unui program mai larg al guvernului maghiar de sprijinire a familiilor. Una dintre măsuri vizează acordarea de sprijin financiar pentru familii pentru a cumpăra locuințe. Dar sprijinul financiar depinde de numărul de copii și numărul de camere al locuinței.

Acele cupluri trebuie să fie căsătorite însă. Acea scădere ar putea fi explicată așadar prin faptul că oamenii vor să beneficieze de acel program.

Dacă vreți să vă uitați la tot setul de date îl găsiți la Eurostat.

De ce se nasc din ce în ce mai mulți copii în afara căsătoriei?

Sunt mai multe cauze din câte se pare. Cea mai importantă pare să fie o schimbare de atitudine în ceea ce privește felul în care adulții privesc căsătoria. Un articol de pe blogul celor de la Biroul pentru Statistică al Marii Britanii explică destul de frumos fenomentul. Pe scurt e parte din ceea ce sociologii au numit ”revoluția sexuală”. Fenomenul e întâlnit în toată lumea dezvoltată sau în curs de dezvoltare.

În afară de asta mai sunt și alte chestii care se suprapun peste fenomenul acesta:

  • femeile nu mai sunt nevoite să stea în relații doar pentru că nu se pot întreține
  • copiii apar la vârste mai înaintate.
  • Coabitarea fără formalizare a relației pare să devină mai des întâlnită

Așa că sunt slabe șanse să ne apucăm să punem definiția familiei tradiționale în Constituție.




De ce sunt WC-urile de la școlile din sat scumpe

De fiecare dată când începe școala apar fix același tip de articole: X% din școlile din România au WC în curte. Existența acestor articole e posibilă din doua motive:

  1. Românilor nu le pasă de educație și școală decât ca loc unde să scape de copii o perioadă de timp.
  2. Presiunea media e orientată spre cost, nu utilitate.

Punctul 1 cred că e destul de clar,e suficient să vă uitați cât preț pune populația pe faptul că Guvernul României subfinanțează permanent educația. Iese cineva în stradă pentru asta? Nu! A fost sancționat vreun guvern (de orice culoare) pentru faptul că a nu s-a ținut de cuvânt pe partea de educație? Nu! S-a ofuscat populația când doamna Andronescu a ajuns iar ministru al educației în 2019? Nu!

Punctul 2 în schimb e mai interesant și ca să le explic vreau să iau o știre ca exemplu (sursă):

Lume, lume! In comuna Tataranu din judetul Vrancea vor fi construite cele mai scumpe WC-uri din tara, care vor costa circa 100.000 de euro. Vrancenii bat astfel recordul detinut de botosanenii din Cotusca, unde edilii locali au investit 50.000 de euro in doar doua grupuri sanitare.

De la primarul comunei aflăm că:

Sunt toalete scolare standard, cu dotarile aferente. Proiectul a fost realizat de o firma specializata, iar eu nu am expertiza in domeniu ca sa contest ceea ce au facut ei. Nu am informatii daca in alte parti s-a construit mai scump sau mai ieftin si cred ca nici n-ar trebui sa ne intereseze asemenea lucruri avand in vedere ca vorbim de confortul copiilor nostri”, a declarat Banel Barbieru.

Apoi vine și persoana care a scris articolul și zice:

Ce expertiza si de cate informatii aveti nevoie, domnule primar? Dati un search pe “goagal” si vedeti imediat ce puteti face cu 100.000 de euro pentru a asigura cu adevarat confortul copiilor: o masa calda, un transport mai bun daca e cazul, sali de clasa dotate cu material didactic, o sala de sport, un teren de fotbal…

De ce sunt grupurile sanitare de la sate scumpe

Atitudinea articolului de mai sus e una de bășcălie și hlizeală deși autorul articolului nu ne spune și cât ar trebui să coste o toaletă. Contează? Da, contează, pentru că sunt două chestii importante pe care oamenii care scriu articole de genul ăsta nu le spun:

  1. O toaletă de școală nu e ca toaleta de acasă – Dacă îți construiești casă și vrei să îți faci toaletă atunci îți trebui o chiuvetă, o cadă sau duș plus un WC. Dar într-o școală nu ai nevoie de 1 WC ci de mai multe. Nu ai nevoie de 1 chiuvetă ci de mai multe. În afară de asta școlile de la sate nu au efectiv spațiul necesar pentru toalete. Adică el pur și simplu nu există și trebuie construit de la zero. Banii ăia mulți de îi vedeți prin articole includ și construcția efectivă a locului unde va fi toaleta, care presupune de multe ori construcția unei camere separate lipite de școală. Ori asta evident că va costa bani mai mulți.
  2. Canalizarea – Oamenii care scriu articolele astea și cei care le citesc sunt în general oameni de la oraș. Așa că nu realizează probabil că la sat nu prea există canalizare. Acel WC care urmează a fi construit e complet inutil dacă nu e conectat și la canalizare. Și aici apare problema: care canalizare? Câte sate din România au canalizare de apă menajeră? Majoritatea nu au așa, nici că școala nici că satul întreg. Și atunci ce faci cu apa menajeră și dejecțiile de la WC? Banii ăia mulți pe care îi vedeți prin presă includ de cele mai multe costul construcției de la zero a unui sistem de canalizare al școlii care să lege WC-ul de canalizarea satului, dacă așa ceva există. Când așa ceva nu există atunci trebuie să presupună construcția unor compartimente pentru fose septice. Credeți că asta se poate face cu câteva mii de lei sau euro? Nu, nu se poate, materialele costă, oamenii costă, proiectul arhitectului costă șamd.

Oamenii care scriu articolele astea nu au nici cea mai vagă idee cum arată o școală de la sat din România pentru că nu au pus vreodată piciorul de acolo. Probabil își imaginează că un WC pentru școală înseamnă doar vasul de toaletă și chiuveta și aia e.

De curiozitate am căutat și grupurile sanitare din comuna Coțușca, la care se face referire în articolul de mai sus. Iată câteva declarații interesante (sursă):

În satul botoşănean Coţuşca se află toalete mai scumpe decât apartamente cu trei camere de la oraş. Este vorba despre două toalete amenajate pentru Liceul Tehnologic din localitate, care au costat aproximativ 50.000 de euro. S-a făcut, însă, „economie“, pentru că, iniţial, WC-urile erau estimate la 90.000 de euro.
„De comun acord cu constructorul, fiind un contract deja semnat, am redus proiectul. În principal era vorba de o canalizare specială care trebuia făcută cu fosă septică pentru acel WC de 90.000 de euro. Am găsit că putem face racord la o reţea deja existentă. Şi aşa am scăpat de construit aceea canalizare specială. Plus alte detalii”, spune edilul din Coţuşca. Investiţiile spectaculoase la Liceul Tehnologic, nu se opresc aici. Primăria a găsit fonduri europene pentru a construi încă un corp de clădire cu şase clase, la care vor mai fi adăugate două toalete şi de această dată cu etaj.

