Rolul economic al darului de nunta

Am văzut recent o postare care făcea referire la faptul că nunțile sunt mai importante pentru români decât educația copiilor sau renovarea casei (sursă):

Nu-i aşa important să renovăm, mai bine să mergem la nunta verişoarei de la Slatina, că ce-o să zică rudele? Mă mir că n-au ieşit şi vacanţele mai jos, probabil că tineretul a mai tras în sus statisticile.

Apoi încă una:

De fapt, sociologul Barbu Mateescu, cel care a prezentat studiul, a explicat că în special oamenii mai în vârstă sunt captivi în hora asta a nunţilor şi cumetriilor (pun intended), pentru că la ei invitaţiile vin preponderent de la cercul social proximal (familie, prieteni apropiaţi), şi aş mai adăuga că sunt şi cam singurele ocazii de distracţie. 

Nu sunt surprins că un blogger spune asta, în fond omul se pricepe la alte chestii. Dar Barbu Mateescu e de meserie sociolog, măcar de la el aveam niște pretenții să știe că nunțile și cumetriile nu au doar rol de distracție.

Nu știu în ce mediu social ați crescut voi, dragi cititori, dar mie mi-a fost clar încă de mic copil de ce merg oamenii la nunți. Îmi aduc aminte și acum de carnețelele părinților și bunicilor mei în care notau zile de naștere, numere de telefon și oamenii la ale căror nunți au participat. Și nu doar ai mei, părinții prietenilor mei aveau, rudele mele aveau, cam toată lumea avea așa ceva.

De ce ar face atât de mulți oameni chestia asta? De ce nu se mai face și azi? Voi aveți carnet sau liste cu oameni la ale căror petreceri mergeți sau ați mers? Probabil că nu. Dar ei aveau.

Rolul social al nunții

Mersul la nuntă nu presupunea doar mersul la chermeză, loc unde dansai, mâncai și petreceai. Nunțile aveau multe roluri:

  • Introducerea tinerilor în societate ca și familie – nunta a fost întotdeauna modalitatea tinerilor căsătoriți de a începe viața de adulți. Din acel punct erau o familie, baza societății tradiționale românești. Fix de aia am avut referendumul acela dubios referitor la definirea familiei, pentru că familia (indiferent de definiție) stă la baza societății românești. Ori nunta era modalitatea de a anunța tuturor că o nouă familie a apărut în sat.
  • Nunțile ca evenimente de networking – Am folosit cuvântul networking ca să înțelegeți concret despre ce e vorba. Nunțile erau ocazia ca rudele din ambele familii să se cunoască mai bine. Știm cu toții de căsătorii de conveniență în care rolul principal nu îl juca dragostea ci apariția unor relații mai puternice între două clanuri. Chestia asta se întâmpla indiferent de nivelul social al clanurilor respective: de la familii boierești sau princiare până la clanuri din sate sărace românești. Trebuie să vă amintiți că societatea românească a fost foarte mult timp una predominant agrară, centrul său spiritual fiind la sat, nu la oraș. Nu degeaba se spune că ”se văd la nunți, botezuri și înmormântări”. Se spune asta pentru că erau puține ocazii când să te rupi din rutina muncii câmpului și să vezi rudele dacă nu locuiai în același sat. Cu atât mai bine, o nuntă oferea ocazia de a crea niște legături mai puternice.
  • Nunțile ca loc de socializare – oarecum legat de chestia de mai sus cu networkingul, nunțile au fost și încă sunt evenimente de socializare și de a cunoaște oameni noi. Nu de puține ori am auzit de situații în care oameni care urmau să se căsătorească s-au cunoscut la nunta altcuiva.

Dar cel mai important rol al nunții era cel financiar.

Darul de nuntă

Darul de nuntă era foarte important pentru tânăra familie pentru că era una din modalitățile de a finanța viitorul ei. Mireasa venea cu zestrea, mirele cu brațele și averea părinților (întreagă sau o parte). Dar cum românii nu au fost niciodată prea bogați, la nuntă se dădea și încă se mai dă dar de nuntă. Darul e fie sub formă de obiecte (pături, veselă de bucătărie etc.) fie sub formă de bani.

De ce țineau părinții și bunicii mei notițe cu nunțile la care au fost? Pentru că acelea erau nunțile la care dăduseră dar. Mirele și mireasa, dar și familiile acestora erau obligate să vină la nunțile familiei mele și să dea, la rândul lor, dar.

Reciprocitatea asta se bazează pe același concept ca CAR-urile (dacă mai știți ce sunt alea): contribui cu o sumă de mai multe ori, apoi când îți vine rândul poți să te împrumuți o sumă mai mare.

Cam așa funcționează și nunțile: mirii primesc un ”credit” de la nuntași, o sumă de bani (sau obiecte) în ziua nunții. Se pot folosi de acei bani imediat pentru că familia are nevoie de lucruri prin casă imediat. Pentru acel credit au plătit părinții și chiar mirii mergând la alte nunți. Mirii trebuie să meargă însă și la alte nunți, acolo unde rudele și prietenii au venit la ei la nuntă, dar respectivele persoane nu avuseseră nunta lor încă.

Satul românesc și societatea românească în general a suferit masiv de pe urma lipsei de capital și a gradului redus de monetizare / financializare a societății. În 1920, 1720 sau 1520 nu puteai să îți iei credit pentru a face nunta sau pentru a construi o casă.

Soluția la această problemă a fost darul de nuntă, un credit intergenerațional, plătibil pe o perioadă foarte lungă de timp. Treaba asta cu mersul la nunți ca obligație a început să dispară din punctul în care creditele de consum au devenit accesibile. Dar nu toată lumea e bancabilă, nu toată lumea poate rupe rețele familiale vechi de când lumea.

Așa că românii nu sunt proști sau lipsiți de educație financiară când decid să meargă la nunți. O fac fie pentru că au beneficiat și ei fie pentru că au copii care vor face nunți și va fi nevoie de bani atunci. E trist să vezi cât de puțin înțeleg românii propria lor societate. Iar atunci când nu o înțeleg aleg să facă mișto de ceilalți.

Nunta ca și temă în literatură

Știți cum e cool să arunci cu rahat în educația românească? Să faci mișto de ”perlele la BAC”, să te plângi de educația ”tinerei generații” sau de rezultatele proaste la testele PISA?

Ei bine, eu sunt produsul integral al școlii românești, de la grădiniță până la master (doctorat nu am făcut că eram prea sărac). Ei bine, așa șubredă cum e educația românească, eu am învățat la ”Limba și literatura română” următoarele chestii:

  • ”Ion” al lui Liviu Rebreanu explică felul în care nunta poate fi folosit ca instrument / modalitate de a urca pe scara socială. Ion ignoră glasul iubirii pentru glasul pământului și alege fata urâtă, dar bogată, nu femeia de care era îndrăgostit. Implicațiile economice și sociale ale nunții și zestrei sunt teme centrale în roman.
  • ”Nunta domniței Ruxandra” – roman istoric în care tema centrală e importanța nunților aranjate ca instrument geopolitic de constituire de alianțe (tătarii și turcii invadează Moldova pentru a forța o căsătorie cu ”domnița Ruxandra”)
  • ”Miorița” e o alegorie nuntă – moarte, o baladă plină de mituri, metafore și simboluri legate de nuntă ca moment definitoriu în viața omului.

Chestiile de mai sus se studiază de mai multe ori între clasa 1 și 12. Ion și Miorița cel puțin sunt subiecte de BAC de ani de zile.

Și cu toate astea avem așadar oameni care au luat BAC-ul, dar care cred că nunta e doar o petrecere. Poate că totuși sistemul educațional nu e chiar atât de prost.




Cazul Ditrău e doar începutul unui șir de discriminări împotriva străinilor

Am urmărit cazul de la Ditrău cu un sentiment profund de dezgust. Acel dezgust nu e îndreptat împotriva oamenilor din Ditrău (deși ce au făcut ei nu e deloc în regulă) ci împotriva celor mulți care au comentat indignați.

Într-o lume normală indignarea față de astfel de evenimente e absolut normală la rândul ei. În fond oamenii nu ar trebui discriminați în funcție de culoarea pielii, țara din care provin, clasa socială căreia aparțin sau pe cine preferă în pat. Dar România nu e o țară normală ci una profund disfuncțională, în care ipocrizia e ca o a doua natură. Poate că istoric asta ne-a ajutat să supraviețuim numeroaselor invazii străine și situațiilor urâte. Dar pe vreme de pace această ipocrizie e periculoasă.

”Despre ce mama dracu vorbești bă Daniel?!” mă veți întreba.

Ditrău vs. Târgu Mureș

Despre faptul că am văzut prea mulți oameni care au sărit de fund în sus că oamenii din Ditrău au discriminat muncitori din Sri Lanka, dar cărora li se părea normal ca unor cetățeni români de etnie rromă să nu li se permită să facă copii dacă nu dovedesc că au bani să îi crească.

România e țara în care dacă ești cetățean român de etnie rromă ești mai discriminat decât dacă ești cetățean din Sri Lanka venit la muncă aici.

Până și reacția presei a fost deplasată, în frunte cu cei de la Hotnews care au avut sondaj dacă e ok ce a zis primarul acela. Băi oameni buni, cum puteți întreba dacă e ok sau nu ce a zis primarul? Cum puteți pune problema dacă ce a zis omul ăla e ok sau nu? Se vede din avion că e vădit rasist și/sau clasist! Săracii să nu facă copii, rromii să nu facă copii. Nu ați fost atenți deloc la orele de istorie despre Al Doilea Război Mondial? Genocid și ură rasială în toată Europa inclusiv în România?

Cum dracu să spui că în cazul primarului de la Târgu Mureș e nevoie de dezbatere, dar la Ditrău e clar că e discriminare? S-a ajuns până la punctul la care George Cima de la PLUS îl citează pe Mickey Hash (youtuberul), care a cam zis că e ok ce face primarul ăla. De ce trebuie băgat Mickey Hash în seamă pe problema asta? Pentru că e faimos, pentru că e formator de opinie și pentru că e apropiat de Cioloș și PLUS:

Nu contează că a luat bani de la Firea pentru campania aia cu vloggeri în RATB, el e cu băieții buni.

E dureros să vezi cum românii discriminează în funcție de culoarea pielii. E și mai dureros să vezi că românii se mobilizează mai bine să condamne discriminarea unor oameni din Sri Lanka decât a rromilor. Că tot vorbeam despre Hotnews, iată cum aflăm că mai există și alte cazuri de discriminare împotriva muncitorilor din Sri Lanka. E trist că astfel de lucruri se întâmplă, dar vă rog să căutați articolele de pe Hotnews cu cazuri de discriminare împotriva cetățenilor români de etnie rromă.

Asta e ipocrizie în stare pură și mă doare să o văd fluturată cu atâta mândrie în online.

E Ungaria de vină pentru cazul Ditrău?

Am văzut ipoteza asta prin unele locuri (aici de exemplu). Dacă nu știți despre ce e vorba vă zic eu pe scurt: de câțiva ani Ungaria lui Viktor Orban investește bani în Transilvania sub diverse forme. În afară de investiția în proiecte de dezvoltare, statul maghiar a investit și în instrumente media care se adresează etnicilor maghiari și secui. Sunt destul de mulți oameni care spun că cetățenii din Ditrău ar fi fost influențați de propaganda maghiară venită de la Orban împotriva străinilor. Nu neg că acest lucru nu e posibil, dar mi se pare mult prea simplistă explicația asta. Și Rusia are Sputnik în limba română care face propagandă rusească și totuși puțini români sunt fani ai Rusiei.

Astfel de instrumente media (ziare, pagini de facebook etc.) funcționează doar atunci când există deja un substrat. Ele sunt, dacă vreți, vântul care ațâță focul, dar nu ele îl aprind. Trebuie să existe deja lemnul uscat în acea pădure și tâmpitul care aruncă chiștocul sau face focul și uită de el.

Influența Ungariei în acea zonă e reală, dar cred că e supra-estimată când vine vorba de acest eveniment.

Problema României cu străinii

Sunt economist, așa că am tendința să caut cauze și efecte în domeniul socio-economic. Așa că luați ce spun cu un pic de reținere, că poate bat și eu câmpii la fel ca ceilalți.

Iată însă ce spuneam în septembrie 2018 într-un articol în despre aducerea de muncitori asiatici:

A atrage forță de muncă străină necalificată în România e o bombă cu ceas care riscă să se detoneze în câțiva ani de zile! Și îmi e teamă că românii nu sunt atât de pașnici ca vest-europenii și s-ar putea să iasă urât la noi.

E cumva fix ce s-a întâmplat acum? Cam da! De ce spuneam chestia asta? Pentru că încă de atunci semnalam o problemă a economiei românești: aproape jumătate dintre salariați câștigul minimul pe economie! Nu poți să aduci muncitori necalificați din Asia când jumătate din forța de muncă a țării e pe minimul pe economie. Dar fix asta a făcut guvernul PSD (culmea, cică social-democrat), a permis patronilor să aducă angajați din Asia pe minimul pe economie, eliminând o prevedere mai veche care spunea că pot aduce oameni doar dacă le acordă salariul mediu pe economie.

Iar acel minim e la rândul lui ridicol de mic comparativ cu costurile vieții din România. Fie munca la gri (salariul minim pe cartea de muncă, diferența în mână) e în floare în România fie patronii români sunt prea zgârciți să dea salarii din care se poate trăi.

Cert e că patronii români preferă să aducă muncitori asiatici și să îi plătească cu minimul pe economie (din nou, nu e clar dacă e muncă la negru sau la gri ori chiar ăsta e salariul).

Într-o țară săracă, singura modalitate de a constrânge patronii să crească salariile (în afară de a crește minimul pe economie) e sabotată de Guvern. Chestia asta va cauza probleme sociale. Ce vedeți acum e doar vârful icebergului. Tot ce e nevoie e o recesiune economică (nici măcar criză) și tensiunile rasiale vor exploda! Scriam asta și în 2018:

În momentul de față nr. de muncitori străini necalificați e unul mic. Dar dacă nr. lor va crește vor apărea și în România discuțiile din Spania, Italia sau Marea Britanie: vor veni vietnamezii să ne ia locurile de muncă!

Iar pe spatele acestor tensiuni rasiale se vor cățăra extremiștii (din nou din 2018):

Nu e nevoie să fie mulți muncitori străini, nu e nici măcar nevoie să ia efectiv locuri de muncă ale Românilor, e suficient să fie vizibili pe stradă și extremiștii din România îi vor folosi ca armă politică!

Toate chestiile astea s-au petrecut deja în Vest și asta în condițiile în care salariile din Vest sunt de 2-3 ori mai mari decât în România. Chiar și așa au apărut tensiuni, chiar în condițiile în care românii și polonezii făceau joburi pe care spaniolii și englezii le refuzau.

În România lumea nu refuză joburi grele, dar bine plătite, lumea refuză joburi unde ai pe cartea de muncă 4 ore, dar lucrezi 12 ore!

Cazul Ditrău e (și) unul social

După evenimentele care au aprins toată România (nu doar Ditrău), oamenii din Ditrău s-au întâlnit pentru a discuta problema. Puteți citi în Libertatea ce s-a discutat acolo, eu am să extrag câteva paragrafe:

Pe parcurs, situația a dezvăluit conflicte mai adânci între săteni și patronii brutăriei. Cei din urmă au pus angajarea singalezilor (grup etnic majoritar în Sri Lanka) pe seama lipsei de forță de muncă locala. Sătenii, la rândul lor, spun că nu vor să lucreze pentru brutărie din cauza salariilor mici, a volumului de muncă și a lipsei asigurării de sănătate: “Și eu am lucrat la Csaba”, spune Forti Katalyn. “Am intrat la muncă la ora 3, a doua zi la ora 14 eram tot acolo. […] Personalul era înregistrat cu 4 ore, 6 ore, femeia de serviciu era cu 2 ore”.

Adică fix problema de care eu aminteam încă din 2018. Ba mai mult:

Oamenii au dreptate, deci asta nu e rasism, că sunt foarte suparăți pe patron, din cauza că nu dă salarii la oameni, cum se poartă cu oamenii. Oameni operați, a doua zi trebuiau să meargă la lucru, nu a dat concediu medical, nu a plătit contribuția sociala, așa au spus oamenii. […] și de asta sunt foarte suparăți, nu din cauza celor doi muncitori, din cauza că de aici nu angajează oameni cu pretenția că nu au pregătire corespunzătoare.

Chiar vă rog să citiți și restul articolului pentru a vedea cum aceste nemulțumiri de factură economică sunt amestecate cu temeri de genul: cei din Sri Lanka vor aduce coronavirusul și în Sri Lanka au fost bombardate bisericile catolice (asta e o chestie adevărată).

Nemulțumirile economice nu îi transformă neapărat pe oameni în rasiști, dar reprezintă cu siguranță combustibil pentru o astfel de atitudine. E nevoie doar de o scânteie și întreg eșafodul ia foc.

Dacă o viitoare recesiune economică va găsi mulți străini în România, atunci genul ăsta de evenimente vor deveni din ce în ce mai dese. Problemele socio-economice nu duc neapărat la rasism, dar combinate cu propaganda se poate ajunge la asta.

Gânduri pe lângă despre Ditrău

Ar mai fi câteva chestii care trebuie amintite despre toată povestea asta:

  • așa cum remarca cineva povestea asta cu Ditrău a picat fix în mijlocul scandalului cu Ministrul Sănătății care a dat bani spitalelor la care și operează. Guvernul Orban nu pare interesat să ia măsuri, dar uite că a și uitat lumea de problemă.
  • am o bănuială că scandalul Ditrău a luat amploare în media pentru că românul neaoș a zis: ”uite mă, ungurii se plâng că sunt discriminați, dar discriminează și ei”. Sunt multe cazuri de discriminare în România care privesc muncitori din Asia (doar un exemplu), dar până acum subiectul nu a prins.
  • maghiarii se vor simți mai atacați decât românii când vor vedea muncitori asiatici pentru că ei se simt în minoritate deja. Apariția unor străini în localitățile lor va fi văzută ca o tentativă de a îi înlocui venită din partea guvernului de la București. E o temă mult prea ușoară pentru a nu fi exploatată de extremiști având în vedere că Guvernul aprobă cotele de muncitori non-UE

Concluzii

Înainte de a spune că maghiarii și secuii rasiști haideți să ne uităm în propria curte și să vedem cum multor români li se pare ok ce a zis primarul acela din Târgu Mureș. Atenție, acel discurs e susținut de suficient de multă lume pentru a stârni îngrijorare.

Din punctul meu de vedere ce s-a întâmplat la Ditrău are la bază nemulțumiri socio-economice care au fost apoi amestecate cu propagandă anti-imigrație. De la cine a venit acea propagandă? O întrebare bună care ar trebui să dea de gândit celor de la SRI, în special având în vedere cum le tot crește bugetul de la an la an.

Nu în ultimul rând, dacă vă e teamă că România va ajunge să fie cotropită de străini și transformată într-un iad multicultural decadent politic corect atunci stați liniștiți, ați avut un vis urât.

P.S: Sunt un imigrant în Marea Britanie și știu foarte bine ce înseamnă discriminarea și faptul că se uită oamenii la tine nu știu cum doar pentru că ești mai brunet decât ei. Când spun că aducerea unui număr mare de muncitori asiatici în România nu sunt ipocrit. Italia, Spania, Marea Britanie, Franța, Germania sau pe unde mai muncesc românii sunt țări cu salarii considerabil mai mari (comparați și salariile minime). Sau altfel, cine credeți că e pe primul loc în categoria ”% oameni care muncesc, dar sunt săraci”? Aha, tot noi!

Cum poți în condițiile astea să aduci muncitori din Asia, când proprii tăi cetățeni se târă de pe o zi pe alta? Repet, nu România nu are salariile din Vest iar muncitorii aceștia vin pe minimul pe economie. Și e vorba de minimul pe economie românesc, cu care abia se poate trăi în România!

Să mă acuzați de ipocrizie atunci când România va avea salariul minim din Italia sau Spania și românii vor refuza să muncească iar eu mă voi plânge de străini.




No comment: Să mai stea oamenii într-o singură cameră.