Deci prețul a scăzut de la 90.000 de euro la 50.000 de euro doar pentru că au renunțat la canalizarea specială. Dar spune asta cetățeanului revoltat de pe internet care se revoltă că se construiesc toalete scumpe, dar nu știe cum e să nu ai canalizare la discreție. Și dacă citiți articolul puteți vedea și că fiecare toaletă are 40 de metrii pătrați. Ah da, ca să nu uit: din acei 50.000 de euro, aproximativ 10.000 de euro sunt TVA-ul aferent lucrării, bani care se întorc în buzunarul statului român.

De ce nu se face?

Primarii știu să se ferească de toalete din școli pentru că au ajuns subiect de rușine prin presă. Nu zic că nu se fură și pe acolo, posibil să se fure ca în orice alte contracte publice din România, dar mare parte din acele prețuri sunt justificate iar presa din România aleargă aiurea după subiecte senzaționale.

Așadar sunt șanse mari ca oamenii din administrația locală să evite să își bată capul cu construcția unor astfel de proiecte pentru că nu face altceva decât să le aducă probleme. Iar asta e o chestie și politică: primarii nu vor să își pună în cap electoratul pentru niște copii care oricum nu votează.

Iar școlile de la sate au nevoie disperată de grupuri sanitare. Suntem într-o pandemie acum în care spălatul pe mâini contribuie la limitarea răspândirii virusului. Ar fi bune niște toalete la sate, indiferent de costul lor. Dar ani de zile românii s-au tras de fund hlizindu-se la articole din presa pe care oricum nu le-au înțeles.

Presiunea nu ar trebui să fie orientată în direcția limitării costurilor acestor toalete ci în direcția construirii a cât mai multe grupuri sanitare la sat. Tot ce face însă Ministerul Educației e să se roage de primari să facă toalete. Ce bine ar fi fost dacă măcar o parte din acei primari erau din partidul doamnei ministru. Ah, da…sunt! Și ce bine ar fi fost dacă ar fi avut timp înainte de deschiderea noului an școlar să facă treaba asta. Ah, da…au avut.

Toaletă sau tabletă?

Unul din primele articole de pe blogul acesta e despre o declarație ușor bizară a unui tip de la Samsung România din 2016:

Cristian Cojocaru, Samsung: Zona rurală ne doare pe toţi, la nivel de ţară, şi ca dezvoltare a economiei în ansamblu. Cred că este de preferat să avem tablete în şcoli întâi şi abia apoi să rezolvăm cu toaleta din curte. (…) este alegerea corectă pentru că dacă aducem toaleta din curte înăuntru nu ne facem mai deştepţi. Sursa ZF

Ei bine, care credeți că e prioritatea Guvernului României în pandemie:

  1. Construcție de unități sanitare unde elevii se pot spăla pe mâini dacă merg la școală pentru a opri răspândirea virusului
  2. Achiziția de tablete

Ați ghicit: achiziția de tablete! Era vorba că vor fi cumpărate vreo 250.000 de tablete, dar se pare că e cam greu să facă asta. E ok însă, tot se vor cumpăra vreo 160.000 de bucăți.

Sunt ferm convins că nu există nici un fel de legătură între atitudinea tipului de la Samsung și atitudinea Guvernului Român. Ca orice altceva în România, totul e pură coincidență.

Așa am ajuns aici

În România anului 2020 Guvernul României a prioritizat achiziția de tablete, nu construcția de grupuri sanitare în școli. De ce? Pentru că grupurile sanitare duc la bășcălie și mișto prin media, în schimb tableta e instrumentul care îl va face pe elev de 15 ori mai deștept decât dacă ar învăța de pe hârtie. Iar populația cu drept de vot e cu totul de acord cu chestia asta.




Ghiciți cine e socialistul / marxistul care a spus asta

Se dă paragraful de mai jos, un extras dintr-un ziar britanic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial:

Ați ghicit ale cui sunt acele vorbe? Probabil că nu. Citiți cu atenție încă odată ce scrie mai sus ca să vă rămână întipărit în memorie atunci când aflați despre cine e vorba. Ați citit?

Ok, acum răspunsul: Winston Churchill! Haideți să reluăm concret mesajul său:

  • democrația nu se referă doar la drept de vot ci și la dreptul de a munci și dreptul la viață
  • libertate nu înseamnă individualism extrem care să excludă organizare socială și planificare economică (da, planificare economică).
  • egalitate nu înseamnă egalitate politică, dar anulată de privilegiu social și economic.
  • reconstrucție economică înseamnă mai puțin maximizare și mai mult distribuire echitabilă.

Toate cele 4 puncte de mai sus sunt apanajul social democrației europene și al progresismului democrat american.

Dacă formulezi ideile de mai sus în media din ziua de azi sar băieții pe tine să te facă socialist și marxist! Cuvintele de mai sus îi aparțin lui Churchill și au fost publicate la 1 iulie 1940 în ziarul The Time, la doar câteva zile după capitularea Franței în fața Germaniei naziste.

Marea Britanie nu putea trimite proprii cetățeni să lupte în Europa cu îndemnuri de genul:”când vă întoarceți, bogații vor fi și mai bogați datorită vouă” sau ”când vă întoarceți e posibil să nu vă mai găsiți de muncă, chiar și în cazul fericit în care nu ați pierdut nici un membru în război”.

Ca o paranteză legată de Churchill, el a fost descendent dintr-o familie de aristocrați cu niște idei specifice epocii în care a trăit (recomand să citiți ”Anii tinereții mele” dacă vreți să înțelegeți la ce mă refer). Churchill nu pare să fi fost lipsit de compasiune față de oamenii de rând sau cei săraci, dar nu e clar dacă el însuși a realizat că vorbele de mai sus vor pune bazele social democrației europene.

Ideile de mai sus erau suprinzător de răspândite în acea epocă (chiar și cu 1-2 secole înainte) pe la diverși filozofi și oameni politici, dar nu sub denumirea de socialism. Cine a citit Avuția Națiunilor a lui Adam Smith (citit cartea pe bune, nu din auzite) știe că ideile exprimate de Churchill nu sunt foarte diferite de ideile lui Smith.

Nu în ultimul rând trebuie să înțelegeți și contextul istoric: socialismul în acea perioadă era sinonim cu comunismul. Poate așa înțelegeți cum Churchill putea avea idei atât de progresiste în materie de redistribuire a resurselor, planificare economică și dreptul la muncă, dar în același timp să facă următoarele afirmații (sursă):

“Socialism is the philosophy of failure, the creed of ignorance, and the gospel of envy.” —Perth, Scotland, 28 May 1948, in Churchill, Europe Unite: Speeches 1947 & 1948 (London: Cassell, 1950), 347.