Nicolae Ceaușescu: „Au contoar toți consumatorii. Dacă blocul își depășește consumul, închidem gazele la tot blocul. Comitetul de bloc trebuie să ia măsuri pentru asigurarea rațională a consumului”.

Constantin Olteanu: „Cum este în prezent și la întreprinderi: se dau amenzi mici pentru depășirea consumului, care sunt convenabile. Plătește amenda pentru că a depășit. Trebuie să oprim gazele, dacă au depășit consumul”.

Nicolae Ceaușescu: „Vom merge la majorarea cu 500% a prețului, nu pe procente mici. În rest, vom merge până la scoaterea din muncă a celor care depășesc consumul. Dar la populație, oprim pur și simplu, atât energia electrică cât și gazele.

Pentru că aveți consumul foarte mare. Trebuie să asigurăm în primul rând producția. Blocurile sunt pline de lumină. Să mai stea oamenii într-o singură cameră. Trebuie discutat cu oamenii…”.

Sursă: Mihai Burcea (merită un follow).




Filmarea de la Colectiv trebuie văzută

Nu îmi pasă sincer dacă filmarea asta a fost ”scursă” în media doar pentru că e campanie electorală sau nu.

Nu îmi pasă de cei care spun că a fost folosită pentru a da jos guvernul Ponta.

Nu îmi pasă că anumite partide și personaje politice s-au cățărat pe acești morți pentru a ajunge sus.

Nu îmi pasă nici de cei cu teoriile ”mîinii criminale”, a ”serviciilor” și așa mai departe.

Filmarea asta trebuie văzută cap coadă, în liniște, acasă. Așa cum vă alocați timp să vă uitați la un milion de filme trebuie să vedeți și cele 20 de minute de mai jos. Eu după 1 minut am început să înjur și nu am putut să mă mai opresc până la finalul clipului.

 




Despre programul de guvernare al PLUS

După cum știți acest blog se mândrește cu o lungă tradiție (3 ani) de băgat bățul în rahat și analizat ce e pe acolo. Am făcut asta cu programul economic al PSD (aici și aici), al PNL (mă rog, versiune Cîțu aici și aici) și al USR (cât hate mi-am luat pentru ăsta).

Așa că vrând În buna tradiție a acestui blog trebuie să mă uit și la programul PLUS.

Ce vrea documentul

USR ne-a zis că ei au ”policy papers”, dar erau de fapt ”intention papers”. Poate pentru mulți nu contează diferența, dar pentru mine e relevantă. Cât despre PLUS, ei nu își botează documentul în nici un fel.

Ce vor să spună însă prin acest document? Păi:

PLUS își propune să acționeze strategic, plecând de la o viziune bine definită pentru România.
Atingerea viziunii necesită mai multe guvernări care să urmărească obiective coerente, planificate strategic. Acest document prezintă:

  • măsuri urgente absolut necesare, critice, pentru a reașeza România pe un făgaș normal;
  • câteva exemple de măsuri importante și urgente care considerăm că trebuie să intre, în
    perioada imediat următoare, în atenția cetățenilor prin inițierea unor dezbateri cu specialiști și cu factorii interesați.

Bun, documentul prezintă așadar ”măsuri urgente absolut necesare, critice”. Ok…am prins ideea, nu era nevoie să spuneți de 3 ori același lucru.

Haideți să vedem ce avem pe partea economică în materie de măsuri urgente absolut necesare, critice:

Care sunt măsurile urgente?

Cei de la PLUS spun că urgențele României ar fi următoarele:

  • Detensionarea pieței muncii
  • Stimularea exporturilor și investițiilor românești în afara țării.
  • Impulsionarea investițiilor în Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI)
  • Accesul la facilități moderne de finanțare și sprijinire a afacerilor
  • Legislație echitabilă, transparentă și stabilă

Ok…se supără cineva dacă spun că astea nu sunt urgențe? Chestiile astea trebuie făcute, de acord, dar a le numi urgențe e exagerat. De ce spun asta? Pentru că ele nu sunt chestii care pot fi făcute de pe o zi pe alta și pentru că efectul lor asupra economiei e unul difuz:

  • Dacă mâine apar noi stimulente pentru cercetare dezvoltare efectul lor se va vedea abia peste câțiva ani (într-un caz fericit). Care e deci urgența?
  • Legislație stabilă? La fel, efectul se va vedea peste niște ani.
  • Facilități de finanțare? Iarăși niște ani pentru efecte

Singura chestie unde e ceva de lucrat rapid e ”Detensionarea pieței muncii”, dar după cum o să vedeți din motive diferite.

Și ca să nu spuneți că sunt Gică Contra, la finalul articolul am lăsat o listă cu chestii care chiar sunt urgențe, ca să nu ziceți că știu doar să mă plâng.

Una peste alta chestia asta nu e nici program, nici listă de măsuri urgente. E un fel de struțo cămilă care pare încropită pentru a spune că au și ei program de măsuri. Multe dintre măsurile lor sunt formulate într-un limbaj de lemn foarte vag și criptic din care nu se înțelege nimic. Sunt de asemenea situații în care vor să reformeze sau să schimbe ceva, dar nu spun concret ce e în neregulă cu actuala legislație sau instituție.

Ba chiar uneori vorbesc despre introducerea unor măsuri care există deja în legislație.

Dar ca să nu ziceți că bat câmpii aiurea, haideți să le luăm pe rând:

Detensionarea pieței muncii

Șomaj în rândul categoriilor vulnerabile

PLUS vrea să facă următoarele chestii:

Reformarea Serviciului Public de Ocupare (SPO – ANOFM) și concentrarea prioritară pe măsuri active de ocupare și pe consiliere, în special pentru categoriile vulnerabile (e.g. tineri, persoane cu dizabilități etc).

Ok, reformare reformare, dar ce presupune? Ce anume e în neregulă cu actualul ANOFM și cum ar trebui el schimbat?

Altfel, da, de acord, e nevoie de măsuri pentru a ajuta categoriile vulnerabile să intre în câmpul muncii. Dar pentru ca asta să se întâmple e nevoie ca angajatorii să îi accepte. Ce anume poate face ANOFM mai bine?

ANOFM nu poate sancționa angajatorii care refuză oameni cu handicap, oameni în vârstă și așa mai departe. Cum îi va ajuta consilierea să treacă peste bariera asta?

O altă problemă e legată de impactul acestor măsuri. Câți oameni cu dizabilități pot fi angajați? Vor face ei diferența?

Legat de șomajul în rândul tinerilor, nu e clar care e concret problema identificată de PLUS. E normal ca rata șomajului în rândul tinerilor să fie mai mare decât media, având în vedere că le trebuie mai mult timp să își găsească un loc de muncă neavând experiență anterioară. Dar cât ar trebui să fie șomajul în rândul tinerilor ca să nu fie o problemă? Care e valoarea optimă? La nivelul lunii august 2019 era de 16%. E mult, e puțin?

Nu vreau să par răutăcios, dar măsura asta pare un copy paste din ceva program mai vechi.

Vreți o urgență? Mi-ar fi plăcut să spună concrect că îi vor ajuta pe tinerii care nu dau / nu iau bacul să își găsească locuri de muncă mai bune decât muncitor necalificat pe șantier. Dar na…prea greu.

Apoi aș vrea să spună cineva public că datele INS pe problema asta nu țin cont de imigrație, mulți tineri mergând după liceu în țară la muncă la negru sau în afara României ca muncitori necalificați. Ei figurează însă ca șomeri în România.

Formare pe parcursul vieții

Investiții în calificare și recalificare, în formarea pe tot parcursul vieții, în impulsionarea învățământului profesional și tehnic (IPT) și a formei de învățământ dual în special, susținerea
educației antreprenoriale și financiare.

Zău că nu înțeleg ce vor să spună prin chestia asta. Cine face investițiile în calificare și recalificare ? Statul? Privații? Privații cu banii statului? Nu e o chichiță, e o chestie importantă! Cât despre învățământ pe tot parcursul vieții, e un concept frumos, dar mult prea vag și lipsit de substanță pentru a putea fi transformat în politică publică. Repet: cine bagă bani în asta?

Încă ceva: Chestiile astea se fac de ani de zile sub o formă sau alta atât la stat cât și la privat. Atât statul român (prin diverse instituții) cât și privații au sifonat bani la greu prin POSDRU fix pentru treaba asta, până la punctul la care UE a blocat fondurile complet.

Cât despre educația antreprenorială și financiară, care e urgența aici? Dacă mâine îi învățăm pe elevi ce e ăla antreprenoriat își vor face firmă în secunda 2?

Dacă vorbim de adulți, își vor da demisia imediat de la job și se vor face antreprenori? Măsura e ok, dar nu e urgentă iar impactul ei e greu spre imposibil de măsurat.

Implementarea urgentă și eficientă a Garanției pentru Tineret.

Ce e în neregulă cu actuala implementare a Garanției pentru Tineret, un program al Uniunii Europene? Ce ar trebui schimbat? De ce e urgent?

Flexibilizarea politicilor și procedurilor legate de atragerea de talent din afara granițelor

Prin talent vreți să spuneți muncitori necalificați din Filipine? Că nu e nevoie de cine știe ce politică în privința asta, avem deja legislație care se bazează pe cote. Pe românește se stabilește un număr de muncitori non-EU care pot fi aduși într-un an. În 2018 au fost 15.000 muncitori, în 2019 au fost inițial 20.000, dar apoi numărul lor a fost crescut la 30.000.

Ce înseamnă flexibilizare? Dispar cotele? Se dă liber la muncitori necalificați?

Am explicat de ce importul masiv de forță de muncă ieftină în România e problematic și nu mi-am schimbat părerea. E prea multă sărăcie și inegalitate socială în România pentru a aduce masiv muncitori străini.

Sau vă refereați la programatori din Ucraina? Programatorii și doctorii sirienii sunt ok?

Măsura asta e pusă acolo ca să dea bine, pentru că are zero detalii concrete care să spună efectiv care e menirea ei.

Stimularea exporturilor și investițiilor românești în afara țării

Următoarea chestie pe listă e stimularea exporturilor și investițiilor românești. Sună bine, sună patriotic și ai zice că e fix ce ne trebuie. Haideți să vedem despre ce e vorba:

Demararea unui proces de tranziție de la măsuri tradiționale de promovare (exemplu: târguri și expoziții) la crearea de capete de pod în țări destinație și la match-making țintit pe priorități sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei românești în context internațional.