“The inherent vice of capitalism is the unequal sharing of blessings. The inherent virtue of Socialism is the equal sharing of miseries.” —House of Commons, 22 October 1945.

Una peste alta, dacă sunteți oameni cu cap nu aruncați cuvinte precum socialist, marxist, progresist către alți oameni înainte de a înțelege ce anume înseamnă acești termeni.

Pe de altă parte, când vă alegeți idoli la stânga sau la dreapta, aveți grijă să le citiți operele înainte, altfel s-ar putea să aveți suprize.

P.S: Am dat peste citatul lui Churchill în ”The Great Levelers” a lui Walter Scheidel. Probabil voi face o recenzie cărții după ce o termin.




De ce pleacă muncitorii români în străinătate

Se vorbește mult despre cum Românii pleacă din țară pentru mai mulți bani, după ce statul român i-a educat și a investit în ei. Ce nu se prea spune e că România e o țară incredibil de nesigură pentru oamenii care muncesc în ea. Cât de nesigură? Păi se pare că cea mai nesigură din Uniunea Europeană cel puțin dacă e să ne luăm după datele Eurostat:

Cifrele arată numărul de accidente de muncă raportat la 100.000 de lucrători și se pare că suntem în frunte detașat cu 5,72 accidente, adică de aproximativ 2,5 ori mai mult decât media UE (coloana albastră).

Nu știu câte știți voi despre subiect, dar eu din ce mai aud de pe la alții, de multe ori în România se raportează doar cazurile care se lasă cu spitalizare, uneori nici alea. Asta înseamnă că numărul real e posibil să fie mult mai mare.

Revenind la ideea cu emigratul, am auzit de multe ori imigranți spunând că preferă să muncească în alte țări nu doar pentru bani ci și pentru că condițiile de muncă sunt mai bune. Dar dacă vă uitați la discursul politic al partidelor românești (toate) și al patronatelor din diverse domenii, toată lumea vorbește doar despre salarii. Cumva lor le-a rămas în cap ideea că românii ar face orice pentru bani fără să prindă ideea că un șantier nesigur din Germania e mai sigur decât unul din România.

Banii sunt buni, dar accidentele de muncă în construcții nu sunt de glumit pentru că se lasă de multe ori cu morți. Nu vreau să mă înțelegeți greșit, accidente au loc și în UK și în Germania și în România. Nu am chef să mă cert cu nimeni pe tema asta. Diferența e la cât de des se întâmplă asta și cât de strict sunt urmate regulile de siguranță.

Așa că înainte să vă gândiți că 200 de lei în plus la salariu îi vor convinge pe români să revină în țară vă înșelați. Îndrăznesc să spun că și dacă li s-ar oferi aceleași venituri, dar cu condițiile de muncă actuale, majoritatea românilor vor alege în continuare Vestul.

Și apropo, asta cu condițiile mai bune nu se aplică doar muncitorilor de pe șantier ci și celor din birouri. Calitatea vieții mele s-a îmbunătățit considerabil prin simplul fapt că angajatorul meu de aici nu își permite să facă măgării cu timpul meu liber.




Rasismul și elitismul în societatea românească

Săptămâna trecută lumea a luat o pauză de la Covid19 și a alergat să dea cu pietre virtuale după ”intelectuali”. Dacă nu știți la ce mă refer, e vorba despre Vladimir Tismăneanu care a postat chestia de mai jos:

Postarea a fost dată jos rapid după ce lumea a început să spună că e cam rasistă treaba. Vladimir Tismăneanu s-a scuzat spunând că el nu locuiește în România de mult timp și nu a știut că gluma e rasistă. Sincer, mă uit la ea și nu îmi e clar ce anume a crezut. Că e aeroport în Țăndărei pe bune? Că păsările de pe gard sunt avioane? Că e musai ca acele avioane să fie negre? Că păsările nu mai zboară pe carantină? Pe bune, mă uit la poza aia și nu îmi vine nici un fel de glumă în cap alta decât aia rasistă.

Pe Tismăneanu l-au apărat prietenii evident, gen dl. Cărtărescu:

Și pentru că Mircea Cărtărescu e genul de scriitor pe care toată lumea spune că l-a citit, dar nimeni nu o face, vă fac eu un rezumat:

  1. Tismăneanu a făcut un gest nobil că și-a cerut scuze. Cine ar fi crezut? Un intelectual și când greșește, tot face gesturi nobile.
  2. Dacă nu ești intelectual, nu ai voie să îl acuzi pe Tismăneanu de rasism. Mișto asta, îmi aduce aminte de cărțile istorice în care citeam cum nobilii nu puteau fi acuzați de plebe de absolut nimic, pentru că plebea era proastă iar nobilul luminat de divinitate. Așa că am luat decizia să scriu și eu câteva cărți care să nu se vândă în tiraje mai mari de 1000 de bucăți (nu ești intelectual dacă vinzi mai mult) ca să pot discrimina și eu pe cine vreau.

Au fost atât de convingătoare aceste explicații încât și dl. Cărtărescu a șters postarea la scurt timp.

Apărătorii lui Tismăneanu au apărut însă de peste tot, mai toată lumea cu explicații care mai de care mai ciudate. Pe bune, am rămas șocat ce contorsiuni mentale au reușit oamenii să facă pentru a sări în ajutorul său. Preferatele mele:

  • Tismăneanu nu are cum să fie rasist pentru că nu a mai zis nimic rasist până acum. Toată lumea are dreptul să greșească, de acord, dar poți fi rasist toată viața și să nu postezi pe Facebook. Pe logica asta și cu postat pe Facebook tot nu ești rasist că e prima oară. Cumva cu toții putem fi rasiști, dar o singură dată.
  • Tismăneanu e evreu, nu are cum să fie rasist. Pe asta nu o mai comentez că nu are rost.

Puteți citi păreri de la oameni mai avizați decât mine aici.

O întâmplare de săptămâna trecută

Weekendul trecut jumătatea mea mai bună a fost contactată de o prietenă cu care a lucrat la organizarea secției de vot pentru alegeri în toamna trecută. Prietena ei fusese contactată la rândul ei de cineva de la Ambasada României din Londra pentru a ajuta niște români sinistrați în orașul în care locuim și noi. Cum prietena ei nu locuia în oraș, dar noi da, a rămas că mergem să ne întâlnim noi cu ei ca să vedem cum îi putem ajuta.

Cei doi erau doi tipi dintr-un sat din județul Neamț veniți în UK în urmă cu 2 luni la muncă. Lucraseră la o spălătorie auto înainte să vină pandemia și carantina. Odată cu carantina, s-a închis spălătoria și singura sursă de venit a celor doi dispăruse.