Recalibrarea Invest Romania și a rețelei de consilieri de comerț exterior (diplomația economică) pentru a susține cu adevărat și în mod eficient internaționalizarea companiilor românești.

Jur că fraza de mai sus sună exact ca manualele de management din facultate: cuvinte multe și pompoase, dar care spun puțin. Ok, ce a vrut să spună autorul:

Trecem de la promovarea exporturilor românești prin târguri și expoziții la folosirea MAE și a ambasadelor pentru promovarea exporturilor.

Sună mai uman formularea mea, nu? Și spune efectiv ceva, nu sunt doar cuvinte pompoase.

Bun, prima întrebare: ce e în neregulă cu exporturile românești de trebuie statul român să le stimuleze? Nu se descurcă firmele și singure? Ia haideți să vedem cum stăm la capitolul exporturi (informații de la INS):

Câteva idei din graficul de mai sus:

  • Exceptând anul 2009 (oarecum și 2012), exporturile au crescut în permanență
  • Exporturile din 2018 sunt de 67,73 miliarde EUR, duble față de anul 2008 când erau la valoarea de 33,72 miliarde EUR. În 10 ani exporturile României s-au dublat!

Mediul privat pare că se descurcă și singur să crească exporturile, de ce e nevoie de intervenția statului român? De ce ar trebui să investească statul acolo unde firmele private par a se descurcă de minune? De ce e asta o urgență?

Echipa domnului Cioloș a rămas cu impresia că exporturile merg prost, când de fapt ele au crescut puternic. Bănuiala mea e că persoanele care au scris chestia asta au dat copy paste de la ceva materiale de prin 2015 și nu s-au mai obosit să verifice cifrele. Nici nu s-a mai obosit să explice care e problema.

Dar hai să fac un pustiu de bine și vă explic eu unde stă cu adevărat problema României la capitolul exporturi. Nu de alta, dar poate ajunge mesajul și la PLUS, ca să poată spune: ”De fapt noi asta am vrut să zicem”.

Adevărata problemă a exporturilor românești e că sunt făcute într-o prea mică măsură de companii cu capital românesc! Am să explic problema într-o postare separată pentru că e ceva mai complicat!

Dar strict referitor la măsurile PLUS, ele nu au nici un sens în contextul creșterii puternice a exporturilor românești în ultimii ani.

Impulsionarea investițiilor în Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI)

Programul PLUS zice așa:

Crearea unei baze naționale de date cu acces deschis, inclusiv pentru investitori potențiali, care să centralizeze produsele și serviciile disruptive, precum și tehnologiile cheie (KET) emergente în România care să ducă la investiții private strategice (consorții internaționale).

Care e definiția unui ”produs disruptiv”? Uber de exemplu e un produs disruptiv care afectează piața de taximetrie. Vom avea o bază de date cu aplicații de taximetrie? Glovo încearcă să ”disrupă” (sună cretin, dar ei au folosit disruptiv, nu eu) piața de livrare de mâncare. Băgăm și Glovo în baza aia de date? O să râdeți și să spuneți că nu. Dar atunci ce băgăm acolo? Umplem baza de date cu aplicații de livrat mâncare?

Cine le numără? Trebuie să fie dezvoltate de companii din România? Atunci băgăm aplicația Clever Taxi, dar nu aplicația UBER? Cu ce ajută pe un potențial investitor lista asta?

Avem institute de cercetare, poate băgăm chestiile pe care le fac ei în lista asta. Dacă da, atunci cercetare obținută din bani publici devine disponibilă privaților contra cost sau gratis? Vinde statul drepturile de proprietate intelectuală sau cum ar funcționa lista asta?

Și e băgată la categoria urgențe, deși nu e clar care e urgența, care e scopul, ce include, cui i se adresează și așa mai departe.

Altceva la capitolul ăsta:

Creșterea finanțării publice (GERD) pentru cofinanțarea inovării în sectorul privat.
Impulsionarea activității de valorificare a cercetării la nivelul universităților și a institutelor de cercetare.

Zău că sunt sătul de bani publici pentru inovare în sectorul privat. Cum scriam și aici, există deja facilități fiscale în sensul ăsta:

Se acordă deja o scutire de impozit pentru cercetare-dezvoltare. Ea se aplică atât în cazul impozitului pe profit (art. 20 și 22^1 din Codul Fiscal) cât și în ceea ce privește impozitul pe venitul angajaților în astfel de sectoare (art. 60 pct. 3 din Codul Fiscal). Din punct de vedere TVA activitățile sunt reglementate la art. 268 alin. 10 din Codul Fiscal.

Deja există facilități, dar nu e suficient zice PLUS, haideți să le dăm și bani. De ce? Care e logica? Cu toate facilitățile astea economia României e tot una predominant de outsourcing și prelucrare a materiei prime pentru alții. Nu mai bine ne întrebăm de ce se întâmplă asta înainte să facem altceva?

Haideți să eviscerăm mai întâi cancerul din universitățile românești, apoi să începem să le finanțăm. Ba mai mult, ne putem gândi cum să ajutăm universitățile să facă parteneriate cu mediul privat.

Dar haideți să nu mai aruncăm cu bani publici în mediul privat aiurea. Vreau să văd și eu un raport al guvernului cu banii alocați pentru cercetare dezvoltare și rezultatele obținute.

Accesul la facilități moderne de finanțare și sprijinire a afacerilor

Programul PLUS zice așa:

Folosirea instrumentelor de garantare a creditelor disponibile cu sprijin european (BEI, BERD) și reformarea Fondului Național de Garantare a Creditelor IMM (FNGCIMM).

BEI și BERD deja operează în România și finanțează proiecte. Ce nu spun cei de la PLUS e că BEI și BERD își aleg proiectele pe care le finanțează.

Cât despre reformarea FNGCIMM, nu e clar ce e în neregulă cu actuala structură. Ce nu face bine? Cum ar face PLUS lucrurile mai bine la FNGCIMM?

Altceva:

Finanțarea instrumentelor financiare prin fonduri europene și fructificarea cadrului InvestEU, inclusiv prin consolidarea unei Bănci de Dezvoltare (National Promotional Bank).

Ha ha, ce bună e asta! Culmea, asta e o idee foarte bună DAR DAR DAR…țineți-vă bine: E deja propusă și în curs de implementare de către actuala guvernare PSD! E o măsură bună? Da, cu siguranță, dar e deja în curs de implementare de PSD. Cum poți ignora acest ”mic” detaliu?

Dacă nu știau e cam nasol, dacă știau, dar tot au pus asta în program e și mai nasol!

Altceva:

Promovarea instrumentelor de tip capital de risc (venture capital) și a finanțării alternative (de exemplu, equity crowdfunding, business angels etc.).

Promovare cum? Unele din ele există deja și sunt folosite în România. Altele nu sunt de interes pentru investitori.

Spre exemplu equity crowdfunding (oameni simpli dau bani pentru a dezvolta un produs al unei firme și primesc la schimb acțiuni în companie) prezintă zero interes în momentul acesta. De ce? Pentru că lumea încă își amintește de țeapa numită FNI. În timp poate noile generații vor recăpăta curaj, dar momentan equity crowdfunding nu e atractiv în România deși e folosit în Vest. Dar nimeni nu pare interesat să înțeleagă treaba asta așa că ne aruncăm în propuneri din astea.

Iarăși, ce va face PLUS să ”promoveze” aceste instrumente care există deja și sunt folosite? De ce se bagă statul în folosirea unor astfel de instrumente?

Dezvoltarea pieței de capital și susținerea cotării la bursă a IMM.

Ok, știe cineva de la PLUS de ce nu se listează IMM-urile pe bursă? Vă zic eu:

  • Trebuie să fie total transparente cu situațiile financiare și patronii nu mai pot sifona bani fără să plătească impozite cum fac acum.
  • Trebuie să plătească auditori care s-ar putea să arate că business-ul e șubred (aici e o discuție întreagă legată de independența auditorilor, dar nu intru în ea).
  • Foarte multe firme românești au capital negativ, ceea ce face listarea lor la absurdă inutilă, pentru că investitorii ar cumpăra efectiv datorie, nu capital.

Ministerul Finanțelor condus de PSD are în momentul de față în vedere niște măsuri care încearcă să rezolve problema firmelor cu capital propriu negativ. Dacă reușesc, atunci se rezolvă de la sine problema cotării la bursă. Din punctul ăsta de vedere PLUS nu propune nimic.

Regândirea schemelor de ajutor de stat pe principiul coinvestirii și nu al banilor gratis.

Gen, ați zis mai sus că vreți să aruncați cu bani publici gratis în mediul privat pentru cercetare dezvoltare. Chestia asta se face prin scheme de ajutor de stat. Acum ziceți fix invers? Gen, a citit cineva tot programul ăsta? Cum se pupă chestiile astea două?

Crearea Business 360 – un birou unic de contact și sprijin pentru accesul la finanțare pe tot ciclul de dezvoltare a afacerilor.

”Sprijin pentru accesul la finanțare” – haideți să vă traduc eu problema: IMM-urile românești nu prea reușesc să acceseze fonduri. De ce? Pentru că prea multe dintre ele nu sunt bancabile, adică băncile se uită la situația lor financiară și zic: ”prea riscant, nu pot să îți dau credit”.

De ce? Pentru că în majoritatea cazurilor IMM-urile au capital negativ.

Asta înseamnă că în cazul în care firma ar da faliment băncile nu ar reuși să recupereze absolut nimic de la ele.

Sprijin pentru investitorii români din afară care se întorc și deschid o afacere în țară prin mărirea programului Diaspora Start-Up ca buget, condiții de finanțare și crearea de cofinanțări pentru microproiecte.

Mai sus zice: nu dăm bani gratis. Apoi aici, din nou, aflăm că dacă ești din Diaspora poți primi bani gratis.

Repetați după mine:

  1. Românii nu au plecat din țară pentru că nu se puteau face antreprenori!
  2. Românii nu se vor întoarce în România în numere mari pentru că li se oferă programul ăsta!