Cei doi nu lucraseră cel mai probabil la patron cu contract de muncă, motiv pentru care nu se punea problema de șomaj sau să se califice pentru măsurile guvernului britanic de ajutorare. Ba mai mult, patronul le reținea bani din salariu pentru cazare.

Odată cu carantina, patronul nu le-a mai răspuns la telefon, spălătoria era închisă iar oamenii rămăseseră fără bani după 1 lună de zile. Colac peste pupăză, engleza lor nu era atât de bună încât să treacă de un interviu cu un englez nativ.

Au sunat la ambasadă pentru că fuseseră amenințați că vor fi dați afară.

Tipul de la ambasadă ne-a transferat 100 de lire pentru ei. S-a mers pe încredere, nu au fost întrebări sau formulare de completat. Am mai pus și noi niște bani, a mai pus și prietena Dianei. Am fost în persoană să ne întâlnim cu ei și să le dăm banii, ocazie cu care speram să putem vorbi și cu proprietarul, poate-poate îl convingem să nu îi dea afară.

Cine erau cei doi? Doi băieți pe la un douăzeci și ceva de ani, de etnie rromă. Diana știa satul din care erau și mi-a confirmat că e zonă foarte săracă. În afară de chestiile de mai sus am mai aflat că unul din ei avea nevastă și copil în România. Lucra în Anglia de ceva timp, dar fusese nevoit să se întoarcă în România în decembrie pentru înmormântarea mamei sale. Cheltuise ceva bani acolo, între altele pentru a ”trage lumină acasă”. Dacă nu știți ce înseamnă, ei bine, înseamnă că și-a pus curent electric în casă. Până atunci nu avusese.

Nu cereau de pomană, sunaseră la ambasadă pentru un loc de muncă și pentru a vorbi cineva cu proprietarul să nu îi evacueze. Zborurile spre România sunt suspendate momentan, dar chiar și așa nu voiau să audă de întors. Ca ei sunt convins că mai sunt și alți români.

Ce treabă are una cu alta?

Nu fac virtue signaling aici, nu despre asta e vorba. Vreau să înțelegeți însă cum stau lucrurile în materie de elite intelectuale în România. Tismăneanu postează glume cu conotație rasistă și alți ”intelectuali” îi iau apărarea. O parte mare din populație aia care vrea schimbare în România îi ia apărarea. Scuzele arată mai mult a acuzații și în nici un caz nu dau dovadă de resemnare în ton.

În timpul ăsta niște români de care nu a auzit și nu va auzi nimeni au strâns bani pentru a ajuta alți doi români, de etnie rromă, veniți la muncă. Nu vom primi laude de la nimeni pentru asta, nu vom fi invitați la gale cu lumea bună și nici nu vom fi puși pe un soclu. Și știți ce? E ok așa, nu pentru asta am oferit ajutor.

Tipul de la ambasadă a sărit imediat cu banu (că erau ai lui sau ai ambasadei nu știu), Diana, pe lângă banii dați a mai luat legătura cu alți români pentru a le căuta ceva de muncă. Ați fi surprinși câți au încercat să ajute, măcar cu idei. În cele din urmă tipul de la ambasadă le-a găsit un loc unde să stea în Portsmouth. Oameni simpli, fără pretenții de intelectuali, care ajută.

Începe să apară o prăpastie între ceea ce oamenii numesc în continuare ”intelectuali” și ceea ce se cere de la ei în anul 2020. Avem o elită care a uitat să se reînnoiască, care nu știe că rasismul nu e ok. Poate mergea treaba asta prin 2000, dar în 2020 chiar și în România sunt mulți oameni scârbiți de atitudinea asta. E adevărat (încă) sunt și mai mulți pentru care e ok, dar lucrurile se schimbă.

Cât mai durează? Nu știu, dar o parte din populație e sătulă de intelectuali de carton și vrea și substanță. Cu un pic de noroc poate generația Z care vine din urmă nu va mai tolera atitudini din astea (semnele sunt promițătoare).

Ce sunt intelectualii pentru o societate?

Toată povestea asta mă duce cu gândul la următoarea chestie:

”Intelectualii” nu sunt un far călăuzitor al societății, ci un selfie cu efect beautify al societății noastre. Când ne uităm la intelectuali vedem o poză a societății românești, propriul nostru chip, dar din care au fost scoase intenționat toate defectele. 

Intelectualii României sunt superficiali și par intelectuali doar cât timp nu te uiți un pic mai atent la ei. De ce? Pentru că așa e și acea parte din popor care îi venerează: forme fără fond, oameni cu gura mare, dar cu mâini mici și brațe slabe. Când ne uităm la ei, ne vedem pe noi, dar nu ne place imaginea așa că băgăm un filtru.

Mulți știu asta însă, de exemplu cei din marketing și sociologii. Pe considerentul ăsta l-a ales Emag, simbol al capitalismului românesc, pe Șora să joace într-o reclamă, acesta fiind un comunist pur sânge. Apoi lumea s-a supărat când unii au spus că nu e chiar cea mai bună alegere. Intelectualii sunt ok cu rasismul pentru că și o parte consistentă a populației e ok cu asta. Și adevărul e că România e o țară în care se discriminează masiv, nu doar pe criterii etnice. Românii discriminează alți români:

  • pentru că sunt săraci (”asistații sociali să se ducă la muncă” tot auzim),
  • pentru că sunt bătrâni (”prea mulți pensionari ținuți în spate de muncitori” zic unii)
  • pentru că nu vor să facă sex cu cine vor ei
  • pentru că lucrează la stat și nu la privat
  • pentru că nu votează cu cine vor ei

Lista e lungă, cred că ați prins ideea. Și nu săriți de fund în sus, când zic români mă refer la toată lumea, am văzut inclusiv români de origine maghiară cum discriminează muncitori din Sri Lanka și rromii ei între ei.

Intelectualii rasiști sau apărători ai rasismului nu sunt altceva decât o frântură din mentalul colectiv al populației, un selfie cu filtru beautify al societății noastre.

P.S: Și ca să nu credeți că rasismul e o chestie de stânga sau de dreapta, cam în același timp când se întâmpla treaba cu Tismăneanu și cineva de pe la PSD zicea chestii rasiste. Diferența e că domnul în cauză face asta de ceva timp și probabil nimeni nu avea pretenții de la el.

P.P.S: În România sunt prea mulți oameni care stau cu ”awareness-ul” în gură când vine vorba despre discriminarea rromilor. Știm că sunt discriminați așa că poate nu ar strica mai puține conferințe de awareness și mai mulți bani canalizați spre educație și profesionalizare.