Sunt bani cheltuiți aiurea! Am mai scris despre facilitățile pentru Diaspora și concluzia e una simplă:

Românii din Diaspora vor spitale în care să nu moară din cauza infecțiilor, parcuri mai multe, să fie plătiți bine și să le fie respectate drepturile de angajatori și civilizație în interacțiunea cu instituțiile statului.

Legislație echitabilă, transparentă și stabilă

Am rețineri ori de câte ori citesc despre ”legislație stabilă” de la oameni care au guvernat prin OUG-uri și HG-uri, cum a fost cu Guvernul tehnocrat al domnului Cioloș. Dar în fine, haideți să trecem peste asta:

Introducerea obligativității unei analize de impact ex-ante (RIA) și a consultării adecvate cu sectorul privat pentru reglementare sau modificări.

Există deja obligația de a prezenta analiză de impact a măsurilor propuse de Guvern. Intrați pe siteul Ministerului Finanțelor spre exemplu, la secțiunea Transparență Decizională și apoi aruncați o privire peste ”nota de fundamentare” care vine la pachet cu fiecare propunere.

Orice măsură propusă trebuie însoțită de o notă de fundamentare care include, între altele și o analiză de impact. Obligația asta există deja, deci nu îmi e clar ce propune PLUS aici.

Introducerea unor criterii de paritate stat-cetățean/antreprenor în privința consecințelor ce decurg din neîndeplinirea obligațiilor.

Despre ce obligații vorbim concret? Care sunt obligațiile pe care statul nu le îndeplinește și cum sancționezi statul? Îl pui să își dea singur amendă? Zău că nu înțeleg despre ce vorbim concret.

Să vă dau un exemplu concret: dacă aveți bani de recuperat de la stat și statul se trage pe fund și îi rambursează cu întârziere aveți dreptul să cereți statului să plătească dobândă pentru acei bani.

Cei de la PLUS la ce se referă concret? Care e urgența?

Revigorarea rolului Consiliului Economic și Social și a Consiliului Fiscal.

Ce e în neregulă cu actualul Consiliu Economic și Social? Ce e în neregulă cu actualul Consiliu Fiscal? Ambele sunt organe consultative și nu au putere decizională propriu zisă. Ce anume trebuie schimbat? Care e urgența?

Adoptarea de măsuri urgente pentru combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Acestea nu sunt doar o problemă a statului (diminuarea resurselor financiare), ci și a antreprenorilor cinstiți care trebuie să performeze într-un mediu competitiv distorsionat și neetic.

Nu înțeleg ce vor să spună, zău: ”combaterea fermă și nediscriminatorie a evaziunii fiscale și a muncii la negru”. Există combatere mai puțin fermă? Există combatere a evaziunii fiscale în mod discriminatoriu? Care sunt situațiile acelea? Vine ANAF peste covrigăria lui Gigel, dar pe Ionel nu îl verifică? Ce vor să spună concret cei de la PLUS?

Cum combați evaziunea fiscală nediscriminatoriu? Dacă ai 150 de firme care vând covrigi în București le verifici pe toate ca să nu discriminezi? E stupid, există deja proceduri și se fac analize de risc pentru combaterea evaziunii fiscale. Propunerea asta nu are sens!

Crearea unui mecanism judiciar rapid și eficient de rezolvare a diferendelor contractuale și de executare a hotărârilor judecătorești.

Există deja o procedură de mediere care ar trebui să se ocupe fix de medierea disputelor înainte de a ajunge la tribunal. Cât despre executarea hotărârilor judecătorești…pentru asta există executor judecătoresc?!

Adică treburile astea există deja. Cum adică ”crearea”? Creăm ceva ce există deja? Îmbunătățirea actualului sistem o înțeleg, dar ce anume vor să creeze?

Flexibilizarea legislației muncii și a contractelor de muncă pentru adaptarea la o piață a muncii fluidă și dinamică.

Mor când aud de ”flexibilizarea legislației muncii”. Ce anume vor să flexibilizeze? Ce e în neregulă cu actualul sistem? Există contracte de muncă temporară, posibilitatea de a ține pe cineva în perioadă de probă (chiar 2 intervale consecutive) și așa mai departe. Ce anume vor să flexibilizeze?

Adevăratele urgențe

Haideți să vă zic eu câteva urgențe:

  • Restructurarea companiilor de stat de importanță strategică: TAROM, CFR, CNC Oltenia sunt doar câteva exemple. Companiile astea sunt bombe cu ceas și suntem doar la o recesiune distanță de a le vedea în colaps. Nu mă credeți? E suficient să vă uitați la ce se întâmplă cu ELCEN – RADET în București.
  • Combaterea evaziunii fiscale – problema e reală, dar se poate rezolva printr-o combinație de creștere a numărului de inspectori pe teren, digitalizare și folosire inteligentă a datelor culese de la contribuabili. Nu sunt SF-uri, Polonia a avut un succes răsunător făcând fix asta, chestie care se poate observa în felul în care și-au redus ”VAT gap-ul
  • Problema tinerilor fără BAC: e una din cele mai grave probleme ale României în momentul de față. Acești tineri nici nu urmează o formă de pregătire superioară, care să le permită să lucreze în domenii cu valoare adăugată ridicată, dar nici nu au o pregătire concretă, având doar educație de bază teoretică. Prin urmare ajung să facă muncă necalificată în România sau afară. Ei sunt o vulnerabilitate atât economică cât și socială. Pe ei se vor baza partidele extremiste în viitor.
  • Prea multe firme nebancabile – cum scriam și mai sus: prea multe firme cu capital românesc au capital propriu negativ din cauza patronilor care sifonează profitul. Practica asta trebuie să înceteze iar aceste companii fie să se restructureze fie să dispară. De menționat că PSD încearcă să facă ceva în sensul ăsta, chestie despre care voi vorbi într-un articol viitor.
  • Firmele cu capital românesc nu exportă suficient – O altă vulnerabilitate majoră a economiei românești, dar care e îngropată de statisticile privind exportul general. Mai multe detalii asupra problemei într-un viitor articol.



Tăierea taxelor pentru Diasporă e o idee foarte proastă

Zău de nu am impresia că trăim într-o distopie libertariană. Că PSD taie taxele pe unde poate nu e nici un secret, am tot scris despre asta. Că USR are în plan să facă același lucru iar nu e nici un secret, dacă e să ne luăm după programul lor economic.

Dar parcă tot nu îmi revin din faptul că pentru USR cam orice problemă socială se rezolvă prin tăierea de taxe! Gen cum vrea aici:

Logica măsurii

Iată ce zice domnul Barna:

Românii din diaspora vor să se întoarcă, dar nu au încredere că statul român va sprijini reintegrarea lor acasă. Proiectul nostru oferă facilități fiscale românilor care se întorc să lucreze în țară și anume scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii și reducerea cu 50% a cotei de contribuție la asigurări sociale.

Haideți să vedem care e logica aici:

  1. Românul pleacă la muncă în străinătate pentru bani și / sau o viață mai bună
  2. Statul român îi spune românului plecat: ”Îți tai niște taxe la jumătate dacă te întorci”.
  3. Românul se întoarce în România

Simplu, nu? Acum haideți să ne gândim: un român care decide să plece între străini, o face oare pentru câteva sute de lei? Nu, o face pentru sume considerabile.

Românii care au plecat pentru a avea o viață mai bună, se vor întoarce înapoi doar pentru bani? Nu, ei au plecat pentru că în România condițiile de viață erau proaste.

Ce spune dl. Barna: nu vă dăm condiții de viață mai bune, nu vă dăm locuri de muncă mai bune, dar vă dăm taxe mai mici!

Un Român care câștiga minimul pe economie și căruia i se promite că va plăti 50% din impozit pe venit și contribuții sociale se va întoarce oare? Va renunța la salariul mai mare din Vest pentru câteva sute de lei în plus în România? Realizați cât de absurdă e logica asta?

Spitale în care să nu muriți de infecții? Nope!

Poliție care să nu vă trimită la plimbare când aveți nevoie de ei (vezi cazul Caracal)? Nope!

Parcuri și aer curat? Nope!

Taxe mai mici? Da!

O măsură prost gândită

Știți ce e poate cel mai deranjat în povestea asta cu taxele? Că oamenii de la USR nu au nici cea mai vagă idee ce vorbesc, chestie care e evidentă dacă vă uitați pe programul lor economic.

Dar dacă era nevoie de o dovadă suplimentară, atunci iată că o avem azi: tăierea taxelor propusă de USR va lovi în pensiile oamenilor care vor beneficia de ea.

Atunci când tai contribuțiile sociale la jumătate, tai următoarele chestii:

  • asigurare de sănătate – oamenii aceia vor fi asigurați, dar vor plăti doar 50% din ce plătesc Românii din România, deși vor beneficia de aceleași servicii medicale
  • asigurare de șomaj – din nou, vor beneficia de același șomaj ca un Român obișnuit, dar plătind jumătate
  • contribuție de pensie – aici tăierea contribuției la jumătate lovește în cotizația la pensia de stat. Oamenii care vor beneficia de această măsură vor cotiza doar 50%, ceea ce înseamnă că atât pensia lor de stat va fi mai mică din cauza asta, cât și suma care merge la Pilonul II. 

Practic, Românii întorși în țară ar primi o scutire de taxe care le-ar reduce pensia în viitor!

Credeți că domnul Barna știe asta? Credeți că ai săi consilieri i-au spus asta? Vă zic eu: nu, nici nu s-au gândit la treaba asta.

Nu vă sperie ideea că omul care conduce un partid mare de opoziție și care care se vrea Președinte are consilieri incapabili să înțeleagă chestii de bază din fiscalitate?




No comment: Ce fac românii altor români pentru bani

Managerul Spitalului de Psihiatrie și Neurologie Brașov, Nicușor Bîgiu, a declarat, pentru Mediafax, că a dispus o comisie de analiză după ce a primit informații că la Secţia de Psihiatrie de la Vulcan zeci de pacienţi cronici ar fi fost folosiţi drept cobai într-un studiu de testare a unor medicamente.

„Am avut această informație și am dispus o comisie de analiză, care însă s-a blocat. Conducătorul studiului clinic a refuzat să dea lista pacienților incluși în studiu și consimțământul. Am avut informație că în anul 2005, la secția Vulcan, a fost desfășurat un studiu de testare a medicamentelor. Sunt 20, 30 de pacienți. Conducătorul studiului este un medic din cadrul spitalului”, a declarat Nicușor Bîgiu.