Pandemia îi afectează cel mai rău pe cei vulnerabili economic, dar le oferă și o oportunitate

Jeet Heer, remarca o chestie foarte interesantă pe twitter:

Tweet-ul se referă la muncitorii din SUA, acolo unde serviciile sociale de ajutorare a celor săraci sunt foarte slab dezvoltate. Dar se aplică la fel de bine și în Europa, deci inclusiv în România.

Haideți să ne gândim un pic cine lucrează zilele astea în orașe:

  1. Oamenii din supermarketuri – am experiență la prima mână pentru că am lucrat o vară într-un supermarket și știu cam care sunt salariile de pe acolo. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, cei care lucrează în hypermarketuri fiind în continuare destul de prost plătiți. Și ca notă, aceste salarii sunt pentru lucrători din orașe medii și mari, acolo unde sunt prezente lanțurile mari de retail. În orașele mai mici salariile sunt mai reduse.
  2. Curierii – Curierii au salarii jenant de mici. Firmele de curierat merg pe ideea că lumea lasă bani curierilor (1 leu aici, 5 lei acolo se adună) și e relativ ușor de găsit forță de muncă. Curierii reprezintă o componentă cheie în zona de e-commerce, acolo unde degeaba bagi bani în siteuri și infrastructură IT, dacă nu poți livra bunurile comandate.

Ambele categorii de mai sus intră în contact direct cu foarte multă lume zilnic și reprezintă lucrători cheie în retailul alimentar și comerț electronic. În același timp sunt plătiți prost comparativ cu restul economiei.

Și la stat sunt probleme

În afară de asta ar mai fi vorba de cam tot ce înseamnă personal de prin instituțiile de protecție socială. Cei care lucrează în centrele de îngrijire a copiilor, bătrânilor ale statului nu sunt plătiți deloc grozav (pentru că salariile sunt plătite de consiliile locale,  nu de la bugetul central cum e cazul doctorilor de exemplu) și continuă să lucreze pentru că nu are cine să le ia locul. De multe ori aceste centre sunt situate în afara orașelor și lucrătorii sunt în situația de a nu putea să ajungă acolo pentru că în provincie nu prea mai circulă autobuzele odată cu instituirea carantinei. Evident că nimeni nu le va deconta banii de benzină.

Industria

În fabricile de textile se lucrează intens zilele astea. Că în industria de textile sunt salarii mizerabile cred că se știe deja. Am scris și eu despre asta, au scris și alții mai în detaliu. Ei bine, acești oameni plătiți cu minimul pe economie acum produc măști de bumbac în hale supra aglomerate.

Și nu e vorba doar de fabricile de textile. Chiar dacă s-au închis fabricile care lucrau pentru industria auto (Dacia, Ford), sunt multe societăți din industrie care lucrează în continuare, majoritatea pentru parteneri externi. După cum probabil bănuiți, în industria românească, în mare parte subcontractori ai unor firme mari, nu se câștigă prea mult. Multe astfel companii sunt IMM-uri și nu își permit să refuze contracte, la fel cum angajații lor nu își permit să nu aibă un loc de muncă.

Agricultura

Muncitorii sezonieri din agricultură au devenit brusc cruciali pentru economia europeană și românească. Fără români și bulgari legumele și fructele din Vestul Europei putrezesc pe câmp. Sunt șanse mari să se creeze derogări speciale pentru forța de muncă sezonieră. Acești muncitori sunt de cele mai multe ori oameni care lucrează ca zilieri și sunt plătiți prost raportat la salariile din restul economiei. Cu toate astea fără ei fructele și legumele nu ar ajunge pe masa populației.

Pentru ei această pandemie e oportunitatea de a cere mai mulți bani având în vedere condițiile în care lucrează și cererea de forță de muncă.

Ce ne spune situația asta despre economie?

Economia nu e o chestie care ține de moralitate. De multe ori nici de școala pe care o ai sau alte chestii de genul ci de puterea de negociere.

În vremuri hai să le zicem ”normale” curierii pot fi înlocuiți ușor pentru că nu ai nevoie de calificări multe pentru a fi curier. În negocierea dintre angajat și angajator, cel din urmă are putere în acest context.

Dar în contextul pandemiei brusc angajatul are o putere mult mai mare. Dacă mâine toți curierii decid că nu vor să lucreze dacă nu primesc o mărire de salariu de 20% angajatorul are de ales între a pune lacăt pe firmă sau să le dea banii ceruți.

Ce s-a schimbat? Absolut nimic în materie de educație, calificări sau aptitudini ale angajatului. Pur și simplu pandemia a transformat curierul într-un angajat considerabil mai cerut de piață. Asta înseamnă că puterea sa de negociere atât la nivel individual cât și la nivel colectiv a crescut.

Negocierile dintre angajat și angajator se bazează întotdeauna pe raporturi de putere. Uneori putere de negociere mai mare are angajatul (ex: calificări rare), alteori angajatorul (ex: firme puține în acea industrie).

Pandemia asta ne arată însă cât de rapid se poate schimba acest raport de putere fără nici un fel de schimbare la nivel de angajat sau angajator. Și deja se văd efectele, până și cei de la Amazon, cunoscuți pentru zgârcenia lor, au crescut remunerația muncitorilor din depozite și logistică.

Și atenție, asta nu e o chestie nouă! Asta e o lecție pe care un muncitor dintr-o fabrică românească din anii 30 ar fi putut foarte bine să o explice. De ce spun asta? Pentru că muncitorii din perioada respectivă învățaseră că puterea de negociere a unui individ într-o fabrică e mică de obicei. Dar puterea de negociere a unei părți consistente a angajaților din acea fabrică e considerabil mai mare, motiv pentru care au apărut sindicatele. Sindicatele aduceau raportul de putere între angajați și angajator pe picior de egalitate sau chiar înclinau balanța în direcția sindicatelor (uneori).

Pandemia e o oportunitate și un risc pentru acești oameni

Pandemia poate schimba radical configurația de putere dintre angajați și angajatori, în special în partea de jos a bandei salariale. Dacă treaba asta se va întâmpla sau nu depinde însă de cât de mult va dura pandemia și de gravitatea crizei economice cauzate de ea. Există potențial ca acestor categorii să li se îmbunătățească sensibil viața, dacă vor înțelege că ăsta e momentul să negocieze.

Sindicatele în mediul privat din România sunt ceva cvasi-inexistent, dar niciodată să nu spui niciodată.

Totul poate fi șters cu buretele însă dacă guvernul nu ia măsuri pentru a preveni creșterea masivă a șomajului. Atunci nu va mai conta cine ce e, patron sau angajat, marea majoritatea vor rămâne fără obiectul muncii.




Rolul economic al darului de nunta

Am văzut recent o postare care făcea referire la faptul că nunțile sunt mai importante pentru români decât educația copiilor sau renovarea casei (sursă):

Nu-i aşa important să renovăm, mai bine să mergem la nunta verişoarei de la Slatina, că ce-o să zică rudele? Mă mir că n-au ieşit şi vacanţele mai jos, probabil că tineretul a mai tras în sus statisticile.