Sursă: Hotnews




Ar trebui mutată Capitala României?

Am citit acum ceva timp un articol interesant despre cum capitala Marii Britanii ar trebui mutată de la Londra la Manchester (sau în alt oraș). Ideea e una validă și a mai fost folosită de-a lungul timpului de alte națiuni:

  • Statele Unite au preferat să își facă o capitală de la zero (Washington DC). Unul din motive a fost că alegerea unui oraș din Nord sau Sud ar fi putut deranja cealaltă parte. Un alt motiv însă a fost posibilitatea de a o lua de la zero cu planificarea și construcția. Existența orașului în acea regiune rurală a reprezentat un stimulent puternic, în special după războiul civil american.
  • Brazilia are capitala la Brasilia, undeva în interiorul țării, departe de Rio de Janeiro și Sao Paolo, cele mai populate orașe ale țării. Orașul a ajuns să aibă a 3a populație deși a fost creat în anii 60 cu scopul precis de a fi capitală. Mai mult, regiunea în care a fost construit era una din cele mai sărace ale țării.
  • Egiptul vrea să își mute capitala de la Cairo într-un oraș pe care să îl construiască de la zero.
  • Canberra este capitala Australiei și a fost așezată în interiorul continentului pentru a nu putea fi atacată de pe mare, dar și pentru a impulsiona zona, comparativ mai săracă decât coasta Australiei.
  • New Delhi a devenit capitala Indiei în 1912 când rezidența a fost mutată de la Calcutta. Orașul a fost construit lângă Delhi, o altă veche capitală a Indiei Mughale. Delhi era însă deja foarte aglomerat.
  • Islamabad, capitala Pakistanului a fost creată de la zero. Fosta capitală (Karachi) era cel mai mare oraș al Pakistanului, dar era foarte aglomerat. Mutarea capitalei a avut drept scop principal stimularea dezvoltării economice a zonei interioare a țării (Karachi e pe coastă).

De ce se mută capitalele

Sunt câteva motive care apar frecvent atunci când o capitală e mutată:

  • Dezvoltarea unor zone mai sărace: orașul cel mai mare servește de regulă drept capitală. Mutarea administrației departe de cel mai mare oraș al țării de regulă aduce după sine o serie întreagă de investiții în dezvoltarea zonei respective. Chestia asta ajută foarte mult mai ales atunci când vorbim despre mutarea capitalei în zone slab dezvoltate economic. Chestia asta pare să fi funcționat în cazul Brasiliei sau Islamabadului.
  • Aglomerarea: Dezvoltarea economică vine la pachet de regulă și cu trafic congestionat, rețele de transport public subdimensionat, probleme de locuire etc.
  • Motive strategice: Capitala, deși este cel mai dezvoltat oraș al țării e așezată în calea unei potențiale invazii (Canberra, Karachi, Sidney / Melbourne puteau fi ușor invadate de pe mare).

E o listă întreagă de țări care au decis să își schimbe capitalele pe Wikipedia dacă sunteți interesați. Unele sunt sărace, altele bogate. Cert e că nr. de țări care au ales să facă asta e surprinzător de mare.

De ce ar trebui mutată capitala în afara Bucureștiului

Haideți să luăm pe rând motivele de mai sus.

Dezvoltare economică

În primul rând Bucureștiul e cea mai dezvoltată regiune a României. Da, Bucureștiul și comunele / orașele apropiate formează o regiune a României separată de restul Munteniei. Cam toți indicatorii economici ai Bucureștiului sunt cu mult peste media Munteniei și a României în general. De exemplu (via Profit.ro):

Nivelul regiunii de dezvoltare este unul dintre cele mai ridicate din  Europa, aproape de locul 20 din 281, la egalitate cu macroregiunea nemțească Bavaria (peste toate regiunile de dezvoltare care o compun, afară de cea din jurul Munchenului), peste Budapesta (139% din media UE) și în apropiere de regiunile Viena sau Salzburg (ambele cu 151% din media UE). 

Eurostat oferă o unealtă de vizualizare și comparare a datelor între regiuni foarte faină. Dacă vă jucați un pic cu ea puteți afla că Bucureștiul e de regulă peste celelalte regiuni la majoritatea indicatorilor economici:

  • 76,7 ani speranța de viață la naștere față de 75,8 ani regiunea Centru (locul 2) și 74,4 ani regiunea Sud Est (ultimul loc)
  • 73,7% (locul 2) – gradul de ocupare al populației față de 76,2% (locul 1) în Nord Est și 62,2% regiunea Sud Est (ultimul loc). De remarcat aici că Bucureștiul are cea mai mare populație de studenți din România totuși, care trage procentul în jos.
  • 51,7% locuitori au studii superioare, față de 26,6% în regiunea Centru (locul 2) și 15,8% regiunea Muntenia (ultimul loc). Aici se vede și diferența în număr de studenți de care vă spuneam mai sus.
  • PIB / capita de 144% din media UE față de 67% din media UE în regiunea Vest (locul 2) și 39% în regiunea Nord Est (ultimul loc).
  • 0.9% / PIB alocați pentru cercetare – dezvoltare (locul 1) față de 0,44% regiunea Nord Est (locul 2) și 0,08% regiunea Sud-Est (ultimul loc).

Aglomerație

Diverse studii pun Bucureștiul în topul orașelor cu cel mai congestionat trafic din Europa sau din lume. Din cele 8 milioane de mașini înregistrate în România la mijlocul lui 2018 circa 1,35 milioane erau înregistrate în București (conform Ziare.com).

De aglomerația de la metrou știm cu toții, de propuneri dubioase de mutare a orelor de începere a școlii pentru a fluidiza traficul ați auzit, șosea de centură care se construiește de 20 de ani în coace și așa mai departe.

Adevărul e că Bucureștiul e un coșmar când vine vorba despre aglomerație.

Ușor de atacat

Bucureștiul e ușor de atacat. De fapt, motivul pentru care capitala României e la București și nu la Târgoviște e acela că otomanii doreau să poată controla mai ușor domnitorii români. Bucureștiul era mai aproape de Giurgiu, acolo unde se afla staționată permanent o garnizoană otomană care putea ajunge în București foarte rapid pentru a potoli orice fel de problemă.

Au fost numeroase intervenții ale otomanilor în București de-a lungul secolelor, dar poate cel mai rău s-a simțit problema așezării Bucureștiului în Primul Război Mondial.

Odată cu înfrângerea armatei române la Turtucaia, pe Dunăre, nu a durat mult pentru ca bulgarii sprijiniți de austrieci și germani să ocupe Bucureștiul. De ce? Pentru că e doar o aruncătură de băț de la Dunăre până la București.

Bucureștiul e un oraș vulnerabil atunci când se pune problema de a fi atacat din sud.

Unde ar putea fi mutată Capitala României?

Aici lucrurile devin un pic complicate. Haideți să explorăm niște variante în funcție de criteriile de mai sus:

Dezvoltare economică

Dacă mutarea Capitalei se va face strict pe criterii de dezvoltare economică, ar fi logic să o facem în una din zonele sărace ale României. Așa cum se poate vedea mai sus atunci când vine vorba de dezvoltare sunt câteva zone care sunt mai mereu pe ultimele locuri:

  • Regiunea Sud-Vest (Oltenia)
  • Regiunea Nord-Est (Nordul Moldovei)
  • Regiunea Sud-Est (Sudul Moldovei și Dobrogea)

Acestea sunt cele mai sărace regiuni ale României conform datelor Eurostat. Mutarea Capitalei în oricare din aceste regiuni ar impulsiona dezvoltarea economică a zonei respective. Știu că mulți vor strâmba din nas la ideea de a avea capitala în Oltenia sau Sudul Moldovei.

Spre exemplu Oltenia e una din cele mai izolate regiuni ale României, rezultat al:

  • geografiei sale (munți la Nord și Vest, Dunărea la Sud cu puține poduri spre Bulgaria și Oltul la Est),
  • dar și al neglijenței autorităților: 0 km de autostradă în Oltenia, o singură linie de cale ferată electrificată care unește Oltenia de Muntenia și o linie neelectrificată. De asemenea sunt puține  poduri care traversează Oltul și Dunărea.

Căi ferate în Oltenia. Sursă: Wikipedia

Mutarea Capitalei în Oltenia ar duce automat la niște investiții masive în infrastructură. Chestia asta ar ajuta enorm de mult regiunea.

Ca fapt divers, mutarea capitalei la Craiova ar fi o idee, dar un impact mai puternic l-ar avea construcția unei capitale de la zero. O soluție mai ieftină ar fi însă unul din orașele deja existente.

Moldova la rândul ei ar fi ajutată enorm de mult de mutarea capitalei în oricare din cele două zone ale sale. Nu ar trebui ignorat faptul că Iașiul a fost secole la rând capitală. Există așadar o oarecare justificare istorică pentru a alege acest oraș ca și capitală. Zona Iașiului este însă una din cele mai dezvoltate ale Moldovei, așadar ar fi o idee mai bună construirea unei capitale în altă parte pentru ca impactul pozitiv să fie mai mare.

Considerente militare

Haideți să încep cu disclaimerele:

În primul rând nu sunt analist militar, deci luați ce spun cu un strop de sare.

Doi, sunt perfect conștient că o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) poate atinge orice oraș de pe glob. Ba mai rău, rachete cu focoase nucleare se pot lansa inclusiv de pe submarine din Marea Neagră. Sunt conștient așadar că e irelevant unde îți pui capitala, un ICBM sau o rachetă balistică cu focos nuclear o poate transforma în cenușă în câteva secunde.

Rachetă de submarin cu focos nuclear Polaris – Muzeul Submarinelor din Gosport – Arhivă personală

Cu toate astea trebuie reținut că a cuceri capitala unui stat, cu armata adversă intrând în oraș e un factor psihologic important într-un război. Fix de asta, ideal ar fi să nu îți pui capitala într-un loc ușor accesibil pentru adversar. Repet ideea de mai sus: avem capitala la București pentru că e ușor de invadat de la sud de Dunăre.