Apoi încă una:

De fapt, sociologul Barbu Mateescu, cel care a prezentat studiul, a explicat că în special oamenii mai în vârstă sunt captivi în hora asta a nunţilor şi cumetriilor (pun intended), pentru că la ei invitaţiile vin preponderent de la cercul social proximal (familie, prieteni apropiaţi), şi aş mai adăuga că sunt şi cam singurele ocazii de distracţie. 

Nu sunt surprins că un blogger spune asta, în fond omul se pricepe la alte chestii. Dar Barbu Mateescu e de meserie sociolog, măcar de la el aveam niște pretenții să știe că nunțile și cumetriile nu au doar rol de distracție.

Nu știu în ce mediu social ați crescut voi, dragi cititori, dar mie mi-a fost clar încă de mic copil de ce merg oamenii la nunți. Îmi aduc aminte și acum de carnețelele părinților și bunicilor mei în care notau zile de naștere, numere de telefon și oamenii la ale căror nunți au participat. Și nu doar ai mei, părinții prietenilor mei aveau, rudele mele aveau, cam toată lumea avea așa ceva.

De ce ar face atât de mulți oameni chestia asta? De ce nu se mai face și azi? Voi aveți carnet sau liste cu oameni la ale căror petreceri mergeți sau ați mers? Probabil că nu. Dar ei aveau.

Rolul social al nunții

Mersul la nuntă nu presupunea doar mersul la chermeză, loc unde dansai, mâncai și petreceai. Nunțile aveau multe roluri:

  • Introducerea tinerilor în societate ca și familie – nunta a fost întotdeauna modalitatea tinerilor căsătoriți de a începe viața de adulți. Din acel punct erau o familie, baza societății tradiționale românești. Fix de aia am avut referendumul acela dubios referitor la definirea familiei, pentru că familia (indiferent de definiție) stă la baza societății românești. Ori nunta era modalitatea de a anunța tuturor că o nouă familie a apărut în sat.
  • Nunțile ca evenimente de networking – Am folosit cuvântul networking ca să înțelegeți concret despre ce e vorba. Nunțile erau ocazia ca rudele din ambele familii să se cunoască mai bine. Știm cu toții de căsătorii de conveniență în care rolul principal nu îl juca dragostea ci apariția unor relații mai puternice între două clanuri. Chestia asta se întâmpla indiferent de nivelul social al clanurilor respective: de la familii boierești sau princiare până la clanuri din sate sărace românești. Trebuie să vă amintiți că societatea românească a fost foarte mult timp una predominant agrară, centrul său spiritual fiind la sat, nu la oraș. Nu degeaba se spune că ”se văd la nunți, botezuri și înmormântări”. Se spune asta pentru că erau puține ocazii când să te rupi din rutina muncii câmpului și să vezi rudele dacă nu locuiai în același sat. Cu atât mai bine, o nuntă oferea ocazia de a crea niște legături mai puternice.
  • Nunțile ca loc de socializare – oarecum legat de chestia de mai sus cu networkingul, nunțile au fost și încă sunt evenimente de socializare și de a cunoaște oameni noi. Nu de puține ori am auzit de situații în care oameni care urmau să se căsătorească s-au cunoscut la nunta altcuiva.

Dar cel mai important rol al nunții era cel financiar.

Darul de nuntă

Darul de nuntă era foarte important pentru tânăra familie pentru că era una din modalitățile de a finanța viitorul ei. Mireasa venea cu zestrea, mirele cu brațele și averea părinților (întreagă sau o parte). Dar cum românii nu au fost niciodată prea bogați, la nuntă se dădea și încă se mai dă dar de nuntă. Darul e fie sub formă de obiecte (pături, veselă de bucătărie etc.) fie sub formă de bani.

De ce țineau părinții și bunicii mei notițe cu nunțile la care au fost? Pentru că acelea erau nunțile la care dăduseră dar. Mirele și mireasa, dar și familiile acestora erau obligate să vină la nunțile familiei mele și să dea, la rândul lor, dar.

Reciprocitatea asta se bazează pe același concept ca CAR-urile (dacă mai știți ce sunt alea): contribui cu o sumă de mai multe ori, apoi când îți vine rândul poți să te împrumuți o sumă mai mare.

Cam așa funcționează și nunțile: mirii primesc un ”credit” de la nuntași, o sumă de bani (sau obiecte) în ziua nunții. Se pot folosi de acei bani imediat pentru că familia are nevoie de lucruri prin casă imediat. Pentru acel credit au plătit părinții și chiar mirii mergând la alte nunți. Mirii trebuie să meargă însă și la alte nunți, acolo unde rudele și prietenii au venit la ei la nuntă, dar respectivele persoane nu avuseseră nunta lor încă.

Satul românesc și societatea românească în general a suferit masiv de pe urma lipsei de capital și a gradului redus de monetizare / financializare a societății. În 1920, 1720 sau 1520 nu puteai să îți iei credit pentru a face nunta sau pentru a construi o casă.

Soluția la această problemă a fost darul de nuntă, un credit intergenerațional, plătibil pe o perioadă foarte lungă de timp. Treaba asta cu mersul la nunți ca obligație a început să dispară din punctul în care creditele de consum au devenit accesibile. Dar nu toată lumea e bancabilă, nu toată lumea poate rupe rețele familiale vechi de când lumea.

Așa că românii nu sunt proști sau lipsiți de educație financiară când decid să meargă la nunți. O fac fie pentru că au beneficiat și ei fie pentru că au copii care vor face nunți și va fi nevoie de bani atunci. E trist să vezi cât de puțin înțeleg românii propria lor societate. Iar atunci când nu o înțeleg aleg să facă mișto de ceilalți.

Nunta ca și temă în literatură

Știți cum e cool să arunci cu rahat în educația românească? Să faci mișto de ”perlele la BAC”, să te plângi de educația ”tinerei generații” sau de rezultatele proaste la testele PISA?

Ei bine, eu sunt produsul integral al școlii românești, de la grădiniță până la master (doctorat nu am făcut că eram prea sărac). Ei bine, așa șubredă cum e educația românească, eu am învățat la ”Limba și literatura română” următoarele chestii:

  • ”Ion” al lui Liviu Rebreanu explică felul în care nunta poate fi folosit ca instrument / modalitate de a urca pe scara socială. Ion ignoră glasul iubirii pentru glasul pământului și alege fata urâtă, dar bogată, nu femeia de care era îndrăgostit. Implicațiile economice și sociale ale nunții și zestrei sunt teme centrale în roman.
  • ”Nunta domniței Ruxandra” – roman istoric în care tema centrală e importanța nunților aranjate ca instrument geopolitic de constituire de alianțe (tătarii și turcii invadează Moldova pentru a forța o căsătorie cu ”domnița Ruxandra”)
  • ”Miorița” e o alegorie nuntă – moarte, o baladă plină de mituri, metafore și simboluri legate de nuntă ca moment definitoriu în viața omului.

Chestiile de mai sus se studiază de mai multe ori între clasa 1 și 12. Ion și Miorița cel puțin sunt subiecte de BAC de ani de zile.

Și cu toate astea avem așadar oameni care au luat BAC-ul, dar care cred că nunta e doar o petrecere. Poate că totuși sistemul educațional nu e chiar atât de prost.




Cazul Ditrău e doar începutul unui șir de discriminări împotriva străinilor

Am urmărit cazul de la Ditrău cu un sentiment profund de dezgust. Acel dezgust nu e îndreptat împotriva oamenilor din Ditrău (deși ce au făcut ei nu e deloc în regulă) ci împotriva celor mulți care au comentat indignați.

Într-o lume normală indignarea față de astfel de evenimente e absolut normală la rândul ei. În fond oamenii nu ar trebui discriminați în funcție de culoarea pielii, țara din care provin, clasa socială căreia aparțin sau pe cine preferă în pat. Dar România nu e o țară normală ci una profund disfuncțională, în care ipocrizia e ca o a doua natură. Poate că istoric asta ne-a ajutat să supraviețuim numeroaselor invazii străine și situațiilor urâte. Dar pe vreme de pace această ipocrizie e periculoasă.

”Despre ce mama dracu vorbești bă Daniel?!” mă veți întreba.

Ditrău vs. Târgu Mureș

Despre faptul că am văzut prea mulți oameni care au sărit de fund în sus că oamenii din Ditrău au discriminat muncitori din Sri Lanka, dar cărora li se părea normal ca unor cetățeni români de etnie rromă să nu li se permită să facă copii dacă nu dovedesc că au bani să îi crească.

România e țara în care dacă ești cetățean român de etnie rromă ești mai discriminat decât dacă ești cetățean din Sri Lanka venit la muncă aici.

Până și reacția presei a fost deplasată, în frunte cu cei de la Hotnews care au avut sondaj dacă e ok ce a zis primarul acela. Băi oameni buni, cum puteți întreba dacă e ok sau nu ce a zis primarul? Cum puteți pune problema dacă ce a zis omul ăla e ok sau nu? Se vede din avion că e vădit rasist și/sau clasist! Săracii să nu facă copii, rromii să nu facă copii. Nu ați fost atenți deloc la orele de istorie despre Al Doilea Război Mondial? Genocid și ură rasială în toată Europa inclusiv în România?

Cum dracu să spui că în cazul primarului de la Târgu Mureș e nevoie de dezbatere, dar la Ditrău e clar că e discriminare? S-a ajuns până la punctul la care George Cima de la PLUS îl citează pe Mickey Hash (youtuberul), care a cam zis că e ok ce face primarul ăla. De ce trebuie băgat Mickey Hash în seamă pe problema asta? Pentru că e faimos, pentru că e formator de opinie și pentru că e apropiat de Cioloș și PLUS:

Nu contează că a luat bani de la Firea pentru campania aia cu vloggeri în RATB, el e cu băieții buni.

E dureros să vezi cum românii discriminează în funcție de culoarea pielii. E și mai dureros să vezi că românii se mobilizează mai bine să condamne discriminarea unor oameni din Sri Lanka decât a rromilor. Că tot vorbeam despre Hotnews, iată cum aflăm că mai există și alte cazuri de discriminare împotriva muncitorilor din Sri Lanka. E trist că astfel de lucruri se întâmplă, dar vă rog să căutați articolele de pe Hotnews cu cazuri de discriminare împotriva cetățenilor români de etnie rromă.

Asta e ipocrizie în stare pură și mă doare să o văd fluturată cu atâta mândrie în online.

E Ungaria de vină pentru cazul Ditrău?

Am văzut ipoteza asta prin unele locuri (aici de exemplu). Dacă nu știți despre ce e vorba vă zic eu pe scurt: de câțiva ani Ungaria lui Viktor Orban investește bani în Transilvania sub diverse forme. În afară de investiția în proiecte de dezvoltare, statul maghiar a investit și în instrumente media care se adresează etnicilor maghiari și secui. Sunt destul de mulți oameni care spun că cetățenii din Ditrău ar fi fost influențați de propaganda maghiară venită de la Orban împotriva străinilor. Nu neg că acest lucru nu e posibil, dar mi se pare mult prea simplistă explicația asta. Și Rusia are Sputnik în limba română care face propagandă rusească și totuși puțini români sunt fani ai Rusiei.

Astfel de instrumente media (ziare, pagini de facebook etc.) funcționează doar atunci când există deja un substrat. Ele sunt, dacă vreți, vântul care ațâță focul, dar nu ele îl aprind. Trebuie să existe deja lemnul uscat în acea pădure și tâmpitul care aruncă chiștocul sau face focul și uită de el.

Influența Ungariei în acea zonă e reală, dar cred că e supra-estimată când vine vorba de acest eveniment.

Problema României cu străinii

Sunt economist, așa că am tendința să caut cauze și efecte în domeniul socio-economic. Așa că luați ce spun cu un pic de reținere, că poate bat și eu câmpii la fel ca ceilalți.

Iată însă ce spuneam în septembrie 2018 într-un articol în despre aducerea de muncitori asiatici:

A atrage forță de muncă străină necalificată în România e o bombă cu ceas care riscă să se detoneze în câțiva ani de zile! Și îmi e teamă că românii nu sunt atât de pașnici ca vest-europenii și s-ar putea să iasă urât la noi.

E cumva fix ce s-a întâmplat acum? Cam da! De ce spuneam chestia asta? Pentru că încă de atunci semnalam o problemă a economiei românești: aproape jumătate dintre salariați câștigul minimul pe economie! Nu poți să aduci muncitori necalificați din Asia când jumătate din forța de muncă a țării e pe minimul pe economie. Dar fix asta a făcut guvernul PSD (culmea, cică social-democrat), a permis patronilor să aducă angajați din Asia pe minimul pe economie, eliminând o prevedere mai veche care spunea că pot aduce oameni doar dacă le acordă salariul mediu pe economie.

Iar acel minim e la rândul lui ridicol de mic comparativ cu costurile vieții din România. Fie munca la gri (salariul minim pe cartea de muncă, diferența în mână) e în floare în România fie patronii români sunt prea zgârciți să dea salarii din care se poate trăi.

Cert e că patronii români preferă să aducă muncitori asiatici și să îi plătească cu minimul pe economie (din nou, nu e clar dacă e muncă la negru sau la gri ori chiar ăsta e salariul).