”Doar nu o să ne invadeze Bulgarii” o să spuneți. Ba da, ne-au invadat în Primul Război Mondial și fix poziționarea proastă a Bucureștiului a făcut ca orașul să fie rapid ocupat iar capitala să fie temporar mutată la Iași pentru ca România să continue să lupte.

O viitoare capitală ar trebui poziționată într-un loc nu foarte aproape de o graniță ostilă. Din punctul meu de vedere asta ar exclude:

  • Sudul Munteniei,
  • Sudul Olteniei (deși acolo trecerile peste Dunăre sunt mai rare) și
  • Estul Moldovei.
  • Nici Vestul României nu e o zonă nemaipomenită, având în vedere relațiile istorice nu tocmai cordiale cu vecinii unguri.

De ce și Moldova? Pentru că de la Tiraspol la Iași sunt 219 km, distanță care poate fi parcursă în 3 ore. Iar la Tiraspol este staționată în continuare Armata a 14-a Rusă. Țineți minte: armata rusă se află la 3 ore de condus de România.

Unde ar avea sens o nouă capitală?

Având în vedere cele două considerente principale (dezvoltare economică și securitate militară), eu aș opta pentru mutarea capitalei:

  • fie în interiorul arcului carpatic
  • fie imediat lângă arcul carpatic în zona subcarpatică

În interiorul arcului carpatic

Harghita și Covasna ar satisface atât criteriile militare, cât și cele economice:

  • zonele sunt slab dezvoltate economic și mutarea capitalei acolo ar impulsiona puternic dezvoltarea economiei locale.
  • din punct de vedere militar pentru a accesa zonele trebuie traversat arcul carpatic atât de la sud cât și de la est. Intrarea prin zona vestică poate fi și ea controlată.

Problema ar fi acolo mai de grabă de sensibilități naționaliste: etnicii maghiari din zonă ar putea vedea mutarea capitalei drept un atac la identitatea lor națională.

Dar problemele astea pot fi evitate dacă te duci ușor mai spre sud, la Brașov. Orașul Brașov a fost înființat de sași, dar acum populația e majoritar română. O capitală în zona depresiunii Brașov, nu departe de județele Harghita și Covasna, ar ajuta zonele acestea fără să declanșeze discuții etnice.

În Subcarpați

Un alt candidat din punctul meu de vedere ar fi mutarea capitalei în zona Subcarpaților. Județul Mehedinți e unul din cele mai izolate și mai puțin dezvoltate ale României. E o zonă dificil de accesat de o armată străină având în vedere relieful.

Nordul județului Gorj și Vâlcea se pot califica și ele cu ușurință într-o virtuală cursă pentru o nouă capitală. Nordul Olteniei e greu accesibil de la Sud de Dunăre sau de oriunde altundeva de altfel. De asemenea, din punct de vedere economic mutarea capitalei în aceste zone ar fi extrem de benefică.

Alegerea mea

Personal, dacă aș avea ultimul cuvânt în mutarea capitalei aș alege Valea Jiului. E o zonă emblematică pentru problemele economice. De acolo au venit minerii nemulțumiți în 1999. Acolo s-a închis tot ce se putea închide în materie de fabrici și industrie, de acolo a început emigrația internă și apoi internațională a României.

Felul în care guvernele României au tratat Valea Jiului (poate și ca pedeapsă pentru mineriade) reprezintă o pată în istoria economică a României. Mutarea capitalei acolo ar da un impuls economic puternic zonei. De asemenea poate ar deschide ochii politicienilor mutați acolo cu privire la una din cele mai sărace zone ale României.

Valea Jiului

Pare absurdă propunerea? Nu e!

România e o țară profund dezechilibrată din punct de vedere economic, al infrastructurii și al dezvoltării în general. Mutarea capitalei ar putea să arate politicienilor și publicului larg cum se trăiește în afara Bucureștiului.

Ar fi de asemenea și o mutare importantă din punct de vedere al imaginii: coborârea din turnul de fildeș și apropierea de cetățean. Capitala nu mai e în îndepărtatul București ci într-un oraș mult mai mic și mult mai aproape!

 




Nu am nimic cu ei, dar…O discuție despre normalitate

Sâmbătă a fost Pride Parade la mine în oraș. E una din cele mai mari parade Pride din Europa și din lume. Am fost în 2017 și am reușit să ajung și în 2019. Ediția din 2018 m-a prins în România.

Am fost niște poze foarte faine la paradă. Pentru un fotograf amator o paradă Pride e aur curat: culoare, oameni zâmbitori, costume.

Vorbind cu diverse persoane despre persoane am început să mă enervez însă.

Nu am nimic cu ei, dar…

Ori de câte ori vorbesc cu un român despre parada Pride reacția e cam aceeași:

  1. ”Te-ai dus la așa ceva?”
  2. ”Eu n-am nimic cu ei, dar să nu îi văd…știi tu, pe stradă”.

Și vă spun sincer că am obosit să tot aud asta. Sunt sătul să aud de cum ei ”nu au nimic cu ei, dar…”. Și știți de ce? Pentru că normalitatea românilor e sinistră. O țară care se vrea ”normală” și care se uită de sus la  minoritățile sexuale ar trebui să fie culmea civilizației. O fi România culmea civilizației? Cu siguranță nu e.

Încearcă România măcar să fie civilizată? Nope! Nici măcar nu se străduie.

Pentru că în ciuda retoricii România e una din cele mai înapoiate țări din Europa. Și ca să nu recunoaștem asta inventăm scuze și explicații. De exemplu: Înapoierea noastră nu e înapoiere ci e ”normalitate”. Dar în ultimele luni s-a văzut destul de clar cât de ”normală” e România.

Viol

Când vine vorba de ”normalitate”, ea poate părea uneori sinistră (via Adevărul):

Violul poate fi justificat dacă victima este sub influenţa alcoolului sau a drogurilor – 30% dintre români au răspuns afirmativ

Violul poate fi justificat dacă victima acceptă să însoţească agresorul acasă – 26 % dintre români au răspuns afirmativ

Violul poate fi justificat dacă victima poartă haine provocatoare, sumare, sexy – 25% dintre români au răspuns afirmativ

Violul poate fi justificat dacă victima nu refuză în mod clar sau dacă nu se împotriveşte fizic – 22% dintre români au răspuns afirmativ

Bătăi

Când vine vorba de bătaie, Românii iarăși nu se dezic (Eurostat):

In Greece, 93% of respondents say that violence against women is unacceptable and should always be punishable by law, followed by respondents in Spain (91%), Cyprus (89%), Lithuania (89%) and Sweden (89%). However, only 66% of people in Latvia think that violence against women is unacceptable and should always be punishable by law, followed by 67% in Finland and 68% in Romania.

Noi, Letonia și Finlanda în coada clasamentului la capitolul: ”e inacceptabilă violența împotriva femeilor?”. Poate nu la fel de grav, dar în aceeași notă:

At country level, the vast majority of people believe that family and friends have a responsibility to help women in this regard, with near-unanimity on this in Greece (99%) and several other Member States. Romania is the only country where less than nine out of ten people (89%) believe that family and friends have a duty to help the victims of this sort of violence.

Trafic de persoane

România e unul dintre exportatorii de femei, copii și chiar bărbați folosiți de rețelele de prostituție mondiale. Și nu o zic eu o zice U.S. Department of State:

Romania is a source, transit, and destination country for men, women, and children subjected to trafficking in persons, specifically conditions of forced labor and women and children in forced prostitution.

Women and children from Romania are victims of forced prostitution in Italy, Spain, the Netherlands, the United Kingdom, Greece, Germany, Cyprus, Austria, and France. Romanian men, women, and children are trafficked within the country for commercial sexual exploitation and forced labor, including forced begging and petty theft.

Cât despre guvernul României aflăm că:

The Government of Romania does not fully comply with the minimum standards for the elimination of trafficking;

Vreți să vedeți prin ce trec oamenii aceștia? Citiți povestea lor așa cum a fost ea documentată de BBC. Detaliile sunt înfiorătoare, iar cei de la BBC într-o mostră de jurnalism adevărat au vorbit inclusiv cu unul din oamenii care se ocupa de prins fete naive, prin metoda ”loverboy”.

Copii

România are cea mai mare proporție de nașteri la adolescență din Europa! Cea mai mare! Cu 12,3% îi surclasăm pe Bulgari la mustață, dar reușim să fim la distanță uriașă de celelalte țări din clasament. Marea Britanie cea decadentă are un pic peste 5%.

 

O să spuneți că sunt copii născuți din dragoste, deci vârsta nu contează. Și că așa e normal, ca femeia să facă copii de tânără.

Fain și cu copiii aceia ce se întâmplă? Avem grijă de ei?

Eurostat spune foarte clar că atunci când vine vorba de cheltuieli pentru copiii noștri, România dă chix masiv, fiind în permanență printre ultimele din UE.

Și atunci care e normalitatea românească?

Mă macină întrebarea asta de ceva timp și recunosc că nu am răspuns pentru ea. Ce e normal într-o societate în care victimele violului sunt forțate să se căsătorească cu violatorul la presiunea familiei? Ce normalitate e aia când violatorul se întoarce să locuiască în casă cu victima minoră de 10 ani?

”Sunt cazuri izolate” îmi veți spune. Nu, nu sunt deloc izolate, sunt chiar frecvente. 12 judecători au considerat că fetele minore care nu spun familiei că au fost violate, de fapt, au consimțit.

România are o problemă uriașă în ceea ce privește sexul. Dar nu e vorba de sexul între persoane de același gen ci de sex între bărbați heterosexuali ”normali” și femei și copii.

”Normalitatea” României e o înapoiere urâtă care distruge vieți.

”Anormalitatea” de aici înseamnă să accepți pe cineva pentru că e om, nu pentru că gay, lesbiană sau mai știu eu ce.

”Anormalitatea” de aici produce parade colorate, sclipici și oameni care se îmbracă flamboiant, dar și dansează și zâmbesc din suflet.

”Normalitatea” României produce ură, frustrare și bărbați care abuzează minori și femei. Zău că puteți să vă luați ”normalitatea” și să v-o băgați în fund! Poate atunci o să simțiți și altceva decât ură.

Nu am nimic cu ei, dar…

Dar ce? Fraza ar trebui să sune așa:

”Nu am nimic cu ei”. Atât! Acolo ar trebui să se oprească. O țară incapabilă să își protejeze femeile și copiii de abuzuri nu ar trebui să privească pe nimeni cu superioritate.