Într-o țară săracă, singura modalitate de a constrânge patronii să crească salariile (în afară de a crește minimul pe economie) e sabotată de Guvern. Chestia asta va cauza probleme sociale. Ce vedeți acum e doar vârful icebergului. Tot ce e nevoie e o recesiune economică (nici măcar criză) și tensiunile rasiale vor exploda! Scriam asta și în 2018:

În momentul de față nr. de muncitori străini necalificați e unul mic. Dar dacă nr. lor va crește vor apărea și în România discuțiile din Spania, Italia sau Marea Britanie: vor veni vietnamezii să ne ia locurile de muncă!

Iar pe spatele acestor tensiuni rasiale se vor cățăra extremiștii (din nou din 2018):

Nu e nevoie să fie mulți muncitori străini, nu e nici măcar nevoie să ia efectiv locuri de muncă ale Românilor, e suficient să fie vizibili pe stradă și extremiștii din România îi vor folosi ca armă politică!

Toate chestiile astea s-au petrecut deja în Vest și asta în condițiile în care salariile din Vest sunt de 2-3 ori mai mari decât în România. Chiar și așa au apărut tensiuni, chiar în condițiile în care românii și polonezii făceau joburi pe care spaniolii și englezii le refuzau.

În România lumea nu refuză joburi grele, dar bine plătite, lumea refuză joburi unde ai pe cartea de muncă 4 ore, dar lucrezi 12 ore!

Cazul Ditrău e (și) unul social

După evenimentele care au aprins toată România (nu doar Ditrău), oamenii din Ditrău s-au întâlnit pentru a discuta problema. Puteți citi în Libertatea ce s-a discutat acolo, eu am să extrag câteva paragrafe:

Pe parcurs, situația a dezvăluit conflicte mai adânci între săteni și patronii brutăriei. Cei din urmă au pus angajarea singalezilor (grup etnic majoritar în Sri Lanka) pe seama lipsei de forță de muncă locala. Sătenii, la rândul lor, spun că nu vor să lucreze pentru brutărie din cauza salariilor mici, a volumului de muncă și a lipsei asigurării de sănătate: “Și eu am lucrat la Csaba”, spune Forti Katalyn. “Am intrat la muncă la ora 3, a doua zi la ora 14 eram tot acolo. […] Personalul era înregistrat cu 4 ore, 6 ore, femeia de serviciu era cu 2 ore”.

Adică fix problema de care eu aminteam încă din 2018. Ba mai mult:

Oamenii au dreptate, deci asta nu e rasism, că sunt foarte suparăți pe patron, din cauza că nu dă salarii la oameni, cum se poartă cu oamenii. Oameni operați, a doua zi trebuiau să meargă la lucru, nu a dat concediu medical, nu a plătit contribuția sociala, așa au spus oamenii. […] și de asta sunt foarte suparăți, nu din cauza celor doi muncitori, din cauza că de aici nu angajează oameni cu pretenția că nu au pregătire corespunzătoare.

Chiar vă rog să citiți și restul articolului pentru a vedea cum aceste nemulțumiri de factură economică sunt amestecate cu temeri de genul: cei din Sri Lanka vor aduce coronavirusul și în Sri Lanka au fost bombardate bisericile catolice (asta e o chestie adevărată).

Nemulțumirile economice nu îi transformă neapărat pe oameni în rasiști, dar reprezintă cu siguranță combustibil pentru o astfel de atitudine. E nevoie doar de o scânteie și întreg eșafodul ia foc.

Dacă o viitoare recesiune economică va găsi mulți străini în România, atunci genul ăsta de evenimente vor deveni din ce în ce mai dese. Problemele socio-economice nu duc neapărat la rasism, dar combinate cu propaganda se poate ajunge la asta.

Gânduri pe lângă despre Ditrău

Ar mai fi câteva chestii care trebuie amintite despre toată povestea asta:

  • așa cum remarca cineva povestea asta cu Ditrău a picat fix în mijlocul scandalului cu Ministrul Sănătății care a dat bani spitalelor la care și operează. Guvernul Orban nu pare interesat să ia măsuri, dar uite că a și uitat lumea de problemă.
  • am o bănuială că scandalul Ditrău a luat amploare în media pentru că românul neaoș a zis: ”uite mă, ungurii se plâng că sunt discriminați, dar discriminează și ei”. Sunt multe cazuri de discriminare în România care privesc muncitori din Asia (doar un exemplu), dar până acum subiectul nu a prins.
  • maghiarii se vor simți mai atacați decât românii când vor vedea muncitori asiatici pentru că ei se simt în minoritate deja. Apariția unor străini în localitățile lor va fi văzută ca o tentativă de a îi înlocui venită din partea guvernului de la București. E o temă mult prea ușoară pentru a nu fi exploatată de extremiști având în vedere că Guvernul aprobă cotele de muncitori non-UE

Concluzii

Înainte de a spune că maghiarii și secuii rasiști haideți să ne uităm în propria curte și să vedem cum multor români li se pare ok ce a zis primarul acela din Târgu Mureș. Atenție, acel discurs e susținut de suficient de multă lume pentru a stârni îngrijorare.

Din punctul meu de vedere ce s-a întâmplat la Ditrău are la bază nemulțumiri socio-economice care au fost apoi amestecate cu propagandă anti-imigrație. De la cine a venit acea propagandă? O întrebare bună care ar trebui să dea de gândit celor de la SRI, în special având în vedere cum le tot crește bugetul de la an la an.

Nu în ultimul rând, dacă vă e teamă că România va ajunge să fie cotropită de străini și transformată într-un iad multicultural decadent politic corect atunci stați liniștiți, ați avut un vis urât.

P.S: Sunt un imigrant în Marea Britanie și știu foarte bine ce înseamnă discriminarea și faptul că se uită oamenii la tine nu știu cum doar pentru că ești mai brunet decât ei. Când spun că aducerea unui număr mare de muncitori asiatici în România nu sunt ipocrit. Italia, Spania, Marea Britanie, Franța, Germania sau pe unde mai muncesc românii sunt țări cu salarii considerabil mai mari (comparați și salariile minime). Sau altfel, cine credeți că e pe primul loc în categoria ”% oameni care muncesc, dar sunt săraci”? Aha, tot noi!

Cum poți în condițiile astea să aduci muncitori din Asia, când proprii tăi cetățeni se târă de pe o zi pe alta? Repet, nu România nu are salariile din Vest iar muncitorii aceștia vin pe minimul pe economie. Și e vorba de minimul pe economie românesc, cu care abia se poate trăi în România!

Să mă acuzați de ipocrizie atunci când România va avea salariul minim din Italia sau Spania și românii vor refuza să muncească iar eu mă voi plânge de străini.