Cine sunt românii să se uite câș la un bărbat în fustă și colanți? Bărbatul ăla nu violează, nu bate și nu abuzează femei și copii.

Știți cine face asta în schimb? Bărbatul heterosexual român! Cel care consideră că hainele sexy sunt o scuză bună pentru viol, cel care vede în fete minore obiecte sexuale, nu copii.

Îl știți pe pe travestitul ăla care a violat fete minore? Nu, pentru că așa ceva nu s-a întâmplat niciodată în România. Dar pe bărbații ăia heterosexuali care au violat fete minore și judecătorii le-au dat drumul?

Pentru o țară atât de înapoiată suntem ai dracului de stricți să nu se atingă două penisuri, dar ne facem că plouă când vine vorba de ce pățesc în fiecare zi femei și copii.

În încheiere

În încheiere pot să vă spun așa:

  1. Dacă aveți ceva împotriva LGBT puteți să vă duceți dracului înapoi în gaura din care ați ieșit.
  2. Locuiesc în cel mai LGBT friendly oraș al UK-ului de 2 ani și jumătate și încă sunt heterosexual (incredibil, știu!). Stați liniștiți, nu se ia!
  3. Pride Parade e unul din cele mai distractive evenimente la care am fost vreodată. Și drept dovadă am să vă las cu câteva poze de la parada din 2017 (mai am de lucrat la cele din 2019):




Strângerea de bani pe Facebook pentru intervenții medicale e un eșec pentru România

Nu știu dacă ați observat, dar în ultima vreme s-au înmulțit considerabil campaniile de strâns bani pentru diverse persoane pe Facebook. De exemplu campania asta a fost shareuită foarte des pentru că se strâng bani pentru Vintilă Mihăilescu, unul din cei mai cunoscuți antropologi din România:

E uman să vrei să ajuți și mă bucur să văd că oamenii donează. Dar mă râcâie o chestie: lumea nu vorbește despre motivul pentru care e nevoie de campania asta.

De ce e nevoie de campania asta?

Dacă vă uitați pe descrierea campaniei zice așa:

In September 2018, professor vintila mihailescu received the diagnosis of Acute Leukemia Myelogenous, an aggressive type of blood cancer. It started a first step of chemotherapy treatment in the hope of achieving a sufficiently robust health condition to allow it to undergo a strain cell transplant operation. Grafting is its only chance of survival.

The latest medical analyses indicate an improvement of the health state of professor vintila mihailescu, which allows him to undergo the transplant. Unfortunately, the operation can’t be done in Romania. We have already started the administrative procedures for a medical follow-up. Minimum three months that will be in France, in besançon, from the month of July.

The costs trained by all these procedures – hospitalization, preparatory treatment and operation – rise to minimum 250.000 €

The family doesn’t have this sum, we need you. Any contribution is welcome. 

Pe scurt: intervenția necesară nu se poate face în România. Așa că e nevoie de minim 250.000 EUR pentru a putea face intervenția în afara României.

Principiul solidarității

Probabil că toată lumea știe chestia asta, dar am să o repet: sistemul de sănătate românesc asigură (cel puțin teoretic) asistență medicală gratuită pentru cazuri urgente. Chestia asta se face printr-un sistem bazat pe solidaritate socială. Toată lumea plătește un impozit din veniturile obținute. Unii vor beneficia mai mult, alții mai puțin de pe urma acestor bani.

Dacă un om câștigă minimul pe economie, dar suferă de o boală rară al cărei tratament costă 100.000 EUR atunci aceste costuri sunt finanțate din taxele și impozitele celorlalți cetățeni care sunt sănătoși și nu au nevoie la acel moment de servicii medicale. Ba mai mult poate sunt oameni care au salarii de mii de euro, care cotizează foarte mult la sistem, dar care nu beneficiază de servicii medicale foarte costisitoare.

Chestia asta se numește solidaritate și presupune ca cetățenii unui stat să fie de acord să plătească pentru servicii de care nu beneficiază neapărat imediat (sau vreodată), dar de care au nevoie alți cetățeni mai puțin norocoși. De ce? Pentru că nu poți spune că e vina unei anumite persoane că a dezvoltat o boală autoimună rară de exemplu. E loterie genetică și oricine ar putea să tragă lozul nenorocos.

E perfect uman să fim solidari cu astfel de persoane și să îi ajutăm. Iar acest ajutor se face prin plata contribuției de asigurări de sănătate de 5,5%.

Există și un mecanism de coplată pentru anumite tipuri de proceduri medicale. Cazurile grave însă nu intră la coplată.

Dacă vreți să înțelegeți mai bine principiile din spatele unui sistem medical eficient, bazat pe solidaritate, am scris un articol fix pe tema asta. 

Sistemul medical din România în practică

Dar sistemul medical românesc e unul dintre cele mai slabe din regiune, degradându-se constant în ultimi 30 de ani. În anii 90 sistemul medical românesc a început să se degradeze dramatic ca urmare a subfinanțării cronice.

Deși teoretic se oferă gratuitate, în practică ani de zile a fost nevoie de șpăgi pentru a compensa salariile mici din sistem. Ba mai mult, pacienții erau nevoiți (și încă sunt în multe locuri) să cumpere medicamente și alte chestii necesare în timpul procedurilor medicale. De ce? Pentru că statul nu asigură finanțare suficientă sistemului medical. De ce? Pentru că s-au tăiat fonduri, pentru că românii nu vor să plătească taxe, pentru că politicienilor nu le pasă.

Anii ăștia de neglijență au dus la o situație gravă în care România e incapabilă să ofere proceduri medicale complexe, de genul celei de care are nevoie Vintilă Mihăilescu. Ele se pot face totuși în afara României la spitale din Vestul Europei. Dar pentru că vorbim de alte țări, aceste intervenții nu sunt gratuite.

Teoretic statul român ar trebui să achite costul acestor intervenții, dacă e să ne luăm după principiul ”finanțarea urmează pacientul”, politica oficială a României în materie de sănătate. Doar că în practică lucrurile nu stau chiar așa: statul român e rău platnic astfel că spitalele din Vest nu vor să accepte pacienți români fără plata imediată a intervențiilor efectuate.

Și chiar când îi acceptă statul român se codește să îi trimită în afară, cum a fost cazul cu Colectiv.

Ceea ce ne aduce înapoi la cazul de mai sus de strângere de fonduri. De ce e nevoie de campania asta de strângere de fonduri? Pentru că statul român:

  • nu poate asigura aceste intervenții în România, dar
  • nici nu vrea sau nu poate să plătească aceste intervenții în afara României

Ce sunt campaniile de strângere de fonduri de pe Facebook?

Dacă e să privim lucrurile obiectiv aceste campanii de strângere de fonduri sunt:

  1. o externalizare a costurilor medicale. Statul român nu vrea sau nu poate să plătească așa că, separat, cetățenii români plătesc aceste costuri.
  2. o externalizare a principiului solidarității în afara sistemul fiscal. Pe românește asta înseamnă că solidaritatea între cetățeni e mutată de la obligație la opțiune. Adică participă doar cine vrea, nu toată lumea la sistem. Ori pentru ca sistemul să funcționeze e nevoie de o bază mare de oameni, nu doar de cine vrea.

Din punctul meu de vedere existența acestor campanii arată eșecul guvernului în a finanța medicina. Într-o țară de 19 milioane de oameni e inadmisibil ca nici un spital să nu poată oferi proceduri medicale complexe.

La fel cum e inadmisibil ca statul să nu plătească aceste intervenții în afara țării.

Și cel mai grav e că cetățenii ajung să strângă bani pentru astfel de campanii deși plătesc taxe pentru finanțarea sistemului respectiv.

De ce nu privatizăm tot?

Undeva la colțul fiecărei dezbateri pe tema finanțării sistemului medical așteaptă hienele libertariene:

  • oameni care vor să muște din cadavrul medicinei românești și să privatizeze tot ce se poate privatiza din el.
  • oameni care vor să reducă baza de finanțare a sistemului (adică acel 5,5% CAS)

Și știu, o să îmi spuneți: ce e în neregulă cu privatizarea sistemului? Dacă sistemul e prost, de ce să nu îl privatizăm? Pentru că privatizarea masivă a sistemului medical duce fix la aceleași probleme.

Zău, credeți că Facebook oferă opțiunea asta de strângere de bani doar în România? În SUA, țară cu un sistem medical complet privat lucrurile sunt mult mai dramatice. Dacă nu mă credeți e suficient să vă uitați pe niște exemple concrete de cât de scump și inaccesibil pentru omul de rând e acest sistem.

Siteuri precum GoFundMe sunt pline de campanii de strângere de bani pentru intervenții mult mai simple decât cea de mai sus. Tipul care conduce compania GoFundMe zice așa într-un interviu:

The system is terrible. It needs to be rethought and retooled. Politicians are failing us. Health care companies are failing us. Those are realities. I don’t want to mince words here. We are facing a huge potential tragedy. We provide relief for a lot of people. But there are people who are not getting relief from us or from the institutions that are supposed to be there. We shouldn’t be the solution to a complex set of systemic problems. They should be solved by the government working properly, and by health care companies working with their constituents. We firmly believe that access to comprehensive health care is a right and things have to be fixed at the local, state and federal levels of government to make this a reality.

Oamenii care strâng bani pentru cei bolnavi spun că nu e normal să facă asta! Funcția asta ar trebui să fie în subordinea guvernului

Concluzii

Vedeți campanii de donații pe Facebook? Dați bani dacă știți că sunt pentru o cauză cu care rezonați. Dar când donați trebuie să înțelegeți niște lucruri importante:

  • donați bani pentru că sistemul medical românesc e incapabil să ofere acele proceduri medicale
  • donați bani pentru că taxele și impozitele de acum nu sunt suficiente pentru a finanța sistemul de sănătate
  • donați bani pentru că sunteți solidari, dar acea solidaritate există pe hârtie la nivel de politică guvernamentală. Tot ce trebuie să facem e să o facem și funcțională
  • campaniile de donații pentru intervenții medicale arată eșecul sistemului medical românesc
  • privatizarea sistemului nu e o soluție pentru omul de rând